Sunteți pe pagina 1din 23

SONDAJE SI SPALATURI

SONDAJUL = introducerea unui tub de cauciuc, plastic sau metal prin caile naturale intr-o
cavitate naturala a organismului cu scop explorator sau terapeutic.

Scop :
- recoltarea de produse din cavitatea sondata
- evacuarea cavitatii sondate
- introducerea de substante medicamentoase, hidratante sau alimentare

SPALATURA = introducerea prin sonda a unei cantitati mari de apa, solutii antiseptice sau
medicamentoase pentru curatirea cavitatii de substante daunatoare organismului.

Scop :
- actionarea asupra peretilor cavitatii sondate pentru curatirea de exudate sau de
produse ce trebuiesc indepartate
- curatirea cavitatilor de substante daunatoare organismului introduse accidental
sau formate prin dereglarea proceselor de digestie si metabolism.

Reguli generale ale sondajului

- pastrarea unei asepsii perfecte (instrumente sterile, solutii sterile, mana asistentei
si manevre sterile)
- pregatirea psihica a bolnavului (explicarea tehnicii, informarea asupra modului de
comportare, consimtamant)
- administrare de calmante la bolnavii emotivi, fricosi
- lubrefierea sondei (apa sterila - sonda gastrica, vaselina sau ulei de parafina steril)
- executarea se face cu mult tact si fara fortarea introducerii sondei pentru a nu
face o cale falsa sau sa perforeze peretele organului sondat
- la spalaturi cantitatea de lichid introdusa sa fie mai mica decat capacitatea
cavitatii spalate si se interzice folosirea presiunii mari
- lezarea mucoaselor sau cavitatilor sondate si aparitia de hemoragii va fi anuntata
imediat medicului
- continutul evacuat prin sondaje si spalaturi va fi aratat medicului si trimis la
nevoie la laborator
- notarea in FO – cantitate, aspect, bilant hidric
Criterii generale ale sondelor

- suprafata sondelor sa fie neteda pentru a nu leza mucoasa cailor naturale prin care
sunt introduse
- materialul din care sunt confectionate sondele sa fie rezistent la rupere si la
substantele acide din stomac sau duoden
- varful sondelor sa fie bont pentru a nu rani canalele sau conductele prin care vor
fi introduse
- sa fie usor sterilizabile fara a se altera

Sondele gastro-duodenale

Def : tuburi de cauciuc sau din material plastic pentru sondarea stomacului sau duodenului.

Sonda gastrica : este un tub de cauciuc sau de plastic lung de 70 – 150 cm, cu diametre
variabile. Unul dintre capete este rotunjit si inchis , iar mai sus de capat sunt unul sau mai multe
orificii , cu margini netede pentru a nu leza mucoasa. La 45 cm de la capatul rotunjit este o
marcatie care atunci cand ajunge la arcada dentara este semnul ca sonda a ajuns in stomac.

Se introduce in urmatoarele scopuri :


- prelevarea lichidului gastric in scop diagnostic
- evacuarea sau aspirarea lichidului gastric sau a sangelui din stomac
- evacuarea aerului acumulat in stomac dupa ventilatie cu balon Ruben
- evacuarea stomacului inainte de anestezie in interventia chirurgicala de urgenta
- evacuarea si aspalarea stomacului dupa ingestie de substante toxice sau
medicamente (accidental sau tentativa de suicid)
- scop alimentar

Sonde gastrice : Faucher si Levin


Sonda Faucher = este din cauciuc ; la capatul rotunjit are un orificiu ; capatul opus este
mai larg ceea ce permite adaptarea unei palnii ; este lunga de 75 – 120 cm , diametrul variaza in
unitati Chariere (1 Ch = 1,3 mm), 8 – 30 Ch ; se foloseste pentru evacuare si spalaturi gastrice si
nu se mentine decat cateva minute.
Sonda Levin = este confectionata din material sintetic ( poliuretan, silicon) ; are un
capat rotunjit si 4 gauri laterale ; capatul opus se poate adapta la punga colectoare sau
prelungitoare ; are 120 cm ; este marcata la 45, 55, 65 si 75 cm ; diametrul variaza in unitati
Chariere ; foloseste la sondaj gastric sau la alimentatie pe sonda. Exista sonde cu lumen dublu (pt
aspiratie si pt introducere de lichide).
In scop alimentar in afara sondelor naso-gastrice se poate face alimentarea prin
gastrostoma sau jejunostoma.
Sonde de compresiune esofagiene

Scop : oprirea hemoragiei produsa de ruperea varicelor esofagiene.


 Sonda Sengstaken-Blakemore- are doua balonase de control , unul pentru balonasul
esofagian si unul pentru balonasul gastric ; al treilea lumen este cel pentru spalatura si
pentru evacuare ; prezinta proximal o bandeleta de fixare si distal cateva orificii.
 Sonda Linton – cu un balonas si trei deschideri ; foloseste pentru compresia cardiei

Sonde gastro-duodenale

 Sonda Einhorn – este confectionata din cauciuc moale, are la varf o oliva metalica
prevazuta cu orificii ; lungime de 150 cm si diametru de 4 – 5 mm ; este marcata din 5
in 5 cm (la 45 este in stomac, la 56 cm la pilor si la 70 – 75 cm in duoden) . Se
foloseste atat pentru sondajul gastric cat si pentru sondajul duodenal.

Sonde intestinului subtire

Sondele intestinale sunt confectionate din cauciuc sau material plastic, cu un balonas ce
poate fi umplut cu aer , apa sau mercur pentru a facilita inaintarea in aval prin peristaltism ; au
lungime de 120 – 310 cm.
Scop : alimentatie, decompresiune si eliberarea lumenului intestinal.
 Sonda Miller-Abbott – cu lumen dublu, balonas distal, lungime 310 cm, diametru
12 – 18 Ch
 Alte sonde : Eudel, Cantor, Dennis

Sonde vezicale

Scop :
- diagnostic – prelevare de urina sau injectarea substantei de contrast
- terapeutic – tulburari de evacuare a vezicii, obstructii uretrale, interventie
chirurgicala.

 Sonda Foley – sonda cu balonas


 Sonda Nelaton – sonda de cauciuc
 Sonda Thiemann – sonda de cauciuc cu varful dur, mai subtire si usor curbat, poate
avea si balonas
 Sonda Merciere – sonda de cauciuc, cu varful usor curbat si rotund
 Sonda Petzer ( Pezzer) – sonda cu capatul proximal in forma de ciuperca
 Sonda Malecot
SONDAJUL GASTRIC

Def : introducerea unui tub de cauciuc sau plastic prin faringe si esofag in stomac , pt
evacuarea continutului gastric, urmat sau nu de spalatura gastrica. Sonda gastrica se poate
introduce prin nas sau prin gura.

Scop:
1.explorator – recoltarea continutului gastric pt chimismul gastric
-studierea functiei evacuatorii a stomacului
-determinarea prezentei bac Koch sau subst toxice

2.terapeutic-golirea continutului stomacului urmat de spalatura


Se face in caz de intoxicatii, in sindromul de staza gastrica ( ocluzie intestinala, ulcer
perforat, varice esofagiene sau gastrice) =aspiratie gastrica
-inaintea interventiilor chirurgicale de urgenta sau interventii pe stomac
- introducerea de substante medicamentoase

3.alimentar- alimentarea bolnavilor cu: tulburari de deglutitie,HDS, stricturi esofagiene,


operati pe tubul digestiv sau cu negativism alimentar

Pregatirea materialelor:
De protectie: aleza, musama, sort de cauciuc,prosop
Sterile: sonde gastrice de diverse calibre, manusi, comprese, pensa hemostatica,
seringi 20ml, 150ml , recipient cu apa sterila ( pt umectarea sondei),
sonde gastrice: Faucher, Levine, Einhorn
Nesterile: tavita renala, recipient gradat pt lichidul de aspiratie, romplast pt
fixarea sondei, pahar cu apa aromata, tava pt materiale

Pregatirea bolnavului:
Psihica: informare, explicare, consimtamant
Fizica: - pozitie sezand pe scaun , semisezand in pat ,se acopera cu musama si aleza
- se izoleaza cu paravan
- se scoate proteza eventual
- sufla nasul, nara cu nara, si este intrebat daca respira la fel pe ambele fose
nazale,se observa daca are deviatie de sept
- se masoara distanta de la nas la tragus, si de la nas la apendicele xifoid

Tehnica:
- asist se spala pe maini, imbraca manusile sterile
- umidifica sonda si masoara distantele
- asist tine cu mana stanga capul bolnavului intre mana si toracele ei, cu
mana dreapta introduce sonda
prin gura : - se introduce sonda Faucher, pt spalatura, se mentine timp scurt
- bolnavul este rugat sa deschida gura, sa respire adanc, apoi sa inghita in
sec
- asist tine sonda ca pe un creion si introduce capatul rotunjit al sondei pana
la peretele posterior al faringelui, aproape de radacina limbii si se roaga
pacientul sa inghita , impingand usor sonda., in timpul deglutitiei
- cand sonda ajunge cu marcajul 45 sau cu distanta marcata pe sonda(nas-
tragus-apendice xifoid) la arcada dentara , capatul este in stomac

prin nas : - se introduce sonda Levin sau Einhorn, se pot mentine mai mult timp
- se va introduce pe nara mai larga, fara deviatie de sept,
- se introduce sonda in vestibulul nazal pe directie orizontala, prin miscari
de rotatie. Cand s-au introdus 15cm sonda a ajuns pe peretele posterior al
faringelui si se simte un obstacol la inaintare. Atunci I se cere bolnavului
sa inghita in sec repetat pana sonda incepe sa inainteze prin faringe. Se
impinge usor sonda in timpul fiecarei deglutitii pana marcajul 45 a ajuns la
arcada dentara .
- daca bolnavul prezinta , in timpul introducerii sondei , senzatie de greata
sau varsatura este rugat sa inspire profund de cateva ori, apoi se continua
introducerea sondei
- se mai introduce sonda 5-10cm
- se verifica daca sonda este in stomac astfel:
- se introduce o seringa de 20ml de aer pe sonda, in acel
moment mana asezata in reg epigastrica palpeaza curentul
de aer care formeaza bule in stomac
- se roaga bolnavul sa tuseasca fortat
- se extrage cu seringa sucul gastric care incepe sa curga
liber pe sonda in recipientul de colectare
- daca bolnavul nu reuseste sa inghita sonda I se da sa bea cateva guri de
apa , timp in care inghite si sonda
- se fixeaza cu romplast sonda de obrazul bolnavului
- recipientul de colectare ( punga colectoare) se aseaza sub nivelul
bolnavului ( lichidul de aspiratie curge liber)
- se poate extrage (la indicatia medicului) continutul gastric cu seringi de 20-
150ml
- daca se suspicioneaza infundarea sondei se pot introduce cantitati mici de
aer sau ser fiziologic pt permeabilizarea ei
- se masoara exact cantitatea de aspiratie gastrica si se noteaza ca pierdere in
bilantul hidric
- uneori cand ajunge la cardia sonda nu mai inainteaza; aceasta senzatie
dispare in cateva secunde cand cardia se deschide
Asistenta supravegheaza:
- daca secretiile curg liber pe sonda
- aspectul, mirosul si cantitatea secretiilor
- inregistreaza lichidele introduse si extrase
- recolteaza produse pt laborator
- pastrarea corecta a pozitiei sondei
- ca punga colectoare sa nu exercite presiune pe sonda si deci pe vestibulul
nazal

Ingrijiri ulterioare
- daca sonda este mentinuta timp indelungat face mobilizarea sondei zilnic
(se trage 1-2 cm) si toaleta nazala : aspirarea secretiilor instilatii de solutii
decongestionante, aplicare de unguente protectoare in zonele cu eritem
- face toaleta cavitatii bucale ( mucoasa bucala este uscata datorita
respiratiei bucale, prevenirea afectiunilor micotice)
- face masaj pentru stimularea respiratiei (bolnavul nu expectoreaza eficient
datorita durerii)

Accidente si incidente:
- greturi si varsaturi- se inspira profund
- aspirare prin regurgitare- pacientul sa stea in pozitie sezand cel putin 30
min
- accesele de stranut, rinita – se intrerupe introducerea 2-3 min , sau in caz
de accese anestezia mucoasei nazale cu Xilocaina
- lezarea mucoasei faringiene sau nazale
- deviatie de sept – se introd pe nara mai larga sau se introd o sonda mai
subtire
- nedepasirea curburilor anatomice- sonda se opreste pe peretele posterior al
faringelui sau atinge
baza limbii, epiglota sau glota si se intoarce in cavitatea bucala sau
nazala- in acest caz se retrage sonda si se reintroduce
- patrunderea sondei in caile respiratorii(trahee)- varful sondei nu intra in
esofag ci in trahee , declansand un puternic acces de tuse si fenomene de
insuficienta respiratorie(cianoza)- se retage sonda rapid si se repeta
introducerea cu inghitituri repetate
- alunecarea sondei sau obstructia ei- repozitionare si repermeabilizare
- deshidratare- aport lichidian insuficient
Spalatura gastrica

Def : Evacuarea continutului stomacului si curatirea mucoaselor de exudate si substante


straine.
Scop : terapeutic – evacuarea continutului toxic al stomacului.
Indicatii :
- intoxicatii alimentare sau cu substante toxice (in acest caz se pot introduce
dupa spalatura , la indicatia medicului, un antidot )
- staza gastrica
- pregatire preoperatorie (interventii de urgenta sau pe stomac)
- pregatirea pentru examen gastroscopic

Pregatirea materialelor :
De protectie : 2 sorturi de material plastic, prosoape, musama, traversa
Sterile : Sonde Faucher, Levin , seringi 20 cc sau 100 cc, manusi, pensa
hemostatica
Nesterile : cana de 5 l cu apa calda (25-26 grade) , palnie, galeata, scaun, tavita
renala

Pregatirea bolnavului :
Psihica : informare , explicare , consimtamant
Fizica : - pozitie sezand pe un scaun
- se protejeaza cu prosop in jurul gatului
- se pune sortul
- se indeparteaza proteza dentara
- se ofera tavita renala si este rugat sa o tina sub barbie

Tehnica :
- asistenta se spala pe maini , imbraca manusile si sortul
- prinde cu mana stanga capul bolnavului pe toracele ei
- cu mana dreapta introduce sonda gastrica prin gura dupa tehnica stiuta
- asist adapteaza palnia la tubul Faucher si alta persoana va turna continuu
in palnie apa fiarta si racita. Palnia se tine la nivelul toracelui pacientului
- se coboara palnia si se evacueaza lichidul din stomac in recipientul
pregatit ; se continua aceste manevre pana lichidul evacuat din stomac
devine perfect curat si limpede
- dupa ce s-a golit continutul stomacului , se penseaza sonda si se extrage
printr-o miscare ferma.
Spalatura gastrica se poate efectua si pe sonda Levin , introducand cu seringa de 150
ml ser fiziologic caldut , una , doua seringi, apoi se extrag sau se lasa sa curga in recipientul de
colectare. Se repeta manevra pana lichidul extras este limpede si curat. Dupa terminarea tubajului
se clateste gura pacientului.
Introducerea sondei SENGSTAKEN-BLAKEMORE

Scop : - hemostaza prin compresia esofagului si a cardiei in caz de HDS prin ruptura
varicelor esofagiene (in pierderi mari peste 1000 ml).
Pregatirea materialelor :
Sterile : sonda Blakemore, seringi 20 cc, pensa hemostatica, comprese, punga
Colectoare, apa sterila
Nesterile : vas colector, sistem de aspiratie
Medicamente : Xilocaina 10 % pt anestezie

Pregatirea bolnavului :
Psihica : informare , explicare , consimtamant
Fizica : - se verifica etansietatea balonaselor
- se lubrefiaza sonda
- se verifica sistemul de aspiratie
- se face anestezia orificiilor nazale cu Xilocaina 10 %
- se marcheaza pe sonda distanta nas-tragus- apendice xifoid

Tehnica :
- se introduce sonda endonazal prin tehnica cunoscuta pana ajuge la marcaj
- se umfla balonasul gastric cu 200-250 ml aer si se trage sonda (balonasul
se opreste la cardia) apoi se fixeaza bandeleta la orificiul nazal
- se umfla balonasul esofagian cu 60-80 ml aer
- se aspira continutul gastric
- se adapteaza punga colectoare
- se inscrie pe fiecare balonas cantitatea de aer introdusa
- se masoara presiunea din balonasul esofagian cu un manometru – trebuie
sa fie 50-60 mm Hg – pt a preveni ischemia mucoasei esofagului se
dezumfla balonasul o data la 4 ore cate 15 min

Accidente : compresia traheei prin balonasul esofagian poate determina necroza


esofagiana, pneumonie de aspiratie, sughit, durere toracica.
SONDAJUL DUODENAL

Def : introducerea sondei Einhorn dincolo de pilor , realizand o comunicare intre duoden
si mediul exterior.
Scop :
1. explorator -
- extragerea continutului duodenal (bila, suc pancreatic, secretia mucoasei duodenale)
- evidentierea unor boli parazitare ale duodenului si cailor biliare
- aprecierea functiei hepatice si a vezicii biliare

2. terapeutic
- drenarea cailor biliare pentru decompresiune
- introducerea de medicamente cu actiune asupra ficatului, cailor biliare sau
a tubului digestiv
3. alimentatie artificiala – introducerea lichidelor pentru hidratare si a alimentelor lichide
la bolnavii inconstienti sau cu imposibilitate de deglutitie
4. aspiratie continua – in ocluzii, postoperator in interventii pe tubul digestiv

Pregatirea materialelor :
Sterile : sonda Einhorn sau Miller Abbott, seringi de 20ml, 150ml, eprubete pt
recoltarea bilei
Nesterile : tavita renala, recipient de colectare (sau sistem de aspiratie cu presiune
negativa) , perna
De protectie : musama , aleza

Pregatirea bolnavului :
Psihica : informare, explicare, consimtamant
Fizica : - se ixoleaza cu paravan
- se face dimineata a jeune
- se protejeaza patul cu aleza si musama
- se indeparteaza proteza
- se da pacientului tavita renala in mana
- pozitie decubit lateral drept cu perna sub regiunea hepatica pentru a
facilita trecerea sondei prin pilor

Tehnica :
- se introduce sonda in stomac ca la sondajul gastric
- se aseaza pacientul pe pat , in decubit lateral drept cu toracele usor ridicat,
cu capul coborat sub nivelul toracelui si genunchii flectati pe abdomen
- se aseaza perna sub regiunea hepatica
- se impinge sonda usor cate 1 – 2 cm la 3 – 5 min.
- cand notatia 65 ajunge la arcada dentara sonda este la pilor
- se continua introducerea sondei cu precautie si in 1 – 1 ½ ore ajunge cu
marcatia 75 la arcada dentara; in acest moment varful sondei se afla in
duoden si incepe sa curga sucul duodenal (bila A – galben-aurie)
- daca nu curge bila se verifica prin insuflatie cu aer sau introducere de lapte
(daca cantitatea de aer sau de lapte introdusa nu se poate recupera integral
sonda se afla in duoden), se mai poate verifica prin control radiologic
- in unele cazuri apare spasm piloric si sonda nu mai inainteaza prin pilor ;
in acest caz se administreaza medicatie antispastica sau se introduc 40 ml
bicarbonat de sodiu 10 % pe sonda
- prin sondaj duodenal nu se scurge bila in caz de : spasmul sfincterului
Oddi, calcul in coledoc, cancer pancreatic, bila foarte vascoasa sau absenta
ei in hepatite foarte grave
In scopul drenarii cailor biliare
- dupa ce sonda a ajuns in duoden se colecteaza bila A= galben-aurie
- se introduc 40 ml sulfat de magneziu 33 % si se penseaza sonda 15–30min
- se da drumul la pensa si incepe sa curga bila B = verde-castanie provenita
din vezica biliara
- apoi se scurge bila C= bila clara provenita din ficat (500-800ml)
- se pun in eprubete separate si se trimit la laborator
In scop de alimentare si hidratare
- se racordeaza sonda la un dispozitiv de alimentatie : prin forta gravitatiei,
prin nutripompa sau cu seringa
Spalatura duodenala – se face cu solutii izotonice caldute (ser fiziologic).
Aspiratia intestinala – cu sonda Miller Abbott
- pentru introducerea sondei in profunzime mai mare se umfla balonasul
prin lumenul corespunzator
- sonda inainteaza prin intestin fiind trasa de balonas cu 1 cm pe minut
- inaintarea este facilitata de modificarea pozitiei pacientului : 2 ore decubit
lateral drept, 2 ore decubit dorsal, 2 ore decubit lateral stang
- cand se ajunge la profunzimea dorita (pana la 3 m) se dezumfla balonasul
si se lasa sa curga liber lichidul de aspiratie
- extragerea sondei este mai complicata datorita lungimii sale si a structurii
anselor intestinale
- se retrage sonda lent, 15-20cm la fiecare 10min cu aspiratia montata la
sonda si se fixeaza la fiecare oprire, ultimii 50 cm se extrag impreuna
SONDAJUL VEZICAL

Def : introducerea prin uretra a unei sonde in scopul evacuarii urinei din vezica urinara

Indicatii :
- retentia acuta de urina (postoperator sau in adenomul de prostata)
- retentia cronica completa de urina (IRC)
- traumatisme de bazin
- traumatisme lombare cu posibile leziuni renale
- preoperator in interventii de durata sau interventii pe organe pelvine (rect,
vezica urinara, uter, vagin)
- monitorizarea diurezei (debit) in caz de come, arsuri, soc
Contraindicatii :
- uretrite acute severe
- rupturi traumatice ale uretrei
- stricturi uretrale strimte

Pregatirea materialelor : manevra se efectueaza in conditii de asepsie riguroasa


De protectie : aleza, musama, paravan
Sterile : manusi, sonde Foley sau Thiemann de diverse marimi, punga colectoare,
substante dezinfectante (betadina, clorhexidina), seringi 20ml si ser fiziologic
pt balonas, recipient pt recoltarea urinei
Nesterile : romplast (fixarea sondei de prelungitor), recipient pt produse patologice

Pregatirea bolnavului :
Psihica : informare, explicare, consimtamant
Fizica : - se izoleaza patul cu paravan
- se aseaza bolnavul in decubit dorsal cu aleza si musama sub regiunea
pelvina
- se iau pernele de sub capul bolnavului si se acopera lasand descoperita
doar regiunea pelvina si membrele inferioare
- se aduce caruciorul cu materiale in dreapta bolnavului

Tehnica :
Sondajul vezical la femeie
- bolnava va fi asezata in pozitie ginecologica cu genunchii flectati si
coapsele departate
- asistenta se spala pe maini si imbraca manusile
- se face toaleta regiunii vulvare de sus in jos (de la clitoris la perineu)
folosind cate o compresa imbibata in solutie dezinfectanta la fiecare
manevra care apoi se arunca in recipientul de deseuri patologice
- se racordeaza capatul sondei la prelungitorul pungii de urina(mentinand
sonda sterila), se lipeste cu romplast, se lasa prelungitorul sub piciorul
bolnavei
- schimba manusile sterile
- lubrefiaza sonda cu ulei de parafina steril
- prinde sonda sterila cu mana dreapta , ca pe un creion , iar cu mana stanga
desface labiile mari si trage in sus spre simfiza pubiana. Se evidentiaza cu
atentie meatul urinar (sub clitoris si deasupra vaginului), se introduce usor
sonda , apoi se urmareste pana incepe sa curga urina pe prelungitor.
- se mai introduce 2 -3 cm ca sonda sa fie sigur in vezica urinara
- se umfla balonasul cu seringa cu ser fiziologic ( cantitate marcata pe sonda)
prin supapa sondei
- se retrage sonda pana opune rezistenta ( atunci sonda se afla la orificiul
vezical al uretrei)

Sondajul vezical la barbati


- aseaza bolnavul in decubit dorsal, cu picioarele usor desfacute
- face dezinfectia glandului, preputului si orificiului uretral cu comprese in
pensa ( cate o compresa) dinspre meatul uretral spre corp
- lubrefiaza sonda pe toata lungimea ( uretra la barbati este mai lunga)
- se prinde penisul cu mana stanga , se decaloteaza si se executa o manevra de
tractiune pe verticala ( pt ca sonda sa parcurga mai usor uretra prostatica)
se evidentiaza meatul urinar. Cu mana dreapta se introduce sonda , usor , din
aproape in aproape
- cand a aparut urina pe prelungitor, se mai introduce sonda 2-3 cm , se umfla
balonasul corespunzator notatiei de pe sonda, se retrage sonda pana opune
rezistenta, se recaloteaza penisul pt a preveni parafimoza

Accidente si incidente :
- sangerare prin golirea brusca a vezicii
- sangerare prin crearea unei cai false sau prin lezarea meatului uretral sau uretrei
- aparitia de sange pe langa sonda impune oprirea imediata a sondajului si
anuntarea medicului
- infectii urinare (nerespectarea asepsiei)
- scurgerea urinii pe langa sonda (sonda de calibru necorespunzator- se schimba)
- astuparea sondei cu cheaguri de sange (se dezobstrueaza prin introd pe sonda de
ser fiziologic)

Ingrijiri ulterioare:
- se inveleste bolnavul, se urmareste curgerea urinii si umplerea pungii colectoare
- punga colectoare va fi intotdeauna sub nivelul vezicii urinare(evita refluxul urinii in vezica)
- daca globul vezical a fost voluminos, se intrerupe periodic scurgerea urinii (pensarea
sondei) astfel ca debitul sa nu fie mai mare de 200ml / min prevenind astfel accidentele
hemoragice ce apar in cazul golirii brutale a vezicii urinare
- se va urmari ca tubul colector sa nu fie obstruat sau pensat
- se va goli punga colectoare cand se umple, la 24 de ore se schimba punga colectoare, nu se
va refolosi
- se face toaleta si dezinfectia reg genitale de 3-4 ori pe zi
- se face raportul ingesta-excreta
- se noteaza diureza orara si zilnica
- se urmareste ca sistemul de drenaj sa nu faca presiune asupra vezicii urinare( se fixeaza cu
romplast pe coapsa , sau de marginea patului , tubul colector)
- sonda se va schimba in cazul in care nu se poate dezobstrua , sau la 15 zile
- in acest timp se fac spalaturi vezicale cu substante dezinfectante : sol diluata de betadina,ser
fiziologic cu albastru de metil, sol cloramina 1%
- asistenta va urmari aparitia semnelor de infectie urinara: febra , dureri lombare, urina
tulbure, hematurie, scurgeri de puroi pe langa meatul uretral- se anunta medicul, se recolt
urocultura
- recoltare de ex sumar de urina si uroculturi la intevale de o saptamana
- la indicatia medicului se incepe reeducarea vezicala – pensarea sondei timp de 3-4 ore

SPALATURA VEZICALA

Def : introducerea unei solutii medicamentoase in vezica urinara in scopul de a indeparta


exudatele patologice de pe peretii ei.

Scop : terapeutic - indepartarea exudatelor patologice de pe peretii vezicii urinare


- pregatirea pentru investigatii (cistoscopia, pielografia)

Spalatura vezicala urmeaza aceeasi pasi ca sondajul vezical cu exceptia ca sonda va fi


lasata fara punga colectoare si se va goli direct in tavita renala sau bazinet.
Dupa evacuarea vezicii se introduce cu seringa de 150ml lichidul de spalatura caldut (ser
fiziologic, sol cloramina 1%, sol rivanol 0,1-2%, betadina diluata cu ser fiziologic). Se retrage
seringa si se lasa sa se scurga lichidul introdus in tavita renala (capatul sondei se lasa pe o
compresa sterila). Se repeta manevra pana lichidul este limpede. Se noteaza in FO tehnica si
aspectul lichidului de spalatura.
SPALATURA VAGINALA

Def : introducerea unui lichid de spalatura in vagin (apa sau solutii medicamentoase) care
dupa ce spala peretii vaginali se elimina pe langa canula.
Scop : terapeutic
- indepartarea continutului vaginal (produse normale sau patologice)
- dezlipirea exudatelor de pe mucoasa vaginala
- dezinfectie locala preoperator
- calmarea durerilor
- reducerea proceselor inflamatoare
Pregatirea materialelor :
De protectie : paravan, aleza, musama
Sterile : canula vaginala, irigator, comprese, manusi
Nesterile : stativ pt irigator, prosop, apa si sapun, bazinet
Solutii medicamentoase : apa oxigenata, sol cloramina 1%, sol diluata de
betadina, permanganat de K 1/2000, oxicianura de mercur 1/4000 ,
sol sublimat 1% (caldute)
Pregatirea pacientei :
Psihica : informare, explicare, consimtamant
Fizica : - se izoleaza patul cu paravan
- se protejeaza patul cu musama si aleza
- se aseaza pacienta in pozitie ginecologica
- se introduce bazinetul sub reg pelvina
- asit se spala pe maini si imbraca manusile apoi face toaleta organelor
genitale cu apa si sapun
Tehnica :
- se schimba manusile
- se adapteaza canula vaginala la tubul irigatorului , se elimina aerul si se
verifica temperatura apei
- se aseaza irigatorul pe stativ la 50-75cm deasupra simfizei pubiene
- se repereaza orificiul vaginal , se deschide robinetul si se introduce canula
odata cu curentul de lichid pana in fundul de sac posterior al vaginului
(fundul de sac Douglas)
- se spala fundul de sac posterior si apoi toata suprafata vaginului
- se retrage canula inainte ca irigatorul sa se goleasca , se inchide robinetul,
se aseaza canula in tavita renala
Ingrijiri ulterioare :
- se usuca regiunea genitala cu comprese si prosop
- se ajuta sa se imbrace pacienta, se aseaza in pat, se aeriseste salonul
- se examineaza lichidul de spalatura (poate contine puroi, mucus, sange) si
se trimite la laborator
- se noteaza in FO tehnica si aspectul lichidului de spalatura
- se reorganizeaza locul de munca
Dupa temperatura lichidului de spalatura spalaturile vaginale pot fi : spalaturi reci–pana la
20°, spalaturi caldute–35-37°, spalaturi calde–45-50°.
CLISME

Def : forma speciala a tubajului prin care se introduc diferite lichide in intestinul gros (prin
anus, in rect si colon).
Scop:
- Evacuator
- evacuarea continutului intestinului gros
- pregatirea pacientului pentru examinari (rectoscopie, irigoscopie)
- interventii chirurgicale pe rect
- Terapeutic
- introducerea de medicamente
- alimentarea sau hidratarea pacientului
Clasificare:
- clisme evacuatoare : simple, inalte, prin sifonaj, uleioase, purgative
- clisme terapeutice : medicamentoase cu efect local, anestezice
- clisme alimentare : hidratante
- clisme baritate : cu scop explorator
Pregatirea materialelor :
- de protectie: paravan, musama, aleza, patura
- sterile : canula rectala, casoleta cu comprese, para de cauciuc pt copii
- nesterile : stativ pt irigator, irigator cu tub de cauciuc de 1,5-2m, diametru de 10mm,
tavita renala, plosca, apa calda ( 500-1000ml-adulti, 250ml-adolescenti,
150ml –copii, 50-60ml-sugari), sare (1 lg-ita/1l), ulei (4 lg-uri/1l) sau
glicerina (40g/500ml), sapun (1 lg-ita rasa/1l)
- medicamente : - sol medicamentoase in cantitatea si concentratia ceruta de medic
- subst lubrifianta (vaselina, ulei de parafina)

Pregatirea pacientului :
Preg. Psihica :
- se anunta,se explica tehnica, se cere consimtamantul, se respecta pudoarea
Preg. Fizica
- se izoleaza patul cu paravan, se protejeaza patul cu musama si aleza
- se aseaza pacientul in functie de starea sa generala:
- decubit dorsal cu membrele inferioare usor flectate
- decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins si dreptul flectat
- pozitie genupectorala
- dupa efectuarea clismei se aseaza plosca sub regiunea sacrata, se inveleste pacientul.

A. Clisma evacuatoare simpla


- se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul
- se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase
- se umple irigatorul
- se evacueaza aerul si prima coloana de apa
- se lubrefiaza canula cu compresa sterila imbibata in substanta lubrifianta
- se fixeaza irigatorul pe stativ
- asistenta se spala pe maini, imbraca manusile sterile
- indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga
- cu mana dreapta introduce canula prin anus in rect , prin miscari de rotatie in jurul
axului canulei, perpendicular pe suprafata subiacenta, cu varful indreptat spre vezica
urinara
- dupa ce varful canulei a trecut de sfincter se ridica extremitatea externa si se
indreapta varful spre ampula rectala
- se introduce canula 10 – 12 cm
- daca canula intampina rezistenta, se retrage putin si se da drumul la apa din irigator
care ajuta la largirea rectului si la dizolvarea si dizlocarea materiilor fecale
- se deschide robinetul si se fixeaza viteza de scurgere a apei prin ridicarea irigatorului
la 50 cm deasupra patului (se ia de pe stativ)
- pacientul este rugat sa respire adanc , sa-si relaxeze musculatura abdominala si sa
retina apa 10 – 15 min
- se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa se ajunga la tubul de scurgere
- se indeparteaza canula , se aseaza in tavita renala
- se intoarce pacientul in decubit lateral drept apoi in decubit dorsal pentru a usura
patrunderea apei la adancime mai mare
- pacientul va elimina scaunul in plosca sau la toaleta
- la sugar si copilul mic se face cu para de cauciuc ( la sugar – 50 ml, la copilul mic –
100 ml, la copilul mare 150 ml ).
1. Clisma inalta
- se procedeaza la fel ca la clisma evacuatoare simpla
- se foloseste o canula flexibila de 30 – 40 cm care se introduce pana in colon
- se ridica irigatorul la 1,5 m pentru a realiza o presiune mai mare a apei
- temperatura apei va fi mai scazuta, 15 – 16° C
2. Clisma prin sifonaj
- se practica pentru indepartarea mucozitatilor , puroiului , exudatelor sau toxinelor
microbiene de pe suprafata mucoaselor
- se foloseste o canula de 35 – 40 cm si 1,5 cm diametru ( sonda de cauciuc )
- se adapteaza la tub o palnie de 1,5 l
- se umple palnia cu apa la 35 ° C , se goleste tubul de aer, se lubrefiaza canula si se
introduce in colonul sigmoid, se ridica palnia la 1 m si se da drumul la apa, inainte
de a se goli palnia se coboara sub nivelul colonului (apa revine in palnie), se repeta
de 5 – 6 ori, pana apa iese curata.
3. Clisma uleioasa
- se folosesc uleiuri vegetale : ulei de floarea soarelui, ulei de masline, ulei de ricin,
ulei de parafina , incalzite la baie de apa la 38 ° C
- se face cu un irigator la care rezervorul este inlocuit de o palnie, sau cu o seringa
- se introduce cu presiune joasa, 200 ml de ulei in 15 – 20 min
- se mentine in rect 6 – 12 ore (seara), iar dimineata se elimina scaunul
- indicat in constipatii cronice, fecalom
4. Clisma purgativa
- evacueaza colonul prin actiune purgativa (nu mecanica)
- se utilizeaza solutie de sulfat de magneziu ( 250 ml apa+ 2 linguri MgSO4 ) sau bila
de bou ( un varf de cutit pulbere de bila de bou + 250 ml apa )
- sulfatul de magneziu prin mecanism osmotic produce transudatie de lichid din peretii
intestinali in lumenul intestinal formand un scaun lichid, iar bila de bou stimuleaza
peristaltismul intestinal
B. Clisma terapeutica
- se foloseste cand :
- se doreste o actiune locala asupra mucoasei
- calea orala nu este practicabila
- se doreste ocolirea caii portale
- cu 60 - 90 min inainte se face clisma evacuatoare
- se introduc medicamente si solutii izotone ce se absorb prin mucoasa rectala :
digitala, clorura de calciu, chinina, tinctura de opiu
- se introduc prin microclisme sau picatura cu picatura
1. Microclisma
- se introduc substante medicamentoase dizolvate in 10 – 15 ml apa, ser fiziologic,
glucoza 5%, cu seringa adaptata la sonda Nelaton nr. 10 sau 12.
2. Clisma picatura cu picatura
- se introduc 1 – 2 l solutie medicamentoasa / 24 ore, in ritm de 60 pic / min
- se mentine temperatura constanta a solutiei folosind in loc de irigator un termos sau
rezervoare termostat
- se poate folosi in scop anestezic ( administrarea eterului prin clisma picatura cu
picatura)
- pentru efectul local se pot introduce : bicarbonat de sodiu, infuzie de musetel,
cortizon, vit. A, decoct de usturoi.
C. Clisma alimentara
- clisma alimentara ( Katzenstein ) se face picatura cu picatura, 20 – 30 pic / min cu
solutii izotonice ( sol. Ringer, glucoza 47 ‰ )
- in loc de irigator se foloseste un termos pentru pastrarea temperaturii solutiilor
- inainte cu 30 min se face o clisma evacuatoare
D. Clisma baritata
- cu o zi inainte (dupa-amiaza) se face o clisma evacuatoare si mai tarziu se dau 2
linguri de ulei de ricin
- in dimineata examenului , la serviciul de Radiologie se face clisma baritata cu :
- 300 – 500 g sulfat de bariu + 1 – 1,5 l apa calduta sau
- 200 g sulfat de bariu + 300 g bolus alba + 1 l apa calduta
- se aseaza pacientul pe masa de examinare , se efectueaza clisma baritata, se inchide
rectul cu sonda Strauss , se insufla aer in colon , se examineaza radiologic pacientul
in decubite.
- dupa examinare se solicita pacientului sa elimine substanta de contrast ( daca nu
poate se face clisma)
- se face toaleta pacientului
SPALATURA OCULARA

Def. Introducerea unui curent de lichid in sacul conjunctival.


Scop : terapeutic
- in procesele inflamatoare ale conjunctivei
- in cazul secretiilor conjunctivale
- pt indepartarea corpilor straini

Pregatirea materialelor :
De protectie : prosop
Sterile : comprese, tampoane de vata, undina (picurator) sau seringa
Nesterile : tavita renala
Medicamente : ser fiziologic, sol acid boric 3% (caldute la 37 °), lacrimi artificiale,
unguent oftalmic

Pregatirea pacientului :
Psihica : informare, explicare, consimtamant
Fizica :
- se aseaza pacientul in poz sezand cu capul usor pe spate , aplecat spre ochiul de
spalat si privirea in sus, daca starea generala nu permite se aseaza in decubit dorsal
sau lateral si capul intors spre ochiul de spalat
- se protejeaza ochiul sanatos cu o compresa sterila
- se protejeaza cu prosop in jurul gatului
- pacientul tine tavita renala lipita de gat de partea ochiului de spalat

Tehnica :
- o alta asist poate sustine capul pacientului si tavita renala
- asist se spala pe maini si imbraca manusile
- verifica temperatura solutiei de spalat
- deschide fanta palpebrala cu degetele mainii stangi si toarna cu mana dreapta
lichidul in sacul conjunctival evitand corneea
- solicita pacientului sa roteasca ochiul in toate directiile
- se repeta manevra
- se indeparteaza tavita renala

Ingrijiri ulterioare :
- se sterge fata pacientului
- se aspira restul de lichid din unghiul nazal ocular
- se indeparteaza compresa de pe celalalt ochi , se aseaza pacientul in poz comoda
- se reorganizeaza locul de munca
- se noteaza tehnica in FO si aspectul lichidului de spalatura
SPALATURA AURICULARA

Def : Spalarea conductului auditiv extern cu un curent de lichid .


Scop : terapeutic
- indepartarea secretiilor (dop cerumen sau epidermic)
- indepartarea corpilor straini ajunsi in urechea externa accidental sau voluntar (inerti
sau animati)
- tratamentul otitelor cronice micotice
Contraindicatii : timpan perforat, procese supurative acute
Pregatirea materialelor :
De protectie : prosop
Sterile : seringa Guyon, apa la 37°C
Nesterile : tavita renala
Madicamente : apa oxigenata, sol de bicarbonat de sodiu + glicerina 1/20, sol acid
salicilic 1% + ulei de vaselina, alcool boricat 4%
Pregatirea pacientului :
Psihica : informare, explicare, consimtamant
Fizica : - pozitie sezand pe scaun
- se protejeaza cu prosop in jurul gatului
- pacientul tine tavita renala lipita de gat sub ureche
- in caz de dop de cerumen se instileaza cu 24 ore inainte : apa oxigenata, ulei caldut
sau sol de bicarbonat de sodiu + glicerina 1/20 (3-4 pic x 3 ori / zi)
- in caz de dop epidermic se instileaza cu 24 ore inainte : apa oxigenata sau sol acid
salicilic 1% + ulei de vaselina,
- in caz de corpi straini hidrofili (boabe de cereale sau legume) se instileaza alcool
- in caz de corpi straini animati (insecte vii) se instileaza ulei, glicerina sau alcool

Tehnica :
- asistenta se spala pe maini
- verifica temperatura apei si umple seringa Guyon
- solicita pacientului sa deschida gura larg (se largeste conductul)
- cu mana stanga trage de pavilionul auricular in sus si inapoi, iar cu dreapta introduce
curentul de apa spre peretele posterio-superior al CAE
- se repeta manevra de 2 – 3 ori pana se evacueaza corpul strain
- se apleaca capul pacientului spre urechea spalata, se apasa de 2-3 ori pe tragus
- medicul controleaza prin otoscopie daca s-a eliminat dopul
- se face pansament auricular cu alcool boricat 4 % ( absoarbe apa si usuca)
- se lasa pacientul 30 min in decubit dorsal

Accidente :
- ameteli, lipotimie datorita presiunii prea mari ori temperatura prea scazuta a
lichidului
- dureri vii datorita traumatizarii sau perforarii timpanului (jet prea puternic)
- lezarea CAE cu varful seringii
INTRODUCEREA TUBULUI DE GAZE

Def : introducerea unui tub de cauciuc sau plastic semirigid, lung de 30-35cm, cu
diametrul de 5-10mm prin anus in rect in scopul eliminarii gazelor.
Scop : in cazul imposibilitatii eliminarii gazelor din colon si meteorism abdominal.

Pregatirea materialelor :
De protectie : aleza, musama
Sterile : tub de gaze, comprese, substanta lubrifianta (ulei de parafina, ulei de ricin,
vaselina), manusi

Pregatirea pacientului :
Psihica : informare, explicare, consimtamant
Fizica : - se aseaza pacientul in decubit lateral sau pozitie ginecologica
- se dezbraca partea inferioara a corpului

Tehnica :
- asistenta se spala pe maini si imbraca manusile
- lubrefiaza tubul de gaze cu compresa imbibata in ulei steril
- cu mana stanga desface fesele pacientului iar cu dreapta introduce tubul de gaze prin
anus, in rect si apoi in colon, prin miscari de rasucire si inaintare, 15-20 cm
- acopera pacientul
- se lasa tubul cel mult 2 ore (poate produce escare ale mucoasei anale), se
indeparteaza dupa degajare
- la nevoie se mai poate repune dupa 2 ore

Ingrijiri ulterioare :
- se face toaleta regiunii anale
- se aseaza pacientul comod si se inveleste
- se aeriseste salonul
- se reorganizeaza locul de munca
Măsurarea glicemiei cu glucometrul
GLUCOMETRUL este un sistem test de asistenta pentru investigarea nivelului de glucoza in
sange. Este utilizat in cazurile pacientilor cu diabet zaharat atat in conditii casnice cat si clinice.

Pachetul conţine: Glucometru, teste, lanţete sterile, dispozitiv de înţepare, soluţie de control.

Glucometrul este cel mai performant sistem de măsurare a glicemiei datorita avantajelor sale
unice:

1.)Prelevarea probei de sânge din zone alternative (brat, antebrat, palma, coapsa)
2.)Cantitate mica de sânge (o picatura)
3.)Înţepare fără durere (dispozitivul de intepare ar cursa calculata)
4.)Precizie (gradul de eroare este 0,1%)

Tehnica de recoltare a glicemiei cu glucometrul

 Spălarea mâinilor cu apă caldă şi săpun, ştergerea lor după spălare


 Se scot bandeletele de test din folie
 Se introduce capătul cu 3 liniuţe negre al bandeletei de test în fanta pentru bandeletă
 Se împinge bandeleta înăuntru până când se opreşte

Glucometrul porneşte automat şi apare :


 Ora, luna şi ziua
 Mesajul “Aplicaţi proba de sânge”, indică faptul că glucometrul este pregătit să se aplice
proba de sânge pe bandeleta de test pentru glicemie

Obţinerea unei picături de sânge

 Se utilizează dispozitivul de înţepare pentru a obţine o picătură de sânge, corespunzător


locului din care se face prelevarea.
 Înainte de a preleva o probă de sânge din vârful degetului, antebraţ, braţ sau de la baza
degetului mare, locul prelevării trebuie sa fie uscat, curat şi cald.
 Pentru a încălzi locul prelevării, se spală cu apă caldă, se freacă pielea energic timp de
câteva secunde sau se aplică o compresă caldă.
 Înainte de a înţepa vârful degetului sau baza degetului mare, se lasă braţul în jos pentru a
ajuta circulaţia sângelui.
 Se evită zonele cu pilozitate.
 Nu se stoarce locul înţepării.
 Se aplică imediat proba prelevată pe bandeleta de test.
Lanţetele şi dispozitivul de înţepare

 Lanţetele sunt de unică folosinţă.


 Se utilizează o lanţetă nouă la fiecare monitorizare.
 La aruncarea lanţetelor folosite, se respectă normele igienico-sanitare.

Aplicarea picăturii de sânge pe bandeleta de test

 Se atinge picătura de sânge de zona albă din capătul bandeletei de test. Sângele va fi
absorbit în bandeletă şi aparatul începe testarea.
 Pe ecranul de afişaj se vede numărătoarea inversă.
 Daca nu începe numărătoarea inversă : înseamnă că nu s-a aplicat o cantitate suficientă de
sânge pe bandeleta de test. Se aplică o a doua picătura de sânge pe bandeletă la cel mult 30
secunde de la prima aplicare.
 Dacă nici acum nu începe numărătoarea inversă şi au trecut mai mult de 30 secunde, se
aruncă bandeleta de test, se opreşte glucometrul, se încearcă din nou cu o nouă bandeletă.
 Rezultatul testării glicemiei apare pe ecranul de afişaj şi este stocat în memoria
glucometrului.

Oprirea glucometrului

 Când se scoate bandeleta de test din fanta aparatului, glucometrul se opreşte automat.
 La aruncarea bandeletei folosite, se respectă normele igienico-sanitare.

Se notează valoarea glicemiei în fişa de consultaţii, foaia de observaţie sau biletul de trimitere.