Cadrul de monitorizare

a copiilor aflaţi în afara

sistemului de educaţie
Monitorizarea copiilor aflaţi în afara
sistemului de educaţie şi a copiilor cu risc
de abandon şcolar din România
Coordonator: Luminiţa Costache (Specialist Educaţie, UNICEF România)
Autori: Frank van Cappelle (Consultant Internaţional, UNICEF)
Sheena Bell (Institutul de Statistică al UNESCO)

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Cadrul de monitorizare a copiilor aflaţi în afara sistemului de educaţie :
monitorizarea copiilor aflaţi în afara sistemului de educaţie şi a
copiilor cu risc de abandon şcolar din România / UNICEF România ;
Frank van Cappelle, Sheena Bell ; coord.: Luminiţa Costache. - Buzău :
Alpha MDN, 2016
ISBN 978-973-139-345-2

I. UNICEF România
II. Cappelle, Frank van
III. Bell, Sheena
IV. Costache, Luminiţa (coord.)

371.212.8(498)

Editura Alpha MDN

ISBN 978-973-139-345-2
Cuprins

Mulţumiri............................................................................................................iv
Abrevieri ............................................................................................................ v
1. Introducere ..................................................................................................... 1
CAASE în România ........................................................................................... 1
Iniţiativa globală şi regională privind CAASE ......................................................... 2
Modelul celor cinci dimensiuni ale excluziunii (5DE) ............................................... 4
Modelul privind vizibilitatea copiilor aflaţi în afara sistemului de educaţie .................. 4
Cadrul de monitorizare în opt paşi a CAASE ......................................................... 7
Constatări cheie ale studiului Iniţiativa CAASE România din 2013 ......................... 11
Constatări cheie ale vizitei de studiu întreprinse de Biroul Regional al UNICEF în
România în 2012 ............................................................................................ 11
2. Recomandări pentru o mai bună monitorizare a CAASE şi a copiilor cu risc de
abandon şcolar din România................................................................................ 13
Recomandări referitoare la SIIIR (Paşii 3 şi 7)...................................................... 14
Practici curente ........................................................................................... 14
Recomandarea 1: Îmbunătăţirea modului de înregistrare a absenteismului............ 14
Recomandarea 2: Implementarea sistemului de alertă automată pentru prevenirea
abandonului şcolar şi identificarea copiilor aflaţi în afara sistemului de educaţie.... 18
Recomandarea 3: Îmbunătăţirea modului de raportare a indicatorilor ................... 20
Recomandarea 4: Includerea în SIIIR a tuturor copiilor de vârstă preşcolară şi
şcolară ...................................................................................................... 24
Recomandarea 5: Includerea de noi indicatori privind dizabilitatea pe baza
„Modelului social al dizabilităţii”..................................................................... 25
Colaborare şi schimb de informaţii la nivel intersectorial (Pasul 5).......................... 26
Cartografierea fluxurilor de informaţii.............................................................. 28
Registrul de stare civilă................................................................................. 30
Utilizarea statisticilor în procesul de luare a deciziilor şi planificare (Paşii 7 şi 8) ...... 31
3. Indicatori educaţionali internaţionali pentru monitorizarea participării şcolare, a
CAASE şi a riscului de abandon şcolar.................................................................. 34
Indicatori privind cuprinderea şcolară şi CAASE .................................................. 34
Modul de calcul al indicatorilor şi nivelurilor de dezagregare.................................. 39
Indicatori referitori la riscul de abandon şcolar, absenteism şi dizabilitate................ 40
Anexa 1: Acord cvadriministerial de cooperare, Albania.......................................... 45

iii
Mulţumiri
Realizarea prezentului raport nu ar fi fost posibilă fără sfaturile, ideile şi recomandările
următoarelor persoane:

Profesorii şi directorii Şcolii Gimnaziale din Conţeşti şi Şcolii Gimnaziale nr. 4 din Turnu
Măgurele; reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean din Teleorman; Angela
Teşileanu (cercetător, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei); Ciprian Fartuşnic (director,
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei); Daniel Bojte (consilier, Direcţia Informatizare şi
Dezvoltarea Infrastructurii Şcolare, Ministerul Educaţiei); Elena Dobre (director general,
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice); Elena Tudor
(director general, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie);
Emilia Niciu (expert, Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică),
Eugen Stoica (inspector general, Ministerul Educaţiei); Gheorghe Sarău (consilier pentru
romi, Direcţia Minorităţi, Ministerul Educaţiei); Lavinia Balteanu (director, Populaţie şi
Migraţie Externă, Institutul Naţional de Statistică); Liliana Mitran (inspector general
pentru învăţământ special, Ministerul Educaţiei); Maria Dornean (director, Departamentul
Economico-Financiar şi Resurse Umane, Ministerul Educaţiei); Mariana Moarcas (ofiţer
superior de operaţiuni, Reprezentanţa Băncii Mondiale în România); Sandie Blanchet
(reprezentantul UNICEF în România); Şerban Iosifescu (director, Agenţia Română de
Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar); Silvia Pisică (director general,
Institutul Naţional de Statistică); Simona Oproiu (expert colectare date, Autoritatea
Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie); Tania Irimia (director
general, Direcţia Generală Educaţie şi Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii, Ministerul
Educaţiei); Tudor Ştefănescu (specialist monitorizarea drepturilor copilului, UNICEF);
Valentin Popescu (director, Unitatea de Strategii şi Politici Publice, Ministerul Educaţiei);
Voichiţa Pop (specialist protecţia copilului, UNICEF); Viorica Preda (inspector general
pentru învăţământ preşcolar, Ministerul Educaţiei).

Raportul a fost coordonat de către Luminiţa Costache (specialist educaţie, UNICEF),

fiind elaborat de Frank van Cappelle (consultant internaţional, UNICEF) şi Sheena Bell
(Institutul de Statistică al UNESCO).

iv
Abrevieri

y EAC: Europa şi Asia Centrală

y SIME: Sistem informatic de management al educaţiei, care în cazul României se

referă la SIIIR

y ISCED: Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei concepută de UNESCO

pentru a facilita comparaţiile între statisticile şi indicatorii educaţionali ai diferitelor
ţări, pe baza unor definiţii uniforme şi agreate la nivel internaţional. Vezi şi:
http://www.uis.unesco.org/isced, în special ultima versiune ISCED din 2011:
http://www.uis.unesco.org/Education/Documents/isced-2011-en.pdf.1

y CAASE: Copiii şi adolescenţii aflaţi în afara sistemului de educaţie

y SIIIR: Sistemul informatic integrat al învăţământului din România

y UIS: Institutul de Statistică al UNESCO

1
Pentru informaţii despre nivelurile de învăţământ şi nivelurile ISCED 2011, vezi International Standard
Classification of Education ISCED 2011, p. 64.

v
 1. Introducere

Raportul de faţă descrie cadrul necesar creării unui sistem de monitorizare a copiilor şi
adolescenţilor români aflaţi în afara sistemului de educaţie (CAASE) sau expuşi riscului
de excludere din învăţământ. În lipsa unui sistem naţional de monitorizare eficient, este
dificil, dacă nu chiar imposibil, să se obţină date exacte cu privire la copiii din afara
sistemului de educaţie şi cei care prezintă risc de excluziune. În plus, fără un astfel de
sistem, politicile şi strategiile din domeniu nu pot fi ancorate în evidenţe sau sunt
fondate pe evidenţe nefiabile, fiind rareori posibilă analizarea cauzelor excluziunii. Pentru
eliminarea acestor probleme, la baza sistemului de monitorizare trebuie să stea un cadru
robust, cu indicatori, proceduri, roluri şi responsabilităţi clar definite, precum şi o bună
înţelegere a fluxurilor de informaţii de la nivelul sistemului, dar şi a posibilelor
discrepanţe şi blocaje informaţionale.

Mai precis, prezentul raport descrie un cadru ce poate contribui la:

(i) Identificarea corectă a CAASE şi a copiilor expuşi riscului de excluziune;

(ii) Analiza cauzelor excluziunii;

(iii) Elaborarea şi implementarea unor politici şi strategii adecvate, bazate pe

evidenţe, care să vizeze prevenirea excluziunii.

Pentru a fi un instrument eficient la nivelul managementul public, un sistem de

monitorizare şi evaluare trebuie să fie fondat pe rezultate, concentrându-se într-o mai
mare măsură pe efecte (outcomes) şi impact (impacts) decât pe resurse (inputuri) şi
realizări (outputuri) (Kusek şi Rist, 2004). Trebuie făcută distincţia între rezultatele de la
nivel naţional, respectiv îmbunătăţirea politicilor, a strategiilor şi a legislaţiei, şi cele de
la nivel regional şi local, mai precis dezvoltarea capacităţii instituţiilor regionale şi locale
şi a şcolilor de a identifica, monitoriza şi sprijini CAASE şi copiii cu risc de abandon
şcolar.

CAASE în România

Potrivit estimărilor Institutului de Statistică al UNESCO (UIS), 146.749 de copii români

se aflau în afara sistemului de învăţământ în 2012, dintre care 84.187 erau de vârsta
învăţământului primar şi 62.562 de vârsta învăţământului gimnazial. Aceste estimări au
la bază statisticile privind cuprinderea şcolară ale Institutului Naţional de Statistică şi
estimările demografice ale PNUD bazate pe recensământul populaţiei. În ceea ce
priveşte procentul copiilor aflaţi în afara sistemului de educaţie, UIS estimează că 9,8%
dintre copiii de vârsta învăţământului primar şi 7,1% dintre copiii de vârsta
învăţământului gimnazial se aflau în afara sistemului de educaţie în anul şcolar încheiat
în 2012, cel mai recent an pentru care sunt disponibile date.

1
Conform calculelor realizate de INS în scopul prezentului raport, în anul şcolar 2011-
2012, 57.698 CAASE erau de vârsta învăţământului primar şi 68.357 CAASE erau de
vârsta învăţământului gimnazial sau, în termeni procentuali, 6,9% dintre copiii de vârsta
învăţământului primar şi 7,8% dintre copiii de vârsta învăţământului gimnazial nu erau
cuprinşi în şcoală.2 Cu toate acestea, aşa cum prezintă Capitolul 2 în Recomandarea 3,
nici datele recensământului populaţiei, nici cele din registrul de stare civilă nu sunt
considerate a fi foarte exacte.

Ministerul Educaţiei nu furnizează cifre oficiale privind copiii din afara sistemului de
învăţământ. Astfel de cifre ar trebui să includă atât elevii care au renunţat la şcoală,
adică toţi copiii de vârstă şcolară care au abandonat şcoala la un moment dat şi sunt în
continuare necuprinşi în învăţământ, cât şi copiii care nu au mers niciodată la şcoală.
Pentru calcularea automată a ratelor CAASE în SIIIR, sistemul informatic trebuie (i) să
poată calcula rata de cuprindere şcolară pentru fiecare vârstă şi (ii) să includă date
demografice în funcţie de vârstă. Capitolul 3 descrie mai amănunţit aceste aspecte.33

Înaintea anului şcolar 2014-2015, existau informaţii limitate cu privire la copiii români
din afara sistemului de învăţământ din cauza dualităţii şi a suprapunerilor datelor
administrative, extrem de agregate şi colectate pe suport de hârtie. Datele
administrative culese de Ministerul Educaţiei nu erau considerate fiabile de către
numeroase organisme guvernamentale, lipsind totodată informaţiile dezagregate
necesare elaborării unor politici ţintite. România a publicat două studii naţionale
importante cu privire la copiii aflaţi în afara sistemului de educaţie, care au dezbătut
această problemă şi au recurs la anchetele privind gospodăriile, pe lângă datele
administrative, în ideea de a înţelege profilurile CAASE şi barierele cu care se confruntă
aceştia, recomandând totodată politici de cuprindere şi menţinere în şcoală a tuturor
copiilor. Cu toate acestea, ambele rapoarte au evidenţiat nevoia clară de a culege mai
frecvent şi mai eficient date administrative privind copiii din afara sistemului de
educaţie, precum şi date despre copiii cu risc de abandon şcolar. Paşii ce trebuie urmaţi
pentru obţinerea unor astfel de date sunt prezentaţi în capitolele următoare.

Iniţiativa globală şi regională privind CAASE

Iniţiativa globală privind copiii aflaţi în afara sistemului de educaţie a fost lansată în
2010 de către UNICEF şi Institutul de Statistică al UNESCO (UIS) în vederea accelerării
eforturilor de a asigura universalitatea educaţiei primare până în 2015. Scopul Iniţiativei
este realizarea unor progrese în sensul reducerii numărului copiilor aflaţi în afara
sistemului de educaţie. Problematica copiilor şi adolescenţilor aflaţi în afara sistemului
de educaţie (denumiţi în continuare „CAASE”) reprezintă o prioritate majoră în ceea ce
priveşte realizarea obiectivelor educaţionale stabilite pentru perioada post-2015, care
pun accent nu numai pe învăţământul primar, ci şi pe educaţia timpurie a copilului,
învăţământul gimnazial sau chiar nivelurile superioare. Mai mult, incluziunea tuturor

2
Populaţia de referinţă folosită în calculul pentru anul şcolar 2011/2012 a fost cea de la 1 iulie 2011.
3
Aşa cum este prezentat şi în Capitolul 3, populaţia de vârstă şcolară necuprinsă în educaţie se calculează
scăzând din populaţie copiii cuprinşi în şcoală, cifrele astfel obţinute incluzând atât elevii care au abandonat
şcoala, cât şi copiii care nu au frecventat niciodată şcoala.

2
copiilor reprezintă tema centrală a obiectivelor educaţionale din perioada post-2015,
acordându-se o atenţie prioritară eliminării excluderii constante din învăţământ a
categoriilor vulnerabile şi marginalizate, inclusiv a minorităţilor etnice precum romii, a
copiilor săraci din zonele rurale şi izolate, a copiilor cu dizabilităţi şi nevoi speciale şi a
celor strămutaţi intern. Educaţia este considerată un obiectiv transversal al agendei de
dezvoltare post-2015, fiind o cerinţă fundamentală pentru asigurarea dezvoltării sociale
incluzive, a dezvoltării economice incluzive, a durabilităţii mediului, a păcii şi securităţii.

În 2011, Biroul Regional al UNICEF pentru Regiunea Europa şi Asia Centrală (EAC) a luat
parte la Iniţiativa globală privind CAASE în două roluri diferite. În primul rând, patru
reprezentanţe au realizat studii naţionale cu privire la CAASE – Kârgâzstan, România,
Tadjikistan şi Turcia. În al doilea rând, la nivelul regiunii, Biroul Regional a coordonat
procesul de elaborare a studiilor, a întocmit un raport regional de sinteză, a oferit
asistenţă tehnică şi a contribuit la revizuirea indicatorilor educaţionali TransMonEE în
sensul unei monitorizări mai eficiente a CAASE şi a unei mai bune acoperiri a nevoilor
regiunii.

În 2013, Biroul Regional a lansat un Apel la acţiune cu scopul de a pune capăt

excluderii copiilor din sistemul de învăţământ şi de a se asigura că fiecare copil are parte
de o educaţie de calitate. Apelul la acţiune a fost iniţiat în cadrul unui proces
participativ care a inclus ţări şi tineri activişti din regiune, fiind lansat în decembrie 2013
cu ocazia Conferinţei Ministeriale Regionale din domeniul Educaţiei de la Istanbul. În
cadrul Conferinţei, 17 state au aprobat Apelul la acţiune şi au acceptat să lucreze
împreună pentru a promova o agendă regională în scopul educaţiei echitabile. Agenda
Regională privind Educaţia vizează atingerea a patru rezultate de impact menite să
producă schimbări pentru copii la nivelul participării şcolare şi al învăţării:

1. Fiecare copil merge la şcoală: Impulsionarea voinţei politice pentru asigurarea

echităţii în ceea ce priveşte accesul, participarea şi absolvirea la timp a
studiilor de bază (cuprinzând un an de educaţie preşcolară, ciclul primar şi
ciclul gimnazial) şi a învăţământului secundar superior.

2. Fiecare copil învaţă: Promovarea importanţei calităţii şi a relevanţei educaţiei cu

scopul de a îmbunătăţi rezultatele învăţării şi de a reduce discrepanţele de la
nivelul echităţii educaţionale.

3. Fiecare copil învaţă de timpuriu şi este înscris la şcoală la timp: Universalizarea

accesului la servicii de calitate în domeniul educaţiei timpurii şi asigurarea
înscrierii fiecărui copil în clasa I după ce a absolvit cel puţin un an preşcolar,
ideal la vârsta de 6 ani.

4. Fiecare copil este susţinut printr-o guvernanţă eficientă şi eficace: Promovarea

bunei guvernanţe la nivelul sistemelor de învăţământ, inclusiv prin proceduri
transparente şi responsabile. O mai mare eficienţă, însoţită de investiţii mai
numeroase în educaţie.

Îmbunătăţirea datelor referitoare la copiii din afara sistemului de educaţie reprezintă un

3
pilon cheie al Agendei Regionale privind Educaţia, în special la nivelul domeniilor
strategice prioritare 1 şi 3.

Iniţiativa se ghidează după Cadrul de monitorizare a copiilor şi adolescenţilor aflaţi în

afara sistemului de educaţie din regiunea ECE/CSI, care descrie 8 bariere şi paşii pentru
crearea unui sistem de monitorizare a CAASE şi a copiilor cu risc de abandon şcolar.
Cadrul regional de monitorizare are la bază şase rapoarte naţionale realizate în urma
vizitelor din şase ţări din regiune, inclusiv România, care au identificat lipsuri la nivelul
sistemelor de colectare a datelor şi au formulat recomandări pentru îmbunătăţirea
monitorizării CAASE şi a copiilor cu risc de abandon şcolar.

Modelul celor cinci dimensiuni ale excluziunii (5DE)

Modelul celor cinci dimensiuni ale excluziunii (5DE) inclus în Cadrul conceptual şi
metodologic al Iniţiativei globale privind copiii aflaţi în afara sistemului de educaţie face
distincţia între copiii care nu sunt cuprinşi în educaţie şi cei cu risc de abandon şcolar
(UNICEF şi UIS, 2011). Cele cinci dimensiuni sunt prezentate în caseta de mai jos.

Cele cinci dimensiuni ale excluziunii (5DE)

Copii aflaţi în afara sistemului de educaţie:

- Dimensiunea 1: Copii de vârstă preşcolară care nu frecventează grădiniţa sau
şcoala primară
- Dimensiunea 2: Copii de vârsta învăţământului primar care nu sunt cuprinşi în
învăţământul primar sau gimnazial
- Dimensiunea 3: Copii de vârsta învăţământului gimnazial care nu sunt cuprinşi în
învăţământul primar sau gimnazial
Copii cu risc de abandon şcolar:
- Dimensiunea 4: Copii care frecventează învăţământul primar, dar prezintă risc de
abandon
- Dimensiunea 5: Copii care frecventează învăţământul gimnazial, dar prezintă risc de
abandon

În plus, modelul distinge între copiii aflaţi în afara sistemului de educaţie în urma
abandonului şcolar, copiii cu debut şcolar tardiv şi cei care nu vor merge niciodată la
şcoală.

Practic, copiii din dimensiunea 1 – copii de vârstă preşcolară care nu frecventează

grădiniţa sau şcoala primară – nu se află în afara sistemului de învăţământ. Însă, aceştia
reprezintă o categorie de copii care nu sunt întotdeauna pregătiţi corespunzător pentru
învăţământul primar, riscă să nu înceapă ciclul primar sau îl încep târziu şi, prin urmare,
sunt expuşi unui risc mai mare de abandon şcolar.

Modelul privind vizibilitatea copiilor aflaţi în afara sistemului de educaţie

Modelul privind vizibilitatea copiilor aflaţi în afara sistemului de educaţie a fost creat ca
o componentă a Cadrului de monitorizare a CAASE (prezentat mai jos). Acesta scoate în

4
evidenţă lipsurile de la nivelul datelor referitoare la copiii aflaţi în afara sistemului de
educaţie şi la cei cu risc de abandon, propunând diferite proceduri pentru identificarea
acestor copii în funcţie de nivelul lor de vizibilitate. Copiii cu risc crescut de
neşcolarizare sunt deseori omişi din anchetele privind gospodăriile şi datele
administrative, cel mai adesea fiind vorba de copii fără adăpost, instituţionalizaţi şi
nomazi, copii cu dizabilităţi şi copii neînregistraţi (fără acte de identitate). Modelul vine
în completarea modelului 5DE. Acesta oferă metode de colectare şi analiză a
informaţiilor referitoare la copiii care sunt ‘invizibili’ la nivelul datelor. Totodată, permite
cercetătorilor să estimeze numărul copiilor aflaţi în afara sistemului de educaţie şi
recurge la multiple surse de date privind copiii, pe lângă anchetele de la nivelul
gospodăriilor şi evidenţele administrative, pentru a afla care copii nu sunt cuprinşi în
şcoală şi, pe cât posibil, din ce motiv.

În funcţie de vizibilitatea lor, aceşti copii se încadrează în trei categorii:

1. Copii vizibili aflaţi în afara sistemului de educaţie: Copii aflaţi în afara sistemului de
educaţie care pot fi identificaţi cu ajutorul bazei de date a Ministerului Educaţiei (SIIIR)
sau al altor baze de date educaţionale ale guvernului. Copiii vizibili aflaţi în afara
sistemului de educaţie sunt, de obicei, elevi care au renunţat la studii (au abandonat
şcoala), în condiţiile în care copiii care nu au frecventat deloc şcoala, în general, nu sunt
luaţi în evidenţă.

2. Copii semi-invizibili aflaţi în afara sistemului de educaţie: Copii invizibili aflaţi în

afara sistemului de educaţie care ar putea deveni vizibili prin compararea bazelor de
date ale guvernului şi prin consultarea registrelor şcolare. Aceştia se încadrează în
următoarele două categorii:

i. Copii cu abandon şcolar neînregistrat: Copii care au abandonat şcoala, dar nu au

fost niciodată înregistraţi ca atare şi care ar putea fi identificaţi prin
îmbunătăţirea schimbului de informaţii dintre şcoli şi nivelurile centrale, mai ales
prin consultarea documentelor privind absenţele elevilor.

ii. Copii aflaţi în afara sistemului de educaţie care nu au fost niciodată cuprinşi în
şcoală: Copii ce nu au fost niciodată înscrişi la şcoală, dar în cazul cărora se pot
strânge informaţii prin intermediul fluxurilor informaţionale orizontale şi
intersectoriale (diseminarea informaţiilor). Evidenţele copiilor pot fi interconectate
printr-un cod unic de identificare, precum seria certificatului de naştere, pentru a-
i detecta pe cei care nu sunt înregistraţi în baza de date a Ministerului Educaţiei,
dar se află în alte baze de date, cum ar fi registrul de stare civilă ori registre
locale electronice sau pe hârtie.

3. Copii invizibili aflaţi în afara sistemului de educaţie: Copii care nu se regăsesc în

nicio evidenţă guvernamentală, administrativă sau şcolară, fiind astfel invizibili. În
general, reprezintă copiii cei mai vulnerabili şi mai dezavantajaţi.

5
Figura 1. Copii vizibili, semi-invizibili şi invizibili aflaţi în afara sistemului de educaţie
(CAASE)

Cadrul face distincţia şi între copiii vizibili şi cei invizibili cu risc de abandon şcolar:

1. Copii vizibili cu risc de abandon şcolar: Copii care merg la şcoală, dar prezintă

risc de abandon, fiind identificaţi ca atare în şcoli. În plus, datele agregate de la

nivelul şcolilor privind copiii cu risc de abandon şcolar sunt monitorizate şi la
nivel naţional sau sub-naţional.

2. Copii invizibili cu risc de abandon şcolar: Copii care merg la şcoală, dar prezintă
risc de abandon şi care fie nu sunt identificaţi ca atare în şcoli, fie sunt
identificaţi dar nu sunt incluşi în datele şcolare monitorizate la nivel naţional sau
sub-naţional (aspecte dezbătute în Pasul 6).

În cadrul modelului 5DE, fiecare dimensiune poate fi asociată unor niveluri estimative de
vizibilitate, potrivit clasificării descrise anterior. Acest lucru este prezentat în cele ce
urmează. Copiii vizibili aflaţi în afara sistemului de educaţie sunt, în general, cei din
Dimensiunile 2 şi 3 care au abandonat şcoala. Copiii cu abandon şcolar neînregistrat
sunt copii semi-invizibili aflaţi în afara sistemului de educaţie (cu probabilitatea de a fi,
în mod eronat, incluşi în Dimensiunea 4 sau 5). Cei care nu au frecventat niciodată
şcoala, incluşi în Dimensiunea 1, 2 sau 3, sunt fie copii semi-invizibili din afara
sistemului de educaţie, dacă figurează în evidenţele administrative sau şcolare, fie copii
invizibili aflaţi în afara educaţiei, dacă nu se regăsesc deloc în evidenţele
guvernamentale. Copiii cu risc de abandon şcolar din Dimensiunile 4 şi 5 pot fi vizibili la
nivelul şcolii. Şcolile pot, de exemplu, monitoriza şi oferi sprijin copiilor cu situaţii dificile
şi celor care prezintă caracteristici asociate riscului de abandon şcolar, precum absenţe
frecvente. Cu toate acestea, adesea aceşti copii sunt invizibili la nivel regional şi
naţional în cazul în care şcolile nu raportează astfel de informaţii.

6
Tabel 1. Modelul de vizibilitate şi 5DE

CATEGORII DE COPII ÎN CATEGORII ÎN FUNCŢIE DE

DIMENSIUNE FUNCŢIE DE EXPUNEREA VIZIBILITATE
LA EDUCAŢIE ACEŞTI COPII POT FI
Dimensiunea 1: CAASE semi-invizibili şi
Nu au început şcoala
CAASE de vârstă preşcolară invizibili
Dimensiunea 2: Abandon şcolar CAASE vizibili
CAASE de vârsta
învăţământului primar Abandon şcolar neînregistrat CAASE semi-invizibili

Dimensiunea 3: Nu au fost niciodată la CAASE semi-invizibili şi

CAASE de vârsta şcoală invizibili
învăţământului gimnazial
Dimensiunea 4:
Cu risc de abandon şcolar în
învăţământul primar Vizibili la nivelul şcolii, dar
Merg la şcoală invizibili la nivel regional şi
Dimensiunea 5: naţional
Cu risc de abandon şcolar în
învăţământul gimnazial

Cadrul de monitorizare în opt paşi a CAASE

Secţiunea de faţă prezintă pe scurt caracteristicile cheie şi modelele Cadrului de

monitorizare a CAASE elaborat de UNICEF şi UIS4. Cadrul identifică opt bariere comune
în ceea ce priveşte asigurarea şi utilizarea unor date relevante şi corecte cu privire la
CAASE:

• Bariera 1: Informaţii incomplete cu privire la CAASE şi copiii cu risc de abandon

şcolar;

• Bariera 2: Informaţii incorecte cu privire la CAASE şi copiii cu risc de abandon

şcolar;

• Bariera 3: Incapacitatea SIME (SIIIR) de a integra indicatori şi metodologii noi;

• Bariera 4: Lacune în fluxul informaţional vertical, de la nivel local către cel

naţional;

• Bariera 5: Lacune în fluxul informaţional orizontal: colaborarea şi schimbul de

date între instituţii;

• Bariera 6: Neidentificarea copiilor cu risc de abandon şcolar;

4
UNICEF şi UIS (2015). Cadrul de monitorizare a copiilor aflaţi în afara sistemului de educaţie: cadrul de
monitorizare a copiilor şi adolescenţilor aflaţi în afara sistemului de educaţie sau cu risc de abandon şcolar
din regiunea EAC, Geneva: Biroul Regional al UNICEF pentru Europa şi Asia Centrală.

7
 • Bariera 7: Neraportarea şi neanalizarea datelor referitoare la CAASE şi copiii cu
risc de abandon şcolar;
• Bariera 8: Neutilizarea datelor referitoare la CAASE şi copiii cu risc de abandon
şcolar în sensul unor politici şi decizii bazate pe evidenţe.
Cele opt tipuri de bariere enumerate anterior corespund celor opt paşi ai cadrului de
monitorizare, care propune soluţii pas cu pas pentru fiecare dintre aceste provocări.
Aceşti opt paşi sunt descrişi în Figura 2. Paşii 1-3 vizează creşterea disponibilităţii şi a
acurateţei datelor referitoare la CAASE şi copiii cu risc de abandon şcolar. Paşii 4 şi 5
urmăresc eliminarea lacunelor de la nivelul fluxului informaţional orizontal şi celui
vertical. Paşii 6-8 se referă la utilizarea şi analizarea datelor în vederea informării şi
elaborării unor politici şi strategii bazate pe evidenţe, care să reducă gradul de excludere
din sistemul de învăţământ.
Figura 2. Cadrul de monitorizare în opt paşi a CAASE şi a copiilor cu risc de abandon şcolar

Figura 3 de mai jos prezintă fluxul informaţional al cadrului în opt paşi. Paşii 1-3 vizează
creşterea disponibilităţii şi a acurateţei datelor referitoare la CAASE şi copiii cu risc de
abandon şcolar. Paşii 4 şi 5 urmăresc eliminarea lacunelor de la nivelul fluxului
informaţional orizontal şi celui vertical. Paşii 6-8 se referă la utilizarea şi analizarea
datelor în vederea informării şi elaborării unor politici şi strategii bazate pe evidenţe, care
să reducă gradul de excludere din sistemul de învăţământ.

8
Figura 3. Fluxul informaţional al cadrului în opt paşi

Colectarea datelor personale Colaborare intersectorială pentru

în diferite baze de date integrarea datelor din diferite
guvernamentale surse

   
   
Paşii 1-3 Colectare  Colaborare  Paşii 4-5

Crearea unui sistem de

  avertizare timpurie şi a
  unui sistem de raportare
Paşii 6-8 Creare  pentru realizarea
  analizelor şi
intervenţiilor de către
actorii relevanţi

Figura 4 de mai jos prezintă pe scurt posibilele pierderi de informaţii în diferitele etape
ale sistemului de monitorizare, de la colectarea datelor până la utilizarea lor în sensul
unor decizii bazate pe evidenţe. Barele din exemplul ipotetic reflectă procentul CAASE
la nivelul fiecărui pas. Micşorarea barelor ilustrează pierderea de informaţii din fiecare
pas, fiind astfel posibil ca informaţiile ce ajung în etapa de analiză şi utilizare să
surprindă doar o parte din numărul total al CAASE (sau chiar deloc). Informaţiile
privitoare la copiii cu risc de abandon şcolar nu sunt incluse în acest exemplu deoarece,
de cele mai multe ori, sunt colectate şi analizate doar la nivelul şcolii sau deloc.

9
Figura 4. Exemplu ipotetic de lacune informaţionale în fiecare pas al sistemului de
monitorizare

Prima bară reprezintă populaţia totală de vârsta învăţământului obligatoriu de la nivelul

ţării. A doua bară (portocalie) cuprinde populaţia de vârsta învăţământului obligatoriu
care figurează în bazele de date ale guvernului şi şcolilor, inclusiv în SIME (SIIIR), dar şi
în alte baze de date, precum registrul de stare civilă sau baza de date cu serviciile
sociale. În această etapă, copiii respectivi nu sunt încă identificaţi ca aflându-se în afara
sistemului de educaţie, ci doar au datele personale înregistrate într-o bază de date a
guvernului. CAASE invizibili sunt, de fapt, copii excluşi şi reprezintă acei CAASE care
nu sunt înregistraţi în nicio bază de date, precum copiii fără adăpost şi cei refugiaţi. A
treia bară (albastră) ilustrează ponderea actuală a CAASE identificaţi de Ministerul
Educaţiei, care nu include CAASE semi-invizibili – adică, CAASE actualmente invizibili
care ar putea deveni vizibili prin compararea altor baze de date ale guvernului sau prin
verificarea registrelor şcolare. A patra bară (cea de culoare verde, mai mare) reprezintă
CAASE incluşi în rapoarte şi analize. Anumite categorii de CAASE nu sunt incluse în
rapoarte şi analize, fiind grupate sub denumirea de CAASE omişi. A cincea şi ultima
bară (de culoare verde, mai mică) reprezintă proporţia CAASE care beneficiază de
sprijin. Includerea acestor copii în rapoarte şi analize nu garantează că se vor depune
eforturi pentru sprijinirea lor. CAASE care nu beneficiază de sprijin, deşi se cunoaşte
situaţia lor, sunt denumiţi CAASE ignoraţi.

10
Constatări cheie ale studiului Iniţiativa CAASE România din 2013

Studiul Iniţiativa CAASE România (privind învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial)

lansat în 2012 a prezentat o serie de probleme şi recomandări pertinente care
corespund barierelor şi paşilor incluşi în Cadrul de monitorizare al Iniţiativei regionale.
Studiul Iniţiativa CAASE România a evidenţiat, cu precădere, următoarele probleme:

y Lipsa de claritate şi precizie a definiţiilor referitoare la abandonul şcolar,

nefrecventarea şcolii, retragere şi repetenţie, precum şi la „copiii cu situaţie
neîncheiată la finalul anului şcolar” (lipsă note sau medii la anumite materii).

y Necesitatea de a creşte calitatea datelor referitoare la anumite categorii de copii:

copiii cu nevoi educaţionale speciale, copiii romi şi copiii cu dizabilităţi din
învăţământul de masă, care nu sunt luaţi în calcul de statisticile oficiale ale INS
privind „învăţământul special”.

y Neconcordanţe între evidenţele şcolare şi situaţiile statistice

y Insuficienta cunoaştere a reglementărilor privind abandonul şcolar şi absenteismul

de către personalul şcolar, formare insuficientă cu privire la raportările statistice
şi lipsa verificărilor privind calitatea şi coerenţa datelor.

y Necesitatea unui catalog /paşaport şcolar pentru copiii care se mută frecvent
astfel încât lipsa documentelor să nu le împiedice reintegrarea în sistemul de
învăţământ românesc

y Slaba coordonare interinstituţională, care împiedică formularea unei soluţii

referitoare la problematica copiilor aflaţi în afara sistemului de învăţământ

y Necesitatea monitorizării pe termen lung a cohortelor şcolare sau a unui sistem

şcolar de management informaţional care să permită introducerea tuturor copiilor
în baza de date naţională şi care să includă principalii factori de risc.

Constatări cheie ale vizitei de studiu întreprinse de Biroul Regional al

UNICEF în România în 2012

Principalele lacune identificate la nivelul sistemelor de colectare a datelor cu ocazia

vizitei din 2012 sunt următoarele:

y Nivelul limitat de dezagregare a datelor referitoare la cuprinderea şi abandonul

şcolar (în prezent, sunt disponibile date doar în funcţie de gen, clasă şi mediul de
rezidenţă), precum şi lipsa mecanismelor interinstituţionale de colectare şi
raportare a acestor informaţii.

y Lipsa coordonării şi a schimbului de informaţii între departamentele Ministerului

Educaţiei şi alte instituţii aflate în subordinea Ministerului Educaţiei, precum
Agenţia de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, mai ales la nivelul
datelor colectate referitor la copiii cu risc din şcoli.

11
y Lipsa coordonării şi a schimbului de informaţii privind CAASE între autorităţile din
domeniul educaţiei şi serviciile de stare civilă.

y Lipsa coordonării şi a schimbului de informaţii între autorităţile din domeniul

educaţiei şi alte autorităţi competente, precum cele din domeniul sănătăţii,
protecţiei copilului, ocupării forţei de muncă, serviciilor sociale etc.

y Necesitatea de a colecta date la nivel de elev (lucru realizat în prezent prin SIIIR).

y În general, neînregistrarea electronică a datelor, motiv pentru care acestea sunt

inaccesibile sau dificil de accesat la nivel naţional. Este necesară o schimbare în
vederea asigurării unor informaţii personale fiabile pentru întreaga populaţie de
vârstă şcolară în condiţiile în care SIIIR acoperă doar populaţia şcolară cuprinsă
în şcoală – vezi şi Capitolul 2 – Colaborare şi schimb de informaţii la nivel
intersectorial).

y Lipsa de acurateţe a evidenţelor guvernamentale de la nivel naţional, ceea ce

face ca anumiţi copii să fie invizibili în sistem.

y Insuficienta conştientizare la nivel local a importanţei colectării/raportării/analizei

datelor statistice pentru asigurarea unor decizii bazate pe evidenţe în domeniul
educaţiei.

12
 2. Recomandări pentru o mai bună monitorizare a
CAASE şi a copiilor cu risc de abandon şcolar din
România

Odată cu introducerea SIIIR, noul SIME, şi renunţarea la sistemele duble de colectare a

datelor educaţionale pe suport de hârtie, anul şcolar 2014-2015 reprezintă un important
an de tranziţie pentru sistemul informatic de management al educaţiei din România.
Comparând activităţile derulate recent în România cu cei 8 paşi descrişi în Cadrul
regional de monitorizare a copiilor aflaţi în afara sistemului de educaţie şi a copiilor cu
risc de abandon şcolar, observăm că demersurile au vizat prevenirea, detectarea şi
eliminarea datelor inexacte (Pasul 2), actualizarea SIME în vederea integrării de noi
indicatori şi metodologii (Pasul 3) şi eliminarea lacunelor din fluxul informaţional vertical
între nivelul local, regional şi naţional (Pasul 4).

În ceea ce priveşte Pasul 1 (stabilirea indicatorilor, definiţiilor şi standardelor), mai sunt

necesare unele demersuri în vederea formulării şi integrării în SIIIR a indicatorilor şi
procedurilor de monitorizare a CAASE şi a copiilor cu risc de abandon şcolar. Indicatorii
necesari sunt prezentaţi pe larg în Capitolul 3.

Recomandările referitoare la SIME (SIIIR) vizează Pasul 3 (actualizarea SIME) şi Pasul 7

(raportarea indicatorilor). Accentul cade pe îmbunătăţirea modului de înregistrare a
absenteismului, implementarea unui sistem de alertă automată pentru prevenirea
abandonului şcolar şi identificarea copiilor aflaţi în afara sistemului de educaţie şi
crearea unui sistem de raportare automată cu un nivel corespunzător de dezagregare în
scopul analizei.

Noul protocol de colaborare încheiat între Ministerul Educaţiei, Institutul Naţional de

Statistică şi alte ministere şi agenţii (în curs de identificare la momentul redactării
raportului) introduce o serie de mecanisme cheie pentru eliminarea lacunelor de la
nivelul fluxului informaţional orizontal prin colaborare intersectorială (Pasul 5). Scopul
eliminării lacunelor informaţionale este acela de a asigura că Ministerul Educaţiei
reuşeşte să monitorizeze participarea şcolară a întregii populaţii de vârstă preşcolară şi
şcolară, nu doar a unei subcategorii a populaţiei de vârstă şcolară care este cuprinsă în
şcoală sau a abandonat studiile. Există câteva întrebări şi probleme nesoluţionate care
necesită o atentă analiză astfel încât diferiţii utilizatori să beneficieze de datele
diseminate. Aşadar, recomandările referitoare la Pasul 5 urmăresc asigurarea faptului că
progresul tehnic de la nivelul colectării datelor educaţionale este însoţit de o mai bună
calitate şi acoperire a datelor, precum şi utilizarea datelor în luarea deciziilor de către
actorii de la nivel naţional, dar şi şcolar.

Capitolul de faţă prezintă zonele ce necesită îmbunătăţiri şi obstacolele ce mai trebuie

depăşite, alături de o serie de recomandări pertinente.

13
Recomandări referitoare la SIIIR (Paşii 3 şi 7)

Practici curente

y Cuantificarea absenţelor: se pare că există o neconcordanţă între definiţia

oficială a copilului care a abandonat şcoala şi modul în care este înregistrat
abandonul şcolar în SIIIR. Potrivit lui Valentin Popescu (director, Unitatea de
Strategii şi Politici Publice), se consideră că un copil a abandonat şcoala dacă
acumulează 60 de absenţe nemotivate sau „chiuleşte”. Absenţele motivate nu
sunt luate în calcul pentru identificarea abandonului şcolar. Cu toate acestea,
după cum semnalează Ciprian Fartuşnic (director, Institutul de Ştiinţe ale
Educaţiei), INS măsoară abandonul şcolar diferit, pe baza metodei intrare-ieşire;
Ministerul lucrează la o nouă definiţie a abandonului şcolar care se va aplica la
nivelul întregului sistem. În momentul de faţă, în şcolile dezavantajate cu un grad
ridicat de absenteism, se consideră că elevii nu au abandonat şcoala în ciuda
faptului că nu au frecventat cursurile timp îndelungat. Potrivit experţilor IT de la
nivelul SIIIR, SIIIR nu are în prezent capacitatea de a stoca informaţiile referitoare
la absenţele fiecărui elev, însă s-au făcut progrese în ceea ce priveşte crearea
unui catalog electronic. Pentru acest catalog, se vor folosi tablete, cumpărate la
un preţ convenabil, în vederea colectării datelor privind absenteismul şi transmi-
terii informaţiilor către SIIR. Profesorii le vor putea folosi la clasă în acest scop.

y Cuantificarea abandonului şcolar: Unele şcoli (din mediul urban) înregistrează

deja în format electronic informaţii referitoare la absenteism, însă acestea sunt
agregate la nivel de clasă. Absenţele individuale sunt disponibile doar pe suport
de hârtie. Conform Inspectoratului Şcolar, există o reglementare care prevede ca
un copil care nu frecventează şcoala 3 ani la rând să nu mai fie cuprins în şcoală.
Motivul abandonului şcolar nu este actualmente înregistrat în SIIIR.

Recomandarea 1: Îmbunătăţirea modului de înregistrare a absenteismului şi a

abandonului şcolar

Procedurile recomandate pentru înregistrarea electronică a absenteismului şi a abando-

nului şcolar sunt următoarele:

I. Trebuie să se asigure faptul că legile care stabilesc numărul şi tipul de

absenţe ce conduc la abandon sunt clar transpuse în sistemul SIIIR şi în
catalogul electronic pentru înregistrarea absenteismului. Ar trebui inclusă o
listă completă cu posibilele motive ale absenteismului (de exemplu,
„îmbolnăvire confirmată de adeverinţă medicală”, „suspendare”, „vacanţă”,
„eveniment religios”, „altele”, „necunoscut”). Sistemul (nu neapărat persoana
care înregistrează informaţia) ar trebui să clasifice fiecare absenţă ca fiind
motivată sau nemotivată. Absenţele nemotivate ar urma să declanşeze o
alertă specială (vezi alerte SIME, mai jos). Odată cu introducerea unui sistem
de înregistrare electronică a absenteismului în toate unităţile de învăţământ,
acesta poate fi folosit pentru a stabili automat dacă un copil frecventează în
continuare şcoala sau nu. Calculul efectiv se face în funcţie de definiţia

14
 abandonului şcolar şi de câte absenţe nemotivate conduc la o situaţie de
abandon şcolar. Aceasta ar trebui apoi să se reflecte în statisticile privind
cuprinderea şcolară generate de SIIIR. Mai jos, prezentăm un model de
formular pentru înregistrarea motivelor absenteismului.

II. Profesorii semnalează nu doar dacă un elev este absent, ci şi dacă este
prezent. Acest lucru este important pentru ca practica să devină o ‘rutină’ şi
să nu fie ‘uitată’, dar şi pentru a responsabiliza profesorii într-o mai mare
măsură. Înregistrarea prezenţei şcolare creşte gradul de responsabilizare a
profesorilor şi încurajează păstrarea unei evidenţe corecte. Dacă un elev care
este prezent este înregistrat ca absent, aceasta nu mai este o omisiune
(neînregistrarea absenteismului), ci o greşeală (fie ea deliberată sau întâmplă-
toare – deşi dacă se repetă de mai multe ori, atunci este clar deliberată).

III. Motivul absenteismului devine motivul abandonului şcolar dacă elevul care
lipseşte nu se întoarce la şcoală după un anumit număr de absenţe
nemotivate. Trebuie de asemenea stabilit dacă se iau în calcul absenţele
continue (de exemplu, 60 de absenţe la rând) sau acumulate de-a lungul unui
anumit interval de timp (aceasta este abordarea adoptată în Olanda, care
monitorizează cazurile de absenteism cu minim 16 absenţe acumulate în
ultimele 4 săptămâni). Totuşi, profesorii ar trebui să aibă posibilitatea să
modifice cauza absenţelor în momentul în care elevul abandonează studiile
deoarece atunci îşi pot forma o idee mai clară cu privire la motivul real al
absenteismului /abandonului şcolar.

Formular de înregistrare a motivelor absenţelor

Când un elev absentează, este important ca profesorii să semnaleze cauza

absenteismului, făcând distincţia între absenţele motivate şi cele nemotivate. Odată ce
elevul abandonează şcoala, motivul înregistrat al absenţelor devine motivul abandonului.
Această informaţie poate permite monitorizarea cauzelor abandonului şcolar, conducând
la o mult mai bună înţelegere a motivelor pentru care copiii renunţă la studii – inclusiv în
funcţie de vârstă, regiune şi alţi factori indicaţi de analiza dezagregată a cauzelor
abandonului şcolar.

Pentru a susţine acest proces, şcolile ar putea primi un formular standard de înregistrare
a absenţelor, ce ar trebui completat de către părinţi /tutori atunci când copilul lor
lipseşte de la şcoală. Formularul ar putea include o listă cu absenţele motivate şi un
câmp liber, separat, cu „alt motiv al absenteismului”. Acest formular5 ar urma să fie
identic cu cel în care profesorii completează prezenţa zilnică:

5
Acesta este inspirat din lista de absenţe motivate folosită de şcolile din statul australian New South
Wales: http://www.schools.nsw.edu.au/gotoschool/a-z/attendance.php. Iată şi o listă mai detaliată din
Portugalia: boală; carantină din cauza unor boli infecţioase; decesul unui membru al familiei; naşterea unui
frate (ziua în care are loc naşterea + ziua următoare); tratamente în ambulatoriu când acestea sunt vitale şi
nu pot fi administrate în afara programului şcolar; îngrijirea /asistarea unui membru al familiei bolnav atunci
când se dovedeşte că nu există altă persoană care să se ocupe de acest lucru; îngrijire prenatală, naştere şi
alăptare, conform legii; evenimente religioase recunoscute ca practici curente; participarea la activităţi
culturale, asociative şi sportive de interes public; sport – competiţii la nivel înalt (Antonowicz, 2013).

15
 y Boală sau consult medical /stomatologic ce nu suferă amânare

y Ceremonie religioasă

y Situaţie familială gravă şi/sau situaţie de urgenţă, precum înmormântare

y Alt motiv

O absenţă nemotivată (din categoria „Alt motiv” din lista de mai sus) poate avea
numeroase cauze. Este important să se identifice cauza absenteismului deoarece
absenţele nemotivate pot duce într-un final la abandon. Se poate stabili un anumit
interval de timp, de exemplu 3 zile, în care profesorii să completeze cauza reală a
absenţei nemotivate (vezi şi Recomandarea 2 - Alerta 3, de mai jos). Ar trebui să se
acorde suficient timp pentru a permite aflarea sau investigarea cauzei absenteismului,
fiind bineînţeles de datoria şcolii să ştie dacă şi de ce absentează nemotivat elevii. În
cazul în care nu se oferă niciun motiv, ci acesta rămâne ‘necunoscut’, informaţia poate
fi ulterior folosită pentru a identifica şcolile în care se întâmplă frecvent ca personalul să
nu cunoască de ce absentează elevii. Aceasta poate indica relaţii proaste între şcoală şi
comunitate, părinţi necooperanţi şi/sau lipsa de interes a personalului şcolar pentru
investigarea absenteismului.

În cele ce urmează, propunem o listă conţinând cauzele absenţelor nemotivate care să

fie completată în maxim trei zile dacă nu se oferă niciun motiv legitim. Aceasta este
valabilă şi în cazul abandonului dacă elevul nu revine la şcoală (un elev poate relua şcoala
după ce a abandonat, prin urmare situaţia sa, inclusiv motivul abandonului, nu ar trebui
ştearsă din sistem). În plus, formularul ar putea specifica şi acţiunile pe care le-a întreprins
şcoala (formularul include un exemplu, bazat pe abordarea adoptată în Olanda).

Cauze ale absenţelor nemotivate (selectaţi toate care se aplică):

y Dizabilitate fizică, cognitivă, emoţională sau de altă natură care îngreunează

peste măsură continuarea studiilor

y Dificultatea de a ţine pasul cu colegii/Rezultate proaste/Eşec şcolar

y Presiune din partea egalilor (precum a prietenilor care nu merg la şcoală/au

abandonat şcoala)

y Dificultatea de a face naveta până la şcoală

y Imposibilitatea de a-şi permite costurile şcolare (inclusiv uniformă/îmbrăcă-

minte, materiale şcolare etc.)

y Căsătorie

y Sarcină /naşterea unui copil

y Discriminare la şcoală

y Muncă (inclusiv muncă formală şi informală, remunerată şi neremunerată)

16
 y Lipsa de interes a elevului faţă de şcoală

y Lipsa de interes a familiei elevului faţă de educaţia copilului

y Probleme familiale (precum violenţă sau abuz de droguri /alcool)

y Nici una dintre cauzele de mai sus

O Dacă nu se aplică nici una dintre cauzele de mai sus, vă rugăm indicaţi cauza
mai jos:_________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

O Comentarii:_____________________________________________________________
________________________________________________________________________

• Acţiuni întreprinse (selectaţi toate care se aplică):

Contactarea părintelui /tutorelui la data de:

__ / __ / __

Contactarea <introduceţi organismul guvernamental> la data de:

__ / __ / __

O Alte acţiuni întreprinse sau comentarii:

În momentul introducerii cauzei absenteismului în SIIIR, trebuie asigurat un risc de eroare

cât mai scăzut şi un proces eficient pentru profesori. Acesta reprezintă un aspect
important fiindcă înregistrarea prezenţei şi a absenţelor şcolare poate fi extrem de greoaie
atunci când sistemul îngreunează demersul profesorilor, crescând riscul de eroare (dato-
rată neatenţiei sau deliberată). Un exemplu de sistem este descris în cele ce urmează:

y Profesorul deschide o fereastră care include o listă tactilă cu numele elevilor.

y Profesorul dă clic pe numele elevilor prezenţi pentru a-i selecta, apoi apasă
butonul „prezent”. Toţi elevii selectaţi sunt acum marcaţi ca fiind prezenţi. Nu ar
trebui inclusă opţiunea de „selectare totală” deoarece ar putea încuraja profesorii
să marcheze rapid toţi elevii ca fiind prezenţi chiar dacă nu sunt.

y Profesorul selectează apoi elevul(ii) absent(ţi) şi dă clic pe ‘absent’. Apare o

fereastră /un chenar pentru fiecare elev selectat ca fiind absent, în care se poate
selecta motivul absenţei (de exemplu, opţiuni precum „boală” şi „altul
/necunoscut” – în cazul din urmă, motivul fiind detaliat la o dată ulterioară,
conform celor prezentate anterior).

17
Recomandarea 2: Implementarea sistemului de alertă automată pentru prevenirea
abandonului şcolar şi identificarea copiilor aflaţi în afara sistemului de educaţie

CAASE semi-invizibili ar trebui identificaţi prin conectarea SIME la alte baze de date
guvernamentale, precum registrul de stare civilă. De exemplu, registrul de stare civilă ar
putea transmite SIIIR o listă cu copiii de vârstă şcolară care se aşteaptă să fie înscrişi la
şcoală în anul curent. Aceasta ar permite detectarea copiilor necuprinşi în sistemul de
învăţământ până la o anumită dată limită, ulterioară debutului anului şcolar. În plus, se
propune ca informaţiile adunate de profesori în timpul vizitelor la domiciliu să fie
înregistrate direct în SIIIR, nu într-o bază de date separată. În regiunea Karaganda din
Kazahstan, de exemplu, informaţiile culese cu ocazia vizitelor la domiciliu sunt
înregistrate direct în baza de date a sistemului de învăţământ. Integrarea informaţiilor
referitoare la copiii ce merg la şcoală şi cei care nu frecventează şcoala în aceeaşi bază
de date permite identificarea şi generarea rapoartelor privind copiii de vârstă şcolară
care nu sunt cuprinşi în şcoală. Pentru mai multe detalii, vezi şi secţiunea Colaborare şi
schimb de informaţii la nivel intersectorial (Pasul 5), subsecţiunea Detectarea CAASE
invizibili.

Situaţia fiecărui copil ar trebui să includă data naşterii pentru a putea determina vârsta
acestuia, adresa şi datele de contact, dar şi codul numeric personal (dacă este
disponibil). Adresa poate fi utilă în sensul desemnării responsabilităţii pentru copilul
respectiv unei anumite regiuni /localităţi şi (dacă este posibil) unei anumite şcoli sau
circumscripţii şcolare. Este posibil ca alte baze de date guvernamentale să conţină liste
mai exacte cu copiii de vârstă şcolară defavorizaţi şi vulnerabili, aflaţi în situaţii dificile,
cu şanse mai slabe de a figura în registrul de stare civilă. O astfel de abordare
interministerială în ceea ce priveşte diseminarea informaţiilor este în prezent
experimentată în Albania, unde ministerele au semnat recent un acord cvadriministerial
de cooperare (vezi Anexa 1) privind identificarea tuturor copiilor de vârsta
învăţământului obligatoriu, însoţit de normele de implementare.6

Schimbul de informaţii intersectorial reprezintă un mod de a identifica nu doar CAASE

semi-invizibili, ci şi alţi copii semi-invizibili, cum ar fi copiii vizibili în SIIIR, dar nu şi în
registrul de stare civilă sau copiii vizibili în registrul de stare civilă, dar nu şi în alte baze
de date ale guvernului. Prin urmare, schimbul de informaţii intersectorial poate facilita
verificarea şi asigurarea integralităţii evidenţelor referitoare la copii la nivelul tuturor
bazelor de date implicate.

Se propune, de asemenea, ca SIIIR să integreze automat diverse tipuri de alerte sau

mecanisme de comunicare:

• Alerta 1: În cazul în care copiii de vârstă şcolară care se aşteaptă să fie înscrişi la
şcoală în anul curent nu sunt cuprinşi în învăţământ până la o anumită dată (aşa
cum am prezentat anterior), se transmite o alertă entităţii competente (vezi
Alerta 4, mai jos) cu datele copilului, în vederea luării unei măsuri.

6
Între Ministerul Educaţiei şi Ştiinţelor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii şi Afacerilor Sociale şi
Serviciul de Stare Civilă.

18
 • Alerta 2: În cazul în care este înscris la şcoală un copil care nu are acte de
identitate sau nu se pot extrage datele acestuia din registrul de stare civilă, se
transmite o alertă departamentului relevant din cadrul Ministerului de Interne cu
datele elevului, în vederea luării unei măsuri.

• Alerta 3: Dacă un copil absentează de la şcoală fără a oferi un motiv întemeiat /o

adeverinţă, se transmite o alertă imediată (de ex. prin SMS) părinţilor şi
personalului şcolar competent (de ex. prin e-mail sau la următoarea logare la
sistemul informatic al şcolii), în vederea luării unei măsuri.

• Alerta 4: Dacă un copil absentează pentru o anumită perioadă de timp (de

exemplu, în Olanda dacă acumulează cel puţin 16 absenţe în ultimele 4
săptămâni), se transmite o alertă entităţii (sau entităţilor) competente pentru a
analiza situaţia. Acesta ar putea fi, de asemenea, un mijloc de monitorizare a
„elevilor cu risc” înainte de a ajunge în situaţia de abandon şcolar. În mod ideal,
alerta se transmite unei agenţii sau persoane coordonatoare pentru (i) evitarea
duplicării demersurilor realizate de diferite instituţii, (ii) evitarea lipsei de acţiune
în cazul în care un departament presupune că un alt departament a luat deja
măsuri şi (iii) coordonarea răspunsurilor atunci când sunt necesare măsuri din
partea mai multor entităţi ce lucrează cu copii aflaţi în situaţii dificile. De
exemplu, în Armenia, există „manageri de caz” care analizează situaţia şi
coordonează răspunsul în funcţie de aceasta. Abordarea olandeză este detaliată
în caseta următoare.

Aplicarea prevederii privind prezenţa şcolară obligatorie în Olanda

În Olanda, şcolile sunt obligate să semnaleze printr-o alertă cazurile de copii care
acumulează cel puţin 16 absenţe în ultimele 4 săptămâni. Această alertă ajunge la un
funcţionar responsabil de învăţământul obligatoriu din cadrul municipalităţii locale.
Alerta este urmată de o anchetă realizată împreună cu şcoala şi părinţii în vederea
găsirii unei soluţii, iar în cazul absenteismului continuu poate duce la amendarea
părinţilor sau chiar a tânărului ori la muncă în folosul comunităţii sau la participarea
obligatorie a tânărului la o sesiune de formare /un curs. În anumite cazuri, poate duce
chiar la pierderea alocaţiei.

Au fost încheiate acorduri sau „pacte” privind performanţa pe termen lung între şcoli,
municipalităţi şi guvern pentru a reduce fenomenul părăsirii timpurii a şcolii. Perfor-
manţa instituţiilor de învăţământ în ceea ce priveşte reducerea ratei de abandon
şcolar faţă de anul şcolar precedent este atent monitorizată, iar şcolilor cu perfor-
manţe bune li se acordă o subvenţie.7

7
Pentru mai multe informaţii, vezi şi: http://www.aanvalopschooluitval.nl/userfiles/file/2014/VSV-
Boekje_UK_2014.pdf

19
Mai jos, avem un exemplu din Olanda, unde „SI” înseamnă „sistemul informatic”
central, echivalentul SIIIR din România.

Raportarea datelor către organismele competente în vederea monitorizării şi analizei la

diferite niveluri, în Olanda

Recomandarea 3: Îmbunătăţirea modului de raportare a indicatorilor

Indicatori referitori la copiii aflaţi în afara sistemului de educaţie

Mulţi dintre indicatorii educaţionali internaţionali cheie descrişi în Capitolul 3 (pentru

monitorizarea debutului şcolar, participării şi evoluţiei şcolare, absolvirii şcolii şi CAASE)
necesită date demografice aferente fiecărei vârste. Acestea ar putea fi calculate
automat în SIIIR dacă ar fi introduse date demografice dezagregate pe vârste. În
momentul redactării raportului de faţă, se intenţiona conectarea registrului de stare
civilă la SIIIR (vezi şi secţiunea de mai jos Registrul de stare civilă). Odată realizată
această conectare, registrul de stare civilă ar putea furniza date demografice
dezagregate actualizate în momentul în care se calculează indicatorii educaţionali
internaţionali cheie.

Având în vedere că datele registrului de stare civilă nu sunt considerate fiabile în toate
zonele ţării, s-ar putea apela şi la datele recensământului populaţiei pentru a obţine o a
doua estimare. Cu toate acestea, datele din recensământul populaţiei nu sunt nici ele
considerate extrem de fiabile. Prin urmare, trebuie luate în calcul ambele cifre, stabilind
astfel un interval estimativ în care să se încadreze cifra reală.

Dezagregare (filtrare) şi personalizare

Secţiunea de faţă propune integrarea unei funcţii de raportare automată în SIIIR sau
existenţa unei platforme de raportare în cadrul SIIIR, în baza celor mai bune practici de
la nivel internaţional. Se propune integrarea următoarelor opţiuni cu scopul de a
îmbunătăţi şi a automatiza funcţiile de raportare, dar şi de a permite utilizarea SIME în
vederea monitorizării, analizei şi luării unor decizii pe baza evidenţelor:

20
y Generarea automată a rapoartelor de sinteză privind indicatorii educaţionali cheie

y Prezentarea informaţiei într-un mod relevant pentru analiză şi interpretare, cu

posibilitatea de a vizualiza informaţia sub formă de grafice, hărţi şi tabele
rezumative. Câteva exemple ale modului în care unele guverne oferă acces
publicului la propriile date pot fi consultate la adresele de mai jos:

(i) http://www.vsvverkenner.nl/english: Browser-ul online privind abandonul

şcolar al Ministerului Educaţiei, Culturii şi Ştiinţelor din Olanda. Acesta
include cazurile de abandon şcolar, defalcate în funcţie de tipurile de şcoală
din fiecare regiune (provincie) şi municipalitate, dar şi statistici privind
abandonul pentru fiecare şcoală.

(ii) www.statsilk.com/examples: Exemple de hărţi şi moduri de vizualizare oferite

de agenţiile ONU şi agenţii guvernamentale din întreaga lume. Este vorba de
un instrument web care face convertirea automată a unei baze de date sau
foi de calcul într-un mod interactiv de vizualizare şi în hărţi. Pentru un astfel
de exemplu naţional, vezi:

ƒ www.statsilk.com/kz: Vizualizarea datelor SIME din Kazahstan.

(iii) https://www.openemis.org/products/dashboard: OpenEMIS reprezintă un

SIME cu sursă deschisă conceput de UNESCO. Deţine numeroase funcţii
integrate care pot fi personalizate, inclusiv un tablou de bord pentru
monitorizarea datelor selectate.

(iv) Georgia EMIS eCatalog: Catalogul electronic SIME din Georgia furnizează o
gamă largă de rapoarte conţinând date SIME, care sunt accesibile publicului.
Se intenţionează actualizarea acestuia în vederea integrării indicatorilor cheie
din Capitolul 3 până la finalul lui 2015.

y Includerea funcţiilor de filtrare sau detaliere pentru a permite dezagregarea, în

baza anumitor criterii, a datelor, inclusiv a indicatorilor specificaţi în secţiunea
„Indicatori educaţionali internaţionali pentru monitorizarea participării şcolare,
CAASE şi a riscului de abandon şcolar”. Un SIME include, în mod normal, o
secţiune intitulată „Rapoarte”, unde pot fi generate automat diverse rapoarte
pentru o varietate de indicatori. Se propune ca secţiunea „Rapoarte” a SIIIR să
cuprindă următoarele două subsecţiuni:

(i) O listă derulantă cu indicatorii (eventual cu câteva categorii de indicatori),

pornind de la indicatorii descrişi în Capitolul 3 („Indicatori educaţionali
internaţionali”) şi alţii necesari raportării;

(ii) Liste derulante cu filtre multiple, conform celor descrise mai jos, în vederea
filtrării datelor în baza mai multor criterii.

y Pentru o mai bună înţelegere a cauzelor excluderii din sistemul de învăţământ, se

recomandă includerea următoarelor criterii de dezagregare (filtrare), acolo unde

21
 este cazul, pentru fiecare an şcolar:

(i) Vârstă

(ii) Sex

(iii) Clasă sau nivel de învăţământ

(iv) Tipul şcolii (şcoală de masă, şcoală specială, şcoală cu frecvenţă redusă,
şcolarizare la domiciliu, şcoală specială cu internat, şcoală de masă cu
internat etc.)

(v) Tipul dizabilităţii şi capacitatea de a participa şi învăţa în şcoală ca urmare

a acestei dizabilităţi (aşa cum este descris în Capitolul 3, în secţiunea
Indicatori referitori la riscul de abandon şcolar, absenteism şi dizabilitate).

(vi) Nivel administrativ: primul, al doilea şi (dacă e posibil) al treilea nivel8

(regiune, municipalitate, comună sau circumscripţie şcolară)

(vii) Etnie şi/sau limbă (dacă este cazul)

(viii) O combinaţie a celor de mai sus, de exemplu:

ƒ Vârstă, cu o dezagregare suplimentară în funcţie de:

ƒ Sex, cu o dezagregare suplimentară în funcţie de:

ƒ Regiune etc.

Mai jos, este prezentat un exemplu de tabel cu date dezagregate pe ani şcolari şi vârste:

8
http://en.wikipedia.org/wiki/Table_of_administrative_divisions_by_country

22
 Model tabel: < Denumire indicator > <An şcolar >

Munici- Munici-
Judeţ Judeţ 2 Etnie
Vârsta Total palitate palitate Fată Băiat
1 etc. romă
1 2 etc.
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18

Rolurile şi nevoile utilizatorilor

Trebuie definite diferite roluri ale utilizatorilor astfel încât utilizatorii de la diverse niveluri
să aibă acces la datele şi tipurile de rapoarte care corespund nevoilor lor. Datele SIIIR
trebuie să fie accesibile la diferite niveluri, cum ar fi la nivelul departamentelor
Ministerului Educaţiei şi al şcolii. Pentru o mai mare transparenţă şi responsabilizare,
anumite informaţii ar putea fi făcute publice prin intermediul unui portal – vezi exemplul
browser-ului online privind abandonul şcolar al Ministerului Educaţiei, Culturii şi
Ştiinţelor din Olanda: http://www.vsvverkenner.nl/english. Un alt exemplu îl reprezintă
website-urile australiene www.mychild.gov.au pentru unităţile preşcolare şi grădiniţe şi
www.myschool.edu.au pentru şcoli. Website-ul „myschool” [şcoala mea] oferă
informaţii despre cuprinderea şcolară, situaţia elevilor, situaţia financiară a şcolii şi
rezultatele la evaluările naţionale, în funcţie de clasă şi an.

23
Pentru a fi eficace şi eficient, un sistem naţional virtual de monitorizare trebuie să
permită adaptarea informaţiilor la nevoile utilizatorilor. Cu alte cuvinte, tipurile de
informaţii şi nivelurile de dezagregare ar trebui adaptate rolului şi responsabilităţilor
utilizatorului (care poate fi, cercetător, responsabil de politici, responsabil cu
planificarea în domeniul educaţiei, statistician, asistent social, profesor sau părinte). De
exemplu, datele de la nivelul municipalităţii prezintă o mai mare relevanţă la nivel
naţional pentru Ministerul Educaţiei, datele de la nivelul şcolii prezintă o mai mare
relevanţă pentru municipalitate, iar datele de la nivelul elevilor prezintă o mai mare
relevanţă pentru şcoli. De asemenea, ar fi util ca şcolile să poată vizualiza datele de la
nivel şcolar pentru a-şi monitoriza propria performanţă faţă de cea a altora (ceea ce se
şi întâmplă în Australia, de exemplu, prin website-ul „myschool” inclus în link-ul de mai
sus).

Rapoartele trebuie să se concentreze pe anumite aspecte, precum tendinţele regionale

de-a lungul timpului cu privire la CAASE, progresele realizate faţă de standarde,
caracteristicile CAASE, factori de risc identificaţi în legătură cu abandonul şcolar,
tendinţe privind absenteismul şi tipuri de sprijin acordat şi necesar celor care au
abandonat şcoala. Astfel de rapoarte pot lua forma unui tablou de bord virtual în locul
unui raport static, în care utilizatorii să poată selecta indicatorii, regiunea şi formatul
(cum ar fi tabel, grafic sau hartă), în funcţie de nevoile lor. Rapoartele speciale realizate
după un anumit format ar putea fi, de asemenea, generate automat în mod periodic
pentru factorii de interes cheie de la diferite niveluri administrative – naţional, regional,
local şi şcolar – conţinând informaţii şi dezagregări relevante pentru nivelurile
respective.

Recomandarea 4: Includerea în SIIIR a tuturor copiilor de vârstă preşcolară şi

şcolară

• Includerea în SIIIR a creşelor şi grădiniţelor. În prezent, unităţile preşcolare nu

raportează date la nivelul SIIIR – datele sunt raportate în formă agregată.
Funcţionarii din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale au declarat că se pot
adresa anumite solicitări de date pentru a afla informaţii mai amănunţite, însă
furnizarea de informaţii detaliate nu constituie o rutină. Disponibilitatea datelor
referitoare la cuprinderea preşcolară a reprezentat o cerinţă cheie din partea
personalului şcolar din ciclul primar pentru a putea planifica înscrierile în clasa I.

• Includerea informaţiilor privind copiii furnizate de toate tipurile de instituţii de

învăţământ. Ar trebui incluse, de exemplu, şcolile private, şcolile cu frecvenţă
redusă, instituţiile adresate copiilor cu dizabilităţi şi alte unităţi şcolare.
Cuprinderea în programe nerecunoscute la nivelul ţării ca forme de educaţie
formală ar trebui luată în calcul separat de datele referitoare la cuprinderea în
programe recunoscute ca forme de educaţie formală: de exemplu, educaţia
informală sau religioasă ori programele centrelor de zi dedicate copiilor cu
dizabilităţi, care nu au un conţinut sau o durată curriculară corespunzătoare.

24
Colectarea datelor referitoare la anumite categorii de copii

y Copiii romi: Este important ca fiecare şcoală să deţină informaţii precise cu

privire la populaţia romă deoarece acest lucru afectează alocarea de personal, ore
(limba romani şi istoria romilor) şi resurse speciale acolo unde numărul de elevi
romi (ca proporţie din efectivul total de elevi) este mare. În plus, se recomandă o
monitorizare atentă în condiţiile în care mai multe studii privind participarea
şcolară a copiilor romi arată că aceştia prezintă un risc crescut de abandon
şcolar. În 2014, funcţionau sisteme paralele de colectare a datelor şcolare
referitoare la romi – unul care viza colectarea datelor de către şcoli şi altul de
către Direcţia Minorităţi a Ministerului Educaţiei. În cazul din urmă, datele sunt
colectate de către inspectori şcolari pentru romi prin intermediul Inspectoratului
Şcolar, cu ajutorul unui mediator şcolar sau mediator sanitar rom, dacă este
disponibil, în colaborare şi cu consimţământul liderilor romi, al mediatorilor şi
actorilor locali; această abordare oferă o mai mare acurateţe după părerea lui
Gheorghe Sarău, consilier pentru romi în cadrul Direcţiei Minorităţi. Şerban
Iosifescu, directorul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul
Preuniversitar, a notat faptul că există probleme cu datele furnizate de şcoli din
cauza autoraportării. Este dificil de obţinut date exacte, pe de-o parte deoarece
şcolile raportează informaţii false /inexacte, pe de altă parte din cauza reticenţei
generale a elevilor /părinţilor de a se declara romi. Acesta este un aspect ce
trebuie urmărit îndeaproape pentru a afla măsura în care SIIIR reuşeşte să
armonizeze datele colectate cu privire la romi şi dacă procedura folosită permite
obţinerea unor date exacte. Mai mult, sunt necesare verificări care să asigure
acurateţea cifrelor şi o alocare echitabilă de personal şi resurse.

y Copiii cu dizabilităţi: În cazul copiilor cu dizabilităţi, trebuie colectate informaţii

suplimentare în scopul monitorizării gradului de acoperire a nevoilor educaţionale.
Acest aspect este dezbătut în Capitolul 3, în secţiunea Indicatori referitori la
riscul de abandon şcolar, absenteism şi dizabilitate.

Recomandarea 5: Includerea de noi indicatori privind dizabilitatea pe baza

„Modelului social al dizabilităţii”

În urma revizuirii manualului SIIIR, sistemul include în prezent următoarele tipuri de

dizabilitate: locomotorie, vizuală, auditivă şi intelectuală. Se recomandă adoptarea unei
noi abordări pentru măsurarea dizabilităţii la nivelul şcolilor, în baza Ghidului pentru
integrarea dizabilităţii în sistemele informatice de management al educaţiei realizat de
UNICEF (2015). Această abordare face distincţia între şapte tipuri de dizabilitate, afec-
tând: vederea, auzul, motricitatea globală, motricitatea fină, intelectul, comunicarea,
comportamentul şi socializarea. Fiecare dintre aceste tipuri de dizabilitate necesită
diferite forme de sprijin uman, material şi la nivelul mediului în cadrul şcolii. În plus,
dizabilitatea se măsoară în funcţie de cum afectează capacitatea elevului de a participa
şi învăţa în şcoală (mai degrabă decât severitatea dizabilităţii), mai precis: „nicio
dificultate”, „oarecare dificultate”, „mare dificultate sau incapacitate”. Abordarea are la
bază „modelul social al dizabilităţii”, care a devenit „paradigma dominantă la nivel

25
legislativ, al ştiinţelor sociale şi umane pentru înţelegerea dizabilităţii”.9 Potrivit acestui
model, dizabilitatea este o consecinţă a interacţiunii dintre modul de funcţionare a unei
persoane şi mediul în care trăieşte aceasta. De exemplu, o dizabilitate fizică îşi are
originea în barierele de la nivelul mediului, care împiedică persoana să participe în cadrul
societăţii sau la nivelul şcolii. Mediul şcolar poate fi însă de aşa natură încât această
dizabilitate să nu constituie o barieră pentru participarea şi reuşita şcolară.

Implementarea măsurilor de mai sus ar permite o mai bună monitorizare a dizabilităţii prin:

1. Distingerea noilor categorii (tipuri) de dizabilitate care nu sunt monitorizate actualmente;

2. Facilitarea monitorizării măsurii în care şcolile pot acoperi nevoile copiilor cu

diferite tipuri de dizabilitate, considerând dizabilitatea ca o consecinţă a
interacţiunii dintre modul de funcţionare a unei persoane şi mediul în care trăieşte
aceasta, nu ca o barieră rigidă şi imuabilă ce împiedică participarea;

3. Creşterea posibilităţilor de a identifica, monitoriza şi sprijini copiii cu dizabilităţi

mai puţin grave.

Tipurile de dizabilitate şi modul de abordare a integrării sunt detaliate în Capitolul 3,

secţiunea Indicatori referitori la riscul de abandon şcolar, absenteism şi dizabilitate. Vezi
de asemenea raportul UNICEF (2015) „Ghidul pentru includerea dizabilităţii în sistemele
informatice de management al educaţiei.”

Colaborare şi schimb de informaţii la nivel intersectorial (Pasul 5)

Câteva domenii în care s-ar putea realiza o colaborare intersectorială sunt următoarele:

Recomandare: Crearea unui paşaport şcolar internaţional (sau UE) pentru înregistrarea
participării şcolare a copiilor care părăsesc ţara. Şcolile se confruntă cu problema
numărului mare de copii care migrează şi revin în România cu o parte din studii realizate
în străinătate (un semestru sau câteva clase). Nu există un formular sau o procedură
standard pentru înregistrarea participării şcolare în străinătate şi echivalarea studiilor în
sistemul românesc. Crearea unui paşaport şcolar pentru copiii care migrează în cadrul
UE ar ajuta familiile să îşi reintegreze copiii în sistemul şcolar românesc. S-ar putea
adăuga paşaportului un extras multilingv din sistemul SIIIR, care să cuprindă profilul şi
clasa frecventată de copil, pentru a facilita integrarea în sistemele de educaţie
europene. Ciprian Fartuşnic (director, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei) propune
demararea unui proiect pilot în colaborare cu una sau două ţări, de exemplu Italia sau
Spania, în care sunt mulţi elevi de origine română.

Recomandare: Îmbunătăţirea schimbului de informaţii dintre Autoritatea Naţională

pentru Protecţia Copilului şi Adopţie, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu
Handicap şi Ministerul Educaţiei în vederea unei mai bune monitorizări a copiilor cu
dizabilităţi şi a celor din instituţii. În prezent, autorităţile naţionale responsabile de

9
Wasserman, D., Asch, A., Blustein, J., & Putnam, D. (2011). Disability: definitions, models, experience.
În The Stanford Encyclopaedia of Philosophy, Zalta, E.N. (Ed.). Accesat la data de 22 iunie 2015 la adresa:
http://plato.stanford.edu/entries/disability/.

26
protecţia copilului şi adopţie şi Ministerul Educaţiei nu realizează un schimb sistematic
de informaţii privind copiii cu dizabilităţi sau alţi copii din instituţii. Ministerul Educaţiei
nu deţine informaţii cu privire la numărul copiilor care trăiesc sau beneficiază de
educaţie în aceste instituţii. Aşa cum am prezentat anterior, informaţiile referitoare la
copiii cu dizabilităţi sunt, în general, pe suport de hârtie. Unele dintre acestea ar putea fi
integrate în SIIIR astfel încât Ministerul Educaţiei Naţionale să identifice şi să răspundă
mai bine la nevoile lor. În plus, datele SIIIR s-ar putea dovedi utile asistenţilor sociali, de
exemplu prin acces la evidenţele privind prezenţa şcolară a copiilor de care răspund.

Recomandare: Înfiinţarea unei instituţii sau agenţii guvernamentale responsabile de

interoperabilitatea bazelor de date guvernamentale. Integrarea datelor dintr-o serie de
baze de date ministeriale are implicaţii atât la nivel tehnic, cât şi la nivelul
confidenţialităţii. Recomandată de Daniel Bojte de la Ministerul Educaţiei Naţionale, o
astfel de instituţie sau agenţie ar putea oferi îndrumare tehnică pentru armonizarea
tehnologiilor bazelor de date şi a convenţiilor, facilitând totodată integrarea informaţiilor
agreate. În plus, această agenţie ar oferi consiliere în legătură cu acordul interministerial
privind diseminarea informaţiilor şi asigurarea confidenţialităţii.

Un exemplu de abordare interministerială pentru diseminarea informaţiilor referitoare la

copiii de vârstă şcolară, Acordul cvadriministerial de cooperare din Albania, poate fi
consultat în Anexa 1.

Detectarea CAASE invizibili

CAASE invizibili sunt, prin definiţie, copiii neînregistraţi în registrul de stare civilă sau
altă bază de date. Printre cei cu risc crescut de a nu avea acte legale sau de a nu fi
înregistraţi în nicio bază de date se numără copiii cu dizabilităţi, care pot fi ascunşi de
ochii lumii de către familiile lor din cauza stigmatizării sociale, copiii romi, copiii
refugiaţi şi, în general, migranţii din alte ţări. Câteva posibile abordări pentru
identificarea acestor CAASE invizibili ar putea fi următoarele:
y Proceduri şcolare: Cunoaşterea de către administratorii şcolilor a prevederii legii
educaţiei, potrivit căreia orice copil fără acte are dreptul să se înscrie la şcoală, şi
punerea la dispoziţia şcolilor a unui ghid pentru sprijinirea familiilor şi a copiilor în
vederea obţinerii documentelor (precum certificatul de naştere). Această
responsabilitate revine serviciilor publice de asistenţă socială de la nivel local.
Actualmente, se remarcă absenţa unor linii directoare clare dedicate şcolilor cu
privire la modul de abordare a acestor cazuri sau, acolo unde acestea există,
şcolile nu sunt întotdeauna familiarizate cu ele.
y Stabilirea de parteneriate cu ONG-urile şi alte organizaţii de la nivelul comunităţii:
Aceste organizaţii pot deţine informaţii despre CAASE invizibili care ar putea fi
furnizate agenţiilor guvernamentale.
y Vizite la domiciliu: Şcolile pot juca un rol în identificarea CAASE invizibili prin
vizitele la domiciliu. În România, la începutul fiecărui an şcolar, se realizează un
recensământ al tuturor copiilor în vârstă de şase ani (vârsta începerii şcolii).
Profesorii întreprind vizite la domiciliu şi pentru a crea şi consolida relaţia familiei
cu şcoala. Ciprian Fartuşnic (director, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei) a propus
crearea unor echipe care să realizeze vizite la domiciliu, în cadrul unui parteneriat

27
 care să includă personalul şcolar, asistentul social şi asistentul medical comu-
nitar, cu posibila implicare a altor lideri comunitari (cum ar fi preotul, consilieri
locali). Acesta ar urma modelul promovat de lege (reţelele comunitare sociale).
Se propune ca informaţiile colectate să fie înregistrate în SIIIR pentru a identifica
copiii de vârstă şcolară care nu au mers niciodată la şcoală (în principal, cei care
încep târziu şcoala, dar şi copiii care nu au frecventat niciodată şcoala). În
regiunea Karaganda din Kazahstan, de exemplu, informaţiile despre copii adunate
de profesori prin vizitele la domiciliu sunt introduse în baza de date educaţională
regională. Integrarea informaţiilor despre copiii ce merg la şcoală şi cei care nu
frecventează şcoala în aceeaşi bază de date permite identificarea şi generarea
rapoartelor privind copiii de vârstă şcolară care nu sunt cuprinşi în şcoală. Mai
mult, sunt luaţi în evidenţă copiii cu vârste între 0 şi 18 ani, nu doar cei cu
vârste de până la vârsta debutului şcolar. Prin urmare, sistemul poate identifica şi
copiii mai mari excluşi din sistemul de învăţământ (de exemplu, cei migranţi),
care altfel ar fi invizibili. Totuşi, trebuie avut în vedere faptul că unii copii poate
nu sunt detectaţi în timpul vizitelor la domiciliu. De exemplu, copiii străzii, copiii
din așezări informale / neautorizate şi copiii cu dizabilităţi ascunşi de familiile lor
din cauza stigmatizării sociale este posibil să nu fie identificaţi prin aceste vizite.
Mai mult, nu se realizează întotdeauna astfel de vizite (în profunzime), mai ales
dacă nu sunt impuse şi nu sunt compensate financiar. În plus, profesorii pot fi
prudenţi când vine vorba să se deplaseze în anumite zone fără escorta poliţiei.
Din păcate, copiii neidentificaţi în timpul vizitelor la domiciliu sunt, de obicei, cei
mai defavorizaţi şi cu cea mai mare probabilitate de a nu fi cuprinşi în şcoală.
Cooperarea cu poliţia şi ONG-urile locale poate facilita identificarea tuturor
copiilor în timpul vizitelor la domiciliu.
y Abordarea problemei naşterilor la domiciliu: Deşi naşterile la domiciliu nu reprezintă
o practică frecventă în România, reprezintă totuşi o posibilă cauză a cazurilor de
copii ce nu deţin actele necesare când ating vârsta şcolară. O soluţie la această
problemă, adoptată de Georgia, o constituie responsabilitatea persoanei care asistă
naşterea (moaşa, medicul şi/sau liderul comunităţii) de a înregistra naşterea (sau a
asigura înregistrarea acesteia). Acest proces ar trebui standardizat şi monitorizat
pentru a asigura realizarea sa cu succes şi într-o manieră consecventă. Înregis-
trarea gratuită a naşterii şi procedurile simple (cum ar fi evitarea intervenţiei unei
instanţe judecătoreşti atunci când părinţii nu deţin actele necesare) sunt impor-
tante pentru facilitarea şi reducerea costurilor procesului de înregistrare a copiilor.
y Liderii comunităţii locale şi sfatul satului sau bătrânii: Aceştia deţin, în general,
cunoştinţe despre CAASE şi copiii cu situaţii dificile din comunitatea lor şi ar
putea fi consultaţi pentru identificarea CAASE invizibili, conform celor prezentate
anterior (vizite la domiciliu).

Cartografierea fluxurilor de informaţii

Graficul informativ de mai jos prezintă ministerele, agenţiile şi organizaţiile cheie care
colectează şi distribuie informaţii despre copiii aflaţi în afara sistemului de educaţie şi
cei cu risc de abandon şcolar din România. Cartografierea informaţiilor are drept scop
oferirea unei imagini holistice asupra fluxurilor orizontale şi a celor informaţionale de la

28
diferite niveluri, precum şi identificarea posibilelor blocaje sau a colectării paralele a
datelor. Săgeţile roşii ilustrează posibilele lacune informaţionale la nivel vertical şi
orizontal ce trebuie eliminate, după cum am prezentat în raportul de faţă. Având în
vedere că, în România, fluxurile informaţionale orizontale şi verticale se află într-o
continuă schimbare (cum ar fi prin recenta introducere a SIIIR), următoarea cartografiere
nu este una definitivă, ci prezintă mai degrabă realitatea dintr-un anumit moment
(decembrie 2014), care poate fi actualizată odată cu modificarea situaţiei.

Figura 5. Fluxurile informaţionale privind CAASE şi copiii cu risc de abandon şcolar

29
Registrul de stare civilă

Recomandarea 1: Crearea unor proceduri clare privind realizarea unui schimb de

informaţii cu serviciul de stare civilă (adresate mai ales reprezentanţilor şcolilor) şi a
unor proceduri pentru eliminarea discrepanţelor dintre registrul de stare civilă şi SIIIR.

Interviurile cu utilizatorii de date indică faptul că datele demografice de la nivel local

(mai ales cele din mediul rural) nu sunt exacte şi la zi. Şcolile au mare nevoie de date
demografice pentru a afla numărul estimativ al elevilor ce urmează a fi înscrişi în clasa
pregătitoare / clasa I la începutul anului şcolar şi informaţii referitoare la copiii care nu
sunt înscrişi la şcoală la vârsta corespunzătoare.

Din moment ce datele registrului local de stare civilă sunt adesea nefiabile (deoarece nu
sunt întotdeauna actualizate atunci când familiile se mută sau emigrează), informaţiile
privind copiii de vârstă şcolară ce ar trebui înscrişi în clasa I provin din diferite surse, în
funcţie de situarea şcolii şi de iniţiativele acesteia. În unele comunităţi rurale,
reprezentanţii şcolii apelează la medicii din localitate (acolo unde există) care deţin, în
general, informaţii mai fiabile şi mai actualizate despre copiii de vârstă şcolară decât
serviciul de stare civilă de la nivelul comunei. Se apelează şi la datele referitoare la
cuprinderea în grădiniţă pentru a planifica înscrierile în clasa pregătitoare / clasa I. Unele
şcoli îşi creează propriile baze de date cu copiii în urma vizitelor la domiciliu realizate de
profesori în fiecare lună septembrie. Având în vedere diversele abordări adoptate de
şcoli pentru obţinerea unei liste cu potenţialii elevi înscrişi în clasa I (care reprezintă
totodată o listă cu potenţialii copii aflaţi în afara sistemului de educaţie sau copii care
încep şcoala târziu), se recomandă ca această procedură să fie bine definită şi
reglementată. Obţinerea datelor din surse diferite reprezintă o abordare eficientă (în
condiţiile în care apelarea la o singură sursă ar putea conduce la date nefiabile), iar
acordurile oficiale şi reglementările ar putea facilita şi omogeniza acest proces,
asigurându-i o implementare consecventă. Înregistrarea datelor în format electronic este
o altă abordare eficientă, dar se recomandă ca datele să fie înregistrate mai degrabă
într-o bază de date centrală decât la nivel şcolar sau local, aspect dezbătut mai pe larg
în următoarea secţiune Colaborare şi schimb de informaţii la nivel intersectorial (Pasul
5) (subsecţiunea Detectarea CAASE invizibili). Potrivit experţilor SIIIR, sistemul va
corela datele din registrul de stare civilă cu informaţiile privind cuprinderea şcolară.
Aceasta va permite creşterea disponibilităţii şi a fiabilităţii datelor privind populaţia de
vârsta începerii şcolii la care au acces şcolile. Şcolile au nevoie de astfel de date pentru
a estima rata înscrierilor în următorul an şcolar şi pentru a identifica copiii de vârstă
şcolară care actualmente nu sunt cuprinşi în şcoală. Măsura în care se poate face acest
lucru depinde de prevederile Legii nr. 667/2001 privind protecţia persoanelor cu privire
la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. Se impune
un acord interministerial privind schimbul de informaţii, un astfel de exemplu fiind
furnizat în Anexa 1 – Acord cvadriministerial de cooperare semnat de ministerele din
Albania pentru identificarea şi înregistrarea tuturor copiilor de vârsta învăţământului
obligatoriu. În principiu, exista cooperare între serviciul de evidenţă a populaţiei şi
Ministerul Educaţiei şi înainte de SIIIR (dar nu în format electronic). Ar trebui clar
detaliată procedura de utilizare a datelor din registrul de stare civilă de către

30
administratorii şcolilor astfel încât să fie evident ce tip de informaţii sunt disponibile
administratorilor şcolari. O soluţie ar fi un acord de cooperare privind minimul de date
necesar reprezentanţilor şcolilor pentru a stabili care copii ar trebui cuprinşi în şcoală:
data naşterii şi adresa. Mai mult, având în vedere actualele problemele legate de
evidenţele registrului de stare civilă semnalate de utilizatorii de date, se recomandă
stabilirea unor proceduri pentru identificarea rolurilor şi a responsabilităţilor privind
modificarea sau actualizarea datelor din registrul de stare civilă atunci când şcolile
furnizează informaţii mai exacte. Nu în ultimul rând, este important să se asigure că
şcolile beneficiază de linii directoare clare privind extragerea datelor demografice din
sistemul SIIIR pentru planificarea înscrierilor în clasa pregătitoare în anul şcolar 2015-
2016. Această recomandare este strâns legată de implementarea unui sistem de alertă
automată pentru prevenirea abandonului şcolar şi identificarea copiilor de vârstă
şcolară, prezentată în Recomandarea 2.

Utilizarea statisticilor în procesul de luare a deciziilor şi planificare (Paşii 7

şi 8)

y Recomandări aferente Paşilor 7 şi 8: Asigurarea utilizării datelor de către

decidenţi prin formarea personalului şcolar şi local cu privire la utilizarea şi
analiza datelor, crearea unor rapoarte personalizate cu date relevante pentru
diferiţii utilizatori de date şi promovarea avantajelor utilizării noilor date SIIIR prin
crearea unor produse şi moduri de vizualizare a datelor.

Capacitatea de analiză şi potenţialul de utilizare a datelor: Agenţia Română de Asigurare

a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) colectează o cantitate considerabilă
de date socio-economice referitoare la copii şi familiile lor, precum şi informaţii despre
profesori, condiţiile şi materialele şcolare. Aceste date nou colectate pot fi folosite în
cadrul unor noi analize sofisticate în vederea asigurării unei mai bune adresabilităţi a
resurselor şi strategiilor. Agenţia de Asigurare a Calităţii a creat câţiva noi indicatori cu
scopul de a transpune noile date în indicatori utili procesului decizional, precum un
indice al eficacităţii pentru compararea şcolilor şi a performanţei lor în contextul şcolar.
Din păcate, în prezent nu se realizează nicio conexiune în timp real între baza de date a
ARACIP şi SIIIR. Aceasta înseamnă că cele două tipuri de date colectate la nivelul
acestor sisteme nu sunt integrate, împiedicând astfel monitorizarea şi analiza, la baza
cărora ar trebui să stea ambele surse de date (de exemplu, corelarea datelor privind
absenteismul din SIIIR cu cele socio-economice ale ARACIP).

Mai mult, utilizarea datelor depinde de prezentarea clară şi relevanţa acestora pentru
nevoile diferiţilor actori, dar şi de existenţa unui personal format care să le înţeleagă şi
să le interpreteze. În contextul României, aceasta presupune crearea unor rutine de
raportare automată prin care reprezentanţii şcolilor, de exemplu, să primească un set
personalizat de date şi indicatori şcolari şi regionali sau subregionali care să îi ajute în
procesul de planificare. Utilizatorii de date ar trebui consultaţi pentru a asigura că datele
şi indicatorii răspund nevoilor lor specifice. Administratorii şcolilor intervievaţi şi-au
exprimat interesul faţă de furnizarea prin SIIIR a unor informaţii privind clasamentul
şcolilor în funcţie de diferiţi indicatori, statistici şcolare şi locale referitoare la rata de

31
promovabilitate, date dezagregate în funcţie de etnie şi gen, indicatori referitori la
experienţa şi calificările profesorilor comparativ cu media naţională /locală şi tendinţele
istorice ale şcolii.

În scopul analizei şi interpretării, utilizatorii ar trebui să poată selecta nu doar indicatorii

şi nivelul de dezagregare, ci şi modul de prezentare a datelor – de exemplu, sub formă
de grafice, hărţi sau tabele rezumative, conform celor descrise anterior în
Recomandarea 3.

Pentru a ajuta şcolile să facă o planificare a înscrierilor elevilor în clasa pregătitoare din
următorul an şcolar, administratorii au declarat că sunt necesare date privind
cuprinderea în grădiniţă şi numărul de copii de vârsta începerii şcolii din raza lor de
acoperire care nu au fost înscrişi la grădiniţă (aşa cum am prezentat anterior).

Alte idei legate de datele şi informaţiile din SIIIR accesibile reprezentanţilor şcolii includ:

y Utilizarea indicatorilor cheie (precum dimensiunea şcolii, raportul elevi-profesori,

rezultatele evaluărilor, indicatori socio-economici) pentru a interconecta şcolile cu
profiluri similare ale elevilor. Astfel, şcolile pot identifica alte instituţii de
învăţământ confruntate cu provocări similare şi pot stabili întâlniri între
profesioniştii lor pentru a discuta aspecte şi strategii legate de managementul
şcolar. Aceste întâlniri pot fi personale, telefonice sau virtuale (în cadrul unei
colaborări sau al unui forum online).

y Odată cu crearea unor produse de date relevante, reprezentanţii conducerii şi

administratorii şcolilor ar trebui să beneficieze de formare adecvată privind
definiţiile indicatorilor, interpretarea graficelor şi posibilele utilizări ale
informaţiilor prezentate.

Bineînţeles, cu cât datele SIIIR sunt mai relevante pentru reprezentanţii şcolilor, cu atât
cererea pentru astfel de date va fi mai mare şi cu atât aceştia vor fi mai stimulaţi să
furnizeze informaţii prompte şi complete la nivelul sistemului.

În al doilea rând, deşi odată cu SIIIR cresc substanţial posibilităţile de utilizare a datelor,
trebuie să se asigure că responsabilii de politici sunt informaţi despre noile moduri de
utilizare a acestor date în procesul de planificare. Noii indicatori, indici, moduri de
vizualizare, documente statistice sau notele privind politicile publice pot pune în
evidenţă noile date disponibile în SIIIR şi chiar contribui la conştientizarea utilizatorilor
de date cu privire la posibila utilitate a acestei noi surse de date.

Recomandare: dezvoltarea expertizei statistice a Ministerului Educaţiei pentru a profita

din plin de noile date disponibile în SIIIR prin crearea unei post de expert indicatori
educaţionali în cadrul compartimentului de statistică educaţională (separat de
compartimentul IT).

Valentin Popescu, director, Unitatea de Strategii şi Politici Publice, a recomandat ca

Ministerul Educaţiei să angajeze un expert statistician propriu pentru a deţine mai multă
expertiză privind calcularea şi interpretarea datelor din învăţământ. În prezent,

32
tehnicienii SIIIR oferă expertiză în domeniul tehnologiei informaţionale pentru crearea
bazei de date şi serviciilor tehnice. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei furnizează o
importantă expertiză privind analiza şi cercetarea datelor educaţionale. Este important
să existe o persoană de legătură sau un omolog în cadrul Ministerului Educaţiei care să
lucreze cu datele şi să conecteze aceşti experţi din domeniul colectării şi analizei
datelor, responsabil de calitatea şi relevanţa indicatorilor educaţionali generaţi de SIIIR.
O astfel de persoană ar trebui să aibă o experienţă solidă privind metodologiile cu
indicatori educaţionali şi ar putea deveni un punct de referinţă pentru alţi colegi din
anumite compartimente ale Ministerului Educaţiei în ceea ce priveşte integrarea
indicatorilor relevanţi. De exemplu, acest angajat ar putea oferi sprijin biroului însărcinat
cu problematica romilor sau învăţământul preşcolar, contribuind la formularea indica-
torilor folosind datele SIIIR în funcţie de propriile nevoi. Un prim demers realizat de un
astfel de expert propriu ar fi documentarea definiţiilor indicatorilor educaţionali şi a
metodologiei (unui glosar) folosind noul sistem.

33
 3. Indicatori educaţionali internaţionali pentru monitori-
zarea participării şcolare, a CAASE şi a riscului de
abandon şcolar

Indicatori privind cuprinderea şcolară şi CAASE

Secţiunea de faţă prezintă principalii 5 indicatori propuşi a fi generaţi automat de către

SIIIR folosind datele de la nivel de elevi. Aceşti 5 indicatori, împreună cu datele
demografice, stau la baza calculării a 21 de indicatori internaţionali cheie referitori la
debutul şcolar, participarea şi evoluţia şcolară, absolvirea şcolii şi CAASE, stabiliţi de
INSTAT, Eurostat şi UIS (enumeraţi mai jos).10 Aici intră şi noii indicatori educaţionali
propuşi pentru perioada post-2015 de către Grupul Consultativ Tehnic (UIS, UNICEF,
UNESCO, OCDE şi Banca Mondială) şi indicatorii aferenţi unor importante standarde ale UE.

Primii trei indicatori, de la A la C, iau în calcul vârsta:

y Indicator A: Cuprinderea în învăţământul primar sau secundar, pe vârste

O Definiţie: Numărul copiilor sau al adolescenţilor cuprinşi în învăţământul

primar sau secundar (nivelurile ISCED 1, 2 sau 3), cu vârste între 6 şi 18
ani sau peste, în funcţie de vârstă şi datele disponibile.

y Indicator B: Cuprinderea în programe de educaţie timpurie sau învăţământul

preşcolar, pe vârste

o Definiţie: Numărul copiilor cuprinşi în programe de educaţie timpurie sau

învăţământul preşcolar, cu vârste între 0 şi 7 ani (sau 0 şi 6 ani dacă în
unităţile de învăţământ preşcolar nu există copii de 7 ani care încep mai
târziu ciclul primar), în funcţie de vârstă

10
Referinţe:
- Indicatori educaţionali ai Eurostat: http://ec.europa.eu/eurostat/web/employment-and-social-
policy/education-and-training/indicators. Indicatorul UE „părăsirea timpurie a şcolii” reprezintă un caz
special, necesitând unele informaţii suplimentare. Paginile următoare includ mai multe detalii.
- Grupul Consultativ Tehnic (2015). Propunerea Grupului Consultativ Tehnic: indicatori tematici pentru
monitorizarea agendei post-2015 din domeniul educaţiei,
http://www.uis.unesco.org/Education/Documents/tag-proposed-thematic-indicators-post2015-education-
agenda.pdf
- Website UIS, institutul ONU responsabil de generarea datelor şi elaborarea metodologiilor de monitorizare
a tendinţelor educaţionale de la nivel naţional şi internaţional: http://www.uis.unesco.org
- UNICEF şi UIS (2011). Cadrul conceptual şi metodologic (CCM) al Iniţiativei CAASE, New York şi Montreal.
- UNICEF (2015). Ghid pentru integrarea dizabilităţii în sistemele informatice de management al educaţiei,
New York: UNICEF.
- UNICEF şi UIS (2015). Manual operaţional: Iniţiativa globală privind copiii aflaţi în afara sistemului de
educaţie, New York: UNICEF.
- UNICEF şi UIS (2015). Cadrul de monitorizare a copiilor aflaţi în afara sistemului de educaţie: cadrul de
monitorizare a copiilor şi adolescenţilor aflaţi în afara sistemului de educaţie sau cu risc de abandon şcolar
din regiunea EAC, Geneva: Biroul Regional al UNICEF pentru Europa şi Asia Centrală.

34
 y Indicator C: Numărul copiilor şi al adolescenţilor care au renunţat la şcoală, pe
vârste

O Definiţie: Numărul copiilor care actualmente nu sunt cuprinşi în

învăţământul primar sau secundar (nivelurile ISCED 1, 2 sau 3), dar au
fost la un moment dat (prin urmare, au abandonat şcoala), cu vârste între
6 şi 18 ani sau peste, în funcţie de vârstă şi datele disponibile.

Următorii doi indicatori iau în calcul clasa frecventată. Este posibil ca aceşti doi
importanţi indicatori să fie deja integraţi în funcţiile de raportare ale SIME:

y Indicator D: Cuprinderea totală, în funcţie de nivelul de educaţie şi clasa

frecventată

y Indicator E: Numărul total al repetenţilor, în funcţie de clasa frecventată

Modul de calcul al acestor indicatori la nivelul SIME este descris în secţiunea de mai jos
Modul de calcul al indicatorilor şi nivelurilor de dezagregare.

În plus, se propune ca SIME să importe indicatorul de mai jos din datele recensă-
mântului populaţiei. Aceste date trebuie integrate la nivelul SIME în vederea calculării
ratelor de cuprindere şi necuprindere şcolară. SIME ar trebui să ofere o metodă simplă
de actualizare a acestor informaţii în momentul în care sunt disponibile noi date
demografice (de exemplu, odată cu publicarea noilor date de recensământ):

y Indicator F: Date demografice în funcţie de vârstă

O Definiţie: Numărul copiilor sau al adolescenţilor, pe vârste, de la 0 la 24

de ani, cu cel puţin următoarele niveluri de dezagregare:

ƒ Populaţie, în funcţie de vârstă şi sex

ƒ Populaţie, în funcţie de vârstă şi mediul de rezidenţă (rural /urban)

ƒ Populaţie, în funcţie de vârstă şi regiune

De asemenea, se propune calcularea şi raportarea automată în SIME a cel puţin celor

trei indicatori de mai jos, pornind de la indicatorii anteriori. Spre deosebire de indicatorii
educaţionali internaţionali descrişi în paginile următoare, aceşti trei indicatori iau în
calcul fiecare vârstă, nefiind agregaţi pe grupe de vârstă. Acest lucru permite o mai
bună identificare a problemei (de exemplu, dacă problema o reprezintă debutul şcolar
tardiv sau aflarea vârstei la care abandonează şcoala elevii, pe anumite niveluri de
dezagregare, precum sex şi regiune).

y 1. Rata de cuprindere în învăţământul primar sau secundar în funcţie de vârstă

(RCFV)

o Calcul: Pentru fiecare vârstă (de la 6 la 18 ani sau peste, în funcţie de

datele disponibile):

35
 ƒ Indicator A / Indicator F (cuprinderea totală în învăţământul primar
sau secundar pentru fiecare vârstă raportată la populaţia aferentă
fiecărei vârste)

o Sursa: Aceasta reprezintă o versiune în funcţie de vârstă a indicatorilor

internaţionali 5-8 de mai jos referitori la CAASE.

y 2. Rata de cuprindere în programe de educaţie timpurie sau în învăţământul

preşcolar sau primar în funcţie de vârstă

o Calcul: Pentru fiecare vârstă: (0-7 ani)

ƒ (Indicator A + B) / Indicator F (cuprinderea totală în programele de

educaţie timpurie sau în învăţământul preşcolar sau primar pentru
fiecare vârstă împărţită la populaţia aferentă fiecărei vârste)

o Sursa: Aceasta este o versiune în funcţie de vârstă a indicatorilor

internaţionali de mai jos referitori la educaţia timpurie şi preşcolară.

y 3. CAASE semi-invizibili sau invizibili în funcţie de vârstă (copii de vârsta

învăţământului obligatoriu care nu sunt înregistraţi în SIME)

o Calcul: Pentru fiecare vârstă (de la 6 la 18 ani sau peste, în funcţie de

datele disponibile):

ƒ Indicator F – Indicator A – Indicator C (populaţia aferentă fiecărei

vârste – cuprinderea în învăţământul primar sau secundar pentru
fiecare vârstă – elevii care au abandonat şcoala în funcţie de vârstă)

o Sursa: Indicatorul stabilit în cadrul Iniţiativei regionale CAASE a UNICEF şi

UIS11

y Note: Indicatorii de mai sus ar trebui calculaţi la acelaşi nivel de dezagregare ca

şi datele demografice, adică în funcţie de sex, mediul de rezidenţă (rural /urban)
şi regiune. Vezi şi următoarea secţiune „Dezagregarea indicatorilor şi raportarea
personalizată”.

Lista indicatorilor educaţionali

În cele ce urmează, sunt enumeraţi indicatorii internaţionali cheie pentru monitorizarea

debutului şcolar, participării şi evoluţiei şcolare, absolvirii şcolii şi CAASE. În această
etapă, este foarte important ca SIME să poată genera /integra principalii indicatori (A-F)
de mai sus, cu ajutorul cărora se pot calcula, la nevoie, indicatorii de mai jos.

y Indicatorii A şi F pot fi folosiţi pentru a calcula următorii indicatori internaţionali

privind cuprinderea şi necuprinderea şcolară:

11
UNICEF şi UIS (2015). Cadrul de monitorizare a copiilor aflaţi în afara sistemului de educaţie: cadrul de
monitorizare a copiilor şi adolescenţilor aflaţi în afara sistemului de educaţie sau cu risc de abandon şcolar
din regiunea EAC, Geneva: Biroul Regional al UNICEF pentru Europa şi Asia Centrală.

36
 o 4. RNAC în învăţământul primar (Rata netă ajustată de cuprindere
şcolară)12

ƒ Sursa: UIS, indicator educaţional cheie

o 5 şi 6 Numărul şi rata CAASE de vârsta învăţământului primar (necuprinşi

în învăţământul primar sau secundar)

ƒ Sursa: UIS; indicator internaţional stabilit de UIS şi UNICEF cu privire la

copiii din afara sistemului de educaţie; indicator educaţional post-2015

o 7 şi 8. Numărul şi rata CAASE de vârsta învăţământului gimnazial

(necuprinşi în învăţământul primar sau secundar)

ƒ Sursa: UIS; indicator internaţional stabilit de UIS şi UNICEF cu privire la

copiii din afara sistemului de educaţie; indicator educaţional post-2015

y Indicatorii A, B şi F pot fi folosiţi pentru a calcula următorii indicatori

internaţionali privind educaţia timpurie a copilului şi învăţământul preşcolar:

o 9. Rata de participare în educaţia timpurie a copilului (de la 4 la 6 ani -

vârsta debutului învăţământului obligatoriu)

ƒ Sursa: Eurostat, cu un standard UE de cel puţin 95% în 2020.

o 10. Rata de participare într-un cadru educaţional organizat (de la 24 de

luni până la vârsta oficială a debutului învăţământului primar)

ƒ Sursa: nou indicator educaţional post-2015

o 11. RBC în învăţământul preşcolar (Rata brută de cuprindere)

ƒ Sursa: indicator internaţional al UIS; indicator educaţional post-2015

o 12. RNC în învăţământul preşcolar (Rata netă de cuprindere)

ƒ Sursa: indicator internaţional al UIS; indicator educaţional cheie

o 13 şi 14. Numărul şi rata copiilor de vârstă preşcolară necuprinşi în

învăţământ: (copii mai mici cu un an decât vârsta oficială a debutului
şcolar care nu sunt cuprinşi în învăţământul preşcolar sau primar)

ƒ Sursa: indicator internaţional al UIS, indicator internaţional stabilit de

UIS şi UNICEF cu privire la copiii din afara sistemului de educaţie

y Indicatorii D, E şi F pot fi folosiţi la calculul următorilor indicatori internaţionali

privind absolvirea şcolii:

12
Nu se poate calcula RNAC în învăţământul gimnazial deoarece exclude cuprinderea în învăţământul
primar. Pentru a calcula acest indicator, sunt necesare şi date referitoare la „numărul copiilor sau al
adolescenţilor cuprinşi în învăţământul gimnazial, dar nu şi în cel primar, în funcţie de vârstă”.

37
 o 15. Rata brută de înscriere în clasa I a învăţământului primar

ƒ Sursa: indicator internaţional al UIS

o 16. Rata brută de admitere în ultima clasă a învăţământului primar

ƒ Sursa: indicator internaţional al UIS

o 17. Cuprinderea şcolară în funcţie de nivelul de învăţământ

ƒ Sursa: indicator internaţional al UIS

o 18. Rata de absolvire a învăţământului primar

ƒ Sursa: indicator educaţional post-2015

o 19. Rata de absolvire a învăţământului secundar inferior

ƒ Sursa: indicator internaţional al UIS; indicator educaţional post-2015

o 20. Rata de absolvire a învăţământului secundar superior

ƒ Sursa: indicator educaţional post-2015

y Indicatorul F este necesar pentru calculul următorului indicator:

o 21. Elevi care părăsesc timpuriu educaţia şi formarea, cu vârste cuprinse

între 18 şi 24 de ani

ƒ Sursa: Eurostat, cu un standard UE de sub 10% până în 2020

ƒ Notă importantă: Spre deosebire de ceilalţi indicatori enumeraţi aici, acesta

necesită informaţii suplimentare. Definiţia Eurostat vizează Ancheta asupra forţei
de muncă în cadrul căreia se calculează indicatorul, mai precis „procentul
populaţiei de 18-24 de ani care a absolvit cel mult învăţământul gimnazial şi care
nu a frecventat un nivel superior de învăţământ sau formare în ultimele patru
săptămâni de dinaintea anchetei.” Cu toate acestea, indicatorul similar
„procentul populaţiei de 18-24 de ani care a absolvit cel mult învăţământul
gimnazial” se poate calcula din datele SIME. Pentru aceasta, SIME trebuie să
păstreze o evidenţă a elevilor cel puţin până la împlinirea vârstei de 25 de ani,
precum şi date referitoare la ultima clasă absolvită. Calculul ar putea fi următorul:
numărul adolescenţilor care nu au absolvit sau nu au continuat studiile după
ciclul gimnazial (nivel ISCED 2), cu vârste între 18 şi 24 de ani, împărţit la
populaţia aferentă respectivei categorii de vârstă (de la indicatorul F).

38
Modul de calcul al indicatorilor şi nivelurilor de dezagregare

Un posibil mod de calcul al indicatorilor şi de generare a tabelelor în scopul raportării ar

putea fi următorul:

1. Pentru indicatorii A, B şi C ce iau în calcul vârsta:

(i) Se află numărul copiilor de o anumită vârstă (de exemplu, numărul

copiilor de 6 ani, de 7 ani etc.). Acest lucru se face prin calcularea vârstei
exacte a fiecărui copil în baza datei naşterii şi a unei date de referinţă
cheie (de exemplu, data la care copiii de vârsta debutului şcolar se
aşteaptă să înceapă şcoala). Data de referinţă trebuie să reprezinte un
câmp modificabil în SIME.

(ii) Pentru fiecare vârstă, se află numărul de copii cuprinşi în învăţământul

primar sau secundar pentru indicatorul A, numărul de copii cuprinşi doar
în învăţământul preşcolar pentru indicatorul B şi numărul de copii în
situaţie de ‘abandon şcolar’ pentru indicatorul C.

2. Pentru indicatorii D şi E ce iau în calcul clasa frecventată:

(i) Se află numărul de copii din fiecare clasă

(ii) Pentru fiecare clasă, se află numărul de copii ‘cuprinşi în şcoală’ pentru
indicatorul D şi numărul de copii ‘repetenţi’ pentru indicatorul E.

3. Pentru dezagregarea datelor în funcţie de sex, mediu de rezidenţă etc., este

nevoie de o metodologie care să permită aplicarea unor filtre sau criterii
suplimentare. De exemplu, pentru a dezagrega indicatorul A în funcţie de sex,
se poate face următorul calcul:

(i) Pentru fiecare vârstă, se află numărul de fete cuprinse în învăţământul

primar sau secundar

(ii) Apoi se află numărul de băieţi cuprinşi în învăţământul primar sau secundar.

4. Se poate aplica aceeaşi metodă pentru o dezagregare suplimentară. De exemplu,

pentru a dezagrega indicatorul A în funcţie de sex şi mediu de rezidenţă, se
poate face următorul calcul:

(i) Pentru fiecare vârstă, se află numărul de fete din mediul rural cuprinse în
învăţământul primar sau secundar

(ii) Pentru fiecare vârstă, se află numărul de fete din mediul urban cuprinse în
învăţământul primar sau secundar

(iii) Pentru fiecare vârstă, se află numărul de băieţi din mediul rural cuprinşi în
învăţământul primar sau secundar

(iv) Pentru fiecare vârstă, se află numărul de băieţi din mediul urban cuprinşi
în învăţământul primar sau secundar

39
Indicatori referitori la riscul de abandon şcolar, absenteism şi dizabilitate

Integrarea în SIME a indicatorilor privind riscul de abandon şcolar contribuie la o mai

bună identificare a copiilor celor mai vulnerabili, cu cel mai mare risc de abandon şcolar
şi cu cea mai mare nevoie de sprijin. Având în vedere resursele restrânse şi timpul
limitat al personalului (profesorilor, psihologilor şcolari, asistenţilor sociali), aceasta ar
permite o abordare mai bine ancorată în evidenţe, asigurând că cei care au cea mai
mare nevoie de sprijin pot beneficia într-o mai mare măsură de acesta. Bineînţeles, este
mai eficient să previi abandonul şcolar decât să cauţi soluţii după ce copiii au abandonat
deja şcoala.

Lista cu indicatorii referitori la riscul de abandon şcolar se inspiră din Cadrul de

monitorizare a copiilor aflaţi în afara sistemului de educaţie, conceput de UNICEF şi UIS,
care include o listă mai completă, bazată pe o analiză a literaturii de specialitate.13 Se
propune ca funcţia de administrare a elevilor din cadrul SIME să includă o pagină/un tab
cu informaţii despre elev, cu 5 până la 10 indicatori privind riscul de abandon şcolar,
cum ar fi:

y Elevul nu locuieşte cu părinţii săi naturali (1 punct)

y Elevul întâmpină greutăţi în a face naveta până la şcoală din cauza distanţei mari
sau a altor motive (1 punct)

y Elevul nu a frecventat vreun program de educaţie preşcolară (1 punct)

y Elevul are serioase probleme de comportament sau un comportament antisocial

(1 punct)

y Familie cu venituri mici sau familia elevului beneficiază de asistenţă socială (1

punct)

Aceşti indicatori ar trebui adaptaţi contextului din România. De exemplu, venitul mic
combinat cu etnia romă ar putea reprezenta un factor de risc major în ceea ce priveşte
abandonul şcolar.

Aceştia sunt factori de risc cheie, identificaţi prin analiza literaturii de specialitate
întreprinsă în scopul Cadrului de monitorizare a copiilor aflaţi în afara sistemului de
educaţie al UNICEF şi UIS, fiind totodată identificaţi ca probleme fundamentale în
regiunea EAC în urma discuţiilor cu reprezentanţii guvernelor şi ai ONG-urilor, directorii
de şcoală şi profesorii (din şapte ţări din regiune). O listă mult mai lungă poate fi
consultată în Cadrul de monitorizare a CAASE.14 Cu toate acestea, adăugarea unui
număr mai mare de indicatori poate duce la supraîncărcarea profesorilor, în timp ce
anumite tipuri de informaţii ar putea fi greu de obţinut.

13
UNICEF şi UIS (2015). Cadrul de monitorizare a copiilor aflaţi în afara sistemului de educaţie: cadrul de
monitorizare a copiilor şi adolescenţilor aflaţi în afara sistemului de educaţie sau cu risc de abandon şcolar
din regiunea EAC, Geneva: Biroul Regional al UNICEF pentru Europa şi Asia Centrală.
14
UNICEF şi UIS (2015). Cadrul de monitorizare a copiilor aflaţi în afara sistemului de educaţie: cadrul de
monitorizare a copiilor şi adolescenţilor aflaţi în afara sistemului de educaţie sau cu risc de abandon şcolar
din regiunea EAC, Geneva: Biroul Regional al UNICEF pentru Europa şi Asia Centrală.

40
Indicele riscului

Indicatorii referitori la riscul de abandon şcolar şi dizabilitate de la nivelul elevilor sunt

importanţi pentru identificarea copiilor celor mai vulnerabili, cu cel mai mare risc de
abandon şcolar şi cu cea mai mare nevoie de sprijin. Având în vedere resursele
restrânse şi timpul limitat al personalului (profesorilor, psihologilor şcolari, asistenţilor
sociali), aceasta ar permite o abordare mai bine ancorată în evidenţe, asigurând că cei
care au cea mai mare nevoie de sprijin pot beneficia într-o mai mare măsură de acesta.
Bineînţeles, este mai eficient să previi abandonul şcolar decât să cauţi soluţii după ce
copiii au abandonat deja şcoala.

Studiile arată că factorii de risc multipli cresc riscul de abandon şcolar.15 Prin urmare,
combinarea indicatorilor de risc ar putea permite o mai bună identificare a riscului de
abandon. Se pot distinge diferite categorii de risc în baza unei ponderi cumulative a
tuturor indicatorilor măsuraţi, cum ar fi: 1-3 puncte = oarecare risc de abandon şcolar,
4-6 puncte = risc mare de abandon şcolar, peste 7 puncte = risc foarte mare de
abandon şcolar.

Trebuie avut în vedere şi faptul că unii indicatori pot evidenţia un risc de abandon
şcolar mai semnificativ decât alţii. Se poate stabili o ‘pondere’ pentru indicatorii de risc,
de exemplu de la 1 la 3, unde 3 reprezintă cel mai mare risc de abandon şcolar.

Primul pas în crearea unui sistem pentru determinarea riscului de abandon şcolar poate
fi simpla colectare a datelor referitoare la elevii cu risc într-un anumit interval de timp.
Odată adunate suficiente date, analiza lor poate furniza o bază statistică pentru
atribuirea unei ponderi indicatorilor de risc şi stabilirea tipurilor de risc de abandon
şcolar (de exemplu, scăzut, mediu, ridicat) pentru diverse combinaţii de indicatori. O
astfel de analiză presupune ca sistemul să înregistreze de-a lungul timpului (i) copiii
care au abandonat şcoala, (ii) datele privind riscul de abandon al copiilor şi (iii) motivele
reale ale abandonului. Acesta poate constitui un proces evolutiv în care indicatorii,
ponderea lor şi categoriile de risc sunt ajustate în timp, pornind de la analiza datelor.

În afara factorilor de risc de mai sus, se propune şi o listă cu indicatorii referitori la

dizabilitate, pornind de la Ghidul pentru includerea dizabilităţii în sistemele informatice
de management al educaţiei, elaborat de UNICEF (2015).16 Indicatorii privind
dizabilitatea se încadrează în categoria indicatorilor referitori la riscul de abandon şcolar.
Aceştia permit totodată monitorizarea capacităţii şcolilor de a răspunde nevoilor copiilor
cu dizabilităţi, inclusiv în funcţie de tipul de dizabilitate. Indicatorilor privind dizabilitatea
li se atribuie o ‘pondere’ (un punctaj) care indică severitatea problemei. De exemplu, un
elev care nu a frecventat învăţământul primar (1 punct) şi prezintă o mare dificultate

15
Lehr, C. A., Johnson, D. R., Bremer, C. D., Cosio, A., & Thompson, M. (2004). Essential tools:
Increasing rates of school completion: Moving from policy and research to practice: A manual for
policymakers, administrators, and educators. Minneapolis, MN: University of Minnesota, Institute on
Community Integration, National Center on Secondary Education and Transition.
http://www.ncset.org/publications/essentialtools/dropout/part1.3.asp
16
UNICEF (2015). Ghid pentru integrarea dizabilităţii în sistemele informatice de management al educaţiei,
New York: UNICEF.

41
sau incapacitate de a participa şi învăţa în şcoală din cauza unei deficienţe de vedere (2
puncte) ar avea un indice de risc de 1 + 2 = 3 puncte.

Exemplu
17
Copiii cu dizabilităţi, în funcţie de dizabilitate de punctaj
(pondere)
1a. Vedere: elevul nu prezintă nicio dificultate de a participa şi
0
învăţa în şcoală din cauza acestei dizabilităţi.
1b. Vedere: elevul prezintă o oarecare dificultate de a participa şi
1
învăţa în şcoală din cauza acestei dizabilităţi.
1c. Vedere: elevul prezintă o mare dificultate sau incapacitate de a
2
participa şi învăţa în şcoală din cauza acestei dizabilităţi.
2a. Auz: elevul nu prezintă nicio dificultate de a participa şi învăţa
0
în şcoală din cauza acestei dizabilităţi.
2b. Auz: elevul prezintă o oarecare dificultate de a participa şi
1
învăţa în şcoală din cauza acestei dizabilităţi.
2c. Auz: elevul prezintă o mare dificultate sau incapacitate de a
2
participa şi învăţa în şcoală din cauza acestei dizabilităţi.
3a. Motricitate grosieră (ex., mers sau urcatul scărilor): elevul nu
prezintă nicio dificultate de a participa şi învăţa în şcoală din
cauza acestei dizabilităţi. 0

3b. Motricitate grosieră (ex., mers sau urcatul scărilor): elevul

prezintă o oarecare dificultate de a participa şi învăţa în şcoală
din cauza acestei dizabilităţi. 1

3c. Motricitate grosieră (ex., mers sau urcatul scărilor): elevul

prezintă o mare dificultate sau incapacitate de a participa şi
învăţa în şcoală din cauza acestei dizabilităţi. 2

4a. Motricitate fină (ex., scris sau închiderea nasturilor): elevul nu

prezintă nicio dificultate de a participa şi învăţa în şcoală din
cauza acestei dizabilităţi. 0

4b. Motricitate fină (ex., scris sau închiderea nasturilor): elevul

prezintă o oarecare dificultate de a participa şi învăţa în şcoală
din cauza acestei dizabilităţi. 1

4c. Motricitate fină (ex., scris sau închiderea nasturilor): elevul

prezintă o mare dificultate sau incapacitate de a participa şi
învăţa în şcoală din cauza acestei dizabilităţi. 2

17
Deşi nu indică niciun potenţial risc de abandon şcolar, este inclus şi elementul „nicio dificultate” deoarece
poate contribui (i) la identificarea şcolilor care pot răspunde nevoilor copiilor cu dizabilităţi şi (ii) la generarea
unor statistici privind copiii în funcţie de tipul dizabilităţii, nu doar pentru copiii cu dizabilităţi care întâmpină
dificultăţi în a participa şi învăţa în şcoală. Vezi şi metoda alternativă de colectare a datelor similare dar
agregate la nivel de şcoală, prezentată mai jos, pornind de la clasificarea lui Mont, D. (2013).

42
 5a. Intelect: elevul nu prezintă nicio dificultate de a participa şi
învăţa în şcoală din cauza acestei dizabilităţi. 0

5b. Intelect: elevul prezintă o oarecare dificultate de a participa şi

învăţa în şcoală din cauza acestei dizabilităţi. 1

5c. Intelect: elevul prezintă o mare dificultate sau incapacitate de a

participa şi învăţa în şcoală din cauza acestei dizabilităţi. 2

6a. Comunicare (a-i înţelege pe ceilalţi şi a se face înţeles de

ceilalţi): elevul nu prezintă nicio dificultate de a participa şi
învăţa în şcoală din cauza acestei dizabilităţi. 0

6b. Comunicare (a-i înţelege pe ceilalţi şi a se face înţeles de

ceilalţi): elevul prezintă o oarecare dificultate de a participa şi
învăţa în şcoală din cauza acestei dizabilităţi. 1

6c. Comunicare (a-i înţelege pe ceilalţi şi a se face înţeles de

ceilalţi): elevul prezintă o mare dificultate sau incapacitate de a
participa şi învăţa în şcoală din cauza acestei dizabilităţi. 2

7a. Comportament şi socializare: elevul nu prezintă nicio dificultate

de a participa şi învăţa în şcoală din cauza acestei dizabilităţi. 0

7b. Comportament şi socializare: elevul prezintă o oarecare

dificultate de a participa şi învăţa în şcoală din cauza acestei
dizabilităţi. 1

7c. Comportament şi socializare: elevul prezintă o mare dificultate

sau incapacitate de a participa şi învăţa în şcoală din cauza
acestei dizabilităţi. 2

Nu în ultimul rând, următorii indicatori de risc ar putea fi generaţi automat pentru fiecare elev:

y Automat din SIME: Elevul repetă sau a repetat clasa (1 punct)

y Automat din SIME: Elevul este cel puţin cu doi ani mai mare decât vârsta
normală specifică clasei frecventate, dar nu a repetat clasa (pentru a face
diferenţa faţă de indicatorul anterior) (1 punct)

y Automat din SIME – nivelul absenteismului:

O A absentat nemotivat 10-15% din zile în timpul actualului anului şcolar

(1 punct)18

18
Această primă categorie aminteşte de sistemul olandez, unde absenteismul trebuie raportat autorităţilor
în cazul în care elevul a acumulat cel puţin 16 absenţe (în jur de 3 zile şcolare) în ultimele 4 săptămâni –
adică elevul a absentat în jur de 15% din zile.

43
 O A absentat nemotivat 16-20% din zile în timpul anului şcolar curent
(2 puncte)

O A absentat nemotivat 21% sau mai multe zile în timpul actualului anului
şcolar (3 puncte)

Indicatorul privind absenteismul

Este foarte important ca şcolile să înregistreze cu acurateţe şi să monitorizeze

îndeaproape absenteismul. Absenteismul prelungit şi cronic denotă o puternică lipsă de
implicare şcolară şi se numără printre semnele evidente ale intenţiei elevului de a
renunţa la şcoală. Absenteismul reprezintă, aşadar, un indicator cheie pentru
monitorizarea riscului de abandon şcolar. Pe lângă includerea absenteismului în indicele
riscului de abandon şcolar, se recomandă şi integrarea categoriilor de mai sus (a
absentat în 10-15% din zile, a absentat în 16-20% din zile, a absentat în 21% sau mai
multe zile) într-un indicator separat ce poate fi raportat doar prin intermediul SIME. A se
nota faptul că indicatorul privind absenteismul se referă la absenţele nemotivate.

Indicele riscului de abandon şcolar (sau al „vulnerabilităţii”)

y Indicele riscului la nivel de elev: SIME ar urma să genereze automat indicii de risc
în baza acestor informaţii de la nivelul şcolii în vederea identificării elevilor cu cel
mai mare risc de abandon şcolar. Aceştia sunt adesea şi cei mai vulnerabili copii,
confruntaţi cu diverse probleme (sărăcie, condiţii de trai dificile, dizabilităţi,
discriminare, violenţă domestică etc.).

y Indicele riscului la nivel de şcoală: Se propune, de asemenea, agregarea indicelui

cu scopul de a calcula indicele de risc pentru întreaga şcoală. S-ar putea calcula
doi indici de risc la nivel de şcoală:

o Indice total de risc: suma indicilor de risc pentru toţi elevii din şcoală

o Indice mediu de risc: indicele total de risc / numărul elevilor din şcoală

Combinate, aceste informaţii ar permite identificarea şcolilor celor mai problematice în

ceea ce priveşte elevii cu risc crescut de abandon şcolar, confruntate cu cele mai mari
dificultăţi. Prin urmare, acestea sunt şcoli care au cea mai mare nevoie de sprijin
suplimentar, cum ar fi un număr mai mare de profesori, sprijin din partea unui mediator
şcolar, a asistenţilor sociali şi/sau a ONG-urilor şi/sau sprijin financiar suplimentar. Tipul
de sprijin necesar poate fi determinat printr-o analiză mai aprofundată a indicatorilor de
risc de la nivelul şcolii şi, bineînţeles, prin vizite şi comunicarea cu personalul şcolar.

44
 Anexa 1: Acord cvadriministerial de cooperare, Albania

REPUBLICA ALBANIA

Ministerul Ministerul de Ministerul Muncii, Ministerul

Educaţiei şi Interne Afacerilor Sociale Sănătăţii

Ştiinţelor şi Şanselor

Egale

Nr. prot. ______, Nr. prot. ______, Nr. prot. ______, Nr. prot. ______,

data ___.___.___ data ___.___.___ data ___.___.___ data ___.___.___

ACORD DE COOPERARE ÎNTRE

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI ŞTIINŢELOR,
MINISTERUL DE INTERNE,
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
ŞI
MINISTERUL MUNCII, AFACERILOR SOCIALE ŞI ŞANSELOR EGALE
PRIVIND IDENTIFICAREA ŞI CUPRINDEREA ÎN ŞCOALĂ A TUTUROR
COPIILOR DE VÂRSTA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI OBLIGATORIU

În temeiul Art. 57 al Constituţiei Republicii Albania şi Legii nr. 69/21.06.2012 privind

învăţământul preuniversitar în Republica Albania, Ministerul Educaţiei şi Ştiinţelor,
Ministerul de Interne, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Afacerilor Sociale şi
Şanselor Egale, denumite în continuarea „Părţile”, încheie prezentul acord cu scopul
coordonării activităţilor de identificare şi cuprindere în şcoală a tuturor copiilor de vârsta
învăţământului obligatoriu.

I. Obiectul acordului

Obiectul prezentului acord îl constituie:

1. Implicarea tuturor instituţiilor menţionate în asigurarea frecventării educaţiei de

bază de către toţi copiii de vârsta învăţământului obligatoriu.

2. Coordonarea activităţii direcţiilor regionale de învăţământ (DRI) /agenţiilor de

învăţământ (AI) şi a şcolilor cu cea a instituţiilor de bază ale administraţiei locale,

45
 a oficiilor de stare civilă, a unităţilor de protecţie a copilului şi a centrelor
medicale în vederea cuprinderii copiilor în învăţământul obligatoriu.

II. Scopul acordului

Prezentul acord vizează identificarea şi cuprinderea în şcoală a tuturor copiilor de vârsta

învăţământului obligatoriu.

III. Obligaţii comune

1. Părţile comunică constant prin intermediul angajaţilor ce deţin această

responsabilitate.

2. Părţile organizează întâlniri comune, o dată la şase luni, cu scopul de a analiza

problemele întâmpinate şi a găsi soluţii.

3. Părţile fac schimb de informaţii, pe suport de hârtie şi/sau electronic, în legătură

cu orice probleme ce pot apărea pe parcursul implementării prezentului acord.

IV. Obligaţiile părţilor

IV.1 Obligaţiile Ministerului Educaţiei şi Ştiinţelor

Ministerul Educaţiei şi Ştiinţelor însărcinează DRI/AI şi şcolile generale să îndeplinească

următoarele atribuţii:

1. DRI, în cazul zonelor care nu includ AI, şi AI elaborează o listă unică cu numele
copiilor care ar trebui să înceapă clasa I în următorul an şcolar, confruntând cele
două liste furnizate de către oficiul de stare civilă şi centrul medical competent.

2. DRI şi AI transmit lista de la alin. 1 tuturor şcolilor (publice şi private) aflate în

jurisdicţia lor, până cel târziu în luna mai.

3. După încheierea perioadei de înscriere în şcolile publice, directorii şcolilor

generale, publice sau private, transmit DRI/AI listele cu numele copiilor înscrişi în
şcolile lor.

4. DRI/AI întocmesc lista cu copiii care nu sunt înscrişi în şcolile publice sau private
aflate în jurisdicţia lor.

5. DRI/AI transmit lista de la pct. 4 prefectului /responsabilului din regiunea vizată

şi inspectorului poliţiei locale, până cel târziu în luna septembrie.

6. DRI/AI transmit şcolilor publice, până la data de 15 octombrie, datele adunate de

prefecţi şi inspectorii poliţiei locale.

7. Şcolile publice identifică toţi copiii din raza lor şi, până la finalul lunii octombrie a
noului an şcolar, înscriu elevii şi transmit o informare oficială către DRI/AI.

8. DRI/AI şi şcolile colaborează cu organizaţiile non-profit active în domeniul

educaţiei în vederea aplicării prevederilor referitoare la învăţământul obligatoriu

46
 din Legea nr. 69/21.06.2012 privind învăţământul preuniversitar în Republica
Albania.

IV.2 Obligaţiile Ministerului de Interne

Ministerul de Interne însărcinează oficiile de stare civilă, prefecţii şi inspectorii poliţiei

locale să îndeplinească următoarele atribuţii:

1. În aprilie, Oficiul de stare civilă transmite DRI, în cazul zonelor care nu includ AI,
şi AI lista cu numele copiilor care ar trebui să înceapă clasa I în următorul an
şcolar, ţinând cont de data începerii anului şcolar.

2. Prefectul identifică în lista cu copiii necuprinşi încă în şcoală, primită de la

DRI/AI, copiii din raza sa care trebuie să se înscrie în clasa I la o şcoală aflată în
subordinea DRI/AI. Numele copiilor sunt însoţite de adresa lor.

3. Inspectoratul de Poliţie identifică în lista cu copiii necuprinşi încă în şcoală,

primită de la DRI/AI, copiii din raza sa de acţiune şi transmite DRI/AI relevante
numele copiilor împreună cu adresa acestora.

IV.3 Obligaţiile Ministerului Muncii, Afacerilor Sociale şi Şanselor Egale

Ministerul Muncii, Afacerilor Sociale şi Şanselor Egale, prin intermediul Agenţiei de Stat
pentru Protecţia Drepturilor Copilului, însărcinează unitatea de protecţie a copilului de la
nivelul municipalităţii /comunei să îndeplinească următoarele atribuţii:

1. Colaborarea cu şcolile şi identificarea copiilor care au vârsta învăţământului

obligatoriu, dar nu merg la şcoală.

2. Cooperarea cu şcolile publice în vederea cuprinderii copiilor care au vârsta

învăţământului obligatoriu, dar nu merg la şcoală, şi transmiterea unei informări
oficiale către DRI/AI.

IV.4 Obligaţiile Ministerului Sănătăţii

1. În aprilie, centrul medical competent transmite o listă cu copiii care ar trebui să

înceapă clasa I într-un anumit an şcolar, ţinând cont de data începerii anului şcolar.

2. În aprilie, Departamentul de Sănătate Publică transmite către DRI, în cazul

zonelor care nu includ AI, şi AI lista cu numele copiilor care ar trebui să înceapă
clasa I într-un anumit an şcolar.

V. Abrogarea actelor

Se abrogă orice acord precedent încheiat între părţi, care contravine prezentului
acord.

VI. Durata, semnarea şi rezilierea acordului

1. Prezentul acord este valabil pentru o perioadă de patru ani: de la xx august 2013
până la xx iulie 2017.

47
 2. Prezentul acord este redactat în limba albaneză şi semnat în patru exemplare.

3. Prezentul acord poate fi reziliat în baza unei notificări scrise transmise fiecărei
părţi semnatare într-un termen de 30 de zile.

Semnat la data de ____________.____.

MINISTRUL EDUCAŢIEI ŞI
MINISTRU DE INTERNE
ŞTIINTELOR

< Nume Ministru> < Nume Ministru>

MINISTRUL MUNCII,
MINISTRUL SĂNĂTĂŢII AFACERILOR SOCIALE ŞI
ŞANSELOR EGALE

<Nume Ministru> < Nume Ministru>

48