Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere
informaţii decizii
Subsistemul informaţional
informaţii decizii
Figura 10.1 Structura sistemului informaţional
Resurse Subsistemul executiv Bunuri, servicii
Fiecare firmă trebuie să direcţioneze fluxul informaţiilor de marketing către directorii săi de
specialitate. Companiile analizează nevoile de informaţie ale directorilor, în funcţie de care se
elaborează sisteme informaţionale de marketing (SIMK) adecvate.
Sistemul informational prelucrează și vehiculeză informațiile între sistemul condus și
sistemul conducător , fiind reprezentat de totalitatea metodelor, procedurilor și mijloacelor, folosite
în procesul informațional și poate fi definit ca un ansamblu organizat și integrat de operații de
culegere, transmitere, prelucrare, sistematizare, analiză și păstrare, difuzare și valorificare a
informațiilor. Sistemul informational trebuie să fie capabil să furnizeze rapoarte periodice privind
desfășurarea activitații, dar și rapoarte la cerere, determinate de semnalarea unor situații
neobișnuite.
Sistemul informational este un ansamblu de elemente implicate în procesul de colectare,
transmisie, prelucrare, etc. de informații. Rolul sistemului informational este de a transmite
informația între diferite elemente. De ex. în cadrul unei unități economice, rolul sistemului
informational este de a asigura persoanele din conducere cu informații necesare pentru luarea
diferitelor decizii economice sau de altă natură.
Orice sistem informaţional se caracterizează prin intrări, ieşiri, structură şi stare (figura 2) .
MEDIUL EXTERN
Aşa cum se vede în figura nr.4, un sistem informaţional de marketing conţine trei subsisteme
principale şi anume:
Informaţii privind vânzările;
Informaţii privind managementul produsului;
Inteligenţăde marketing;
Figura nr. 4: Subsistemele unui sistem informaţional de marketing
Sistemul informaţional intern de marketing (S.I.I.M.) este component S.I.M. care are drept
obiectiv colectarea, sistematizarea şi furnizarea informaţiilor privind “starea” internă generală de
marketing şi în special starea comercială a firmei. Este vorba de sursele interne de informaţii
existente în întreprindere, purtătoare a unor date şi informaţii secundare, adică a unor date şi
informaţii referitoare la probleme specifice din activitatea firmei: aprovizionare, furnizori,
producţie, produse, preţuri, clienţi, vânzări, distribuţia, forţă de muncă etc.
În cadrul firmelor cu o funcţie de marketing dezvoltată se întocmesc anual, la cererea
diferitelor compartimente sau a conducerii superioare, una sau mai multe analize, studii, rapoarte
privind evoluţia pieţei produsului, a ramurii şi în cadrul acestora, evoluţia şi funcţionarea pieţei
firmei.
De asemenea, diferitele compartimente solicită cercetări, studii (de exemplu,
cercetareproiectare), pe bază contractuală de la instituţii specializate, tehnice, de profil. Se impune o
strictă evidenţă a tuturor analizelor şi studiilor existente în cadrul firmei şi accesul tuturor
compartimentelor interesate. Ele conţin informaţii deosebit de utile, indispensabile şi nu costă nimic
altceva decât o organizare raţională a unei arhive speciale cu astfel de studii.
Sursele interne de informaţii sunt extrem de importante în orice studio sau cercetare. Ele se
utilizează pentru diverse analize, calcule de eficienţă la cele mai diferite nivele. În acelaşi timp,
trebuie să fim conştienţi de limitele utilizării acestor informaţii.
Sursele interne de informaţii sunt extrem de importante în orice studio sau cercetare. Ele se
utilizează pentru diverse analize, calcule de eficienţă la cele mai diferite nivele. În acelaşi timp,
trebuie să fim conştienţi de limitele utilizării acestor informaţii:
1. Ele reflectă, caracterizează numai procese şi fenomene prezente şi trecute. Sunt necesare
inclusiv pentru elaborarea unor programe de acţiune, eventuale prognoze, dar nicidecum nu sunt
suficiente.
2. Aceste informaţii reflectă în cel mai bun caz dimensiunile şi structura pieţei firmei, dar
nicidecum nu pot fi utilizate pentru cercetarea pieţei produsului, a ramurii, a zonei, a localităţii
ş.a.m.d. Alături însă de informaţiile procurate din surse externe, pot fi utilizate pentru a caracteriza
locul firmei şi a produselor sale pe diverse pieţe /139/.
De asemenea, cercetări anterioare privind clienţii, concurenţii, eficienţa iferitelor acţiuni şi
eforturi de marketing, teste de accesibilitate; informaţii privind structura - în raport cu diferite
criterii - a personalului firmei, a clienţilor, comunicaţiile dintre conducere şi personal, comunicaţiile
dintre conducerea firmei şi clienţi, comunitatea locală şi altele.
Cheia succesului S.I.I.M. constă în a crea un sistem de management şi gestiune a bazei de
date prin care informaţiile sunt colectate în computer, sunt sortate şi sistematizate pentru a putea fi
utilizate prompt şi eficient în fundamentarea deciziilor de marketing. Desigur cu cât se înaintează
spre nivelele superioare ale conducerii, informaţiile trebuie să fie tot mai sintetice dar totodată şi
mai relevante şi semnificative. Trebuie creat, cu alte cuvinte “un echilibru” între informaţiile pe
care conducătorii le consideră că au nevoie şi informaţiile de care aceştia au cu adevărat nevoie
pentru a asigura, pe de o parte, o riguroasă fundamentare a deciziilor, respectiv a preveni birocraţia
şi încărcarea cu date şi informaţii care nu sunt necesare, pe de altă parte.
Sunt numeroase situaţiile în care responsabilii din managementul de vârf au nevoie de studii
şi cercetări precise asupra unor probleme concrete, specifice cu care se confruntă firma la un
moment dat. Este necesară deci simbioza “cercetării” cu “marketingul” într-un proces integrat
pentru a menţine firma în contact permanent, dinamic cu nevoile şi dorinţele acelora care cumpără
şi utilizează produsele şi serviciile oferite mediului (pieţei), asigurându-i astfel existenţa şi
supravieţuirea.
Sistemul cercetărilor de marketing (S.C.M.) poate fi definit ca un model sistematic de
planificare, colectare, culegere, prelucrare, analiză şi comunicare a datelor şi informaţiilor relevante
privind o situaţie specifică de marketing corespunzătoare. Cercetarea de marketing are rolul de a
reduce riscul şi incertitudinea în elaborarea şi fundamentarea deciziilor, pe de o parte, iar pe de altă
parte, de a supraveghea modul de implementare a deciziilor adoptate, precum şi performanţele
obţinute după punerea acestora în aplicare, în acţiune. Ultimul aspect presupune controlul execuţiei
deciziilor şi programelor operaţionale de marketing.
Pe baza celor prezentate, putem spune că cercetările de marketing (C.M.) îndeplinesc 4
funcţii de bază:
1) Funcţia descriptivă - aceasta constă în explorarea şi prezentarea realităţii, a stării de fapt
existente.
2) Funcţia diagnostic, adică explicarea realităţii. Pe baza acestor două funcţii se poate defini
problema ce urmează a fi abordată, se elaborează şi selectează ipoteze şi alternative de lucru, se
definitivează obiectivele urmărite în cercetare.
3) Funcţia predictivă - constă în utilizarea cercetării descriptive şi de diagnostic în
previzionarea rezultatelor efectelor deciziilor de marketing. Se va urmări depistarea şi corectarea
greşelilor din trecut, îmbunătăţirea calităţii deciziilor privind activitatea viitoare, anticiparea
evoluţiei viitoare a pieţei etc.
4) Funcţia proiectivă, respectiv dezvoltarea şi proiectarea unei strategii pe termen lung
urmărindu-se sporirea rolului activ al firmei în raport cu schimbările viitoare din mediu, pe baza
alocării şi utilizării raţionale, optime, a resurselor.
Sistemul suport de decizii (S.S.D.) apare în jurul anului 1970. Acesta reprezintă un sistem
informaţional interactiv şi personalizat, proiectat initial pentru a fi exploatat şi controlat de către
decidenţi. S.S.D. cuprinde un set de metode statistice şi modele de decizii cu suport de hardware şi
software, capabil să asiste managerii în analiza datelor şi elaborarea deciziilor. Principalele
caracteristici ale S.S.D. sunt:
1. Caracter interactiv - pe baza unor instrucţiuni simple managerul primeşte rezultatele
imediat. Nu este nevoie să aştepte rapoartele stabilite. Managerul controlează direct procesul,
nefiind nevoie de programarea calculatorului; acesta este deja programat.
2. Flexibilitate - sistemul poate sorta, regrupa, aduna, prelucra datele într-o mare varietate
de aplicaţii, în funcţie de necesităţile utilizatorului. De exemplu, şeful executiv de marketing poate
solicita tabele şi figuri foarte sintetice, agregate, în timp ce analistul de marketing le poate cere
foarte detaliat. Fiecare le va primi rapid.
3. Caracter deschis - oferă posibilitatea extragerii şi prelucrării informaţiilor pe probleme
foarte specifice (trenduri, ajustări, regresii etc.).
4. Învăţare şi utilizare uşoară - sistemul nu necesită cunoştinţe deosebite despre computere
din partea managerilor. Sunt necesare însă un volum minim de cunoştinţe pentru a fi familiarizat cu
calculatorul. Acestea se pot însă obţine rapid şi uşor printr-o instruire corespunzătoare.
În domeniul marketingului S.S.D. îşi găseşte o arie extrem de largă de aplicaţii, cum sunt:
analiza tendinţelor pieţei; analiza acţiunilor concurenţilor; analiza şi previziunea vânzărilor;
evaluarea eficienţei publicităţii; analize de preţuri, costuri, profituri; analiza liniilor de produse.
Totodată informaţiile se pot selecţiona şi grupa în câte feluri se doreşte.
Sistemul informaţional de marketing contribuie prin fiecare componentă a sa le realizarea
obiectivelor de marketing, asigurând informaţiile şi fluxurile informaţionale necesare elaborării,
implementării şi corectării tuturor acţiunilor decizionale strategice şi tactice ale întreprinderii.
Conform acestui principiu, organizarea acestui sistem trebuie să fie astfel orientat, încât să realizeze
un flux deschis de informaţii, care alimentează în mod continuu cele două circuite.
O componentă a sistemului informational de marketing o constituie prelucarea datelor si
transformarea acestora in informatii utile pregatirii deciziei, care are ca rol directionarea procesului
tehnologic al prelucrarii informatiilor si fluxul acestora, in asa fel incat toate calculele si analizele
efectuate prin intermediul modelelor inventariate de catre banca de programe sa duca la formularea
unor cocnluzii operative, in forma sugerata de catre responsabilul de decizie. In legatura cu aceasta
componenta a sistemului, se subliniaza faptul ca baza informationala a procesului de conducere este
cu atat mai buna cu cat prelucrarea datelor se face mai in profunzime, obtinand din acelasi volum de
date prelucrate, un volum mai mare de informatii complexe si diversificate, care pot contura o
imagine mai completa a fenomenului urmarit. Se acorda, de asemenea, o atentie deosebita selectiei
informatiilor in scopul asigurarii corespondentei necesare intre nevoile reale de informare la fiecare
nivel ierarhic si informatia prelucrata ce se furnizeaza.
Utilizatorii (U) informatiilor furnizate de sistemul informational de marketing sunt
reprezentati de personalul de conducere si executie in atributiile caruia sunt incluse activitati care
necesita folosirea informatiilor de marketing. Pornind de la structura organizatorica obisnuita, in
randul utilizatorilor sunt inclusi : conducatorii intreprinderii si compartimentelor structurale aflati
pe diferite nivele ierarhice in adoptarea deciziiloer; compartimentul de marketing, cu rol important
in formularea deciziilor; compartimentele operative care participa la formularea si executia
deciziilor.
Fluxurile informationale (F) compun structura orizontala a sistemului informational de
marketing. Constituirea acestora are la baza tipologia surselor de informatii si fundamenteaza luarea
deciziilor la nivelul ierarhic corespunzator, dupa cum rezulta din schema din figura 5.
Se disting fluxuri informationale care au la baza sistemul rapoartelor interne, sistemul
informatiilor obtinute de personalul intreprinderii in contactele care le au curent cu mediul si
sistemul informatiilor obtinute prin cercetari de marketing.
Fluxuri Fluxuri
primare secundare
S1 B1 U1
F1 F1
S2 B2 U2
F2 F2
F3 F3
S3 B3 U3
Din figură se observă, că în plan vertical sistemul informaţional de marketing este format
din: surse de informaţii (S), sistemul de gestiune şi prelucrare a datelor (B) şi utilizatorii (U). Însă în
plan orizontal sistemul informaţional este format din fluxuri informaţionale (F) prin care se asigură
circuitul informaţiilor mai întâi de la sursele de informaţii la bazele de date (fluxuri primare) şi apoi,
de la bazele de date la utilizatori (fluxuri secundare).