4.

ECHIPAMENTE ENERGETICE DE BAZĂ ALE SURSELOR DE

PRODUCERE A CĂLDURII

4.1 CAZANE CLASICE ŞI CAZANE RECUPERATOARE

4.1 Cazanele utilizate în CT sunt:

a. cazane cu ţevi de apă (secţionale) pentru producere de abur la presiuni

mici şi medii (sub 25 bar);
b. cazane secţionale cu elemente din fontă sau oţel, cu puteri termice de
5 - 10 kWt, pentru producerea aburului de joasă presiune;
c. cazane cu tub de flacără şi ţevi de fum, pentru producere de abur la
presiuni sub 20 bar;
d. cazane cu tub de flacără şi ţevi de fum, pentru producere de apă caldă,
cu puteri termice sub 11,6 MWt (10 Gcal/h).

4.2 Principalele caracteristici ale cazanelor cu tub de flacără şi ţevi de fum sunt:

a. circulaţia forţată a apei;

b. cu masă mare de metal;
c. cu volum mic de apă;
d. pot prelua uşor variaţii mari de sarcină, fără scăderea presiunii (în cazul
producerii aburului).

4.3 Principalele avantaje/dezavantaje ale cazanelor cu tub de flacără şi ţevi de fum

sunt:

a. avantaj: permit purjarea şi utilizarea unei ape de alimentare mai puţin

pretenţioasă (dedurizată);
b. avantaj: volumul mare de apă le permite preluarea uşoară a variaţiilor
de sarcină;
c. avantaj: consum mic de metal;
d. avantaj: timpi scurţi de pornire.

4.4 Principalele caracteristici ale cazanelor secţionale, de radiaţie sunt:

a. se construiesc pentru capacităţi medii (peste 120 t/h);

b. cazanele de abur pot produce şi abur supraîncălzit, (la presiuni sub 25
bar);
c. au volum mare de apă, permiţând preluarea uşoară a variaţiilor de
sarcină;
d. nu admit apă de alimentare numai dedurizată.

4.5 Cazanele de abur utilizate în CCG, sunt:

 a. cu circulaţie naturală;
b. cu ţevi de apă;
c. cu circulaţie forţată multiplă sau unică;
d. constructiv, cele cu circulaţie naturală au două drumuri ale gazelor de
ardere.

4.6 Principalele caracteristici ale cazanelor "energetice" producătoare de abur,

folosite în CCG, sunt:

a. după tipul constructiv, pot fi proiectate pentru a folosi o gamă largă de

combustibili, inclusiv sub formă de r.e.r.;
b. cazanele cu circulaţie naturală au un volum mic de apă;
c. cazanele cu circulaţie forţată au un volum mare de apă;

4.7 Principalele caracteristici ale cazanelor de abur cu circulaţie naturală, folosite

în CCG, sunt

a. au inerţie termică redusă;

b. consum mare de căldură (combustibil) la pornire;
c. nu permit preluarea variaţiilor de sarcină;
d. au disponibilitate anuală mare.

4.8 Principalele caracteristici ale cazanelor de abur cu circulaţie forţată, utilizate în

CCG, sunt:

a. circulaţia apei în sistemul vaporizator este asigurată de pompele de apă

de alimentare (la cazanele cu circulaţie forţată unică), sau cu pompe de
circulaţie speciale (la cazanele cu circulaţie forţată multiplă);
b. consum mare de metal, pe unitatea de debit nominal de căldură produsă de
cazan;
c. au volum mic de apă, raportat la debitul nominal de căldură produsă de
cazan;
d. au inerţie termică mare.

4.9 Comparaţia între cazanele de abur energetice, cu circulaţie naturală cu tambur

şi cele cu circulaţie forţată, din punctul de vedere al calităţii impuse tratării apei de
alimentare, arată:

a. cazanele cu circulaţie naturală impun condiţii mai puţin stricte apei de

alimentare;
b. cazanele cu circulaţie multiplă impun condiţii mai stricte apei de
alimentare;
c. invers faţă de "a";
 d. invers faţă de "b".

4.10 Din punctul de vedere al asigurării alimentării cu căldură a diverşilor

consumatori, folosirea cazanelor de abur energetice se recomandă în cazul:

a. cele cu circulaţie forţată unică, pentru CCG urbane, caracterizate de variaţii

lente ale sarcinii termice;
b. cele cu circulaţie naturală, pentru CCG cu parametrii ridicaţi ai
aburului şi cu supraîncălzire intermediară;
c. cele cu circulaţie naturală, în cazul CCG industriale cu cotă mare de
condensat nereturnat, sau returnat impurificat.

4.11 Cazanele cu condensaţie se caracterizează prin:

a. pot produce atât abur, cât şi apă fierbinte sau apă caldă;
b. pot utiliza orice tip de combustibil;
c. pot produce apă fierbinte, cu temperaturi de peste 100 oC;
d. permit evitarea coroziunii ultimelor suprafeţe de transfer de căldură
aflate în zona finală de evacuare a gazelor de ardere.

4.12 Randamentul cazanelor de apă caldă, cu condensaţie, se caracterizează prin:

a. nu este influenţat de încărcarea termică a cazanului;

b. valoarea maximă a randamentului scade pe măsură ce scade
temperatura (tur/retur) a apei calde necesară consumatorilor;
c. în cazul raportării la puterea calorifică superioară a combustibilului utilizat,
randamentul poate rezulta supraunitar.

4.13 Cazanele de apă caldă cu condensaţie se bazează pe:

a. recuperarea căldurii fizice a gazelor de ardere evacuate din cazan;

b. creşterea temperaturii apei calde produsă de cazan;
c. reducerea temperaturii apei calde returnată de consumatorii de căldură - în
cazul încălzirii;
d. recuperarea căldurii latente de condensare a vaporilor de apă din gazele
de ardere.

4.14 Pentru ca un cazan de apă caldă să poată funcţiona cu condensaţie este necesar
ca:

a. gazele de ardere să aibă, la ieşirea din cazan, o temperatură sub valoarea

temperaturii de rouă corespunzătoare excesului de aer cu care are loc
arderea;
 b. în cazul consumatorilor de încălzire, temperatura de retur a apei calde să fie
peste valoarea temperaturii de rouă a gazelor de ardere;
c. în cazul consumatorilor de apă caldă de consum, temperatura de livrare
a acesteia din cazan să fie sub temperatura de rouă a gazelor de ardere;
d. suprafeţele de transfer de căldură din zona finală de răcire a gazelor de
ardere să fie realizate din materiale rezistente la coroziune.

4.15 Cazanele de apă fierbinte pot fi:

a. de radiaţie, cu ţevi de apă;

b. de radiaţie, cu circulaţie forţată a apei;
c. de radiaţie, cu tiraj forţat;
d. cu tub de flacără şi ţevi de fum, sau de tip secţional.

4.16 Principalele caracteristici constructive ale unui CAF sunt:

a. au nevoie de pompe de apă de alimentare;

b. au nevoie de preîncălzitor de aer;
c, au economizor;
d. au ventilatoare de gaze de ardere.

4.17 Un CAF poate funcţiona în următoarele regimuri caracteristice:

a. în regim de vârf, cu 4 drumuri înseriate;

b. în regim de vârf cu câte 2 drumuri în paralel, unde în fiecare drum sunt
înseriate câte două ecrane de radiaţie;
c. în regim de bază, prin înserierea celor 4 ecrane de radiaţie de pe cei 4
pereţi;
d în regim de bază, cu câte două drumuri în paralel, cu câte două ecrane de
radiaţie în paralel.

4.18 Curba de variaţie, în funcţie de sarcină, a randamentului unui CAF este

caracterizată de:

a. este relativ aplatisată în jurul randamentului maxim, pentru sarcini

parţiale sub 50% din încărcătura nominală;
b. valoarea maximă a randamentului corespunde unei sarcini parţiale de
80 - 90%, sub care valoarea acestuia scade brusc;
c. valoarea zero a randamentului corespunde unei încărcări parţiale de cca. 20%
din încărcătura nominală;
d. randamentul maxim este puţin influenţat de sarcinile parţiale de peste
40% din sarcina nominală.
4.19 Caracteristica energetică a unui cazan (de abur sau de apă fierbinte)
reprezintă:

a. dependenţa parametrilor agentului termic produs, de debitul de căldură/de

agent termic produs de cazan;
b. dependenţa debitului de căldură produsă de cazan, de randamentul său;
c. dependenţa consumului de combustibil/de energie primară, funcţie de
debitul de căldură/de debitul de abur (la cazanele de abur), produs de cazan.

4.20 Regimurile caracteristice de funcţionare ale unui cazan de abur, sunt:

a. regimul maxim de suprasarcină, care poate fi de durată şi poate ajunge până

n n
la 20 - 25% din sarcina nominală ( Dc , sau qc );
b. regimul optim de încărcare, corespunzătoare randamentului maxim al
cazanului;
c. regimul de minim tehnic, care limitează superior încărcarea admisibilă a
cazanului.

4.21 Caracteristica energetică reală a unui cazan este determinată de:

a. regimul nominal de funcţionare a cazanului, conform prescripţiilor

constructorului;
b. starea tehnică reală, la un moment dat, a cazanului;
c. caracteristicile reale ale combustibilului utilizat;
d. modificările constructive şi/sau funcţionale făcute asupra instalaţiei.

4.22 La o CCG cu turbine cu abur, alegerea tipo - dimensiunilor şi a numărului de

cazane de abur se fac ţinându-se seama de:

a. tipul sursei de căldură - CT sau CCG cu turbine cu abur;

b. de tipul schemei CCG pe partea de abur viu - cu bară colectoare sau bloc
cazan - turbină;
c. de capacitatea eventualelor instalaţii termice de vârf;
d. de siguranţa impusă în alimentarea consumatorilor de căldură.

4.23 Cazanele recuperatoare a căldurii gazelor de ardere de la turbinele cu gaze,

sau motoarele cu ardere internă, se caracterizează prin:

a. recuperează căldura fizică a gazelor de ardere ieşite din turbina cu gaze,

sau din motorul cu ardere internă, pentru alimentarea cu căldură în regim de
cogenerare a consumatorilor;
b. idem "a", dar ca instalaţii termice de vârf;
 c. constructiv, cele producătoare de abur sunt asemănătoare cazanelor clasice,
având următoarea succesiune a suprafeţelor de schimb de căldură - în drumul
gazelor de ardere: supraîncălzitorul - vaporizatorul - economizorul;
d. cazanele recuperatoare cu ţevi de apă, utilizează gaze de ardere eşapate
de TA sau MAI, cu temperaturi mai reduse (de maxim 600 - 650 oC), ele fiind
similare unor schimbătoare de căldură în contracurent, cu schimb de căldură
majoritar prin convecţie.

4.24 Principalele caracteristici care diferenţiază variantele de realizare ale

sistemului vaporizator ale unui cazan recuperator producător de abur (CR.Ab), sunt:
a. în funcţie de poziţia ţevilor de apă, CR.Ab sunt: orizontale sau verticale;
b. CR.Ab orizontale sunt mai scumpe, necesitând suprafeţe de transfer de
căldură mai mari (ţevi cu diametre mai mari);
c. CR.Ab orizontale au un debit minim tehnic, redus;
d. CR.Ab se adaptează greu la modificările de regim.

4.25 Cazanele recuperatoare cu ardere suplimentară (CRAS) utilizate în CCG cu

turbine cu gaze (CCG - TG), se caracterizează prin:

a. utilizarea oxigenului în exces din gazele de ardere (în general, peste 4),
drept comburant, pentru arderea unei cantităţi suplimentare de combustibil
(B.CRAS);
b. căldura dezvoltată prin arderea suplimentară măreşte conţinutul util de
căldură al gazelor de ardere utilizate în CR, pentru alimentarea cu căldură;
c. arderea suplimentară în CRAS are un randament similar cazanelor
clasice pe combustibil CH4, de 92...94%;
Max
d. cantitatea maximă de căldură ( q AS ) ce poate fi livrată pe seama
arderii suplimentare este mai mică decât aceea livrată direct printr-un CR
clasic: q AS  qCR .
Max c

4.2 TURBINE CU ABUR

4.2.1 Turbine cu abur cu contrapresiune - TA.Cp

4.26 Să se spună ce tip de turbine sunt următoarele ?

a. b.

Apă de reţea

c.
d.

Apă de răcire
Apă de răcire
 a. turbină cu abur cu condensaţie şi priză reglabilă;
b. turbină cu abur cu condensaţie cu vid înrăutăţit;
c. turbină cu abur cu condensaţie şi extracţie suplimentară de abur de la
una din prizele fixe regenerative;
d. turbină cu abur cu contrapresiune şi două prize reglabile.

4.27 Forma analitică a caracteristicii energetice a turbinei cu abur cu

contrapresiune variabilă (v. figura) este dată de:
p0, t0
a. Dcp  a  b  D0 [kg/s];
D0
Pcp b. Dcp  c  d  Pcp [kg/s];
Dreg c. D0  Dreg  Dcp  Pcp [kg/s];
Dcp D0  e  f  Pcp
d. [kg/s].
pcp
unde: a, b, c, d, e, f - coeficienţi constanţi pentru o anumită turbină.

4.28 La o turbină cu abur, cu presiune variabilă la contrapresiune, sunt valabile

următoarele dependenţe (pentru notaţii, v. figura):

p0, t0 a. când, D0  Pcp  ;

D0 b. când, Dcp  Pcp  ;
Pcp c. când, pcp  laP
   Dcp ;
ct
cp

Dreg Dreg
Dcp d. când, Dcp  Dreg  (în ipoteza:  ct
D0
preg.echiv. pcp
).

4.29 Caracteristica energetică (diagrama de regimuri) a turbinei cu abur cu

contrapresiune (TA.Cp) prezintă - grafic şi/sau analitic - următoarele dependenţe:
 a. debitul de abur intrat în turbină, funcţie de debitul de căldură livrată la
contrapresiune;
b. puterea electrică produsă de turbină în "regim electric" de debitul de
căldură livrată la contrapresiune;
c. debitul de căldură intrată în turbină de debitul de căldură şi puterea
electrică produsă de turbină;
d. corelaţiile între parametrii aburului viu intrat în turbină (presiune,
temperatură), sau presiunea aburului livrat de turbină şi puterea electrică produsă,
sau debitul de căldură intrat în turbină.

4.30 Mărimile limită (minime şi maxime) caracteristice funcţionării unei turbine cu

abur cu contrapresiune, sunt:

a. debitul maxim de abur ce poate intra în turbină;

b. debitul minim de abur ce trebuie extras la contrapresiune (debitul
respectiv de mers în gol) pentru ca turbina să producă putere utilă la cuplă;
c. debitul minim de abur ce trebuie să intre în turbină (debitul respectiv de
mers în gol), corespunzător debitului minim de abur livrat la contrapresiune;
d. valoarea minimă şi maximă a presiunii aburului livrat la contrapresiune,
în condiţiile variaţiei acesteia.

4.31 Următoarele expresii analitice reprezintă caracteristicile energetice ale

turbinelor cu abur de cogenerare:
a. Pt  K 0  K1  Q p  K 2  Qcp - pentru turbina cu contrapresiune;
b. Pt  K 0  K1  Qcp - pentru turbina cu contrapresiune şi priză reglabilă;
c. Q0  K 0  Q p  Qcp  K 3  Pt - pentru turbina cu contrapresiune şi priză
'

reglabilă;
d. D0  K 0  K1  Qcp - pentru turbina cu contrapresiune;
'' '

' " '

unde:
K 0 , K1 , K 2 , K , K 3 , K , K
0 0 1
coeficienţi

dimensionali caracteristici fiecărei turbine; Pt - puterea electrică produsă de

turbină, în kWe; Q p , Qcp - debitul de căldură livrată la priza, respectiv
contrapresiunea turbinei, în kWt; D0 - debitul de abur viu intrat în turbină, în
kg/s.

4.32 Într-o centrală de cogenerare (CCG) alegerea şi dimensionarea turbinelor cu

abur, cu contrapresiune, se face ţinând seama de:
 a. valoarea minimă a cererii de abur la contrapresiunea turbinei să fie mai
mare decât debitul de abur de mers în gol al acesteia;
b. puterea electrică posibil a fi produsă în orice moment este strict
dependentă - practic proporţională - cu debitul de abur livrat de turbină la
contrapresiunea sa;
c. valoarea momentană a încărcării termice a turbinei nu influenţează
nivelul presiunii aburului livrat la contrapresiune, impusă de consumator;
d. presiunea aburului livrat la contrapresiunea turbinei nu influenţează puterea
electrică produsă de aceasta.

4.2.2 Turbine cu abur cu contrapresiune şi o priză reglabilă - TA.CP + p

4.33 Pentru turbina din figură, puterea electrică totală produsă este dată de (unde,
hp şi hcp reprezintă entalpia aburului în urma destinderii reale în turbină):
D0
a. PI  D p (h0  h p )  mg (kWe);
p0, t0, h0
PI+II PII  Dcp (h0  hcp )  mg
(kWe); I II

Dcp şi
Dp PI  II  PI  PII (kWe);
pcp, tcp
pp, tp, hp
hcp

în care: mg   m   g , considerate aceleaşi pentru PI şi PII.

b. PI  D0 ( h0  h p )   mg ; PII  Dcp ( h p  hcp )  mg ; PI  II  PI  PII ;
c. PI  D0 ( h0  h p )  mg ; PII  D0 ( h0  hcp )  mg ; PI  II  PI  PII ;
d. PI  II  [ D0 ( h0  hcp ) + D p (h0  h p )]  mg .

4.34 O turbină cu abur cu contrapresiune şi priză reglabilă (v. figura), are posibile
următoarele regimuri caracteristice:
D0
a. în cogenerare, când Dcp şi/sau Dp > 0;
p0, t0
b. în noncogenerare, când Dcp = 0 şi Dp = 0;
P
c. în cogenerare, când Dp = 0 şi Dcp > 0;
d. în cogenerare, când Dp > 0 şi Dcp = 0;
Dp Dcp
pp pcp,

4.35 Pentru stabilirea caracteristicii energetice a unei turbine cu abur, cu

contrapresiune (la presiune variabilă) şi o priză reglabilă, poate fi descompusă
astfel:
 a.
D0 Dp Dcp
p0 ,t0 p0 ,t0 p0 ,t0
P Pp
I II I+II
Pcp
+ II

Dp Dcp Dp Dcp
pp pcp pp pcp

b. c.
Dp Dcp Dp Dcp
p0 ,t0 p0 ,t0 p0 ,t0 pp ,tp
I+II Pp Pcp Pp Pcp
+ I+II I + II

Dp Dcp Dp Dcp
pcp pcp pp pcp

d.
Dp Dcp
p0 ,t0 p0 ,t0
Pcp
Pp
I + I+II

Dp Dcp

pp pcp

4.36 Forma analitică a caracteristicii energetice a turbinei cu abur cu

contrapresiune şi priză reglabilă (v. figura), este dată de:

D0 a. D0  a  b  P , (kg/s)
p0 ,t0 b. D0  c  d  D p  e  Dcp , (kg/s)
P
c. D0  a  b  P  c  D p  d  Dcp ,
' ' ' '
(kg/s)
d. P  K1  K 2  D p  K 3 D cp , (kWe)
Dcp
Dp
pp pcp
 ' ' ' '
unde: a, b, c, d , e, a , b , c , d , K1 , K 2 , K 3 - coeficienţi constanţi ai turbinei.

4.37 Condiţiile ce trebuie îndeplinite de o turbină cu abur, cu contrapresiune şi

priză reglabilă, pentru a putea funcţiona, sunt (v. figura - în care Dregenerativ= 0):

a. Dgol  D0  D0 ;
n

b. Dgol  D p  D p
n

c. 0  Dcp  Dcp
n

d. ( Dgol  D p ) şi Dcp  D0
n

D0
p0 ,t0
P

Dcp
Dp
pp pcp

n n n
unde: Dgol este debitul de mers în gol al turbinei; D0 , D p , Dcp sunt valorile
nominale ale respectiv D0, Dp, Dcp; Dregenerativ - suma debitelor regenerative.

4.38 Se dau cele trei turbine de mai jos, în condiţiile specificate. Să se dea
răspunsul corect:

Cazul I Cazul II
p0 ,t0 P p0 ,t0 P’
D0n D0’

CIP CJP CIP CJP

p1 ,t1 p1 ,t1
p2 ,t2 p2 ,t2
D1>D1m D1–D1=D’1
D2>D2m D’2=D2+D1=D2M
C1 C1
C2 C2

Cazul III
p0 ,t0 P’’
D0’’

CIP CJP

p1 ,t1
p2 ,t2
D1+D1=D'1
D'2=D2 - D1
C1
C2
unde indicii: n - nominal; M - maxim; m - minim.

a. P '  P şi D0  D0 ;
' n

b. P ''  P şi D0  D0 ;
'' n

c. P '  P şi D0  D0 ;
' n

d. P ''  P şi D0  D0 ;
'' n

4.2.3 Turbine cu abur cu condensaţie şi una sau două prize reglabile -

TA. Cd + p, sau TA.Cd + 2p

4.39 Pentru turbina din figură sunt posibile următoarele regimuri caracteristice de
funcţionare:
D0
p0 ,t0 , h0
CIP P
CMP CJP
Dr1,
hr1, Dcd
Dp1
Dp2 pcd,hcd
pr1 p
p1
pp2
hp1
Dr2, pr2, hr2 hp2

Dr3, pr3, hr3

a. de condensaţie, când: Dcd  Dcd , D p1  0 şi/sau D p 2  0 ;

min

b. de cogenerare, în regim termic, când: Dcd  Dcd şi D p1  D p 2  0 ;

min

c. de cogenerare, în regim electric, când: Dcd  Dcd şi ( D p1 , D p 2 )  0 ;

min

d. de condensaţie, când: Dcd  Dcd , indiferent de valorile lui D p1 şi D p 2 ;

min
4.40 Turbina cu abur, cu condensaţie şi priză reglabilă (v. figura) poate funcţiona în
următoarele regimuri:
D0 CJP
p0 ,t0
P

CIP Dcd
Dp
pcd
pp

a. în condensaţie pură, când: Dcd  Dcd şi D p  0 ;

min

b. în condensaţie pură, când: Dcd  Dcd şi D p  0 ;

min

c. în cogenerare, în regim electric, când: 0  D p  D p şi Dcd  Dcd ;

n min

d. în cogenerare, în regim termic, când: 0  D p  D p şi Dcd  Dcd ;

n min

min
unde: Dcd este debitul minim impus de răcirea corpului de joasă presiune (CJP);
D pn - valoarea nominală a debitului Dp, dată de constructor.

4.41 Puterea electrică (P), produsă de turbina din figură, este:

D0 CJP
p0 ,t0
P

CIP+CMP Dcd
Dp
pcd
pp

D p  0
a. când:   (P  P cogenerare )  0;

Dcd  Dcd
min
 D p  0
b. când:   (P  P
condensatie ) 0;
Dcd  Dcd min

D p  0
c. când:  PP cogenerare în regim electric;
Dcd  Dcdmin
D p  0
d. când:  PP condensatie

Dcd  Dcd
min

min
unde Dcd este debitul minim necesar răcirii CJP, impus de constructor.

4.42 Pentru alimentarea cu căldură, turbina cu abur cu condensaţie şi prize

reglabile, poate funcţiona în următoarele regimuri:

a. urmărind cererea momentană de căldură la prizele turbinei şi cu un

debit minim spre condensator, necesar răcirii corpului de medie şi joasă
presiune (CMP şi CJP) ale turbinei; funcţionare în cogenerare, după grafic
termic;
b. în condensaţie pură, putând produce o putere electrică dependentă de
modul de dimensionare a CJP;
c. funcţionare în cogenerare, după grafic electric, când pentru cereri de
căldură la prizele reglabile mai mici decât valorile nominale, în CJP spre
condensator trece un debit de abur mai mare decât debitul minim necesar
răcirii;
d. în cogenerare pură, cu debit de abur zero la condensator.

4.43 Se dă o turbină cu abur cu condensaţie şi o priză reglabilă cu corpul de joasă

presiune (CJP) supradimensionat încât să permită destinderea până în condensator
n
a debitului nominal de abur viu ( D0 ) intrat în turbină. Să se noteze răspunsurile
corecte:

D0
P
h0

CJP

hp, Dp hcd, Dcd

 D p  D pn 
 P  Pcg  Pcd ,
a. dacă: D0  D0n
 unde : Pcg  f ( D p , (h0  h p ))
 P  f (( D0n  D p ), (h0  hcd ))
Dcd  D0n  D p  cd

Dp  Dpn

 P  Pcg
b. dacă: Dcd  Dcdm
 unde : Pcg  f ( D p , (h0  h p ))

D0  D p  Dcdm 

Dp  0 
PP ,
c. dacă: D0  D0n  unde :cdP  f ( D , (h  h ))
 cd cd 0 cd

Dcd  D0n 

D pn Pcgn = Pn
d. dacă: Dp (P = Pcg)
0 Pcg = 0
m
Dcd = ct = Dcd
m
unde: Dcd - debitul minim necesar răcirii turbinei, a cărui destindere în aceasta
produce o putere internă ce acoperă pierderile interne ale turbinei (puterea utilă
corespunzătoare este zero); Pcg , Pcd - puterea electrică produsă în regim de
cogenerare, respectiv în condensaţie; h0 , h p , hcd - entalpia aburului la intrarea în
turbină, respectiv la priza reglabilă şi la condensator.

4.44 Pentru stabilirea caracteristicii energetice a unei turbine cu abur, cu

condensaţie şi o priză reglabilă, aceasta se poate descompune astfel (se consideră
că Dregenerativ  0 ):
 Schema de principiu a turbinei: Variante posibile de descompunere,
a...c:

D0
p0 ,t0 a. Dp Dcd
P p0 ,t0 pp
I II Pp Pcd
I + II
Dcd
Dp pcd Dp
pp Dcd
pp pcd

b. D0 c. Dp
Dcd D0-Dp
p0 ,t0 pp p0 ,t0
Pp p0 ,t0
Pp Pcd Pcd
I + II I + I II
D0 Dp Dcd
Dcd
pcd pcd
pp pp

unde: Pp şi Pcd reprezintă puterea electrică produsă în regim de cogenerare şi

respectiv în condensaţie.

4.45 În caracteristica energetică din figură - a unei turbine cu abur - diversele

cadrane sunt utile pentru a stabili:

a. cadranul "A" permite stabilirea lui: D p  f ( q p , p p ) ;

b. cadranul "B" permite stabilirea puterii totale: P  f ( D p , p p ) ;
c. cadranul "B" permite stabilirea puterii produsă în cogenerare:
Pp  f ( D p , p p ) ;
d. cadranul "C" permite stabilirea puterii totale (P = Pp + Pcd) produsă în
cogenerare + în condensaţie: P = f(Dp, pp, Dcd).

unde: sunt drepte paralele ajutătoare

Dp (kg/s)
Dpn
ppMax ppMax
pp=ppmin ppmin

Cadran Cadran
”A” ”B”
qp (kWt) P (kWe)
0 n
P

condens.
pură
DcdMax
Cadran
Dcd (kg/s)
”C”
 pp1

4.46 În caracteristica energetică din figură, pentru o turbină cu abur cu condensaţie

şi o priză reglabilă, diversele puncte caracteristice permit stabilirea:

a. punctul 1: permite stabilirea debitului la priză, D01 = f(qp1, pp1), funcţie de

debitul termic şi presiunea la priza reglabilă;
b. punctul 2: P2' reprezintă puterea produsă în condensaţie, Pcd = f(Dp1, pp1);
c. punctul P2 reprezintă puterea în cogenerare, Pcg = f(Dp1, pp1);
d. punctul P4 reprezintă puterea în condensaţie: P4 = f(Dcd4);

Dp (kg/s) pp
Dpn
pp
pp1
pp1 Dp1
1 2 D0
p0 ,t0
P
P4 P2 '
P2
Dcd
qp (kWt) qp1 0 Dp
pcd
pp

Dcd3 condens.
Dcd4
pură 3
4
Max
Dcd
4.47 În figura de la întrebarea anterioară, diversele puncte caracteristice reprezintă:

a. Dp1 - debitul total de abur viu intrat în turbină pentru cererea de căldură
la priza reglabilă (qp1);
b. ( P2  P2' ) - puterea electrică obţinută suplimentar, în condensaţie, în
funcţie de debitul de abur intrat în condensator (Dcd3), pentru debitul de
căldură (qp1) livrată la priza reglabilă;
c. (Dp1 + Dcd3) - debitul total de abur viu intrat în turbină, pentru debitul de
căldură (qp1) livrată la priza reglabilă şi puterea electrică totală produsă P2 - în
cogenerare plus în condensaţie;
d. (P4) - puterea electrică produsă în condensaţie pură, pentru debitul de
abur (Dcd4).

4.48 Supradimensionarea corpului de joasă presiune (CJP) al unei turbine cu

condensaţie şi priză reglabilă are următoarele efecte:

a. puterea electrică produsă în orice moment este "practic" proporţională cu

debitul de abur (căldură) livrat de turbină;
b. când cererea de căldură scade sub capacitatea maximă de livrare a prizei
reglabile, puterea electrică totală posibil a fi produsă de turbină poate fi mai
mare decât aceea obţinută strict pe seama căldurii livrate;
c. când puterea totală produsă este mai mare decât aceea posibil a fi
obţinută momentan în cogenerare, randamentul total de producere a energiei
electrice scade faţă de cel aferent funcţionării în cogenerare;
d. la scăderea încărcării termice a prizei reglabile, posibilitatea creşterii
puterii electrice totale peste puterea nominală a turbinei permite reducerea
puterii electrice necesar a fi instalată - disponibilă - la nivelul SEN .

4.49 Se dau cele 2 turbine de mai jos, în condiţiile specificate în figuri. Să se dea
răspunsul corect:

Regimul nominal termic

p0 ,t0
D0n PnTA
CIP CJP

pt ,tt
Dtn Dcdmin; Dcdn>>Dcdmin

C
 Regimul de încărcare termică parţială
p0 ,t0
D0n P*TA
CIP CJP

pt ,tt
D <Dtn
* D*cd =Dcdmin+(Dtn–Dt*) <
t

"
a. D 0
nu poate fi acelaşi în cele două cazuri;

*
b. PTA  PTAn
*
c. PTA  PTAn ;
*
d. PTA  PTAn .

4.50 Puterea electrică totală produsă de turbina din figură, este dată de (h - entalpia
aburului în urma destinderii reale în turbină):

D0
p0 ,t0 , h0
CIP P
CMP CJP
Dr1,
hr1, Dcd
Dp1
Dp2 pcd,hcd
pr1 p
p1
pp2
hp1
Dr2, pr2, hr2 hp2

Dr3, pr3, hr3

 a. P  [D0  ( h 0  h p1 ) + D p1 ( h p1  h p 2 ) + Dcd  ( h p2  hcd )]  mg

(kWe);
b. P  [( D0  Dr1 )  ( h 0  h p1 )+ ( D p1  Dr 2 )  ( h p1  h p 2 )+

( D p 2  Dcd )   (h p2  hcd )]  mg

(kWe);
c. P  PCIP  PCMP  PCJP ,
unde:

PCIP  [D0  ( h 0  hr1 ) + ( D0  Dr1 )  ( h r1  h p1 )]  mg

PCMP  [( D0  Dr1  D p1 )  ( h p1  hr 2 )  ( D0  Dr1  D p1  Dr 2 )  ( hr 2  h p 2 )]  mg

PCJP  [( Dcd  Dr 3 )  ( h p 2  hr 3 )  Dcd  ( hr 3  hcd )]  mg

în care Dr1 , Dr 2 , Dr 3 - debitul regenerativ de abur, extras la prizele regenerative

echivalente, pentru CIP, la pr1; CMP la pr2; CJP la pr3; mg   m   g - considerat
constant în lungul turbinei.

4.51 Forma analitică a caracteristicii energetice a turbinei cu abur, cu condensaţie şi

două prize reglabile (v. figura de la întrebarea anterioară) este:

a. q0  a  b  Pp  c  ( P  Pp )  d  q p1 ;

t 
b. q0  a  b  Pp  c  ( P  Pp )  d  q p1  e  q p 2   SB  ;
 100 

t 
c. Pp  K1  K 2  q p1  K 3  q p 2   SB  ;
 100 
d. Pcd   K 4  K 5  Dcd ,

în care Pp  P p1  Pp 2 , unde Pp1  f ( D p1 ) şi Pp 2  f ( D p 2 ) , reprezintă

puterile produse în cogenerare, în kW e; q p1  f ( D p1 , p p1 ) şi
q p 2  f ( D p 2 , p p 2 ) , reprezintă debitele de căldură livrate la prizele reglabile pp1 şi
pp2, în kWt; a, ...e şi K1,....K5 şi  sunt coeficienţi caracteristici fiecărei turbine în
parte.

4.52 Pentru stabilirea caracteristicii energetice a unei turbine cu abur, cu

condensaţie şi două prize reglabile (v. figura), se utilizează metoda suprapunerii
efectelor, astfel:
 Schema de principiu: Variantele de răspuns, a...d:
a.
D0 D0-Dp1 Dcd
D0
pp1 pp2
p0 ,t0 p0 ,t0 unde:
P P1 P2 P3
I II III = I + II + III P=P1+P2+P3
Dp1 Dcd D0 D0-Dp1 Dcd
Dp2 pcd pp pp2
pp1 pcd
pp2

Dcd Dp2 Dp1

b. p0 ,t0
p0 ,t0 p0 ,t0 Pp2 Pp1
Pcd unde:
= I+II+III + I+II I P=Pcd+Pp2+Pp1
+
Dp1
Dcd Dp2
pp1
pcd pp2

Dp1 Dp2 Dcd

c.
pp1 pp2
p0 ,t0
Pp1 Pp2 Pcd unde:
= I + II + III
P=Pp1+Pp2+Pcd
Dp1 Dp2 Dcd
pp1 pp2 pcd

d.
D0 Dp1 Dp2
p0 ,t0 p0 ,t0 p0 ,t0
Pcd Pp1 Pp2
= I unde:
I+II+III + I+II +
Dp2 P=Pcd+Pp1+Pp2
D0 Dp1
pp2
pcd pp1
4.53 În figurile de mai jos se dau: schema de principiu a unei turbine cu abur cu
condensaţie şi două prize reglabile şi caracteristica energetică - grafică - aferentă.
Cele două cadrane ale caracteristicii energetice permit stabilirea următoarelor
mărimi:

cadranul 1
D0n
D0 Max
D p1
p0 ,t0 min
P D
cd
D
E
Dcd
Dp1
pcd
DcdMax
pp1 Dp2
D pn1  0 P
pp2 C
0
kWe
D pMax
1

Dp2 Dp1=0
A
B

Dp2 cadranul 2

a. cadranul 1 permite stabilirea lui D0  f ( D p 2 , P ) ;

b. cadranul 22 permite stabilirea lui D p1  f ( D p 2 ) ;
c. cadranul 1 permite stabilirea lui D0  f ( D p1 , Dcd ) ;
d. cadranul 22 permite stabilirea lui P  f ( D p1 , D p 2 ) ;

4.54 Utilizând cele două figuri de la întrebarea anterioară, să se răspundă ce

reprezintă punctele A....E din caracteristica energetică:

a. punctul B  B ( D p1 , D p 2 ) - simultaneitatea debitelor D p1 cu D p 2 ;

b. punctul C  C (( D p1 , D p 2 ), Pp ) - puterea produsă în cogenerare, la
debitele simultane D p1 şi D p 2 ;
c. punctul C  C (( D p1 , D p 2 ), Ptot ) - puterea totală maximă posibil a fi
produsă la funcţionarea după regimul electric, pentru simultaneitatea
debitelor D p1 cu D p 2 ;
d. punctul E  debitul total de abur viu intrat în turbină, pentru
D0  f ( D p1 , D p 2 ).
4.55 Se dau cele 3 regimuri de încărcare ale unei turbine, prezentate mai jos. Să se
aleagă răspunsul corect.

Regimul I
D0n,p0 ,t0 P

CIP CMP CJP

p1 ,t1
pcd
D1<D1M p2 ,t2
Dcdn<DcdM
D2<D2M
C1
C2

Regimul II
D0’,p0 ,t0 P’

CIP CMP CJP

p1 ,t1 pcd
p2 ,t2
D'1=D1+D1 D'cd=Dcdn
D'2=D2–D1
C1
C2

Regimul III
D0’’,p0 ,t0 P’’

CIP CMP CJP

p1 ,t1 pcd
’’ p2 ,t2
D1 =D1-D2 D’’cd=Dcdn
D2’’=D2+D2
C1
C2

unde: indicii n - regim nominal, M - încărcarea maximă posibilă.

 M n
Observaţie: CJP - supradimensionat pentru Dcd faţă de cel minim necesar Dc .

a. P '  P şi D0  D0 ;
' n

b. P '  P şi D0  D0 ;
' n

P P D  D
c. " şi
" n ;
0 0

P  P D0  D0
d. " " şi
n ;

4.56 Diagrama din figură reprezintă caracteristica energetică a turbinei cu (unde

liniile şi respectiv sunt paralele între ele):

D [kg/s]
n
D
D1Max

D2min
D2Max

D1=0

0 Pn P[MWe]

a. gaze;
b. abur, cu contrapresiune pură;
c. abur cu condensaţie şi două prize reglabile;
d. abur cu contrapresiune şi priză reglabilă.

4.57 Supradimensionarea corpului de joasă presiune (CJP) al unei turbine cu abur

cu condensaţie şi priză se caracterizează prin:
 a. dimensionarea CJP pentru un debit maxim de abur mai mare decât cel
minim necesar răcirii sale;
b. destinderea în CJP a unui debit de abur mai mare decât cel minim
necesar răcirii sale, măreşte puterea electrică produsă de turbină, în ipoteza
menţinerii aceluiaşi debit de abur extras la prizele reglabile ale TA, pentru
alimentarea cu căldură a consumatorilor;
c. puterea electrică obţinută suplimentar de o TA, prin introducerea în CJP a
unui debit de abur mai mare decât cel minim necesar răcirii sale, este putere
obţinută în cogenerare;

4.58 Creşterea debitului de abur destins în corpul de joasă presiune al unei turbine
cu abur cu condensaţie şi prize reglabile, se poate face prin:

a. creşterea debitului de abur viu intrat în turbină, în limitele valorii

maxime admisă de aceasta, simultan cu menţinerea constantă a debitului de
abur extras la priza/prizele reglabile;
b. menţinerea constantă a debitului de abur intrat în turbină, simultan cu
reducerea debitului de abur extras la priza/prizele reglabile;
c. creşterea simultană a debitului de abur intrat în turbină, cu creşterea
debitului de abur extras la priza/prizele reglabile, în ipoteza că prima creştere
este mai mare decât a doua, în condiţiile în care debitul de abur intrat în
turbină nu depăşeşte valoarea maximă prescrisă de constructor.

4.59 Pentru o anume valoare maximă a supradimensionării CJP al turbinei cu abur

cu condensaţie şi priză/prize reglabile, prevăzută de constructor, puterea electrică
produsă de turbină se modifică astfel:

a. creşte puterea electrică totală produsă de turbină, dacă sarcina termică

livrată la priză scade şi debitul de abur intrat în turbină rămâne constant;
b. creşte puterea electrică totală produsă de turbină, dacă sarcina termică
livrată la priză rămâne constantă şi debitul de abur intrat în turbină creşte în
limita debitului nominal stabilit de constructor;
c. valoarea maximă posibilă a puterii electrice totale, produsă de o turbină
cu abur cu condensaţie şi priză/prize reglabile cu supradimensionarea
corpului de joasă presiune, creşte - la aceeaşi turbină - pe măsură ce scade
sarcina termică livrată la priza/prizele reglabile;
d. puterea electrică obţinută pe seama creşterii debitului de abur intrat în CJP,
este produsă în cogenerare.

4.60 Prin creşterea gradului de supradimensionare a corpului de joasă presiune al

turbinelor cu abur cu condensaţie şi prize reglabile, are loc:

a. creşterea puterii electrice medii anuale produsă în regim de condensaţie;

 b. pentru aceeaşi sarcină termică livrată anual la prizele reglabile, scade
valoarea medie anuală a puterii electrice produsă în cogenerare, faţă de aceea
produsă în condensaţie;
c. pentru aceeaşi sarcină termică livrată anual la prizele reglabile, creşte
valoarea medie anuală a puterii totale produsă de turbină;
d. scade consumul specific mediu anual de combustibil al CCG.

4.61 Funcţionarea turbinelor cu abur de cogenerare, cu condensaţie şi prize

reglabile, după grafic de reglaj termic (după "regim termic"), este condiţionată de:

a. singura condiţie este ca la prizele reglabile să se livreze sarcina termică

impusă de consumatori;
b. la condensator să se ducă debitul de abur maxim posibil a fi înghiţit de corpul
de joasă presiune CJP, în condiţiile de supradimensionare a sa;
c. în turbină să intre debitul de abur reprezentând suma între debitul de
abur extras la prizele de abur şi cel minim necesar răcirii CJP.

4.62 Turbinele cu abur, cu condensaţie şi prize reglabile, pot funcţiona:

a. numai în regim termic, indiferent de dimensionarea corpului de joasă

presiune (CJP);
b. numai în regim electric, indiferent de dimensionarea CJP;
c. numai în regim termic, atunci când CJP este nesupradimensionat.

4.63 Funcţionarea turbinelor cu abur, de cogenerare, după grafic de reglaj electric

(după "regim electric") presupune:

a. mărimea de referinţă pentru sistemul de reglare a turbinei (a admisiei

aburului în turbină) este sarcina electrică livrată;
b. în CJP al turbinei intră un debit de abur mai mare decât cel minim
necesar răcirii acestuia;
c. turbina nu poate funcţiona în condensaţie pură;
d. în orice condiţii de funcţionare, puterea electrică este produsă integral în
"cogenerare".

4.64 Între funcţionarea unei turbine cu abur, în regim termic, sau electric, apar
următoarele aspecte caracteristice:

a. din punctul de vedere al încărcării termice nu este nici o diferenţă;

b. în cazul funcţionării după grafic termic, debitul de căldură livrat de turbină
este mai mare decât la funcţionarea după grafic electric;
c. la funcţionarea după grafic electric, toată puterea electrică este produsă,
întotdeauna, în cogenerare;
 d. în regim electric, la aceeaşi sarcină termică livrată de turbină, puterea
electrică produsă poate fi mai mare decât în cazul regimului termic.

4.65 La o turbină cu abur cu condensaţie şi prize reglabile, regimul de funcţionare

"în condensaţie pură" este:

a. un regim de funcţionare specific "graficului termic";

b. un regim de funcţionare specific "graficului electric";
c. funcţionarea turbinei cu sarcină termică nulă la priza/prizele reglabile;
d. nu este posibil.

4.3 INSTALAŢII DE TURBINE CU GAZE - ITG - CU CAZAN

RECUPERATOR CLASIC (ITG. CR), SAU CU ARDERE SUPLIMENTARĂ
(ITG. CRAS).

4.66 La o ITG - în circuit deschis - în cogenerare, între raportul de compresie (  c )

şi cel de destindere ( T ) există următoarele legături:

a.  c > T ; c.  c ≤ ≥ T , după caz;

b.  c < T ; d.  c ≈ T ;

4.67 La o ITG - în circuit deschis - în cogenerare, lucrul mecanic specific util

(raportat la 1 kg de gaz) creşte când:

a. temperatura aerului exterior creşte;

b. raportul de compresie creşte;
c. raportul de destindere creşte;
d. randamentul compresorului scade.

4.68 O centrală de cogenerare cu turbină cu gaze în circuit deschis, cu cazan

recuperator clasic, poate funcţiona în următoarele regimuri caracteristice:

pgo0 pgo0 pgo0

Vg Vg Vg
tgo tgo tgo
P P P
TG TG TG

Vg tg Vg tg
Vg tg
Vg,CR Vg,CR =0
pg
Vg G, td Vg G, td Vg G, td
CR CR CR
tgev tgev tgev
G, tî G, tî G, tî

a. b. c.
 a. schema (a) în regim de cogenerare, în care:
P  f (Vg , TG  p go / p g )  Pcogenerare
b. schema (b) în regim de cogenerare şi/sau noncogenerare, în care:
P  Pcg  Pncg , unde:
Pcg  f (VgcR , TG  p go / p g )
Pncg  f ((Vg  VgcR ), ( TG  p g 0 / p g ))
unde Pcg, Pncg - puterea electrică produsă în regim de cogenerare, respectiv
noncogenerare;  TG - raportul de destindere al TG.
c. schema (c) în regim de cogenerare, în care
P  Pcg  f (Vg ,  TG  p go / p g ) ;
d. pentru schema "c": în regim de noncogenerare, în care:
P  Pncg  f (Vg ,  TG  p go / p g ) .

4.69 O centrală de cogenerare cu turbină cu gaze (TG) în circuit deschis, cu cazan

recuperator clasic - CR (fără ardere suplimentară), permite următoarele regimuri
caracteristice de funcţionare:

a. urmărind cererea de căldură, iar puterea electrică produsă momentan

fiind strict dependentă de cererea de căldură;
b. funcţionarea fie în "regim termic", fie în "regim electric" în funcţie de
cererile momentane simultane de căldură şi de putere electrică;
c. la valori momentane ale cererii de căldură sub valoarea nominală,
puterea electrică produsă poate avea totuşi valoarea nominală;
d. funcţionarea numai în "regim electric", urmărind cererea momentană
de putere electrică, indiferent de cererea momentană de căldură.

4.70 Se dau 3 regimuri caracteristice de funcţionare ale unei centrale de cogenerare

cu turbine cu gaze şi cazan recuperator clasic (TG şi CR), prezentate mai jos. Să se
aleagă răspunsurile corecte:

Regimul I Regimul II
BCA BCA
CA CA
Va ,ta Vg ,tg0 Va ,ta Vg ,tg0
PTG P’TG
C C

TG Vg Vg
Va TG
tg Va
tg
tae tae
Vg ,CR > 0 Vg ,CR=0
Vg Vg

tgev CR tgev CR
 Regimul III
BCA
CA
Va ,ta Vg0 ,tg0
P’’TG

TG Vg
Va
tg
tae
Vg,CR < Vg
Vg

tgev CR


a. PTG  PTG şi qCR  f (VgCR , (t g  t gev ))
'

b.  P  PTG şi qCR  0 ;
'
TG

c.
"
PTG  PTG şi

(q "
CR  f (V g , (t g  t gev )))
;

d.
PTG  P  P
'
TG
" şi
TG
 "
( qCR  f (V g , (t g t gev ))
,
unde qCR - căldura recuperată în CR din gazele de ardere.

4.71 ITG de cogenerare, din figură, poate produce energie electrică:

a. în noncogenerare, când: G bypass  G g ;

b. în cogenerare, după regim electric, când 0  G gCR  G g şi
(G g  G gCR  Gbypass )  0 ;
c. în cogenerare, după regim termic, când G g  G gCR ;
d. în cogenerare, pentru G gCR  G g , indiferent de BPA  0 .

BITG

TG
C PITG

Gbypass Gg,tg

Gg,CR BPA
td,G
Gg, tgev
CR.PA tî

unde: CR.PA este un cazan recuperator cu post ardere.

4.72 Caracteristica energetică a unui turbocompresor axial utilizat de ITG în

circuit deschis, de cogenerare, are următoarele elemente caracteristice:

a. "limita de pompaj", care arată că debitul de gaz comprimat (Gc, în kg/s), la o

anumită turaţie a compresorului (nc), nu poate să crească peste o anumită valoare;
b. debitul gravimetric comprimat ( Gc) la un moment dat, depinde numai de
turaţia (nc);
c. pentru două valori simultane ale raportului de compresie (  c ) şi turaţiei
(nc), corespunde o singură valoare a randamentului compresorului (  c ),
indiferent de debitul gravimetric de gaz comprimat.
4.73 Creşterea temperaturii aerului exterior peste (+ 15 o), are următoarele efecte
asupra performanţelor energetice ale ITG deschise, de cogenerare:

a. scade lucrul mecanic produs util de ITG;

b. scade randamentul termic al ITG;
c. scade debitul gravimetric destins în TG;
d. scade puterea electrică produsă de ITG.

4.74 Scăderea încărcării electrice relative a ITG - deschise - de cogenerare,

conduce la:

a. scăderea randamentul termic al ITG;

b. scăderea consumului specific de combustibil pentru producerea energiei
electrice;
c. scăderea lucrul mecanic util produs de ITG;
d. nu influenţează sensibil performanţele energetice ale ITG.

4.75 Funcţionarea unei centrale de cogenerare cu turbine cu gaze (TG) cu cazan

recuperator cu ardere suplimentară (CRAS), înseamnă:

a. transformarea cazanului recuperator ( CR) într-un cazan clasic, dotat

inclusiv cu ventilatoare de aer de ardere şi de gaze arse;
b. combustibilul posibil a fi utilizat în CR cu ardere suplimentară poate fi
de altă natură decât cel utilizat în camera de ardere (CA) a TG;
c. creşterea puterii electrice produsă de turbina cu gaze (TG) faţă de aceea
posibil a fi obţinută la funcţionarea fără ardere suplimentară;
d. creşterea debitului de căldură livrată consumatorului termic, faţă de cel
disponibil prin răcirea normală a gazelor de ardere evacuate din TG.

4.76 Funcţionarea unei centrale de cogenerare cu turbine cu gaze (TG) cu cazan

recuperator cu ardere suplimentară (CRAS), înseamnă:

a. creşterea debitului de căldură livrată de CRAS în regim de vârf, cu creşterea

simultană şi a puterii electrice produse;
b. creşterea numai a debitului de căldură livrată de CRAS în regim de
vârf, fără a influenţa puterea electrică produsă de TG;
c. transformarea CR într-un cazan clasic, dotat suplimentar faţă de un CR
clasic, cu ventilatoare de aer şi gaze de ardere;
d. creşterea debitului de căldură livrată de CRAS comparativ cu aceea livrată de
CR -ul clasic (pentru acelaşi debit şi temperatură a gazelor de ardere la ieşirea din
TG), pe baza căreia va creşte şi puterea electrică obţinută din TG în regim de
noncogenerare.
4.77 Centrala de cogenerare cu turbine cu gaze şi cazan recuperator cu ardere
suplimentară (TG.CRAS) prezintă următoarele regimuri caracteristice de
funcţionare:

a. în regim pur de cogenerare "după termic", fără consum suplimentar de

combustibil în CRAS;
b. în "regim electric", utilizând arderea suplimentară CRAS, pentru a asigura
consumuri de căldură mai mari decât cele posibil a fi asigurate momentan strict pe
seama recuperării căldurii gazelor de ardere ieşite din TG;
c. folosirea arderii suplimentare a CRAS, ca instalaţie termică de vârf;
d. utilizarea CRAS numai pentru recuperarea căldurii din gazele de ardere
evacuate din TG.

4.78 Comparaţia tehnică între turbinele cu gaze, utilizate pentru cogenerare, de tip
industrial şi cele aeroderivative, arată că, în general:

a. la cele aeroderivative raportul de compresie este mai mare;

b. temperaturile gazelor de ardere la intrarea în turbine nu diferă sensibil,
fiind mai mare în general la cele aeroderivative;
c. turaţia este mai mică la turbinele aeroderivative;
d. cele de tip industrial necesită întotdeauna compresor de gaze naturale.

4.79 Comparaţia între turbinele cu gaze pe o singură linie de arbori şi cele pe două
linii, arată:

a. în cazul a două linii de arbori, turbina cu gaze - într-un corp - antrenează la

aceeaşi turaţie compresorul şi generatorul electric;
b. în cazul unei singure linii de arbori, nu este posibilă reglarea debitului de
aer comprimat prin modificarea turaţiei de antrenare a compresorului;
c. în cazul a două linii de arbori, turbina cu gaze este realizată în două
corpuri, din care una antrenează compresorul şi cealaltă generatorul electric;
d. în cazul a două linii de arbori, antrenarea compresorului are loc la turaţie
constantă (debit constant de aer comprimat), iar antrenarea generatorului se face la
turaţie variabilă.

4.80 Regimul de funcţionare al turbinei cu gaze, de cogenerare, este determinat:

a. numai de caracteristica hidraulică a turbinei cu gaze;

b. numai de caracteristica hidraulică a compresorului de aer;
c. de intersecţia caracteristicilor hidraulice ale turbinei cu gaze propriuzise
şi ale compresorului de aer.

4.81 Diagrama din figura de mai jos, reprezintă:

 TG  C 2
7,0

3
5,0

3,0 1

1,0 [%]
0 20 40 60 80 100
0 (debit G şi G )
g a

a. curba 1 - caracteristica hidraulică a turbinei cu gaze (  TG  f (G g ) );

b. curba 2 - caracteristica hidraulică a compresorului de aer (  c  f (Ga ) );
c. punctul 3 - punctul de funcţionare al ansamblului turbină cu gaze şi
compresor de aer;

unde:  TG ,  c - raportul de destindere al TG, respectiv cel de compresie al

generatorului de aer; G g , Ga - valorile relative ale debitului de gaze de ardere
destinse în TG, respectiv al aerului comprimat în compresor.

4.82 Diagrama de mai jos, reprezintă:

C  TG
7,0

2
5,0
2
2
3,0
a scade
1
1,0 [%]
0 20 40 60 80 100
0 (debit G şi G )
g a
 a. curba 1 - caracteristica G g  f (t go ) la temperatura constantă a gazelor
la intrarea în TG;
b. curbele 2 - curbele caracteristice ale funcţionării compresorului, funcţie
de densitatea aerului aspirat ( a);
c. curbele 2 - corespund unei turaţii constante a compresorului ( nc = 100%
=ct);

unde:  c - raportul de compresie al compresorului de aer; G g , Ga - debitul

(relativ) al gazelor de ardere intrate în TG, respectiv al aerului intrat în compresorul
de aer;  TG - raportul de destindere al gazelor de ardere în TG.

4.83 Compresoarele de aer utilizate în instalaţiile de turbine cu gaze, de

cogenerare, se caracterizează prin:

a. funcţionarea la turaţie constantă determină un debit volumetric de aer

aspirat, variabil, în funcţie de temperatura şi presiunea acestuia;
b. debitul masic de aer aspirat de compresor, la turaţie constantă a
acestuia, este funcţie de parametrii aerului respectiv;
c. la turaţie constantă a compresorului de aer, debitul volumetric de aer
aspirat este constant.

4.84 Creşterea temperaturii aerului aspirat de compresor ( t ae ) are următoarele

efecte asupra performanţelor energetice ale unei ITG de cogenerare:

a. reduce puterea electrică produsă, faţă de puterea nominală;

b. creşte debitul de gaze de ardere intrate în turbină;
c. nu are nici o influenţă.

4.85 Reglarea regimului de funcţionare a unei ITG de cogenerare înseamnă:

a. modificarea poziţiei punctului de funcţionare a intersecţiei caracteristicii

hidraulice a compresorului de aer cu aceea a turbinei cu gaze propriu-zise;
b. modificarea caracteristicii hidraulice a turbinei cu gaze propriu-zise;
c. modificarea caracteristicii hidraulice a compresorului de aer;
d. indiferent de metoda adoptată pentru reglarea ansamblului ITG, are loc
şi variaţia debitului de combustibil ars în camera de ardere.
4.86 Modificarea caracteristicii hidraulice a compresorului de aer al unei ITG de
cogenerare se poate realiza prin:

a. modificarea unghiului aparatului director, la intrarea în compresor;

b. modificarea unghiului palelor statorice ale compresorului;
c. aplicarea ambelor metode.

4.87 Modificarea caracteristicii hidraulice a compresorului, conduce întotdeauna la:

a. modificarea numai a debitului de aer comprimat;

b. modificarea numai a debitului de gaze de ardere destinse în turbina cu gaze;
c. modificarea simultană atât a debitului de aer comprimat, cât şi a
debitului de gaze de ardere intrate în turbina cu gaze.

4.88 Menţinerea nemodificată a caracteristicii hidraulice a instalaţiei propriu-zise

de turbină cu gaze, pentru realizarea regimurilor variabile ale ansamblului ITG de
cogenerare, prezintă următoarele aspecte specifice:

a. presupune variaţia temperaturii gazelor de ardere la intrarea în turbina cu

gaze;
b. la sarcini parţiale, creşterea temperaturii gazelor de ardere la eşaparea
din turbină (intrarea în cazanul recuperator);
c. reglarea conformă punctului (b) este aplicabilă pentru sarcini ale
turbinei cu gaze sub 80 - 85%;
d. la sarcini sub 80 - 85% modificarea debitului de gaze de ardere intrate în
TG se asociază cu modificarea temperaturii gazelor de ardere intrate
(temperatura acestora la ieşirea din TG rămânând constantă).

4.89 Reglarea ansamblului ITG de cogenerare, presupune întotdeauna modificarea

debitului de combustibil ars în camera de ardere, care se poate face prin:

a. modificarea numai a debitului de combustibil;

b. modificarea simultană a debitului de combustibil şi a celui de aer refulat
de compresor;
c. modificarea simultană a debitului de combustibil şi a temperaturii
gazelor de ardere intrate în TG.

4.90 Reglarea ansamblului ITG de cogenerare, prin modificarea simultană a

debitului de combustibil ars în camera de ardere (BCA) şi a temperaturii gazelor de
ardere intrate în TG (tgo), în practică are următoarele consecinţe:

a. debitul de aer de ardere se modifică sensibil;

b. debitul de gaze de ardere se modifică sensibil;
c. gradul de comprimare (  c ) şi destindere (  TG ) se modifică sensibil;
 d. debitele de aer şi gaze de ardere rămân constante, datorită alurii
caracteristicii compresorului de aer (  c  f (Ga ) la turaţia compresorului nc =
ct = 100%) şi a alurii caracteristicii TG (  TG  f (G g , t go ) ).

4.91 Diagramele de mai jos reprezintă metodele de reglare ale ansamblului ITG
(adică TG + compresor de aer), prin:

C , TG 100% C , TG

tg0 tg0
7,0
90%

5,0 80% 5,0

60% 1
a. b.
3,0 2
3
4
1,0 [%]
0 20 40 60 80 100 [%] 0 20 40 60 80 100
(Gg ,Ga) (Gg , Ga)

C, TG
-tg0 = 1100°C
7,0
-tg0 = 1000°C
c.
-tg0 = 900°C
5,0 -tg0 = 800°C
-tg0 = 700°C

3,0 - nc = ct = 100%

1,0 [%]
0 20 40 60 80 100
(Gg , Ga)

a. modificarea caracteristicii compresorului prin variaţia unghiului aparatului

director la intrarea în compresor;
b. idem "a", prin variaţia turaţiei compresorului;
c. modificarea caracteristicii hidraulice a TG.

4.92 Diagrama de mai jos prezintă variaţia consumului relativ de combustibil al

ansamblului ITG de cogenerare, în funcţie de metoda de reglare adoptată:
 BITG/BnITG [%]
100

80 1

60
xg,1 2
40
xg,2
20
[%]
0 20 40 60 80 100
încărcare ITG

a. curba 1 corespunde reglajului debitului de aer refulat de compresor;

b. curba 2 corespunde reglajului temperaturii gazelor de ardere intrate în TG;
c. ambele curbe presupun modificarea consumului de combustibil al ITG.

unde: xg - consumul relativ de mers în gol al ITG (la care PITG = 0)

4.93 Microturbinele cu gaze (MITG) - Pi  30  350 kWe - de cogenerare,

n

prezintă următoarele caracteristici:

a. grade mari de compresie (peste 4);

b. temperaturi ridicate ale gazelor de ardere intrate în TG (peste 850 - 1000OC);
c. valori mai reduse ale randamentelor electrice, decât în cazul TG mai
mari;
d. pentru creşterea randamentului electric se utilizează preîncălzirea
regenerativă a aerului de ardere intrat în camera de ardere, cu o parte din
gazele de ardere evacuate din TG.

4.94 Introducerea preîncălzitorului recuperativ la ciclul deschis al ITG de

cogenerare, utilizând microturbine cu gaze - MITG - (cu puteri electrice nominale
de cca. 30 - 350kWe), conduce la:

a. aproximativ, dublarea randamentului electric.

(  MITG  26  30% );
e

b. creşterea debitului de căldură preluată de la gazele de ardere evacuate din

TG;
 c. reduce cu cca. 10 - 15% puterea electrică produsă de ITG;

4.95 Microturbinele cu gaze (MITG) se caracterizează prin:

a. funcţionează la turaţii foarte mari (peste 60000 rot/min);

b. compresorul centrifugal de aer, ca şi TG, au un număr redus de trepte (în
general una), reducându-le gabaritele;
c. uşurează răcirea lagărelor compresorului şi ale TG;
d. generatorul electric produce curent alternativ direct la frecvenţa de 50Hz.

4.4 Motoare cu ardere internă - MAI

4.96 Prin motoare cu ardere internă "dual fuel" se înţelege:

a. motorul poate utiliza simultan doi combustibili diferiţi;

b. motorul utilizează alternativ doi combustibili diferiţi;
c. combustibilul de bază - cel majoritar - impune aprinderea prin compresie;
d. combustibilul secundar - cel pilot - asigură autoaprinderea.

4.97 La un motor cu ardere internă (MAI), de tip dual fuel, pe măsură ce scade
încărcarea:

a. participaţiile celor doi combustibili se modifică;

b. participaţiile celor doi combustibili rămân aceleaşi;
c. participaţia combustibilului de bază creşte;
d. participaţia combustibilului pilot creşte.

4.98 Comparaţia între diversele tipuri de motoare cu ardere internă (MAI) se

caracterizează prin:

a. MAI cu injecţie au consumuri specifice medii de combustibil mai ridicate

decât ale celor cu carburator;
b. MAI cu carburator se pot utiliza pentru orice tip de combustibil;
c. MAI cu injecţie sunt mai scumpe decât cele cu carburator;
d. MAI cu compresie permit reglajul optim - computerizat - al amestecului
combustibil/aer de ardere, la orice regim de încărcare.

4.99 În cazul MAI, calitatea amestecului între carburant (combustibil) şi comburant

(aerul de ardere) este exprimată de doi indicatori:

a. coeficientul de exces de aer, reprezentând raportul între masa de aer din

amestec şi masa de combustibil;
 b. dozajul de combustibil în aer, reprezentând raportul între masa de
combustibil şi aceea de aer, din amestec;
c. raportul între masa reală de combustibil şi aceea teoretică necesară arderii, în
cadrul amestecului cu aerul de ardere;
d. raportul între masa reală de aer din amestecul cu combustibilul şi masa
teorectică de aer necesară arderii, numit şi "coeficient de exces de aer".

4.100 Sub aspectul amestecului între combustibil şi aerul de ardere, MAI pot fi:

a. MAI cu "amestec sărac", unde excesul de aer de ardere este subunitar;

b. MAI cu "amestec bogat", unde excesul de aer de ardere este supraunitar;
c. MAI unde valoarea excesului de aer de ardere este unitară - "amestec
stoechiometric"

4.101 La MAI, creşterea coeficientului de exces de aer de ardere determină:

a. creşterea conţinutului relativ (în %) de oxigen în gazele de ardere;

b. creşterea temperaturii teoretice de ardere;
c. reducerea conţinutului de NOx (în %) din gazele de ardere;

4.102 MAI de cogenerare moderne funcţionează cu amestec combustibil - aer de

ardere:

a. stoechiometric;
b. bogat;
c. sărac.

4.103 Funcţionarea MAI cu "supraalimentare" se caracterizează prin:

a. la MAI cu carburator, amestecul combustibil - aer de ardere este

introdus în cilindru prin admisie naturală;
b. la MAI cu injecţie, aerul de ardere este introdus în cilindru prin admisie
forţată;
c. la MAI cu carburator, amestecul combustibil - aer este introdus în cilindru
prin admisie forţată;
d. la MAI cu carburator aerul de ardere este introdus în cilindru prin admisie
forţată.

4.104 Utilizarea supraalimentării MAI are următoarele efecte:

a. faţă de MAI cu admisie naturală, creşte puterea specifică produsă cu

cca. 30 - 150%, în funcţie de gradul de supraalimentare;
b. faţă de MAI cu admisie naturală scade randamentul producerii lucrului
mecanic;
 c. la aceeaşi cilindree, faţă de MAI cu admisie naturală, scade costul motorului;
d. investiţia specifică scade cu cca. 20 - 25%, faţă de MAI cu admisie
naturală.

4.105 În funcţie de nivelul presiunii la care are loc aupraalimentarea, se face

răcirea aerului, sau a amestecului combustibil, având următoarele efecte:

a. creşte puterea specifică produsă de motor (cu cca. 15%);

b. evită fenomenul de detonaţie (în cazul folosirii drept combustibil a
benzinei sau a gazului natural);
c. în cazul supraalimentării de înaltă presiune, compresia datorată
supraalimentării se face în două trepte, cu răcire intermediară, ceea ce reduce
consumul de lucru mecanic pentru compresie.

4.106 Comparaţia între MAI cu aprindere prin scânteie (mas) şi cele cu aprindere
prin compresie (mac) se caracterizează prin:

a. mac sunt mai complicate şi deci mai scumpe;

b. funcţionarea mac este mai sigură, la orice sarcină a motorului;
c. la mas, valoarea maximă a raportului de compresie este limitată pentru
evitarea detonaţiei;
d. la mac, valoarea minimă a raportului de compresie este limitată de
temperatura de autoaprindere;
e. mac funcţionează cu rapoarte de compresie mai mari decât mas.

4.107 Comparaţia între MAI în doi timpi şi cele în patru timpi se caracterizează
prin:

a. cele în patru timpi au puterea mai mică (de cca. 1,6 - 1,8 ori) faţă de cele
în doi timpi;
b. cele în doi timpi sunt mai simple constructiv şi mai ieftine;
c. cele în patru timpi se uzează mai repede, având solicitări termice mai mari;
d. cele în doi timpi au randamente energetice mai mici;
e. cele în patru timpi sunt mai poluante.

4.108 Performanţele energetice ale unui MAI sunt influenţate în funcţionare de:

a. randamentul energetic scade odată cu reducerea încărcării, faţă de

încărcarea nominală;
b. scade puterea electrică produsă, odată cu reducerea temperaturii aerului
aspirat;
c. scade puterea electrică produsă, odată cu creşterea altitudinii amplasării
motorului;
 d. la aceeaşi încărcare parţială (sub 80% din încărcarea nominală)
motoarele cu supraalimentare au randamente energetice superioare, faţă de
cele fără supraalimentare.

4.109 Comparaţia între MAI şi ITG, din punctul de vedere al dependenţei

randamentului energetic la sarcini parţiale, arată că:

a. la sarcini parţiale până în 50%, randamentul MAI este net superior celui
al ITG;
b. la sarcini parţiale sub 50%, randamentul MAI scade brusc (dar rămâne
la cca. 80% din cel maxim), în timp ce la ITG, practic lucrul mecanic
consumat de compresor devine aproape egal cu cel produs de turbina cu gaze;
c. pentru încărcări peste 50% din valoarea nominală, randamentul
motoarelor diesel rămâne practic constant.

4.110 La un MAI, reducerea încărcării conduce la:

a. creşte temperatura gazelor de ardere evacuate din cilindrii;

b. creşte excesul de aer de ardere;
c. temperatura gazelor de ardere evacuate din cilindrii rămâne constantă;
d. excesul de aer de ardere rămâne constant.

4.111 Structura procentuală a bilanţului termic al unui MAI, odată cu reducerea

încărcării sale, arată că:

a. scade puterea utilă produsă;

b. creşte căldura conţinută de gazele de ardere eşapate din motor;
c. creşte căldura conţinută de apa de răcire a cilindrilor;
d. creşte căldura conţinută de apa de răcire a uleiului.

4.112 Caracteristica energetică a unui MAI, exprimată prin dependenţa consumului

relativ de combustibil, faţă de valoarea sa nominală, depinde de:

a. dacă MAI are/nu are supraalimentare;

b. de încărcarea relativă a MAI;
c. consumul specific de mers în gol, la MAI cu supraalimentare, este mai mare
decât la cele fără supraalimentare.

4.113 La motoarele cu ardere internă (MAI) funcţionând în cogenerare, existenţa

răcitorului de compensare (de rezervă) pe circuitul de răcire de joasă temperatură,
este justificată de:

a. necesitatea răcirii suplimentare a gazelor de ardere, pentru reducerea

temperaturii de evacuare a lor în atmosferă;
 b. creşterea cantităţii de căldură recuperată de la uleiul de ungere;
c. imposibilitatea, în anumite momente - perioade - de a asigura condiţiile
de răcire impuse de motor, datorită creşterii temperaturii de retur a agentului
termic utilizat de consumatorul de căldură;
d. dorinţa de a mări putertea electrică produsă de MAI, faţă de situaţia
răcirii sale numai cu agentul termic returnat de consumatorul de căldură,
chiar dacă temperatura de retur a acestuia asigură parametrii de răcire
normală a motorului.

4.5 INSTALAŢII COMBINATE DE TURBINE CU GAZE ŞI

TURBINE CU ABUR - ITG/TA

4.114 Metodele posibile de reglare a încărcării instalaţiilor de cogenerare cu ciclu

mixt gaze/abur, fără postardere, sunt:

a. se reglează încărcarea numai a turbinei cu gaze (TG), turbina cu abur (TA)

funcţionând la sarcină constantă nominală, adică: PTG / TA  PTG  PTA  var, unde
n

PTG = var.;
b. se reglează încărcarea numai a turbinei cu abur (TA), turbina cu gaze
funcţionând la sarcină constantă nominală:
PTG / TA  var = PTGn
 PTA , unde PTA = var;
c. se reglează încărcările ambelor turbine:
PTG / TA  var = PTG  PTA , unde (PTG, PTA) = var.

4.115 Pentru instalaţia de cogenerare cu ciclu mixt gaze/abur, din figură, sunt
caracteristice următoarele regimuri:

B
Ga Gg, tg0

tac PTG
C

TG
Ga Gg,tg
tae Gg,CR
Gg p0, t0
PTA
tgev
D0
CRAb

TA
Dcp =D0
pcp

CAb
 a. PTG / TA  PTG  PTA , produsă în cogenerare, indiferent de: G gCR  G g ;
b. PTG / TA  PTG  PTA , produsă în cogenerare numai dacă G gCR  G g ;
c. PTA este produsă întotdeauna în cogenerare;
d. PTG este produsă în:
- cogenerare, dacă G gCR  G g ;
- noncogenerare, dacă G gCR  G g .

4.116 Pentru instalaţia de cogenerare cu ciclu mixt gaze/abur, din figură, sunt
caracteristice următoarele regimuri:

a. PTA, produsă în cogenerare întotdeauna;

b. PTA, produsă în cogenerare, numai dacă Dcd  Dcd , impus de
min

constructor, indiferent de BPA  0 ;

c. PTG, produsă întotdeauna în cogenerare, dacă BPA  0 ;
d. PTG, produsă în cogenerare dacă Dcd  Dcd .
min

BTG

Gg PTG
Ga

Gg,
Ga BPA tg
p0, t0
PTA
Gg D0

Dp Dcd
pp pcd

4.117 Pentru instalaţia de cogenerare cu ciclu mixt gaze/abur, din figură, regimurile
de producere a energiei electrice sunt:
 BTG
Gg

Ga PTG

Gg
Ga BPA
GgCR
DCR p0, t0, h0
Gg PTA
D0IRR D0TA
tal
IRR
Dinj
DIRR Dp Dcd
p, t pcd
D

Cons.

a. PTA este produsă în cogenerare, în regim termic, dacă Dcd  Dcd ;

min

b. PTA este produsă parţial în cogenerare şi parţial în condensaţie, când

Dcd  Dcdmin , astfel: PTA  PTAcog  PTAnoncog unde PTAcog  f ( D p şi Dcd min
) şi
PTAnoncog  f ( Dcd  Dcdmin ) ;
c. PTG este produsă în cogenerare întotdeauna, dacă G gCR  G g ;
d. PTG  PTG  PTG , unde: PTG  f ( G gCR ) indiferent
cog noncog cog
dacă
D IRR  0 ;
noncog
PTG  f (G g  G gCR ) .

4.118 În schema termică de principiu de mai jos se pot defini:

 B
Vg, t0g

PTG

Vg
tg
Vg,CR DTA
Vg D’IRR
CR PTA
tgev D0
tal p0, t0
DIRR
Dcp

Dc

tc

a. când: VgCR  V g şi Dcp = Dc, atunci: P = PTG + PTA = Pcogenerare;

b. când: V gCR  V g şi DIRR  Dc  Dcp , atunci:
PTG  f (V gCR )  PTGcogenerare ;
c. când: VgCR  Vg , Dcp  0 , atunci: PTG  f (VgCR )  PTGcogenerare ,
'

"
PTG  f (V g  V gCR )  P noncogener
, PTG  PTG
"
 PTG
' şi

PTA  f ( Dcp )  PTAcogenera re ;

d. când: VgCR  V g şi DIRR =Dc, atunci PTG  f (V gCR )  PTGcogenerare ,
'
 "
PTG  f (Vg V gCR )  Pnoncogener
şi PTA = 0.

Deci: P  PTG
"
 PTG
' - similar

ciclului clasic de cogenerare, cu TG având CR clasic.

4.119 Caracteristica energetică a unui ciclu mixt gaze/abur de cogenerare se

stabileşte ţinându-se seama, simultan, numai de:

a. caracteristica energetică a turbinei cu abur, de cogenerare;

b. caracteristicile energetice ale CRAb şi ale turbinei cu abur de cogenerare;
c. caracteristicile energetice ale ITG, CRAb şi a turbinei cu abur de
cogenerare;

4.120 Caracteristica energetică a unei instalaţii de cogenerare cu ciclu mixt

gaze/abur, evidenţiază simultan:

a. debitul de căldură şi puterea electrică produse;

b. debitul de căldură produsă, funcţie de presiunea aburului livrat din
turbina cu abur;
c. puterea electrică şi căldura produse numai de ITG;
d. valorile puterii electrice produsă de partea de ITG şi respectiv de turbina
cu abur.

4.121 Pentru instalaţia de cogenerare cu ciclu mixt gaze/abur, din figură, sunt
caracteristice următoarele regimuri:

B
Gg, tg0
Ga
PTG

Gg,tg
Ga
Gg,CR
Gg p0, t0
PTA
0
D IRR D0
CRAb

DIRR Dcp
p, t
D

C
a. PTA, produsă întotdeauna în cogenerare, atâta timp cât Dcp > 0;
b. PTA, produsă întotdeauna în cogenerare, indiferent
dacă: ( DIRR  D  Dcp )  0 ;
n

c. PTG, produsă întotdeauna în cogenerare, dacă: GgCR = Gg;

d. PTG  PTG  PTG
cogenerare noncogenerare
, dacă GgCR = Gg şi D > Dcp, unde:
cogenerare
PTG  f ( Dcp ) şi
noncogenerare
PTG  f ( DIRR )