UNIVERSITATEA DE ŞTIINṬE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ
“ION IONESCU DE LA BRAD”
Facultatea de Horticultură

PROIECT DE AN
LA DISCIPLINA DE POMOLOGIE

Îndrumator,
Şef lucrări. dr. ZLATI Cristina

Student,
Bulgariu Ion-Bogdan
Anul IV, grupa 460B

2013-2014

1
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINṬE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ
“ION IONESCU DE LA BRAD”
Facultatea de Horticultură

PROIECT DE AN
LA DISCIPLINA DE POMOLOGIE

Titlul proiectului:

Înfiinţarea şi întreţinerea unei plantaţii pomicole

de cires cu o suprafaţă de 9 hectare în comuna-
Scânteia, judeţul Iaşi.

Îndrumator,
Şef lucrări. dr. ZLATI Cristina

Student,
Bulgariu Ion-Bogdan
Anul IV, grupa 461B

2013-2014

2
 == CUPRINS ==

I. PIESE SCRISE

1. MEMORIUL DESCRIPTIV

1.1 Obiectul şi necesitatea proiectului.

1.2 Stuaţia geografică şi administrativă a zonei
1.3 Studiul factorilor social-economici
1.4 Caracterizarea cardului natural
1.4.1.- Studiul climatic (temperaturi medii lunare şi anuale; temperaturi
minime absolute, suma precipitaţiior medii anuale şi repartiţia lor,
umiditatea relativă a aerului, durata de strălucire a soarelui, accidente
climatice).
1.4.2.- Studiul pedologic (profilul solului, structura, conţinutul în
macroelemente).
1.4.3.- Studiul vegetaţiei pomicole spontană şi cultivată.
1.4.4.- Concluzii privind aprecierea generala a condiţiilor în care se
plantează.

2.MEMORIUL JUSTIFICATIV

2.1. Organizarea teritoriului (parcelarea, trasarea drumurilor, zone de

întoarecere, amplasarea construcţiilor).
2.2. Stabilirea sortimentului de soiuri şi portaltoi în funcţie de sistemul
de cultură, tipul de sol, zona climatică şi amplasarea soiurilor în
parcele.
2.3. Stabilirea tehnologiilor de lucru privind:
2.3.1.- Stabilirea distanţelor de plantare.
2.3.2.- Stabilirea tehnologiilor de pregătire a terenului.
2.3.3.- Plantarea pomilor.
2.3.4.- Întreţinerea plantaţiilor pȃnă la intrarea lor pe rod.
2.3.5. - Împrejmuirea plantaţiilor.
2.3.6. – Insatlarea mijloacrelor de susţinere.
2.3.7. - Instalarea sistemului de irigare

3
3. MEMORIUL TEHNIC

3.1. Planul de plantare

3.2. Antemăsurători – Devize pe categorii de lucrări privind:
3.2.1 – Antemăsurătoarea 1 – Privind pregătirea terenului în vederea
plantării
3.2.2.—Antemăsurătoarea 2 – Privind procurarea materialului săditor
3.2.3.—Antemăsurătoarea 3 – Plantarea pomilor
3.2.4. – Antemăsurătoarea 4 –Întreţinere plataţiilor în anul I de la
plantare
3.2.5. – Antemăsurătoarea 5 – Completarea golurilor în anii I si II de la
plantare
3.2.6. – Antemăsurătoarea 6 – Instalarea mijloacelor de susţinere
3.2.7. – Antemăsurătoarea 7 – Întreţinerea plantaţiilor în anul II de la
plantare.
3.2.8. – Antemăsurătoarea 8 – Întreţinerea plantaţiilor în anul III de la
plantare.
3.2.9. – Antemăsurătoarea 9 – Instalarea sistemului de irigare.
3.2.10. – Antemăsurătoarea 10 – Pentru instalarea gardului
3.2.11. – Deviz centralizator privind normele de muncă manuală,
mecanică, transport şi materiale consummate.

II. PIESE DESENATE

4.1. Schiţa de ansamblu a plantaţiei la scara 1: 2000.

4.2. Schiţa amplasării soiurilor şi a polenizatorilor.

4. BIBLIOGRAFIE.

4
I. PIESE SCRISE

1. MEMORIUL DESCRIPTIV

1.1. OBIECTUL ŞI NECESITATEA PROIECTULUI

Înfiinţarea plantaţiei de cires are drept scop obţinerea unor

producţii corespunzătoare atȃt din punct de vedere cantinatativ cȃt şi
caliatativ pe o suprafaţă de 9 de hectare.

Ciresul este o specie pomicola deosebit de importanta data de

insurile nutritive,tehnologice si comerciale ale fructelor,care gaseste in
Romania conditii optime de manifestare a potentialului sau
agrobiologic.

Plantaţia de cires din Iaşi se înfiinţează datorită următoarelor

considerente:

- Valorifică terenurile care pentru alte plantaţii sau culturi sunt

improprii creşterii şi dezvoltării lor.
- Pentru suplimenatarea sortimentului de fructe.
- În această zonă se dispune de forţă de muncă necesară întreţinerii
plantaţiei în vederea obţinerii unor producţii mari.
- Înlocuirea vechilor plantaţii cu altele noi şi aplicarea unor tehnologii
moderne.

Trebuie îndeplinite următoarele etape:

Stabilirea sistemului de cultură, tipul de tăiere, alegerea terenului pentru

amplasarea în arealele favorabile culturii, organizarea terenului în unităţi de
exploatare, pregătirea terenului pentru plantare.

1.2. SITUAȚIA GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ A ZONEI

Judeţul Iaşi este situat în partea estică a ţării noastre, învecinându-se

la sud cu judeţul Vaslui, la vest cu judeţul Neamţ, la nord cu Botoşsani, la

5
nord-vest cu judeţul Suceava şi la est cu Republica Moldova. Are o
suprafaţă de 5.476 km² ceea ce reprezintă 2,6% din suprafaţa ţării.

Relieful este reprezentat în jumătatea nordică printr-o parte deluroasă a

depresiunii Jijiei, cu coline domoale care nu depăşesc 200 m. altitudine, spre est se
întinde o zonă de câmpie în lungul Prutului, iar spre vest zona de terase înalte de pe
malul stâng al Siretului, care fac parte din zona sud-estică a podişului Sucevei, cu
înălţimi mai mari de circa 300 m. şi culminează în sud-vest cu prelungirea nordică a
culmii Dealu Mare care atinge altitudinea maximă de 593m.

Plantaţia ce face obiectul acestui proiect, urmează a fi amplasată pe o suprafaţă

de 21 ha suprafaţa totală, din care 19,28 ha suprafaţa cultivată, la aproximativ 35 Km de
municipiul Botoşani – comuna Dingeni.

Comuna Scânteia, din punct de vedere geografic, este situat la intersecţia

coordonatelor geografice 46° 92′ 0″LAT N/27° 57′ 0″LONG E, în partea sudică a
judeţului Iaşi şi din punct de vedere administrativ, acesta are ca vecini: la nord teritoriul
administrativ al comunei Grajduri, la vest cele ale comunei Şcheia, la sud ale comunei
Rebricea, iar la est al comunei Tăcuta. Suprafaţa luată spre analiză este de 4.1434,23 ha.

Încadrarea în teritoriu a zonei în care va fi înfiinţată plantaţia de măr.

(Realizat cu TNTmips)

1.3. STUDIUL FACTORILOR SOCIAL-ECONOMICI

Pentru realizarea acestui proiect s-au luat în considerare posibilităţile de execuţie

dar şi condiţiile pedoclimatice ale zonei.
Forţa de muncă este asigurată prin pregătirea profesională şi experienţa
acumulată în timp, a oamenilor din zonă, dar şi de populaţia localitătilor înconjurătoare.
Căile principale de transport rutier situate în imediata apropiere a plantaţiei, face
ca transportul producţiei obţinute până la pieţele de desfacere căt şi până la principalii
beneficiari, reprezentaţi de supermarketurile din judet , să nu producă deprecierea

6
 merelor pe timpul transportului. Totodată imediata apropiere, a căilor de transport,
facilitează accesul personalului calificat în incinta plantaţiei.
Direcţia de producţie pentru recolta ce urmează a fi obţinută, vizează consumul
de fructe în stare proaspătă.
Buna organizare şi locaţia plantaţiei, prin studiile de piaţă efectuate, cât şi prin
posibilităţile de irigare şi de asigurare a unor condiţii ridicate de vegetaţie şi fructificare
a soiurilor alese pentru înfiinţarea acestei plantaţii, preconizează producţii ridicate, atât
prin cantitatea lor cât şi prin calitatea fructelor obţinute, deprecierea producţiei dorindu-
se a fi cât mai redusă.
Agricultura a definit profilul activităţii economice a judetului, în prezent aceasta
se situează pe locul I , fiind o ramură de bază în care se desfac o parte din produsele
industriale principal producător de bunuri agro-alimentare, cât şi o sursă importantă de
materii prime pentru industrie.

1.4. CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL

1.4.1. STUDIUL CLIMATIC

În scopul caracterizării climatice a teritoriului adiacent oraşului Iaşi s-au

folosit date de la staţia meteorologică Iaşi.
Din punct de vedere climatic, teritoriul studiat are un climat temperat
continental de nuanţă excesivă, cu veri calde şi secetoase şi ierni geroase.
Temperatura medie anuală din comuna Dângeni are valori aproximativ
egale cu cele din reşedinţa de judeţ, Botoşani, unde are valoarea de 8,6°C, amplitudinea
medie multianuală fiind de 23,7°C, ceea ce atestă continentalismul din regiune.
Valoarea indicelui de ariditate este de 30,5.

Regimul termic in judeţul Iaşi este prezentat sintetic în următoarele tabele:

A. Temperatura medie lunară şi anuală (°C)

Tab.2.
Statia LUNA ANUAL

Botoşani I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

t °C -4.1 -2.6 2.4 9 14.9 18.3 20.1 19.5 15.2 9.1 3.1 -1.5 8.6

B. Temperatura aerului – media maximelor zilnice lunare (°C)

Tab.3.
Statia LUNA ANUAL

7
 Botoşani I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

t °C M 3.2 4.1 6.9 12.9 18.0 21.7 25.2 23.7 18.6 14.6 8.1 2.9 10.3

C. Temperatura aerului- media minimelor zilnice lunare (°C)

Tab.4.
Statia LUNA ANUAL
Botoşani I II III IV V VI VII VII IX X XI XII
I
t °C m -12.2 -13.2 -4.2 5.7 12.1 15.9 18.2 16.9 12.1 5.2 -2.9 -7.3 6.8

(N. Munteanu- Monografia productiei legumicole ecologice din estul Romaniei – ed.
Arhip Art)

Numărul mediu anual al zilelor cu îngheţ este de circa 120-130 (după

Gr.Posea citat de M.Huţanu, 2004). Caracterul climatic mai este dat şi de frecvenţa
viscolelor violente iarna, ca şi de producerea unor secete îndelungate în unii ani, în
anotimpul de vară.

Tab.5.
Staţia Specificare Data
Botoşani

Data Cel mai timpuriu 23 septembrie

primului
îngheţ Cel mai tȃrziu 9 noiembrie

Data Cel mai timpuriu 23 martie

ultimului
îngheţ Cel mai tȃrziu 24 mai

Regimul de precipitaţii anuale au valoare de 569 mm şi sunt repartizate neuniform în

cursul unui an.
Aceste date atestă climatul temperat continental al zonei, cu un maxim pluviometric la
începutul verii (lunile iunie-iulie cu 81.6 , respectiv 81,4mm) şi un minim în luna
februarie, de 24,5mm.
Precipitaţii anuale repartizate pe luni (mm)
Tab.6.
Statia LUNA ANUAL
Botoşani I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

cantitatea 28.3 24.5 25.9 44.4 66. 81.6 81.4 48.7 65.5 39.0 33.6 30.1 569
1

8
mm

Umiditatea relativă a aerului – media lunară şi anuală (%)

Tab.7.
Statia LUNA ANUAL
Botoşani I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
% 84 82 79 74 73 74 74 76 78 80 83 84 78

Nebulozitatea – reprezintă gradul de acoperire al cerului cu nori

Numărul zilelor ce cer noros lunar şi anual

Tab.8.
Statia LUNA ANUAL
Botoşani I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
NR. Zile 7.1 7.4 9.1 9.7 12.4 12.7 11 10.7 9.3 9.3 9.0 6.4 114.7

Numărul zilelor ce cer senin lunar şi anual

Tab.9.
LUNA ANNUA
L
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Nr. Zile 9.4 5.3 7.4 8.2 8.7 9 13.3 14.6 14 10.6 9.9 4.3 106.7

( dupa D. Mihaila. 2006)

Viteza vȃntului

Masele de aer, prin marea lor mobilitate, constituie factorul climatogen care
generează variaţiile neperiodice ale vremii, determinând diferenţierea esenţială a
aspectului stării vremii şi ca urmare oscilaţia valorii elementelor climatice.

Cea mai mare intensitate a vȃnturilor o au cele din NV, SE, N, S.

9
Masele de aer în funcţie de direcţie, frecvenţa si viteză
Tab.10.

Direcţia N NE E SE S SV V NV CALM

Frecvenţ 10.7 6.4 1.7 18.7 4.3 4.3 2.1 23.6 28.2
a

Viteza 2.3 1.0 2.7 1.7 2.2 1.8 3.4 3.4 -

Numărul de zile cu viteze ale vȃntului mai mari sau egale cu 16m/s.
Tab.11

LUNA ANUAL

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Nr. Zile 0.4 0.5 0.9 0.2 0.4 0.2 0.1 0.5 0.3 0.4 0.5 0.4 4.8

Fig.12

10
 ROZA VÂNTURILOR – în judeţul Iaşi după viteza acestora (m/s).

Fig.13.

HISTOGRAMA REGIMULUI DE PRECIPITAȚII (mm/luna) – Iaşi

Fenomenele atmosferice deosebite

Diferitele elemente ale vremii şi modul cum acestea se asociază generează

diferite fenomene atmosferice cu caracter excesiv ce sunt specifice climei continentale.
Aceste fenomene se carcterizează prin discontinuitate în timp şi repartiţie neuniformă în
spaţiu, manifestându-se sub formă de grindină, rouă, ceaţă, brumă, polei, chiciură,
viscol, etc.

Grindina este îndeosebi caracteristică pentru lunile iunie, iulie, mai puţin
august, producându-se în medie câte 1-2 căderi lunar, mai rar 3, provocând pagube
vegetaţiei, animalelor, chiar omului, în funcţie de intensitatea acesteia. Grindina
însoţeşte ploile torenţiale. După cercetările lui O.Bălescu şi Fl.Militaru (1964), în ţara
noastră, grindina se formează în 36% din cazuri în prezenţa unui câmp baric
depresionar, în 18% din cazuri într-un câmp anticiclonic, în 29% când se înlocuieşte
câmpul baric depresionar cu cel anticiclonic, iar în 14% din cazuri într-o situaţie înversă
precedentei.

Roua se formează prin condensarea vaporilor de apă existenţi la partea

inferioară a atmosferei pe suprafaţa activă, răcită prin radiaţie în timpul nopţilor senine
şi liniştite din anotimpul cald. Numărul zilelor cu rouă creşte din luna martie, când apare
doar sporadic, până în august când numărul zilelor cu rouă este maxim, scăzând treptat
până în decembrie.

Ceaţa în regim diurn are o densitate maximă noaptea şi mult mai redusă ziua;
frecvenţa anuală maximă a ceţii este în sezonul rece, iar cea minimă în sezonul cald. În
sezonul rece frecvenţa maximă a ceţii este în decembrie. De obicei, anual, numărul
zilelor cu ceaţă este mai mare de 40.

Bruma, fenomen specific anotimpului rece, se poate remarca prin efectele

negative pe care le are asupra vegetaţiei. Se manifestă în medie 40 de zile pe an, în

11
intervalul octombrie-aprilie, dar înregistrează o frecvenţă lunară maximă în noiembrie
(de 7-8 zile) şi una în martie.

Chiciura are o frecvenţă redusă, de 3,5 cazuri pe iarnă la Iaşi.

Numărul de zile mediu cu brumă

Tab.14

Stația LUNA Anual

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1,1 1,0 2,9 1,2 0,5 - - - 0,8 4,7 6,0 2,1 20,3
Botoşani
Numărul de zile mediu cu chiciură
Tab.15

Stația LUNA Anual

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1,4 0,7 - 0,4 - - - - - - 0,1 0,9 3,5
Botoşani

1.4.2. STUDIUL PEDOLOGIC

Analiza şi interpretarea învelişului pedologic al comunei Dângeni se bazează pe

studiul pedologic asupra comunei Scânteia, efectuat de către OJSPA Iaşi în anul 2005, la
care se adaugă alte materiale bibliografice şi unele observaţii de teren.
Complexul factorilor pedogenetici a determinat apariţia şi evoluţia unor soluri zonale
din clasa cernisolurilor, dar şi a unor soluri azonale sau intrazonale (protisoluri,
hidrisoluri, salsodisoluri sau antrisoluri).

12
 În zona de înfiinţare a plantaţiei pomicole tipul de sol predominant este
cernoziomul cambic.

Cernoziomurile ocupă o suprafaţă de 1722,02 ha, reprezentând 23% din totalul

teritoriului, evoluând în general pe depozite argiloase şi loessoide, inclusiv la nivelul
versanţilor afectaţi de procese de eroziune de suprafaţă şi fenomene de sărăturare ( D.
Iacobeni, Pod. Gulioaia, Şerpărie, V. Humăriei).
Având în vedere specificul materialului parental, textura este mijlocie şi
mijlocie-fină, iar reacţia variază, ca şi în cazul faeoziomurilor, de la slab acidă la slab
alcalină (6,7-8,7).

Cernoziomurile cambice tipice, prezinta urmatoarea secventa morfologica:

Am – AB – Bv – C sai Cca.
Orizontul Am prezinta grosimi de 45-52 cm; de culoare brun foarte inchis (10YR- 2/2)
in stare umeda si brun cenusiu foarte inchis(10YR – 3/2); cu structura poliedrica
subangulara mica si foarte mica, bine dezvoltata; cu pori foarte fini si fini slab pana la
moderat compact, jilav, cu frecvente radacini, trecere treptata.
Orizontul de trecere AB prezinta grosimi de 18-20 cm, de culoare brun cenusiu foarte
inchis (10YR – 3/2) in stare umeda si brun cenusiu inchis (10YR – 4/2) in stare uscata,
cu structura poliedrica subangulara mare, medie sau mica, bine dezvoltata, cu numerosi
pori fini si foarte fini, moderat compact, trecere treptata.
Orizontul Bv prezinta grosimi de 70-75 cm, de culoare brun inchis(10YR – 3/3) in stare
umeda si brun galbui inchis (10YR – 4/4) in stare uscata cu structura poliedrica
subangulara si angulara mare, bine spre moderat dezvoltata, cu numerosi pori foarte fini
si fini, moderat compact, jilav, trecere neta.
Orizontul C sau Cca apare la adancimi de 120-130 cm, de culoare brun galbui deschis
(10YR – 6/4) in stare umeda si brun foarte pal (10 YR – 7/4) in stare uscata, cu structura
poliedrica subanugulara medie sau mare, slab dezvoltata, cu numerosi pori fini si foarte
fini, slab compact, friabil, cu numeroase concretiuni mici, mijlocii si mari de carbonat
de calciu, efervescenta puternica.

Însuşiri chimice.

Conţinutul în humus variază între 2,7 si 4,5 g/100g sol ( în medie 3,8 g/100 g
sol) în orizontul Am, care scade apoi, treptat pe profil, menţinȃndu-se cu valori de 1,0 –

13
1,5 g/100g sol pănă la adȃncimi de 80-100 cm. Conţinutul în N total este de 0,16-0,20 %
, iar valorile raportului C:N intre 11,1 si 14,8.
Capacitatea de schimb cationic variază între 24 şi 39 me/100 g sol; gradul de
saturaţie în baze prezintă valori între 85 si 88 %, iar reacţia chimică este slab acidă pȃnă
la neutra (ph= 6,3 – 6,8) in orizontul Am. Printre cationii schimbabili predomina calciul
şi magneziul ( Ca2+ = 65-75 %; Mg2+ = 7-17%).

1.4.3. STUDIUL VEGETAȚIEI POMICOLE SPONTANE ŞI

CULTIVATĂ

Din punctul de vedere al vegetaţiei, teritoriul comunei Scânteia face parte din
zona de silvostepă estică, cu păduri de stejar pedunculat (Quercus robur L.). Vegetaţia
caracteristică este cea ierboasă, întreruptă de două pâlcuri de păduri de stejar în amestec
cu tei şi ulm.
Pădurile de stejari mezofili cuprind specii precum stejarul pedunculat (Quercus
robur L.), în amestec cu alte specii de foioase precum carpenul (Carpinus betulus L.),
ulmul (Ulmus glabra L.), cireşul păsăresc (Cerasus avium L.); în luminişuri şi în jurul
pădurilor apar specii de arbuşti precum cornul (Cornus mas L.), sângerul (Cornus
sanguinea L.), păducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa L.),
măceşul (Rosa canina L.) ş.a.

1.4.4. CONCLUZII PRIVIND APRECIEREA GENERALĂ A

CONDIȚIILOR ÎN CARE SE PLANTEAZĂ

Avȃnd în vedere cerinţele speciei cires faţă de factorii pedo-climatici: temperatura

medie anuală 9-10.5°C; temperatura medie în perioada de vegetaţie 15-19 °C; temperatura
minimă absolută -24…-30°C; suma precipitaţiilor medii anuale 700-750 mm; reactia optimă a
solului pH 5.5-7.2 .

Analiza temperaturilor medii lunare şi anuale (8.6°C), duce la concluzia că cea

mai călduroasă lună din cursul unui an este luna iulie , iar cea mai rece este luna
ianuarie, media temperaturilor maxime zilnice lunare este de 10,3 °C, iar media
minimelor zilnice este de 6,8 °C.

Temperatura minimă cea mai scăzută înregistrată în luna februarie -13.2°C. Cel
mai timpuriu îngheţ s-a înregistrat la 23 septembrie, iar cel mai tȃrziu la 9 noiembrie.
Regimul anual al precipitaţiilor în judeţul Iaşi este de tip continental, caracterizat
printr-un singur maxim în luna iunie (81,6 mm). Media anuală a precipitaţiilor atmosferice
este de 569 mm, si din acest motiv trebuie efectuată lucrarea de irigare, iar media anuală a
umidităţii relative a aerului este de 78%, are valoarea cea mai scăzută în luna mai (73%).

Luna cu cel mai ridicat numar de zile cu vȃnt mai mare de 16m/s este luna
martie (0,9 zile). Reacţia solului (pH) a cernoziomului este cuprins între (6,7-8,7).

14
 Din analiza factorilor naturali, în complexitatea lor rezultă că zona în care se află
terenul pe care se va înfiinţa planaţia pomicolă prezintă condiţii favorabile pentru
cultura ciresului permiţȃnd obţinerea unor producţii mari în condiţii de eficienţă
economică ridicată.

2.MEMORIUL JUSTIFICATIV

2.1. Organizarea teritoriului (parcelarea, trasarea drumurilor, zone de

întoarecere, amplasarea construcţiilor).

15
 Nr. Dimensiunile
Crt.
Parcela (specia/portaltoi) Lungimea Laţimea Suprafaţa

m m ha %

1. 2. Cires / Ciresul salbatec 300 100 3 36,42

3. Cires / Ciresul salbatec 300 100 3 36,42

4. Cires / Ciresul salbatec 300 100 3 27,15

TOTAL LIVADĂ ha. 8.235 91,5

2. Alei tehnologice 0,10 1,3

3. Zone de întoarcere 0,243 2,7

A. TOTAL TEREN AGRICOL ha. 8,595 95,5

4. Drumuri de exploatare principale 0,18 2

5. Drumuri de exploatare secundare 0,171 1,9

6. Centru de exploatare ferma 0,054 0,6

B. TOTAL TEREN NEAGRICOL 0,405 4,5

TOTAL GENERAL ha. 9 100

Plantaţia pomicolă are o suprafata totală de 9 de hectare suprafaţa

acesteia este împarţită in 3 parcele,fiecare avand o suprafata 9 ha toate însumȃnd un
total 8.235 ha suprafaţă adică 91,5% livadă în folosinţă din suprafaţa totală de teren. În
cadrul suprafeţei agricole sunt incluse şi aleile tehnologice cu o suprafaţa de 0,10 ha şi
zonele de întoarcere de 6 m lăţime cu o suprafaţă de 0,243 ha reprezentȃnd 2,7 % din
suprafaţa totală.

În cadrul terenului neagricol al fermei pomicole ce însumează suprafaţa de 0,405 ha

intră: drumurile principale ce ocupă suprafaţa de 0,18 ha ceea ce reprezintă aproximativ
2 % din plantaţie iar cele secundare ocupă suprafaţa de 0,171 ha adică 1,9% din total.
Centrul de expoatare e fermei ocupă suprafaţa de 0,054 ha adică 0,6%.

Modul de folosinţă a terenului rezultat în urma organizării

teritoriului în vederea înfiinţării plantaţiei
Tab.16

2.2. STABILIREA SORTIMENTULUI DE SOIURI ŞI PORTALTOI ÎN FUNCȚIE DE

SISTEMUL DE CULTURĂ.

La alegerea soiurilor am ţinut seama de gradul de favorabilitate al factorilor naturali, de

longevitatea economică, tipul de plantaţie, direcţia de producţie ( consum intern şi industrializare ).
În cadrul fermei pomicole, s-au luat în cultură 3 soiuri de cires cu vigoare mijlocie, rezistenţă
bună la ger ,folosirea eficientă a forței de muncă și a spațiilor de sortare și depozitare temporară.

16
 Aceste soiuri de cires sunt cu maturare in luna iunie cu productivitate ridicată, ce asigura
polenizarea , de vigoare medie spre mare.

Soiurile alese pentru înfiinţarea plantaţiei sunt:

1.-Rivan
2.-Stella
3.-Van

Altoite pe portaltoiul Cires salbatec

1. Rivan-soi suedez(1991),obtinut din Early Rivers x Van,de vigoare medie spre

mare ,coroana larg piramidala,bine garnisita cu buchete de mai si ramuri mijlocii mai
ales spre exterior,mediu rezistent la ger,recomandat mai ales pentru zonele sudice ale
tarii.Fructele sunt mari pentru un soi timpuriu (20/10/18mm si 5,5-6 g) cordiforme
,rosii deschis,cu pielita subtire si sensibila la crapare.Pulpa este semipietroasa,dulce-
acidulata,de culoare roz deschis,placuta la gust.
Maturare:prima decada a lunii iunie

2. Van –soi Canadian,obtinut prin polenizare libera a soiului Imparateasa Eugenia in

anul 1936,de vigoare medie spre mare ,cu coroana larg piramidala,cu cresteri
moderate,permeabila pentru lumina cu fructificare pe buchete de mai ,cu mare
plasticitate ecologica.Este precoce si productive.Pulpa este pietroasa,roz-rosiatica,cu o
greutate de 7-8 g.Pedunculul este scurt de 3 cm si gros.
Maturare:decada a doua a lunii iunie

3.Stella-soi Canadian,primul soi autofertil cu larga raspandire in toate tarile

cultivatoare.Pomul este viguros,formeaza o coroana larga ,ramificata bine garnisita cu
ramuri de rod.Este rezistent la ger,cu fructul mare de 7-8 gncordiform,rosu-
stralucitor,cu pulpa de fermitate medie.Sensibil la crapare.Pulpa este
pietroasa,crocanta,rosie.
Maturare:a II-a decada a lunii iunie

Portaltoiul folosit
Ciresul salbatic-puieti din biotipuri din flora spontana,cu buna
rasarire,vigurosi,au o buna afinitate cu toate soiurile de cires.Se recomanda
pentru zonele cu precipitatii de peste 500 mm/an fiind rezistent la
putregaiuri si Agrobacterium tumefaciens.Imprima o vogoare mare si
neuniforma soiurilor altoite si intarzie intrarea pe rod.Se foloseste in
pepiniere in proportie de 30%.

2.3. STABILIREA TEHNOLOGIILOR DE LUCRU PRIVIND:

17
 2.3.1.- Stabilirea distanţelor de plantare.

Cele trei soiuri ce alcătuiesc plantația se vor planta la distanța între rânduri de
5 m și între pomi pe rând de 4 m obținându-se o densitatea de 500 pomi/ha la care se va
adauga rezerva de 3%.

2.3.2.- Stabilirea tehnologiilor de pregătire a terenului.

PREGĂTIREA TERENULUI în vederea înfiinţării plantaţiei constă în

aplicarea unui complex de lucrări care să asigure realizarea condiţiilor optime atȃt
pentru plantarea pomilor cȃt şi pentru creşterea lor.

Defrişarea culturii precedente sau a vegetaţiei lemnoase sau arbustive este

obligatorie, în aşa fel încȃt terenul să fie curat de orice rest lemnos, care poate forma un
focar de infecţie.
Operațiile de defrișare se execută astfel: utilizȃnd ferastraie mecanice purtate de om
pentru eliminarea parţii epigee a vegetaţiei lemnoase iar pentru elimiarea resturilor
lemnoasea din sol se utilizează buldozerul echipat cu extractoar de cioate.

Nivelarea terenului este necesară pentru eliminarea denivelarilor care

favorizează reţinerea apei şi pentru a crea condiţii pentru mai tarziu, cȃnd terenul va fi
irigat. Această lucrare se face cu 1-2 ani înainte de plantare făra însa a afecta stratul de
humus. Aceasta lucrare o execut utilizȃnd tractorul echipat cu lamă de nivelare.

Dezinfectia solului se face prin prafuirea terenului cu diferite insecticide, pentru

distrugerea larvelor, care afecteaza sistemul radicular al pomilor: viermele alb
(Melolontha melolontha) si viermele sarma (Agriotes lineatus). Prafuirea solului se va
face utilizand 45 kg/ha PEB+ Lindan . (0,868 to)

Fertilizarea terenului.
Fiind culturi care se întind pe perioade mari de timp (zeci de ani), fertilizarea înainte de
plantare este obligatorie. Astfel în urma analizelor chimice efectuate asupra solului
suprafeţei de teren pe care se va înfiinţa plantaţia pomicolă de cires au rezultat
urmatoarele doze care vor fi administrate: 45 t/ha gunoi de grajd, 600kg P205/ha,
200 kg K20/ha. Fosforul si potasiul se aplică înainte de desfundare, iar gunoiul de grajd
după desfundare. Nu este necesară corectarea acidităţii solului. (867,6 to -gunoi;
15,42 to – îng. chimice)

Desfundarea terenului se face la adȃncimea de 80 cm şi este condiţia principală

de reusită a unei plantaţii deoarece solul se mobilizează se aeriseşte, încorporează bine
îngrăţămintele, activează microorganismele.

Nivelarea terenului desfundat. Se face cu nivelatorul înainte de efectuare

pichetajului, prin două treceri consecutive, în sensuri perpendiculare. Pentru afȃnarea
stratului superficial al solului se trece apoi cu grapa cu discuri.

Calitatea materialului săditor

18
Pomii care se vor achizitiona in vederea plantare sunt sub formă de vargă. Acestia
trebuie să aibă o tulpină dreaptă și sănătoasă. Se elimină de la plantat pomii lipsiți de
vigoare, strâmbi cu răni deschise, atacați de boli sau dăunători, sau cu rădăcini puține și
scurte.

Epoca de plantare
Plantarea se execută toamna după căderea frunzelor și până la apariția primelor
înghețuri ale solului. Acest moment de plantare prezintă anumite avantaje cum ar fi:
pomii beneficiază de umiditatea solului de peste iarnă, rănile de pe rădăcini se calusează
și se vindecă mai repede.

2.3.3.- Plantarea pomilor.

Plantarea pomilor - reprezintă înfiinţarea livezii şi necesită un coplex de

lucrări : procurarea, transportul şi depozitarea în platforme a gunoiului de grajg
necesar pentru fertilizarea pomilor la plantare ; procurarea de tutori pentru pomi
în livezile intensive ; procurarea, transportul şi stratificarea materialului săditor
conform listei de soiuri ; pichetarea terenului pentru stabilirea locului fiecărui
pom în funcţie de distanţa de plantare ; săparea gropilor manual sau mecanic ;
plantarea propriu-zisă.

1. Pichetarea terenului — este operaţiunea prin care se marcheazã locul unde urmeazã a
se efectua groapa de plantare şi locul fiecãrui pom în parte. Lucrarea se efectueazã cu
ajutorul panglicei sau cu o sîrmã marcatã, un toporaş şi pichetii respectivi lungi de 40
cm. Sistemul de pichetare ales este dreptungi cu latura lungă de 4 m iar latura scurtă de
3m.

2. Săpatul gropilor se face mecanizat utilizȃnd un tractor U650 echipat cu burghiu de

600 mm în diametru, pȃnă la adancimea de 50 cm, în ziua plantării, pentru a se evita
pierderile de apă. Înainte de plantarea pomilor pereţii gropilor se vor finisa manual
utilizȃnd cazmaua.

3. Pregătirea materialului săditor în vederea plantării

Înainte de plantare se face fasonarea rădăcinilor. Rădăcinile prea lungi și cele care
stânjenesc așezarea lor în groapă se scurtează.
Rădăcinile mai groase de 3-4 mm se lasă netăiate, cele subțiri, dacă sunt viabile se
scurtează la 7-10 cm, iar dacă sunt uscate sau mucegăite se taie complet.
După fasonare rădăcinile pomului se mocirlesc într-un amestec de consistența
smântânii format din pământ galben, balegă de vită și apă.
Prin această lucrare rădăcinile sunt puse într-un contact mai intim cu solul, își vindecă
mai ușor rănile, iar în jurul lor se creează o zonă mai umedă.

Plantarea propriu- zisa (tehnica de plantare) se face astfel:

Pomii se plantează cu punctul de altoire la nivelul solului asezȃndu-se pe un

muşuroi de pămȃnt, făcut în mijlocul gropii de plantare. Plantatul pomilor se face de
către o echipă formată din două persoane. Una fixează şi ţine în poziţie verticală pomul

19
în mijlocul gropii de plantare şi la adȃncimea corespunzatoare, iar cealalta trage pămȃnt
provenit din stratul fertil al solului, bine mărunţit şi reavăn în jurul rădăcinilor.
Se scutură uşor pomul ca pămȃntul să pătrundă printre rădăcini, astfel încȃt să
nu existe spaţii goale. După ce s-au acoperit rădăcinile cu un strat de 5-10 cm de
pămȃnt, se tasează uniform pămȃntul în jurul pomului, începind de la marginea gropii
spre interior.
Tasarea se face prin călcarea cu piciorul (cu cizma) de 2-3 ori pȃnă se termină plantarea.
Pe fundul gropii şi în amestec cu solul din groapă se administrează 20 kg de gunoi de
grajd fermentat. Se udă cu 20 l de apă.
În final se face un musuroi pe suprafaţa gropii de plantare cu restul pămȃntului
rămas, fără a se mai tasa.
Începerea proiectarii coroanei pomilor se va face astfel: pomii sub forma de vargă se
scurtează la 60 cm de la nivelul solului în cazul plantaţiilor intensive. (Scurtarea pomilor
este bine să se execute primavara, inclusiv la pomii plantaţi toamna.)

2.3.4.- Întreţinerea plantaţiilor pȃnă la intrarea lor pe rod.

În anul I şi II de la plantare, obligatoriu se prevede completarea golurilor care pot

totalize maxim 12% (7% în anul I şi 5% în anul II) astfel încât să se asigure o plantaţie
încheiată.
După înfiinţarea livezii se aplică (în anul I) lucrări de îngrijire care să asigure
prinderea pomilor la plantare şi dezvoltarea lor.
Tăierile de formare încep odată cu plantarea pomilor şi au ca obiective de bază
următoarele:
- formarea unui schelet viguros şi armonios repartizat;
- garnisirea cât mai rapidă a ramurilor de schelet şi semischelet cu ramuri de rod;
- facilitarea lucrărilor mecanizate etc.

20
 Forma de coroană care se doreşte a se obţine în plantaţia intensivă de
cires este piramida mixta cu distantele de plantare de 5x4 m.

Întreţinerea solului – se va face în ogor lucrat ce constă în menţinerea permanentă a

solului, atȃt pe intervalele dintre rȃnduri cȃt şi între pomi pe rand, afȃnat la suprafaţa,
fără buruieni şi crustă.

Ogorul lucrat prezintă următoarele avantaje: mareşte capacitatea de acumulare şi

reţinere a apei în sol; ameliorează regimul de căldură şi aeraţie în sol, unde intensifică
procesele microbiologice aerobe, determinȃnd creşterea conţinutului în nitraţi şi fosfor
asimilabil.

Ogorul lucrat prezintă şi unele dezavantaje, care în anumite condiţii fac

discutabilă aplicarea lui şi anume: intensifică procesul de eroziune a terenurilor în pantă,
distruge structura solului, favorizeaza tasarea solului în profunzime, slăbeşte rezistenţa
la ger a pomilor în timpul iernii prin prelungirea creşterii în toamnă, fructele sunt mai
slab colorate, îngreunează accesul şi circulatia tractoarelor şi a maşinilor în livadă în
perioadele ploioase, necesită un consum mare de energie şi manoperă, fapt ce duce la
mărirea costului de producţie a fructelor.

2.3.6. – Insatlarea mijloacrelor de susţinere.

Instalearea sitemului de sustinere nu este necesar la cultura ciresului

3. MEMORIUL TEHNIC

3.1. PLANUL DE PLANTARE

(Necesarul de pomi)

21
 Nr. Parc.

Rezervă 3%
Suprafaţa

Suprafaţa/soi

Soi/portaltoi Distanţa de Nr. pomi To

plantare po

Între Între La ha.

% rȃnduri pomi pe
rȃnd În
soi parcelă

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 Rivan/Cires salbatic 33 5 4 500 500 15 5

1 1 Stella/Cires salbatic 33 5 4 500 500 15 5
3 1 Van/Cires salbatic 33 5 4 500 500 15 5

1 Rivan/Cires salbatic 33 5 4 500 500 15 5

2 3 1 Stella/Cires salbatic 33 5 4 500 500 15 5

1 Van/Cires salbatic 33 5 4 500 500 15 5

1 Rivan/Cires salbaric 33 5 4 500 500 15 5

3 3 1 Stella/Cires salbatic 33 5 4 500 500 15 5
1 Van/Cires salbatic 33 5 4 500 500 15 5

4500 135 4635

TOTAL

NECESARUL DE POMI PE SOI CU TOT CU REZERVA DE 3%

1. Rivan- 500 X 3 = 1500

- 45 X 1 = 45
TOTAL- Rivan- 1545

22
2. Stella- 500 X 3 =1545
- 45X 1 = 45
TOTAL- Stella- 1545

3. Van- 500 X 3 = 1500

-45 X 1 = 45
TOTAL – Van - 1545

23
 3.2. Antemăsurători – Devize pe categorii de lucrări privind:

3.2.1 – Antemăsurătoarea 1 – Privind pregătirea terenului în vederea plantării

Pentru pregatirea terenului (fertilizarea de baza, combaterea daunatorilor si desfundarea terenului) pe suprafaţa de 9 .ha

Nr. Simbol cod Articole de deviz U.M. Norme de calcul pe articole

Crt. a. Unitati de masura Materiale Manopera Utilaj Transport
b. Denumirea articolului
T; kg; buc/ha. Z.N. Ha.a.an t/km
0 1 2 3 4 5 6 7
1. a.to540 to -gunoi de grajd
b. Incarcat mecanic îngrasaminte organice din platforma în
remorca. 540 - 27 -
Cantitatea medie la hectar este de t.
45 t/ha x 9 ha= 540 to

2. NTM/1993 Art a. to 540 to

3444 b. Transport gunoi cu tractorul si remorca la marginea parcelei si
facut platforma. - 37,8 - 5400
Idem, art. 1
3. NTM/1993 a. to 15,42 to
Art. 3246 b. Procurat îngrasaminte chimice, descarcat din vagoane
în autovehicole , transport si descarcat la trupul pomicol.
Cantitatea medie la hectar este de 800 kg /ha s. bruta din
care: 9 0,99 - 72
- superfosfat 600 kg /ha
- sare potasica 200 kg /ha
4. NTM/1993 a. to. to - 0,99 - 4,5
Art. 3246 b.Încarcat îngrasaminte chimice de la magazie, transport si
descarcat în camp
5. NTM/1993 a.to to - 13,5 - -
Art. 27 b.Maruntit manual îngrasaminte chimice si depozitat în gramezi
(30%)
6. NTM/1993 a. to 4,62 to - 36 - -
Art. 30 b. Amestecat manual ingrasaminte chimice si incarcat in saci.
(30%)
7. a. ha 9 ha - - 31,95 -
b. Scarificat solul la 80 cm, cu 3 cutite de afanare
8. N.T.M./1993 a. ha. 9 ha
Alt. 3127 b.Alimentat manual masina de împrastiat îngrasaminte chimice
MIC - 0,27 - -

24
0 1 2 3 4 5 6 7
9. a. ha 9 ha - - 1,73 -
b.Administrat îngrasaminte chimice mecanic
10. N.T.M. /1993 Art. a.to. 540 To
3228
b. Încarcat mecanic sau manual îngrasaminte
- 0,16 0,405 -
organicedin platforma în M.I. G.
90% mecanizat = 486
10 % manual = 54
11. a. ha 9 ha
b.Împrastiat îngrasaminte organice mecanizat,
- - 8,37 -
diferentiat de la o parcela la alta în functie de
cantitatea de humus.
12. N.T.M./1993 a.to. 0,405 to PEB+ Lindan
Art. 3246 b.Procurat PEB+ Lindan (45kg/ha) pentru 0,405 0,04455 - -
tratarea solului si combaterea diferitelor larve
de daunatori.
13. a.ha 9 ha - 3,6 - -
b.Prafuit terenul cu 45 kg/ha PEB+ Lindan
inainte de desfundat.
14. a. ha. 9 ha 19,8
b.Arat la 20- 30 cm adâncime pentru
- - -
încorporarea îngrasamintelor organice.
15. a. ha 9 ha
b. Desfundat terenul la 60-65 cm adâncime pe
- - 58,5 -
curbele de nivel cu plugul balansier.
16. N.T.M./1993 a.m.p.90000 m.p.
Art. 1634 b. Desfundat manual terenul (10 % din - 360 - -
suprafata), inclusiv condus plugul de desfundat.
Total 150,795 5476,5

25
3.2.2.—Antemăsurătoarea 2 – Privind procurarea materialului săditor necesar infiintarii plantatiei de pomi pe suprafata de 19,28 ha

Nr. Simbol cod Articole de deviz U.M. Norme de calcul pe articole

Crt. a.Unitati de masura Materiale Manopera Utilaj Transport
b. Denumirea articolului T; kg; buc/ha. Z.N. Ha.a.an t/km
1. N.T.M./1993 a. buc. 4635 Buc. Pomi 4635 -
Art. 4313 asim b. Procurat material saditor necesar pentru
plantat. Conform planului de plantere. - -

2. N.T.M./1993 a.m.p. 300 m.p.

b.Combaterea coropisnitei si a diferitelor larve
Art. 1670 din solul destinat stratificarii. - 0,45 - -

3. N.T.M./1993 a. m.l. 800 m.l

Art. 1773 b. Facut sant 50/50 cm pentru stratificarea
pomilor cu aruncarea pamântului într-o - 40 - -
singura parte. Se considera 20 buc./m.l.
4. N.T.M./1993 a.to 33,05 To
Art. 3413 asim. b. Incarcat, transport si descarcat materialul - 53,055 - -
saditor
Greutatea unui pom se considera 2 kg/buc, x nr.
pomi= 33,05 to
5. N.T.M./1993 a. mii buc. Mii buc - 38.62 - -
Art. 1775 b. Stratificat pomi în sant gata.facut.
6. N.T.M./1993 a. ha.0,03 Ha
Art. 1668
b. Udat cu furtunul fara sita, întreaga suprafata - 0.29 - -
de sant cu 10 1 apa / m.p. de 2 ori

TOTAL

26
3.2.3.—Antemăsurătoarea 3 – Pentru plantarea pomilor pe suprafata de 9 ha, cu 4635 pomi
Nr. Simbol cod Articole de deviz U.M. Norme de calcul pe articole
Crt. a.Unitati de masura Materiale Manopera Utilaj Transport
b.Denumirea articolului
T; kg; buc/ha. Z.N. Ha.a.an t/km

0 1 2 3 4 5 6 7
Lucrari de pregatire a plantarii
1. a.to. 321,1 to Mraniţă - 1,57 -
b.încarcat cu greiferul gunoi de grajd (mranita)
pentru.administrare.la.plantare.20 kg /pom x nr. pomi =20 92,7
x 4635 to
2. N.T.M. /1993 a. to to - 6,489 - 278,1
3444 b. Transport gunoi (mranita) la marginea parcelei si
facut platforma în câmp.
3. a.buc. 4213 buc Tutori 1216,68 - - -
b.Procurat tutori pentru confectionat picheti ( un
tutore.pentru.4.picheti)
Nr.pomi:4.= tutori
Spor5%= tutori
Total = tutori
4. N.T.M. /1993 a.to to - 0,63 - -
3382 b.Incarcat.tutori.în remorca, transport si descarcat.la.ferma.

5. N.T.M. /1993 a. mii buc.4635 buc - 3,2 - -

1819 b. Confectionat si ascutit picheti din tutori (inclusiv un.spor
de 5%)

6. N.T.M. /1.993 a.to 8,42 to - 2.21 - 24,6

3382 b.Incarcat, transport si descarcat picheti la
marginea.parcelei. 4635.x0,5kg/ buc. = to.
7. a.ha 9 ha - - 7,51 -
b. Discuit desfundatura, grapat si nivelat.

8. N.T.M. /1993 a. ha 9 ha - 12,72 - -

1820 b.Pichetarea pentru parcelarea terenului.

9. N.T.M./1993 a. ha 9 ha - 12,72 - -
b. Pichetarea terenului in vederea plantarii

27
10. N.Ţ.M/1993 Art. a. to 321,1 to - 64,22 - -
3229 b.Incarcat mranita pentru plantarea pomilor 20kg/pom
Lucrari pentru plantarea pomilor
11. 68 a. mii buc 16,055 mii buc - - 57,93 -
b.Sapat gropi mecanic cu burghiu 400 mm pentru plantat
pomi .
12. N.T.M. /1993 Art. a. Nr. gropi . 4635 Buc - 321 - -
1842 b.Tragerea unei parti de pamânt în groapa de plantare, 2/3
din adâncime cu 2-3 zile înainte de plantare.
13. N.T.M. /1993 Art. a. mii buc. mii buc - 40,18 - -
3648 b. Adus mranita la gropile de plantare pentru
administrare (20 kg/pom)
14. N.T.M./1993 Art. a. mii pachete 1.6526 mii - 0,84 - -
1775 b.Scos.pachete.de.porni.de.la.stratificare. 16526 :
10 buc/pachet =. 1652.6pachete
15. N.T..M. /1993 Art. a. mii buc 4635 mii buc - 4,635 - -
1840 b. Fasonat radacini înainte de plantare
16. N.T.M. /1993 Art. a. mii buc 4635 mii buc - 2,41 - -
1841 b. Facut mocirla si mocirlit pomii.
17. N.T.M./1993 Art. a. to to
1844 b. încarcat, transport si descarcat la parcele pomi gata
mocirliti
18. N.T.M. /1993 Art. a. mii buc. mii buc - 6,39 - -
1845 b. Repartizat pomi la gropi, cu transportul manual de la
marginea parcelei.
19. N.T.M./1993 Art. a. buc 4635 buc - 162,22 - -
1848 b. Plantat pomi, lucrare completa fara udat
20. a.to to
b. Transport apa cu cisterna pentru udat pomi
(101/pom).10 L/pom x 4635 x 2 ori = 321,1 to
21. N.T.M. 71993 Art a. buc 16055 buc - 92,7 - -
1850 b. Udat pomi cu 10 1 / pom (2ori)
22 N.T.M. /1993 Art. a. mii buc 4635 mii buc - 40,13 - -
1851 b. Musuroit pomii dupa plantare.

23. a. ha 16,388 ha - - 11,58 -

b. Discuit în livada dupa plantare. 85%

28
TOTAL

3.2.4. – Antemăsurătoarea 4 –Întreţinere plataţiei de cires în anul I de la plantare pe suprafata de 9 ha, cu 4635pomi
Nr. Simbol cod Articole de deviz U.M. Norme de calcul pe articole
Crt. a. Unitati de masura Materiale Manopera Utilaj Transport
b. Denumirea articolului
T; kg; buc/ha. Z.N. Ha.a.an t/km

0 1 2 3 4 5 6 7
1 43 a. ha 9 ha - - 8,19 -
b. Discuit în livada
85% din suprafata
2 N.T.M./1993 Art a. to. 48,16 to Gunoi 48,16 6,74 - -
3228 b. Incarcat gunoi pentru mulcit pomi 3 kg/pom x nr.
pomi = 48,16 .to

3 N.T.M. /1993 a. mii buc 4635 Mii buc. - 12,36 - -

Art1722 b. Desfacut musuroiul din jurulul pomilor

4 N.T.M. /1993 Art a. mii buc. 4635 mii. buc. - 57,31 - -

1852 b. Mulcirea pomilor

5 N.T.M./1993 a.mii buc 4635 mii. buc. - 97,29 - -

Art. 1869 b.Lucrari in verde, se elimina lastarii de prisos

6 N.T.M./1993 a. mii m.p. 11,55 mii. m.p. - 18,01 - -

Art. 1944 b. Prasit manual pe rândul de pomi (de 3 ori pe 20 %
din suprafata)

7 N.T.M. /1993 Art a. buc 4635 Buc. Apa 31,11 160,55 - -

1668 b. Udat pomi manual cu 20 l/pom cu furtunul de la
cisterna (de2 ori).

8 37 a. ha 46,27 Ha - - 16,19 -
b. Cultivat mecanic (de 3 ori pe 80 % din suprafata)

9 N.T.M. /1993 Art. a. m.p 38560 m.p. - 154,24 - -

1827 b. Sapat cu cazmaua pe rândul de pomi ( pe 20 % din
suprafata efectiva)

29
10 42 a. ha 15,42 Ha. - - 26,98 -

b. Arat în livada pe intervalul dintre rândul de pomi (80

% din suprafată)

11 N.T.M. /1993 Art. a. mii 1. 0,61 Mii l. Apa 0,61 1,52 - -

2810 Preparat zeama sulfocalcica 28-30° Be în vase de 200 1,
32 l/ha x nr. ha = 0,61 mii 1
12 N.T.M. /1993 Art. a. mii 1itri 61,696 mii. l. Apa 61,696 6,16 - -
2809 b. Preparat solutie pentru stropit pomi (de 8 ori cu 400
l/ha) 400 l/ha x nr. ha x 8 ori = 61696 .mii 1.

13 N.T.M./1993 Art. a.mii l. 61,696 mii. l. - 410,89 - -

2786 b. Stropit pomi manual cu 400 1 solutie la hectar ( de 8
ori)

14 a.to. 93,41 To. - - 8,40 373,64

b.Transport apa pentru udat si stropit pomi cu RCU-4.
De la sursa la parcela 2 km (dus-intors= 4km)

Total

30
3.2.5. – Antemăsurătoarea 5 – Completarea golurilor 12% (în anii I si II) in plantatia de cires pe suprafata de 9 ha

Nr. Simbol cod Articole de deviz U.M. Norme de calcul pe articole

Crt. a.Unitati de masura Materiale Manopera Utilaj Transport
b. Denumirea articolului
T; kg; buc/ha. Z.N. Ha.a.an t/km

0 1 2 3 4 5 6 7
1 N.T.M. /1 993 a. m.p 36 m.p. - 0,054 - -
Art. 1670 b. Combaterea coropisnitei si a diferitelor larve din solu!
destinat stratificarii.
2 N.T.M. /! 993 a. m.l. 96 m.l. - 1,3905 - -
Art. 1773 b. Facut sant 50/50 cm pentru stratificarea pomilor cu
aruncarea pamantului
3 a. buc 1926 Buc. Pomi 556,2 - - -
b. Procurat pomi pentru complectarea golurilor

4 N.T.M. /1 993 a. to 3,85 To - 0,0889992 -

Art. 3413 asim. b. Incarcat, transport si descarcat material ul saditor la
san{ul de strati ficare.
Greutatea unui pom se considera 2 kg/buc. x nr. Pomi -
5 N.T.M./1993 Art. a. mii buc 1926 Mii buc - 1,0122 - -
1 775 b. Strati ficat pomi in sant gata facut.
6 N.T.M./1993 Art. a. ha 0,0036 Ha Apa 21,6 l. 7,19 - -
1668 b. Udat cu furtunul fara sita, intreaga suprafafa de sant
cu 1 0 1 apa / m.p. de 2 ori
7 N.T.M. /1 993 a. mii buc..1,926 mii. buc. - 0,04 - -
Art. 1835 b. Sapat gropi 0,5/0,5/0,5 in pentru plantat pomi in sol
mijlociu.
8 N.T.M. /1993 a. Nr. gropi 1926 Nr. - 1,124 - -
Art. 1 842 b. Tragerea unei parti de pamant in groapa de plantare, Gropi
2/3 din adancime cu 2-3 zile inainte de plantare.
9 N.T.M. / 993 Art. a. mii pachete 193 mii. pac. - 0,1012 - -
1775 b. Scos pachete de pomi de la strati ficare. ...pomi : 1 0
buc./pachet = pachete
10 N.T.M. /1 993 a. mii buc 1,926 mii. buc. - 0,55 - -
Art. 1 840 b. Fasonat radacini inainte de plantare

31
11 N.T.M. /1 993 a. mii buc. 1,926 mii. buc. - 0,28 - -
Art. 1841 b. Facut mocirla si mocirlit pomii

12 N.T.M./1993 a. to. 3,85 To - 10,76 -

Art. 1844 b. Incarcat, transport si descarcat la parcele pomi gata
mocirliti
13 N.T.M./1993 Art. a. mii buc 1,926 Mii buc. - 0,74 - -
1845 b. Repartizat pomi la gropi cu transportul manual de la
marginea parcelei.
14 N.T.M./1993 Art. a. to 38,52 To - 2,22 - -
3229 b. Incarcat mranita pentru plantarea pomilor (20 kg / pom)
15 N.T.M./1993 Art. a. mii gropi 1,926 mii. - 4,82 - -
3648 b. Adus mranita la gropile de plantare pentru gropi
administrare (20 kg/pom)
16 N.T.M. 71993 a. buc 1926 Buc. - 19,46 - -
Art. 1848 b. Plantat pomi, lucrare completa fara udat
17 a. to 38,52 To - 1,00
b. Transport apa cu cisterna pentru udat pomi (10 1
/pom). 10 I /pom x nr. pomi x 2 ori = to

18 N.T.M. /1 993 a. buc 1926 Buc. - 5,56 - -

Art. 1850 b. Udat pomi cu 101/ pom (2 ori)
19 N.T.M. /1 993 a. mii buc. 1,926 mii. buc. - 0,27 - -
Art. 1986 b. Taieri de formare a coroanei pomilor
20 N.T.M. /1 993 a. mii buc 1,926 mii. buc - 1,39 - -
Art. 1 85 1 b. Musuroit pomii dupa plantare.
Total

32
3.2.7. – Antemăsurătoarea 7 – Întreţinerea plantaţiei de cires în anul II de la plantare pe suprafata de 9 ha, cu 4635 pomi

Nr. Simbol cod Articole de deviz U.M. Norme de calcul pe articole

Crt. a. Unitati de masura Materiale Manopera Utilaj Transport
b. Denumirea articolului
T; kg; buc/ha. Z.N. Ha.a.an t/km

0 1 2 3 4 5 6 7
1 NTM/ a. ha 9 to 0,867 Ha PEB+Lindan 3,6 -
1993Art. 1710 b. Prafuit terenul cu PEB+Lindan (45kg/ha) 0,405

2 a. to 11,76 To 9 0,99 - 376,32

b. Procurat îngrasaminte chimice, descarcat din
NTM/1993 vagoane, încarcat în remorca, transport si descarcat la
Art 3246 magazie. Se administreaza 610 kg/ha s. bmta, din care:
-200 kg/ha azotat de amoniu 250 kg/ha superfosfat 160
kg/ha sare potasica
3 NTM/1993 a. mii buc 4635 Mii buc - 6,99 - -
Art. 1987 b. Taieri de formare a coroanei în anul II de la plantare

4 NTM /1993 a.buc 4635 Buc - - -

b.Legat pomi de spalier si palisarea ramurilor
Art. 1875

5 NTM/1993 a.ha. 9 Ha - 10,53 - -

Art. 1948 b.Strânsul manual în gramezi al ramurilor taiate din livezi
intensive.
6 NTM/1993 a.to. 13,49 To - 8,00 - -
Art. 3387 b. Incarcat ramuri în remorca si descarcarea la
marginea.parcelei.0,7 to/ha x nr. ha = to
7 NTM/1993 a. to 11,76 To - - -
Art. 27 b.Maruntit manual îngrasaminte chimice

8 NTM/1993 a. to 11,76 To - 0,99 -

Art. 3246 b. Incarcat în remorca, transport, descarcat în câmp
îngrasaminte chimice
9 a. to 11,76 T0 - - -
NTM/1993 Art.
b.Amestecat manual ingrasaminte chimice si incarcat
30
in saci

33
10 NTM/1993 a. ha 9 ha - 1,8 - -
Art 3127 b. Alimentat masina de împrastiat îngrasaminte chimice

11 a. ha Ha - - 2,79 -
b.Administrat mecanic îngrăşăminte chimice (1000
kg/ha)

12 a. ha Ha - - 9,45 -
b. Cultivat în livadă ( de 3 ori)

13 NTM/1993 a. mii m.p. Mii m.p. - 84,24 - -

Art. 1944 b. Prăşit manual pe rândul de pomi în plantaţie
intensiva (de 3 ori pe 20 % din suprafata)
14 a. mii buc Mii buc - 28,08 - -
NTM/1993
Art. 1869
b.Lucrari în verde(se elimina lastarii de prisos)

15 a. ha 9 ha Apa 185,4 59,94 - -

NTM/1993
Art. 1668 b.Udat pomi (de 2 ori cu 20 1 apa /pom)

16 NTM/1993 a. m.p. 38560 m.p - 72 - -

Art. 1827 b.Săpat manual pe rândul de pomi (pe 20 % din
suprafaţă)
17 a. ha. 15,42 Ha - - 12,6 -
b.Arat în livadă(pe 80 % din suprafaţă)

18 a. mii litri 0,771 Mii l Apa 0,36 0,9 -

NTM/1993 Art. b. Preparat zeama sulfocacica 28-30 o Be în vase de 200
2810 litri
40 l/ha x nr. ha = mii litri
19 N.T.M. /1993 a. mii 1itri 185,088 Mii l Apa 7,2 - -
Art. 2809 b. Preparat soluţie pentru stropit pomi (de 8 ori cu
1200 l/ha) 1200 l/ha x nr. ha x 8 ori = mii 1. 72

20 a. ha. 19,28 Ha - - 40,32 -

b. Stropit mecanic în livadă întensivă ( de 8 ori cu 12001
54 soluţie la hectar)

21 33 a. to. 828,05 to - - 23,19

b. Transport apă pentru udat şi stropit pomi.
Total 285,27 88,35

34
 3.2.8. – Antemăsurătoarea 8 – Întreţinerea plantaţiei de cires în anul III de la plantare, pe suprafata de 9 ha, cu 4635 pomi

Nr. Simbol cod Articole de deviz U.M. Norme de calcul pe articole

Crt. a. Unitati de masura Materiale Manopera Utilaj Transport
b. Denumirea articolului
T; kg; buc/ha. Z.N. Ha.a.an t/km

0 1 2 3 4 5 6 7
1 a. to. 9 To -
b. Procurat îngrăşăminte chimice, descărcat din
vagoane, încarcat în remorca, transport si descarcat la 9 0,999
NTM/1993 magazie.
Art 3246 Se administrează 850 kg/ha s. bmta, din care:
-300 kg/ha azotat de amoniu
-300 kg/ha superfosfat
-250 kg/ha sare potasica
2 NTM/1993 a. mii buc. 4635 Mii - 28,96 - -
Art. 1955 b. Tăieri de formare a coroanei pomilor în anul III de la buc
plantare
3 NTM /1993 a.buc 4635 Buc - - -
b.Legat pomi de şpalier şi palisarea ramurilor
Art. 1875
4 NTM/1993 a. h a . 9 ha - 10,35 - -
Art. 1948 b. Strânsul manual în grămezi al ramurilor tăiate din livezi
intensive.
5 a. to 25,06 To - 14,85 - -
NTM/1993 b. Încărcat ramuri în remorcă şi descarcarea la
Art. 3387 marginea parcelei.
l,3to/ha x nr. ha = to
6 NTM/1993 a. to 16,38 To - 0,99 - -
Art. 27 b.Mărunţit manual îngrăşăminte chimice şi depozitat în
grămezi
7 NTM/1993 a. to 16,38 To - 1,8 - -
Art. 3246 b. Încărcat în remorcă, transport, descarcat în câmp
îngrăşăminte chimice

35
8 a. to 16,38 To - 2,79 -
NTM/1993
b.Amestecat manual îngrăşăminte chimice şi încărcat în
Art. 30 saci.
9 NTM/1993 a. ha 9 To - 9,45 -
Art 3127 b.Alimentat maşina de împrăştiat îngrăşăminte chimice

10 11 a. ha 9 Ha - 2,79
b.Administrat mecanic îngrăşăminte chimice (850kg/ha)
11 37 a. ha. 19,28 Ha - 28,08 -
b. Cultivat în livada (de 3 ori)
12 NTM/1993 a. mii m.p. 115,68 m.p. - 84,24 - -
Art. 1944 b. Prăşit manual pe rândul de pomi în plantaţie
intensivă (de 3 ori pe 20 % din suprafaţă)
13 NTM/1993 a. mii buc. 4635 Mii buc - -
Art. 1869 b. Lucrări în verde (se elimina lastarii de prisos)

14 NTM/1993 a. buc. 16055 buc Apa 185,4 59,94 - -

Art. 1668 b. Udat pomi (de 2 ori cu 20 1 apa /pom)

15 a. to. 288,99 to - 4,17 -

b. Încărcat mecanic îngrăşăminte
1 organice din platforma pentru
administrare
20 kg/pom x nr. pomi x 90 % din cantitate
= 288,99 t
16 a. to. 32,11 To - 1,66 - -
NTM/1993 b. Încărcat manual îngrăşăminte organice din platforma
Art. 3223 pentru administrare
20 kg/pom x nr. pomi x 10 % din cantitate = 32,11 t
17 12 a. to 321,1 To - - - 278,1
b. Transport gunoi de grajd
18 a. ha 19,28 To - - 10.44 -
14
b. Administrat gunoi de grajd
19 NTM/1993 a. m.p. 38560 m.p. - 72 - -
Art. 1827 b. Sapat manual pe rândul de pomi (pe 20 % din
suprafata).
20 71 a. ha 15,42 ha - - 12,6 -
b Arat în livada(pe80 % din suprafata) cu PDL 3-25

36
21 a. mii litri 1156,8 mii. l. 0,54 135 - -
NTM/1993 b. Preparat zeama sulfocacica 28-30 o Be in vase de 200
Art. 2810 litri
60 l/ha x nr. ha = mii litri
22 a. mii 1itri 269,92 mii. l 126 12,6 - -
N.T.M. /1993. b Preparat solutie pentru stropit pomi (de 10 ori cu
2809 1400 l/ha)
1400 l/ha x nr. ha x 10 ori = mii litri.
23 60 a. ha 9 mii. l - - 50,4 -
b. Stropit mecanic în livada intensiva( de 10 ori cu 1400
1 solutie la hectar)
24 33 a. to. 913,27 to Apa 912,27 - 28,07
b.Transport apa pentru udat şi stropit pomi
Total 318,02 117,92 278,1

37
 3.2.9. – Antemăsurătoarea 9 – Instalarea sistemului de irigare.

Norme de calcul pe articole

Articole de deviz
Nr. Simbol Materiale Manoperă Utilaj Transport
Unităţi de măsură U.M.
crt cod t; kg; buc./
Denumirea articolului Z.N. ha. a. n. t / km
ha
1 N.T.M. a. ha.
/1993 b. Pichetat terenul în vederea instalării Ha
1853 sistemului de irigaţie
2 N.T.M./ c. m.l.
1993 d. Săpat şanţ pentru îngropat
m.l.
1773 conductele de transport-distribuţie şi
ansamblul frontal.
3 g) ml.
m.l.
h) Instalarea şi îngroparea conductelor.
4 N.T.M. e. t.
/1993 f. Încărcat şi descărcat materiale în To
3247 autocamioane şi transportul la fermă
5 N.T.M. a) t.
/1993 b) Transportat materiale de la depozit la To
3247 parcelă, distanţa de 5 km.
6 N.T.M. g. mii buc.
/1993 h. Fixat robineţi, T-uri, dopuri, mii. buc.
1856 picurători.
7 N.T.M. i. mii m.l.
/1993 j. Instalarea şi întinsul furtunului de mii. m.l.
1858 udare

TOTAL

38
Centralizator Materiale - Instalare sistem de irigaţie
Nr.
crt. Materiale UM. Preţ/UM Cantitate Valoare (Ron)
Plantaţie pomicola de cires
1 Pompă electrică Buc.
2 Conductă principală 2″ ml
3 Conductă transport şi distribuţie 1,5″ ml
4 Coturi 3/4″ Buc.
5 Robineţi Buc.
6 Picurători Buc.
7 Mufe 1 1/5 →3/4 Buc.
8 T-uri 1 1/5 Buc.
9 T-uri + robineţi de 2″ Buc.
10 T-uri + robineţi de 1 1/5 Buc.
11 Dopuri de capăt de 1 1/5 Buc.
12 Dopuri de capăt Buc.
13 Robineţi de 2″ Buc.
14 Furtun irigat 16-22 ø ml
15 Bazin fibră sticlă 15 mc Buc.
16 Filtru cu carcasa din PE cu element filtrant Buc.
cu sită inox sau discuri+ventil
17 Accesorii și fitinguri (garnituri, conectori,
Buc.
mufe de legatura bandă etc)
18 Cap control cu injector pentru aplicarea
Buc.
îngrăşămintelor în apa de irigat
19 Electrovană
20 Aparat control pH soluție fertirigare Buc.
21 Programator pentru irigații Buc.
22 Computer control şi măsurare a fertirigării Buc.
TOTAL

39
Centralizator Manoperă Instalare sistem de irigaţie
Manoperă Valoare
Specia
I II III IV I = 50,00 II = 55,00 III= 60,00 IV=65,00 Total Ron
cires

Total

Centralizator Transport Instalare sistem de irigaţie

Specia T/km Tarif lei /km Total Ron
Cires
Total

40
 3.2.10. – Antemăsurătoarea 10 – Pentru instalarea gardului
Nr. Simbol cod Articole de deviz U.M. Norme de calcul pe articole
Crt. a. Unitati de masura Materiale Manopera Utilaj Transport
b. Denumirea articolului
T; kg; buc/ha. Z.N. Ha.a.an t/km

0 1 2 3 4 5 6 7
1 NTM/1993 a. Ha 19,28 Ha - 33,18 - -
Art. 1853 b. Pichetat terenul în vederea instalării spalierului

2 NTM/1993 a. Puncte 189 buc Picheti 189 - - -

Art. 1819 b. Procurat picheţi din lemn de 40 cm cu diametrul 5cm

3 a. Buc 189 Buc Spalieri 189 - - -

b. Procurat spalieri din beton, greutatea 36 kg
4 NTM/1993 a. To 6,80 To - 1,36 - 102
Art. 1847 b. Încărcat şi descărcat şpalieri de beton în
autocamioane şi transportul la ferma
5 NTM/1993 a. To 6,80 To - - - 27,2
Art. 3247 b. Transportat stȃlpi de beton de la depozit la parcela
distanţa 4 km
6 NTM/1993 a. mii buc. 0,189 Mii buc - 1,51 - -
Art. 1854 b. Încărcat, transport şi repartizat stȃlpi de beton
7 NTM/1993 a. mii buc 0,189 Mii buc - 9,45 - -
Art. 1855 b. Făcut gropi 50/50/80 cm pentru instalarea
spalierului
8 NTM/1993 Art. a. mii buc 0,189 Mii buc - 4,72 - -
1856 b. Fixat stȃlpi de beton în gropi.
9 a. mii buc 0,567 Mii buc 0,567 - - -
b. Procurat bride pentru prinderea sȃrmei pe stȃlpi
(nr stȃlpi x 3 legaturi)
10 NTM/1993 a. mii m.l. 1,887 Mii ml. - 1,3- - -
Art. 1858 b. Instalarea şi întinsul sȃrmei pe spalier m.l.

11 a. Kg 100 Kg. Sarma 3mm - - -

b. Procurarea sȃrmei pentru şpalier, cu diam 3mm. 100kg
(mii ml.+5%spor x 50,3kg/mii ml.)

41
12 a. To 0,1 To - - - 1,15
b. Transportat sȃrmă de la furnizor la beneficiar.
13 a.to. 3,77 to Plasa sarma 0,75 - 56,55
3382 b. Procurarea plasa, descărcat, încărcat în remorcă tractor
(3770kg)

14 a. To 3,77 To - 0,99 - -
b. Încărcat şi descărcat în cȃmp plasă gard
15 1858 a.m.l. 1,887 m.l. - 1,30 - -
b.Instalatul şi întinsul plasei.
Total

42
 3.2.11. – Deviz centralizator privind normele de muncă manuală, mecanică, transport şi materiale consummate .

NR. ARTICOLE DEVIZ U.M. ARTICOLE

Crt. Materiale Manopera Utilaj Transport
T; kg; buc/ha. Z.N. Ha.a.an t/km
1 Gunoi de grajd T
2 Îngrăşăminte chimice T
3 Pesticide T
4 Tutori Buc
5 Material saditor Buc
6 Stalpi de beton Buc
7 Sarma Kg
8 Manopera Z.N.
9 Utiaj Ha.a.n.
10 Transport t/km

43
Centralizator materiale total

Specia Materialul U.M. Cantitatea Pret/U.M Valoare

Gunoi de grajd T
Îng. Chimice T
complexe
Pomi Buc.
Cires Apă T
Tutori Buc.
Picheţi Buc.
Şpalieri Buc.
Sȃrma t.
Plasă m.l.
Total general - -

Centralizator utilaj total

Specia Ha.a.n. Tarife lei/ha.a.n Total
44
Cires

Total

Centralizator transport total

Specia t/km Tarife lei/km Total

Cires

Total

45
II. PIESE DESENATE

46
4. BIBLIOGRAFIE.

47