Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 4-Doctrine Juridice
Curs 4-Doctrine Juridice
Curs 4-Doctrine Juridice
=curs 4=
Statul crestin trebuie sa evolueze spre crearea unei cetati divine, care sa fie un
refugiu al crestinilor
Cetatea terestra trebuie sa fie o copie a cetatii divine, dreptul omenesc devenind
astfel crestin.
1
Calitatile legii: legea = sa fie justa, adica sa reflecte binele comun si nu
interesele personale ale legiuitorului, dar, trebuie sa fie si corespunzatoare
conditiilor de spatiu si timp in conformitate cu justul natural.
Autoritatea legii (nu sunt noutati, pentru ca le regasim si la Aristotel, dar
Sf. Toma le da noi semnificatii).
Nu poate exista decat daca legea este justa, daca ea corespunde justului
natural. De aici reies 2 consecinte:
Daca ea este expresia a ceea ce este just, va fi inteleasa si aplicata
de oameni.
Daca legea este injusta, trebuie sanctionata de judecator (s-a
considerat ca la Sf. Toma, autoritatea legii omenesti este
conditionala).
2
In “Tratatul legilor” (lucrare): legea omeneasca deriva din legea naturala, este
expresia ratiunii profane.
Spre deosebire de Sf. Augustin, la Sf. Toma exista o distinctie intre legea crestina si
drept (are acces oricine la el, inclusiv cei necredinciosi)
Important este ca readuce in prim-plan teoria dreptului natural si antichitatii.
Reitereaza distinctia dreptului in drept public si drept privat.
Dreptul public
A sustinut teoria laica a suveranitatii statale, ceea ce a deschis cale apoi pentru
separarea statului de biserica.
Suveranitatea este pentru toti, in mod egal, inclusiv pentru cei necredinciosi.
Este explicata prin intermediul teoriei dreptului natural; deriva din natura,
dominatia politica este naturala.
Astfel, suveranitatea nu este considerata o consecinta a pacatului omenesc, un
remediu.
Regele este supus Papei, insa, regele, ocupandu-se mai mult de lucruri terestre, el
este mai mult legat de dreptul natural.
3
Supusii, in chestiuni materiale, trebuie sa se supuna regelui, iar in cele spirituale
Papei.
Dreptul privat
Caracterizat de teoria proprietatii private (dominiun).
Respinge teoria proprietatii obstesti, comunitare a crestinilor, din planul dreptului
si o plaseaza in sfera moralei.
Se face referire la notiunea de vanzare-cumparare, de uz, de contracte, de delict,
asa cum a fost ea consacrata de dreptul roman.
Institutia casatoriei are un regim mixt: juridico-religios, in sensul ca acesta are si
un rol divin, de unire cu Hristos si cu biserica, de unde rezulta interdictia
divortului, a poligamiei si a incestului.
Sectiunea a II-a
Laicizarea dreptului
Structura:
1. Teoria contractului social si teoria separatiei puterilor
2. Conceptia lui I. Kant cu privire la drept
3. Drepturile inalienabile ale omului
4. Rationalistii moderni