HANS HOLBEIN cel TANAR, nascut in 1497 si decedat in 1543, a fost un Pictor german care a lucrat intr-

un stil renascentist Nordic si care este considerat printre cei mai mari si mai reprezentativi artisti
germanti ai secolului 16, alaturi de Albrecth Durer si Lucas Cranach cel Batran. De asemena, era un
portretist de exceptie, pe langa producand si arta religioasa, satira si propaganda a Reformei (miscare
religioasa si politica a crestinismului), si a contribuit semnificativ la istoria design-ului de carti. El este
numit “cel Tanar” pentru a fi distins de tatal sau, Hans Holbein cel Batran, un alt Pictor german al
miscarii gotice tarzii.

Holbein a fost nascut in Ausburg, dar a lucrat majoritar in Basel ca un tanar artist. La inceput, acesta
realiza picture murale si lucrari religioase, vitralii si carti tiparite. Picta si portrete ocazionale, facandu-si
amprenta international cu portrete ale umanistului Desiderius Erasmus al Rotterdam-ului. Cand reforma
a ajuns la Basel, Holbein a lucrat pentru cilentii reformisti, continuand sa serveasca si patronii religiosi
totodata. Stilul sau de Gotic Tarxiu a fost imbogatit de tendintele artistice din Italia, Franta si Olanda,
precum si de umanismul si realismul Renasterii. Rezultatul a fost un aestetic unic al sau.

Arta lui Holbein a fost apreciata inca de la inceputul carierei sale. A fost descries ca un mare “one-off”
sau “o singura data” pentru ca nu a format nicio scoala, iar o parte din lucrarile sale au fost pierdute
dupa moartea sa, dar multe au fost colectate si a fost recunoscut printre cei mai mari portretisti pana-n
secolul al 19-lea. Expozitiile recente au evidentiat, de asemenea, versatilitatea sa: a creat lucrari variind
de la bijuterii complicate la fresce monumentale.

Arta lui Holbein a fost numita realista uneori, deoarece a desenat si pictat cu o precizie rara. Portretele
sale au fost renumite la timpul lor pentru asemanarea pe care o aveau, si ca prin ochii lui sunt
fotografiate azi o multime de figure faimoase, cum ar fi Erasmus si More. Insa, niciodata nu era multumit
de aspectul exterior. El a incorporat straturi de symbolism, aluzie si paradox in arta sa.

Printre operele lui Holbein se Numara: JANE SEYMOUR, 1536-1537; Charles de Solier, senior de Morette
1534-1535; William Warham, 1527; Henric al VIII-lea, 1536, si, nu in ultimul rand, Ambasadorii 1533.

Ambasadorii, sau JEAN DE DINTEVILLE and GEORGES de SELVE, create in 1533, se afla la National Gallery
din Londra din 1890. Are dimensiunea de 207x209.5 cm, iar tehnica de lucru folosita este ulei pe lemn
de stejar.

Principala teorie este legata de identitatea celor doi. Cel din partea stanga e nobilul francez Jean de
Dinteville, ambassador alregelui Henric al VIII-lea al Angliei, iar cel din dreapta este prietenul sau,
Georges de Selves, episcop de Lavour. Insa personajele principale ale acestei lucrari sunt obiectele de pe
etajera din centru si decorul. Aceste elemente spun mai mult despre cei doi decat o pot face
reprezentarile acestora. Cele doua modele, craniul si etajera, stau pe o podea cu un model geometric
(POZA). Pe primul raft al etajerei se afla mai multe obiecte, printe care o carte de aritmetica (stanga), un
planiglob, o lauta si o colegere de imnuri religioase. Pe glob este indicata localitatea “Policy” (Polisy),
aflata pe domeniul senioral al ambasadorului Dinteville. In acest loc, tabloul a fost expus prima data.
Cartea de aritmetica era folosita de catre negustori – o aluzie la familia episcopului. Cei doi barbate
reprezinta politica si biserica catolica. Diviziunea si tensiunea dintre cele doua poluri de putere par sa fie
simbolizate de cuvantul DIVIDIRT din cartea de aritmetica. Textele din cartea de imnuri au fost
scrise/traduse de Martin Luther – o aluzie la diviziunile din sfera religioasa. Totodata, lauta are o coarda
rupta, ceea ce simbolizeaza lipsa de armonie si tratate politice inculcate. Daca raftul inferior reprezinta
cu precadere obiecte PAMANTESTI, polita de sus simbolizeaza cerul, prin instrumente care permit
cunoasterea si observarea acestuia – o sfera cereasca reprezentant constelatiile, cadrane solare, etc.

Pictorul include varstele celor doua personaje in tablou, primul avand 29 de ani (inscriptionat pe
pumnal) sic el de-al doilea 25 *informative ce apare pe cartea de sub cotul sau). De asemenea, unul
dintre cadranele solare arata data de 11 aprilie 1533, iar un al doilea indica ora 9 sau 10 si jumatate. O
mentiune importanta este ca 11 aprilie este data la care, intr-adevar, episcopal se afla la Londra dar si
ziua in care catolicii sarbatoreau Vinerea Mare – trimitere religioasa, in conditiile in care, in 1533, Henry
al VIII-lea era in conflict cu biserica catolica.

ANAMORFOZA – confundat de unii cu un os de sepie, obiectul alungit la baza tabloului poate fi

observant in forma sa normala cu ajutorul unei oglinzi special, al calculatorului sau al unei linguri.
IMaginile deformate erau la moda in epoca Tudorilor. In AMBASADORII anamorfoza este extrem de
vizibila, fiind amplasata chiar in centrul pardoselii. Este pentru prima data cand un Pictor introduce intr-
un tablou laic un craniu de dimensiuni atat de mari care, in plus, este si deformat prin anamorfoza.
Mesajul este simplu: totul trece, nimic nu e vesnic, totul e atins de moarte si ambitiile si placerile lumii
sunt doar vanitate si distragere. Aceasta este cheia prin care se poate descifra mai departe intregul
tablou, caci private prinaceasta prisma, a trecerii timpului, obiectele reprezentate capata noi
semnificatii. De altfel, una dintre teorii afirma ca uitandu-ne la toate obiectele si conceptele lumesti
prezente in tablou, tindem sa uitam de prezenta simbolului mortii, insa privind anamorfoza din unghiul
correct, procesul simbolizeaza moartea, caci tot restul lucrarii devine neclar, ramanand doar craniul.