POTENŢIALUL TURISTIC AL JUDEŢULUI BACĂU

Situat pe unul din principalele trasee turistice naţionale care-l racordează la turismul
intern şi european, municipiul Bacău a apărut ca o necesitate a negustorilor şi meşteşugarilor,
îndeplinind funcţia de centru de tranzit pe văile Siretului şi Bistriţei, amintit ca important punct
de vamă în relaţiile comerciale dintre Moldova, Transilvania şi Ţara Românească Istoria umană a
acestor meleaguri se pierde dincolo de misterul anilor. Cercetările arheologice ne demonstrează
că ne-am început existenţa încă din perioada paleolitică, cu peste 35000 de ani î.Hristos, pe un
teritoriu în care s-au descoperit mai multe tezaure monetare, ceea ce ne arată dezvoltarea
economică a zonei din timpuri străvechi.
Primele dovezi ale locuirii acestor teritorii datează din paleolitic şi dovedesc nu numai
existenţa unei populaţii active, dar şi legăturile strânse stabilite între locuitorii acestor părţi şi cei
din restul Moldovei, estul Transilvaniei şi Ţara Românească. Regiunea Bacăului a fost locuită
din cele mai vechi timpuri, de când datează descoperirile de la Lespezi (din paleoliticul timpuriu)
şi descoperirile de la Podei (ceramica neolitică de tip Cucuteni). Puternice urme de viaţă au lăsat
geto-dacii: cetatea de la Tiseşti (sec.I î.Hr.- anul Id.Hr.), aşezările de la Brad (ipotetic
Zargldava), Răcătăul de Jos (Ipotetic Tamasidava) şi Târgu Ocna (Ipotetic Utldava).
În ceea ce priveşte originea numelui Bacău, istoricii susţin ca denumirea ar proveni de la
un oarecare Bako, de la zeul Bachos, sau de la baca, fructul viţei de vie, ce se cultivă mult în
aceste părţi. În documentele străine Bacăul apare şi în formele: Bacovia, Bacova, Bacow sau
Bachkowka.
Existenţa unor aşezări bine organizate şi intens populate în zona Bacăului este atestată în
documente foarte vechi aparţinând cancelariei domneşti a Moldovei (un prim asemenea
document datează din 12 Martie 1399).
Aşezările importante ale judeţului s-au format în sec. XIV-XV, înflorind în timpul lui
Ştefan cel Mare, născut la Borzeşti (1436), care a înălţat multe construcţii importante pe teritoriul
actualului judeţ. La sfârşitul sec. al XV-lea în oraşul Bacău s-a stabilit Alexandrel, unul din fiii
lui Ştefan cel Mare care a zidit aici Curtea Domnească şi biserica Precista, azi cunoscut
monument istoric.
 Începând cu sec. al XV-lea oraşul Bacău a fost reşedinţa ţinutului cu acelaşi nume, care în
documente este amintit pentru prima oară la 14 decembrie 1458. Din sec. al XV-lea şi până la
începutul sec. al XIX-lea Bacăul a avut mai degrabă o importanţă comercială, decât culturală.
În epoca modernă Bacăul a cunoscut o fază de dezvoltare, îndeosebi după Unirea
Principatelor.
Industria oraşului Bacău în anul 1832 era formată dintr-un atelier de lumânări, unul de pălării, 10
de pielărie, o velniţă şi 8 fierarii, ajungând la sfârşitul sec. al XIX-lea, începutul veacului al XX-
lea, în condiţiile favorabile create de Unirea Principatelor la construirea unei Fabrici de Bere
(1867), una de cherestea pe Câmpul Poştei (1881), Fabrica de Hârtie Letea (1881) – prima din
ţară, o Fabrica de Mezeluri (1890), o moară modernă (1892), Fabrica de Cosanci Gloria (1913),
Fabrica de Maşini, Turnătorie de Fontă şi Metale(1916) şi altele.
Prin anul 1850 iluminatul se făcea cu felinare fixate de stâlpi şi în care ardeau lumânări de
seu. În anul 1867 în centrul Bacăului au fost instalate cca. 100 de lămpi cu gaz. Începând cu anul
1902, unele străzi au fost iluminate cu ajutorul becurilor electrice.
În 1886 s-a construit un pod de fier peste râul Bistriţa, care făcea legătura oraşului cu
comuna Şerbăneşti.
Înaintea primei conflagraţii mondiale s-au înălţat câteva importante edificii publice:
Palatul Administrativ, în anul 1880 s-a refăcut localul Primăriei (azi biblioteca judeţeană), iar în
1885 s-a reorganizat Oficiul Poştal şi Telegrafic.
Din Adunarea electivă a Moldovei, care în ziua de 5 ianuarie 1859 l-a ales ca domn pe
Alexandru Ioan Cuza, făceau parte şi următorii trei băcăuani: Vasile Alecsandri, Constantin
Rosetti-Tetcanu şi Iancu Doinici.
Răscoala de la 1907 a fost aici deosebit de tumultoasă, ţăranii locuitori ai acestui teritoriu,
ridicându-se la luptă împotriva moşierilor şi arendaşilor. O filă deosebit de glorioasă din cartea
de istorie a acestui judeţ o constituie luptele împotriva cotropitorilor străini din timpul primului
război mondial. De mare răsunet sunt eroicele bătălii ce s-au dat la Caşin, Oituz şl Cireşoaia.
Pasul Oituz a fost martorul unor evenimente de neuitat, aici având loc trei bătălii cu trupele
germane şi austro-ungare.
Marea Unire din anul 1918 a creat un cadru favorabil pentru o nouă dezvoltare
economico-socială şi culturală a Bacăului. În 1925 a fost înfiinţată Camera de Agricultură şi
Camera de Muncă.
 Un moment important pentru Bacău a fost pe 7 decembrie 1929 când Bacăul a fost
declarat municipiu.
În plan cultural s-au înregistrat progrese vizibile: învăţământul s-a dezvoltat rapid, astfel
că în 1938 funcţionau 16 şcoli primare şi 5 grădiniţe, iar în 1923 a luat fiinţă Ateneul Cultural
înfiinţat de Grigore Tăbăcaru şi George Bacovia.
Din ziua de 23 august 1944 până la 12 mai 1945 băcăuanii au contribuit din plin la efortul
depus de întregul popor pentru eliberarea patriei, în luptele grele pentru eliberarea Transilvaniei,
a Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei participând mii de băcăuani încadraţi în diferite unităţi
militare.
Revoluţia din Decembrie 1989 a luat o forma paşnică în Bacău, fără vărsare de sânge. Dar
mulţi tineri băcăuani au luptat pe baricadele revoluţiei şi în alte localităţi ale ţării.
Prin bogatul său potenţial turistic, expus în paginile următoare, Bacăul reuneşte într-un
spaţiu unic, pitorescul naturii cu trecutul eroic şi cu o cultură veritabilă.
Localizat în zona centrală a Regiunii de Nord-Est a României, pe cursul mijlociu al râului
Siret, la întretăierea drumurilor europene E 85, E574 şi E 577, judeţul Bacău se situează pe
coordonatele de 46° latitudine nordică şi 26° longitudine estică şi ocupă 2,8% din suprafaţa
României.
Judeţul Bacău are o populaţie de 721.507 locuitori – majoritatea fiind de etnie română
(98,15% români, 1,11% rromi, 0,59% maghiari, 0,15% ceangăi). În judeţ se află 3 municipii:
Bacău, 179.507 locuitori (reşedinţă de judeţ), Oneşti (51.506) şi Moineşti (23.972), 5 oraşe:
Comăneşti (24.160), Buhuşi (20.026), Dărmăneşti (14.340), Târgu Ocna (13.055), Slănic
Moldova (5.100), 85 comune şi 491 sate1.
Suprafaţa totală a judeţului este de 6.621 km2, iar judeţele vecine sunt: Neamţ la nord,
Vaslui la est, Vrancea la sud, Covasna şi Harghita la vest.

2.1. RESURSE TURISTICE NATURALE

Resursele cadrului natural cuprind ansamblul condiţiilor pe care le oferă cadrul natural,
prin componentele sale –vegetație, hidrografie, climă, faună, relief, monumente naturale,
rezervaţii, pentru petrecerea vacanţei şi atragerea unor fluxuri turistice.

1
Date preluate din Anuarul Statistic al României 2007, cap.2 “Populaţie”, www.insse.ro
 Fiecare din componentele menţionate îşi exercită influenţa asupra activităţii turistice
printr-o serie de aspecte specifice, determinând forme particulare de manifestare a turismului.
Principalele elemente care evidenţiază resursele turistice naturale ale judeţului Bacău sunt
prezentate mai jos2.
Relieful
Diversitatea reliefului este dată de câmpii, dealuri, văi , munţi, varietatea formaţiunilor
vegetale, gama de culori şi de forme, toate acestea reprezentând frumuseţea acestor
meleaguri. Relieful judeţului este format dintr-o zonă muntoasă , puternic cutată , la vest
înglobând grupa central-estică a Carpaţilor Orientali , o zonă deluroasă cuprinzând subcarpaţii şi
depresiunea Tazlău-Caşin şi o parte din lunca Siretului şi a podişului Bârladului. Carpaţii de pe
raza judeţului sunt formaţi din munţii Tarcăului , Oituzului , Gosmanului şi Berzunţului. Cea mai
mare altitudine se atinge în munţii Tarcăului , pe vârful Grinduşul-Tărbaus (1662m).
Bogăţiile solului
Judeţul Bacău dispune de un potenţial diversificat de resurse minerale precum gaze libere,
ţiţei şi gaze asociate, sare, cărbune, cele mai multe dintre ele, puse în valoare economică, ceea ce
face ca rezervele geologice să cunoască diminuări de volum3.
Clima
Regimul climatic ce caracterizează judeţul Bacău se încadrează în sectorul de climă
continental-moderată şi cel cu climă de munte, având ca specific un regim termic moderat,
umezeală relativ mare cu precipitaţii atmosferice bogate. Temperaturile aerului înregistrează
valori anuale cuprinse între -1ºC şi +9ºC. Cantitatea anuală de precipitaţii este cuprinsă între 700-
1400mm, mai mare în partea nordică şi nord-vestică a judeţului.
Flora şi fauna
Vegetaţia şi fauna sunt caracterizate printr-o varietate de specii în funcţie de altitudine,
unele având caracter endemic munţilor. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentând o
mare varietate în funcţie de altitudine: în zona alpină întâlnim capra neagră, marmota, acvila de
stâncă, în jnepeniş, cocoşul de mesteacăn, iar în pădurile de conifere şi răşinoase, râsul, cocoşul
de munte, ursul brun, cerbul carpatin şi altele. În judeţul Bacău au fost inventariate speciile de

2
Teirău E., 2005, pag. 31
3
Constantinescu & al., 1971, pag. 20-24
floră şi faună: 258 de specii de floră, 354 de specii de faună, 189 de specii de floră şi faună de
interes comunitar, 68 de specii de interes naţional.
Hidrografia
Reţeaua hidrografică este alcătuită în principal din apele din bazinul mijlociu al Siretului
şi din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale râurilor Bistriţa, Tazlău, Uz şi
Siret. Râul Siret izvorăşte în Carpaţii de nord pe teritoriul Ucrainei de azi, în Bucovina de Nord,
parcurge 706 km şi se varsă în Dunăre. Principalii afluenţi ai Siretului sunt: pe partea dreapta,
Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Putna şi Buzău; pe partea stângă, Polocin şi Bârlad. Pe
cursul său au fost realizate mai multe baraje şi lacuri de acumulare, reducând pericolul de
inundaţii.
Rezervaţii naturale4:
- Stejarul din Borzeşti- arbore secular, ocrotit prin lege, în jurul căruia există legende
ce ne duc înapoi în timp, până în vremea lui Ştefan cel Mare;
- Poiana Sărăriei – rezervaţie botanică, situată lângă Târgu Ocna;
- Codrul secular de la Runc-Racova – este o rezervaţie naturală de circa 60 ha de
pădure de fag de 150 ani, cu diametre şi înălţimi impresionante, unice în ţară;
- Dofteana – este un parc dendrologic cu o rezervaţie forestieră în care cresc circa 70
specii lemnoase, din care 50 sunt exotice;
- Hemeiuş şi Parcul dendrologic- situat la nord de Bacău are o suprafaţă de 47,5 ha.
Aici cresc peste 500 specii de plante lemnoase, dintre care 370 exotice;
- Hăghiac- Parc dendrologic situat pe valea Doftanei la 13 km nord-vest de Târgu
Ocna, o rezervaţie forestieră ce cuprinde numeroase specii de plante, în special arbori: pinul
Oriental, originar din China, Coreea sau Japonia (întâlnit foarte rar în Europa);
- Parcul de agrement de la Comăneşti – este un parc de pe fostul Domeniu Ghica-
Comăneşti cu specii decorative foarte rare precum: paltinul de câmp, molidul japonez, chiparosul
de Sawara, arţarul de Pensilvania.
- Plaiurile şi stâncăriile Nemirei
- Rezervaţie naturală complexă, aşezată pe culmea principală a M. Nemira,
constituită dintr-o porţiune de teren unde cresc specii rare ca floarea de colţ, pinul oriental şi
arborelui de tisa.

4
Stănciulescu , 2004, pag. 25- 27
 - Cineritele de Nutasca Ruseni – situată la Cleja, rezervaţia naturală se remarcă prin
rocile vulcanice de natură deosebită;
- Dealul Perchiu este o rezervaţie naturală situată pe dealul cu acelaşi nume (398 m
altitudine) la nord de Oneşti şi acoperit cu păduri caracteristice silvostepei. Aici cresc arbori şi
arbuşti termofili. În ansamblu, în pajiştile şi pădurile de pe dealul Perchiu cresc circa 600 specii
de plante cu flori, dintre care multe sunt rare în ţară.
- Lacul Balătău este un lac de baraj natural care a fost declarat monument al naturii.
Este situat la o altitudine de 530 m în Munţii Nemirei, la 3 km distanţă de Sălătruc. S-a format în
1883 datorită alunecărilor de teren şi ploilor puternice şi prelungite din timpul verii. În prezent,
este foarte frecventat de pescari.

2.2. RESURSE TURISTICE ANTROPICE

Resursele antropice reunesc invențiile omului de-a lungul timpului, concretizate în artă
şi civilizaţie, istorie, elemente tehnice tehnico-economice şi socio-demografice care, prin
caracteristicile lor atrag fluxurile de turişti.
În structura potenţialului antropic pot fi identificate mai multe grupe, dintre care:
 vestigii arheologice şi monumente de artă: cetaţi, castele, palate, statui, obeliscuri etc.
 elemente de etnografie şi folclor: arhitectura populară, portul, muzica şi dansul, creaţia şi
tehnica populară, obiceiuri şi tradiţii, serbări şi târguri, manifestări şi credinţe religioase,
gastronomie.
 instituţii şi evenimente cultural-artistice: muzee, case memoriale, instituţii teatrale şi
muzicale, festivaluri, carnavaluri, manifestări sportive, târguri şi expoziţii;
 realizări tehnico-economice şi ştiinţifice contemporane: baraje, lacuri de acumulare,
poduri şi viaducte, canale, porturi, centre comerciale,centre ştiinţifice;
 asezări umane: centre urbane, sate turistice;
Principalele elemente care evidenţiază resursele turistice naturale ale judeţului Bacău sunt
prezentate mai jos5.
Muzee şi expoziţii:

5
Cristureanu C. , 2002, pag.56- 63
 - Centrul de Cultura Rosetti Tescanu – George Enescu, denumit în continuare
Centru, este o instituţie publică de cultură, cu personalitate juridică; cuprinde şi Casa Memorială
Rosetti - Enescu, conform Actului de donaţiune ;
- Muzeul Judeţean de Istorie „Iulian Antonescu” Bacău a fost deschis în 1957
adăposteşte: o colecţie arheologică, obiecte din ceramică din cultura Cucuteni, diverse statuete;
obiecte şi unelte geto-dacice; exponate şi documente din secolele III-XVIII; obiecte care au
aparţinut unor personalităţi: Al. I. Cuza, M. Kogălniceanu, M. Sturdza;
- Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Bacău, a fost înfiinţat în 1957 şi cuprinde:
icoane din secolele XV-XIX; pictură, grafică şi sculptură semnată de artişti plastici locali, galerie
de artă;
- Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii Bacău − cuprinde exponate cu flora şi fauna
din Carpaţii Răsăriteni; un acvariu cu peşti exotici; o expoziţie păsări exotice vii;
- Complexul Astronomic Popular „V. Anestin” Bacău − înfiinţat în 1982;
- Muzeul Ţesutului şi Postăvăritului Buhuşi înfiinţat în 1977, în fostul Conac Buhuş,
ridicat în secolul al XVIII-lea, de Toader Buhuş, refăcut în secolul al XIX-lea, în stil neoclasic −
cuprinde: exponate privind istoria oraşului şi a împrejurimilor;
- Muzeul de Etnografie şi Artă Contemporană Comăneşti o fost amenajat în anul
1988, în incinta Palatului Ghica, care a fost construit de către familia Ghica în 1790, şi refăcut în
secolul al XIX-lea, acum are statutul de monument istoric;
- Muzeul Moineşti − cuprinde istoria exploatării petrolului din sudul Moldovei;
- Muzeul Memorial „George Enescu” − se organizează anual în luna septembrie
Festivalul muzical Enescu - Orfeul moldav;
Vestigii istorice şi situri arheologice:
- Tell neolitic – culturile Precucuteni şi Cucuteni Comuna Poduri, satul Poduri
Bacău,
- Aşezare – cultura Cucuteni Comuna Traian, satul Zapodia Bacău,
- Dava antică; complexe arheologice reprezentând aşezări succesive din neolitic
(Cucuteni A-B) şi epoca bronzului (cultura Costişa şi Monteoru) (în punctul „Zargidava”),
Comuna Negri, satul Brad Bacău,
- Dava Antică Tamasidava necropola tumulară; fortificaţie epoca bronzului, cultura
Monteoru (în punctul „Cetăţuie”), comuna Horgeşti, satul Răcătău de Jos Bacău.
 - Centrul tribal dac − Poiana, menţionat cu numele de Piroboridava de către
Ptolemeu, (secolul I î.Hr.) a fost o aşezare înfloritoare şi o cetate puternică;
- Ruinele Curţii Domneşti din Bacău datând din anul 1481 unde a locuit Alexandru-
Vodă, fiul şi lui Ştefan cel Mare.;
- Urmele unei aşezări dacice localizate în com. Horgeşti , datând din secolele I î. Hr. -
II d. Hr;
- Ocnele romane amplasate în oraşul Târgu Ocna.

Case memoriale:
- Casa memorială George Bacovia este punctul de început al oricărui itinerar
cultural băcăuan. În imediata vecinătate a monumentalei statui a lui Ştefan cel Mare, actualmente
strada G. Bacovia, bătrâna casă îşi îmbracă ferestrele în reflexele calde ale trandafirilor.
- Casa Memorială „Ion Borcea” din com. Racova înfiinţată în 1966 cuprinde
exponate care evocă personalitatea marelui naturalist (1879-1936), întemeietorul şcolii romaneşti
de oceanografie şi fondatorul Staţiunii de biologie marină de la Agigea.
Biserici şi mănăstiri6:
- Biserica Precista a fost zidită la 1491 de Alexandru-Voda - fiul şi coregentul lui
Ştefan cel Mare - care îşi stabilise reşedinţa la Bacău. Biserica, din cărămidă, este tipică pentru
seria ctitoriilor domneşti din această epocă.
- Biserica în stil muntenesc - Caşin (secolul al XVII-lea), construită de locuitorii
veniţi aici din Rucăr şi Dragoslavele;
- Mănăstirea Caşin - Caşin− înălţată în 1655, de domnitorul Gh. Ştefan, monument
istoric, terminată în secolul al XVII-lea cu sprijinul patriarhiei din Ierusalim − edificiu
monumental, din piatră făţuită, cu ornamentaţie în stil baroc şi ziduri de incintă fortificate;
- Mănăstirea Bogdana, com. Ştefan cel Mare ctitorie din 1670, a logofătului
Solomon Barlădeanu, în stil moldovenesc, refăcută după 1755 de episcopul loanichie. După
renovarea din 1977 devine muzeu şi este reînfiinţată ca mănăstire în 1990;
- Mănăstirea Răducanu - Târgu Ocna − în 1664, marele logofăt Nicolae Buhuş
ridică pe malul stâng al Trotuşului o frumoasă biserică;

6
Cristureanu C.- op.cit., pag. 64- 69
 - Mănăstirea Ciolpani - Buhuşi − după tradiţie, ctitorie din secolul al XII-lea a
călugărului Ciolpan, cea mai veche mănăstire de Semn din Moldova, monument istoric şi de
arhitectură, citată ca mănăstire în 1737 şi reînfiinţată în 1990. Este o biserică din lemn masiv de
stejar cu ancadramente şi profile cu motive geometrice bogat sculptate iar în interior are icoane
vechi şi un candelabru;
- Mănăstirea Runc - Buhuşi − ridicată în 1457 de Ştefan cel Mare, într-un loc
frumos şi odihnitor, a fost refăcută în 1760, în stil moldovenesc, de boierul Ionaşco Isăcescu şi a
fost restaurată între 1980-1990, având o pictură din 1987 şi o colecţie de icoane din secolul al
XVIII-lea şi cărţi rare;
- Biserica de lemn „Sf. Gheorghe” – Târgu Ocna edificiu din 1761 în curtea căruia
se află bustul lui C. Negri (sculptor C. Dimitrîu-Bariad, 1959;
- Mănăstirea Măgura Ocnei – Târgu Ocna ctitorie din secolul al XVII-lea,
refăcută în 1750 de C. Racoviţă şi demolată în 1864. Biserica nouă, din piatră, a fost ridicată în
1810 de egumenul Iacov, iar mănăstirea a fost reînfiinţată în 1990;
- Mănăstirea Răchitoasa − a fost înălţată la 1697 Ilie Enache mare spătar. Biserica a
fost refăcută în 1739 de egumenul Danil. A mai fost reparată în 1836, de egumenul Iacov.
Mănăstirea a fost închinată la mănăstirea Vatopod, de la muntele Athos (Grecia);
- Mănăstirea Tazlău − („Naşterea Maicii Domnului”) a fost construită de Ştefan cel
Mare (1496-1497). Turla păstrează baza stelară, specifică epocii, dar a suferit modificări la
partea superioară. Valoarea artistică a monumentului e sporită de calitatea sculpturii. O piesă
remarcabilă este uşa de la intrarea în pronaos, sculptată în lemn de arin, la sfârşitul veacului ai
XVI-lea, de către „Cozma maistru” (inscripţie datată 1596).
- Biserici din lemn: Tisa Silvestri 1723, Moineşti, Ciolpani 1729, Târgu Ocna
(Tiseşti) 1761, Soci 1785, Scorţeni 1799.

La nivelul judeţului Bacău sunt înregistrate 8 monumente istorice de valoare naţională

excepţională, precum şi o serie de situri arheologice valoroase. Conform anexei 3 la legea
5/2000, acestea sunt:
- Biserica de lemn Vovidenia din Comuna Mărgireni, satul Luncani Bacău,
- Biserica de lemn a fostului schit Comuna Corbasca, satul Poglet Bacău,
- Biserica Precista din Municipiul Bacău,
 - Biserica Adormirea Maicii Domnului din Municipiul Oneşti, localitatea Borzeşti
Bacău,
- Tell neolitic – culturile Precucuteni şi Cucuteni Comuna Poduri, satul Poduri
Bacău,
- Aşezare – cultura Cucuteni Comuna Traian, satul Zapodia Bacău,
- Dava antică; complexe arheologice reprezentând aşezări succesive din neolitic
(Cucuteni A-B) şi epoca bronzului (cultura Costişa şi Monteoru) (în punctul „Zargidava”),
Comuna Negri, satul Brad Bacău,
- Dava Antică Tamasidava necropola tumulară; fortificaţie epoca bronzului, cultura
Monteoru (în punctul „Cetăţuie”), comuna Horgeşti, satul Răcătău de Jos Bacău.

Alte obiective turistice:

Palatul Ştirbei – este situat la capătul unui drum de 3 km departare de Darmăneşti ,
castelul aparţinând familiei Ştirbei. La ora actuală găzduieşte o tabără şcolară.
Microstaţiunea Moineşti - Aşezat în partea de N-V a judeţului Bacău, la 470 m altitudine,
oraşul dispune pe teritoriul său de 10 izvoare cu ape minerale însă fără amenajări speciale.
Indicaţii terapeutice: afecţiuni ale aparatului locomotor, boli ginecologice, dermatoze cronice
(toate în cură externă). Din păcate, nu este amenajată, fiind în construcţie un hotel cu o bază
proprie de tratament care ar trebui să transforme Moineştiul într-o adevărată staţiune
balneoclimaterică. Astfel, Moineştiul apare ca localitate fără turism a judeţului Bacău. În
rezervaţia naturală Parcul cu Pini s-a construit un restaurant şi case rezidenţiale, practic nu mai
are statut de rezervaţie naturală.
Staţiunea Poiana Sărată – este situată pe valea Oituzului în zona colinară, la o altitudine
de 450 m cu o climă moderată, la 33 km de Oneşti pe DN11 spre Pasul Oituz. În preajma celor
10 izvoare cu ape clorosodice (asemănătoare celor din Slănic-Moldova) indicate în tratarea
apelor reumatice, este amenajat campingul Poiana Sărată (iniţial cu 110 locuri în căsuţe) şi un
restaurant.
Principalele trasee turistice
Principalele trasee turistice din judeţul Bacău sunt7:

7
Centru de informare turistică Bacău, www.ropedia.ro
 - Creasta Nemirei − jumătatea nordică (Valea Uzului - vârful Fârcu Mare - vârful Nemira
Mare - vârful Şandru Mare - Slănic Moldova) − bandă albastră;
- Traseu de promenadă: Slănic Moldova (Valea Pufului – vârful La Cireş – Cheile
Dofteanei) − cruce albastră;
- Traseu de promenadă „300 de scări” (Slănic Moldova – vârful Dobru - Campingul „Ray
11”- Cascada Slănicuiui - Slănic Moldova) − triunghi roşu:
- Traseu de promenadă „La releu” (Slănic Moldova - vârful Corbu – Slănic Moldova) −
triunghi galben.

2.3. STRUCTURI DE CAZARE ŞI ALIMENTAŢIE PUBLICĂ

O analiză amănunţită a echipamentelor de cazare din Bacău este de natură să reliefeze

nivelul de dezvoltare a turismului şi gradul de valorificare a potenţialului, direcţiile în care
trebuie acţionat pentru a se realiza o apropiere de situaţia ţărilor europene şi o valorificare
corespunzătoare a atracţiilor naturale şi antropice.

2.3.1. Structuri turistice de cazare în Judeţul Bacău

Conform prezentelor norme metodologice, în România pot funcţiona următoarele tipuri
de structuri de primire cu funcţiuni de cazare turistică, clasificate astfel:
1.hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
3. moteluri de 3, 2, 1 stele;
4. hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele;
5. hosteluri de 3, 2 stele;
6. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
7. bungalouri de 3, 2, 1 stele;
8. cabane turistice, cabane de vânătoare, cabane de pescuit de 3, 2, 1 stele;
9. sate de vacanţă de 3, 2 stele;
10. campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;
11. popasuri turistice de 2, 1 stele;
12. pensiuni turistice urbane de 4, 3, 2, 1, stele;
 13. pensiuni turistice rurale de 4, 3, 2, 1 flori (margarete), pensiuni agroturistice de 4, 3,
2, 1 flori (margarete);
14. apartamente sau camere de închiriat în locuinţe familiale sau în clădiri cu altă
destinaţie de 3, 2, 1 stele;
15. structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe nave fluviale şi maritime de 5, 4, 3, 2, 1
stele.
În judeţul Bacău turiştii pot alege între mai multe forme de cazare: hoteluri, pensiuni,
cabane, moteluri, locuri pentru camping, etc.
Cele mai multe hoteluri aflate în municipiul Bacău au o structură veche. Cu toate acestea
s-au modernizat, adaptatându-se cerinţelor şi normelor impuse de legislaţia în vigoare Cele
mai cunoscute hoteluri din municipiu sunt Hotelul Decebal*** şi Hotelul Moldova***. Ambele
sunt amplasate în centrul oraşului Bacău şi sunt considerate puncte de reper. Deşi s-au
modernizat şi au inclus dotări de ultimă oră, în niciunul dintre ele nu s-au făcut investiţii pentru
servicii de agrement.
Hotelul Moldova este singurul care deţine o sală de fitness şi un salon de masaj.
Tot în oraşul Bacău turiştii pot alege să se cazeze la Hotelul Dumbrava*** sau Hotelul
Bistriţa***, ambele amplasate tot în centrul oraşului şi sunt recent renovate. Însă nici unul nu
oferă servicii de agrement.
Spre deosebire de hotelurile anterior menţionate, motelurile şi pensiunile au inclus în
oferta lor si diferite srvicii de agrement.
Un astfel de exemplu este Motel Levisticum***** , un motel cu confort de hotel de 5
stele, localizat la ieşirea din oraş, zona METRO. Aici, pe lângă serviciile de cazare şi masă,
turiştii au la dispoziţie şi servicii de agrement: o piscină mare cu o capacitate de 200 de
şezlonguri, şi posibilitatea închirierii unor atv-urile pentru a se plimba pe multe traseele de pe
dealurile împădurite de la Măgura, prin oraş sau pe malurile Siretului. De altfel, aici turiştilor le
este pus la dispoziţie un loc amenajat foarte natural cu pereţi, clădiri şi vegetaţie pentru iubitorii
de paint-ball.
La 10 Km de Municipiul Bacău, pe DN11 Bacău – Braşov, construit pe un
platouînconjurat de păduri, se află Hotel Măgura Verde*** . Acesta este amenajat conform
standardelor internaţionale. Ca servicii de agrement, hotelul Măgura Verde*** oferă clienţilor
săi teren de tenis, biliard şi loc de joacă pentru copii.
 Tot în localitatea Măgura se află şi Hotelul Karo*** un hotel foarte modern, cunoscut şi
sub numele „Hanul dintre vii”. A fost finalizat în octombrie 2008 este definit prin eleganţa şi
confort, precum şi servicii de calitate. Din punct de vedere al serviciilor de agrement, aici turiştii
pot avea acces la terenul de fotbal cu gazon artificial de 50mm şi instalaţie de nocturnă ce
întruneşte toate standardele în materie, la terenul de tenis cu zgură naturală, dar şi o piscină
modernă, iluminată noaptea este atuul celor care, pe timpul verii pot opta pentru divertisment,
mişcare sau eveniment monden.
Slănic Moldova este o bine cunoscută staţiune atât la nivelul judeţului Bacău, cât şi la
nivelul ţării. Este locaţia unde se concentrează cele mai multe hoteluri şi pensiuni din judeţ
pentru a deservi numărul mare de turişti care frecventează staţiunea. Dintre cele mai mari şi
cunoscute hoteluri de aici menţionăm Hotel Coroana Moldovei****, situat în centrul staţiunii
Slănic Moldova, foarte aproape de izvoare. Ca servicii de agrement, la acest hotel turiştii se pot
bucura de jacuzzi, saună şi o sală de fitness. Primăvara, vara şi toamna turiştii pot savura o
băutură reconfortantă şi un moment de linişte în mijlocul naturii, pe terasa săpată în muntele din
spatele hotelului.
Un alt hotel cunoscut în această staţiune este şi Hotel Dobru***. Acesta dispune de 25
de camere, toate dotate cu grup sanitar cu duş, tv şi cablu tv, telefon şi frigider. Hotel Dobru are
în dotare restaurant, bază de tratament, sală de conferinţe, bar de zi şi de noapte, sală de fitness şi
parcare.
Hotel Euro Vacanţa*** are 57 de camere duble şi 2 apartamente dotate cu TV color,
cablu, frigider, telefon, balcon, uscator de păr, internet wireless, piscină de dimensiuni semi-
olimpice, saună, teren de sport, complex de conferinţe, simpozioane şi training, sală polivalentă
şi sală de gimnastică, restaurant cu 130 locuri, parcare, în curând - bază de tratament, tarife fără
concurenţă pentru serviciile impecabile oferite, ospitalitatea moldovenească a Perlei Moldovei.
În staţiunea Slănic Moldova turiştii au posibilitatea de a se caza şi în vile ca: Vila
Rica***, Vila Teleconstrucţia***, Vila Palas**şi Vila Adela**. La aceste vile preţurile sunt
relativ mai mici , serviciile sunt bune iar turiştii au acces la piscină, saună, săli de fitness şi
tratament.
O a treia structură de cazare preferată de turişti în staţiunea Slănic Moldova sunt
pensiunile turistice rurale. Aici dotările şi confortul pot surprinde turiştii într-un mod plăcut.
 Dintre pensiunile ce oferă cele mai bune servicii de agrement din staţiunea Slănic
Moldova avem Pensiunea Montana, amplasată la 10 km de Târgu- Ocna, 30 de km de oraşul
Comăneşti şi 85 km de municipiul Bacău.Vizitatorii care aleg Pensiunea Montana au ca
posibilităţi de agrement, saună, sală de masaj, piscină acoperită, sală de antrenament, de forţă şi
fitness, tenis de masă, drumeţii pe traseele turistice din vecinătate, billiard şi discotecă.
O altă pensiune unde serviciile de agrement au un loc important, este Pensiunea Casa
Albă***. Pensiunea este situată la poalele munţilor şi oferă 28 de locuri de cazare repartizate în
11 camere. Ca şi dotări suplimentare, aici turiştii găsesc la această pensiune: restaurant, sală de
conferinţe, sunt acceptate animale de companie, parcare, gradină/curte, billiard, room service,
terasă, foişor în curte, gratar, TV în living, camere cu balcon, încălzire centrală, baie în cameră,
tv în cameră.
Pensiunea Cristal*** pune la dispoziţia turiştilor sală de fitness, piscină
acoperită, saună, cabinet de masaj, jacuzzi, biliard, tenis de masa etc. Proprieţării pensiunii ofera
posibilitatea turiştilor de a efectua drumeţii la cheile 300 de scări, pe Valea Slănicului, pe
muntele Pufu şi Corbu, la ruinele Curţii Domneşti, la barajul şi lacul Poiana Uzului, Mănăstirea
Bogdana şi la Ţărcătoarea - rezervaţie cinegetică.
Pensiunea Margareta*** este situată la intrarea în staţiunea balneoclimaterică Slănic
Moldova, pensiunea fiind clasificată la trei margarete şi oferă spaţii de cazare pentru 42 de
persoane. Încălzirea şi apa caldă sunt asigurate de centrală termică proprie. Sala de mese este de
tip restaurant şi are o capacitate de 80 de locuri. Pensiunea mai deţine: o piscină în aer liber
încălzită şi generoasă, bar de zi cu terasă, mese de tenis şi billiard, cai pentru excursii hipice,
grătar cu foişor umbros, răcorit de susurul apelor râului Slănic. În viitorul apropiat este prevazută
o extinderea a spaţiilor de cazare, precum şi amenajarea unei baze sportive unde vor putea fi
practicate sporturi ca: tenisul de câmp, voleiul, baschetul, fotbalul, tirul cu arcul, popice etc. De
asemenea, este prevăzută amenajarea celei de-a doua piscine, realizată în aceleasi condiţii cu cea
din curtea pensiunii.
Pensiunea Păltiniş este situată la intrarea în staţiunea Slănic Moldova în zona "Cerdac",
la marginea pădurii, pe o înălţime care deschide o splendidă panoramă asupra văii Slănicului,
ferită de zgomotul şi poluarea şoselei. Toate camerele şi apartamentele sunt dotate cu grup
sanitar propriu şi Tv color (cablu Tv), balcon şi mobilier de lux, finisaje moderne, încaperi
spaţioase, încalzire centrală.Restaurantul îşi aşteaptă oaspeţii cu un meniu deosebit şi o ambianţă
ce degajă confort şi intimitate. Barul de zi cu parfum de cafenea franţuzească, o masa de biliard
şi un salon spa, cu saună şi jacuzzi, întregesc oferta cu care pensiunea Păltiniş îşi întâmpină
turiştii. Pe lângă toate acestea, pensiunea mai oferă şi alte facilităţi ca: parcare amenajată, foişor
generos ce oferă o privelişte deosebită, gratar, locuri de joacă pentru copii, bănci pentru odihnă şi
recreere.
Pensiunea Palas** este situată în centrul staţiunii Slănic Moldova şi oferă toate
facilităţile specifice turismului de înaltă clasă: 56 de locuri în camere cu 2 paturi, matrimoniale şi
apartamente, dotare modernă, grup sanitar propriu, TV, telefon şi frigider în cameră, apă caldă
non-stop, restaurant, terasă în aer liber. La dispoziţia oaspeţilor sunt restaurante şi baruri
elegante, terase şi cofetării amplasate fie în incinta hotelului, fie separat.
O pensiune cu multe oferte în ceea ce priveşte serviciile de agrement este Pensiunea -
restaurant Casa Creangă. Pensiunea oferă oaspeţilor săi un prilej de relaxare, asigurând cazare
în spaţii ample, , mâncăruri pregătite tradiţional şi servite cu grijă de un personal calificat, dar şi
modalităţi de petrecere a timpului liber precum tenis de masă, tenis de câmp, pescuit sportiv,
vânătoare, drumeţii, saună, piscină, biliard şi hipism, fitness, billiard, plimbări cu ATV-ul,
drumeţii în Slănic Moldova, Salina Tg. Ocna, Muntele Măgura, la mănăstirile din Moldova .

În cele ce urmează, ne propunem să analizăm evoluţia numărului de unităţi cu funcţiuni

de cazare, la nivelul judeţului Bacău în perioada 2006-2010.
Tabelul 13. Numărul de unităţi cu funcţiuni de cazare, la nivelul judeţului Bacău în
perioada 2006-2010.
(număr unităţi)
Tipul unităţii/număr Anii
2006 2007 2008 2009 2010
Hoteluri şi moteluri 14 14 14 14 14
Hosteluri 2 2 1 1 1
Pensiuni turistice şi 18 20 20 12 12
agroturistice
Vile turistice 4 4 3 3 3
Campinguri 1 1 1 - -
Popasuri turistice 2 2 1 1 1
Tabere pentru elevi 3 3 3 3 3
Cabane turistice 1 1 3 - -
TOTAL 45 47 46 34 34
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Bacău
Se observă că numărul unităţilor de cazare din judeţul Bacău a scăzut în anul 2008. Acest
lucru este o urmare directă a crizei economice care a afectat în mod direct şi imediat în special
micii întreprinzători, fapt concretizat prin retragerea acestora de pe piaţă.
 Pentru a analiza ponderea ofertei de unităţi de cazare din judeţul Bacău în totalul ofertei
de unităţi de cazare la nivel de ţară vom raporta numărul de unităţi de cazare din judeţul Bacău la
numărul de unităţi de cazare la nivel de ţară .
Tabelul 14. Ponderea ofertei de unităţi de cazare a judeţului Bacău în totalul ofertei de
unităţi de cazare a ţării la în perioada 2006 – 2010
Oferta de unităţi de cazare Oferta de unităţi de cazare
Ponderea
Anii turistică a judeţului Bacău turistică a României
%
Număr unităţi Număr unităţi
2006 45 4710 0,95
2007 47 4694 1,00
2008 46 4840 0,95
2009 34 5095 0,66
2010 34 5222 0,65
(Sursa: prelucrat de autor după datele INS Bucureşti, Tempo online 2012)

Graficul 8. Evoluţia ponderii ofertei de unităţi de cazare a judeţului Bacău în totalul

ofertei de unităţi de cazare a ţării la în perioada 2006 – 2010

6000
5095 5222
4710 4694 4840
5000

4000 Oferta de unităţi de cazare

turistică a României
3000
Oferta de unităţi de cazare
2000 turistică a judeţului Bacău

1000
45 47 46 34 34
0
2006 2007 2008 2009 2010

Sursa: Prelucrat de autor după datele din tabelul nr. 14

45 47
g2006= *100=0,95% g2007= *100=1,00%
4710 4694
46 34
g2008= *100=0,95% g2009= *100=0,66%
4840 5095
34
g2010= *100=0, 65%
5222
 În anul 2010 oferta de unităţi de cazare din judeţul Bacău reprezintă 0,65% din totalul
ofertei de unităţi de cazare la nivel de ţară, înregistrând o scădere faţă de anul 2006 cu 0,3
procente.
Graficul 9. Evoluţia ponderii ofertei de unităţi de cazare a judeţului Bacău în totalul
ofertei de unităţi de cazare a ţării la nivelul anului 2010

0,65

oferta de unitati de cazare

a judetului Bacau
oferta de unitati de cazare
a Romaniei

Sursa: Prelucrat de autor

2.4. CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ EXISTENTĂ ÎN JUDEŢUL BACĂU

În acest subcapitol vom analiza evoluţia capacitaţii de cazare turistică cu funcţiuni de
cazare din judeţul Bacău în perioada 2006-2010.
Tabelul 16. Capacitatea de cazare turistică
Anii 2006 2007 2008 2009 2010
Nr. locuri 3188 2858 2783 2736 2756
Sursa: Anuar Statistic al României, INS, Bucureşti, 2012

Graficul 10. Evoluţia capacităţii de cazare în judeţul Bacău în perioada 2006 - 2010
 3300
3200 3188
3100
3000
2900 Număr locuri
2858
2800 2783
2736 2756
2700
2600
2500
2006 2007 2008 2009 2010

Sursa: Prelucrat de autor după datele din tabelul nr. 16

De-a lungul întregii perioade se resimte o scădere a locurilor disponibile de cazare
turistică în judeţul Bacău. O explicaţie ar putea fi preferinţa turiştilor a altor unităţi de cazare (de
exemplu, fermele agroturistice în detrimentul pensiunilor) fapt ce a dus la reducerea numărului
de locuri de cazare. În anul 2010 faţă de anul 2009 capacitatea de cazare în număr locuri a
crescut foarte puţin (20 locuri).

2.5.STRUCTURILE DE AGREMENT ŞI TRATAMENT DIN JUDEŢUL BACĂU

Organizarea agrementului se particularizează, cel mai frecvent, pe formele de turism
cunoscute, clasificate în funcţie de destinaţiile de călătorie:
 montan de vară şi de iarnă;
 de litoral;
 în oraşe (pe trasee turistice);
 balnear;
 de week-end;
 rurale etc
Agrementul mai poate fi clasificat şi în funcţie de alte criterii, şi anume:
a. În funcţie de spaţiul de desfăşurare, serviciile de agrement pot avea loc într-un spaţiu:
 închis (club, hotel, teatru, cinema etc.);
 în aer liber (grădini, parcuri etc.).
b. După sezonul turistic:
  de iarnă (sporturile de iarnă);
 de vară (sporturi nautice etc.).
c. După numărul de participanţi:
 individuale;
 de grup.
d.După scop:
 competitive;
 ca scop în sine.
e. În funcţie de vârstă:
 pentru copii;
 pentru tineri;
 pentru adulţi;
 pentru vârsta a III-a.
f. Raportat la preţ:
 gratuit;
 preţ unic;
 preţ mediu;
 de lux.
În zonele montane, formele de agrement se diferenţiază pe cele două sezoane:
 vara – sunt create condiţii pentru drumeţii, alpinism, deltaplanorism, zbor cu
parapanta, patinaj pe role, schi (pe iarbă sau pe pârtii din material sintetic), mountain-bike;
 iarna – sunt dezvoltate sporturile pe zăpadă: schi, bob, patinaj, săniuş, precum şi
instalaţii aferente acestora.
Judeţul Bacău nu este un judeţ cu faimă în ceea ce vizează serviciile de agrement . Cu
toate acestea amplasarea geografică îndeamnă mulţi turişti să vadă aceste locații pentru peisajele
intramontane şi pentru multe centre care le oferă dinstincte căștiguri.Zonele urbane dau multe
șanse de desfășurare a timpului liber. La dispoziţia celor care doresc câteva clipe relaxante pot
alege dintre mai multe spaţii închise sau nu.
Pe lângă obiectivele turistice anterior menţionate în cadrul descrierii resurselor turistice,
ca şi structuri de agrement pe teritoriul judeţului Bacău mai există:
a. Grădini publice, scuare, parcuri, păduri-parc;
Cel mai mare parc din oraşul Bacău, este parcul Cancicov
Parcul Trandafirilor este al II-lea cel mai mare parc din municipiul Bacău.
Insula de agrement Bacău,în prezent, face obiectul unui proiect de modernizare.
Modernizare Insulei de Agrement Bacau are ca scop recuperarea, salubrizarea şi reamenajarea
zonei, astfel încât să devină o zonă de atracţie, stabilirea unui mod de organizare coerent din
punct de vedere arhitectural, peisagistic şi urbanistic al zonei, precum şi protejarea, reabilitarea şi
valorificarea patrimoniului natural reprezentat de spaţiile verzi din zonă în conexiune cu
ecosistemele din teritoriu.
b. Grădini zoologice
În judeţul Bacău din trei grădini zoologice: Grădina zoologică de la Bacău, Grădina
zoologică de la Oneşti şi Grădina zoologică de la Buhuşi niciuna nu mai are aviz de
funcţionare. Mai mult, singura care are şanse să fie redeschisă, pentru că va intra într-un
program de reabilitare.
c. Patinoarele artificiale
Singurul patinoar artificial este amplasat în incinta Gepex Parc,o locaţie cu funcţii
multiple unde posibilităţile de relaxare, distractie sau diferite activităţi sportive se adresează
tuturor, în funcţie de vârstă sau preferinţe. Acest patinoar este cel mai mare patinoar de acest fel
din Moldova. Patinoarul este de dimensiuni olimpice - 1.200 de metri patrati.
d. Saunele, piscinele acoperie şi în aer liber
Bazinul Olimpic Bacău este recent renovat, lucrările de modernizare a infrastructurii
bazin fiind realizate pe baza unui proiect, al cărui model îl reprezintă bazinul din Sydney,
Australia, care a găzduit întreceri din cadrul Olimpiadei din 2000.
Piscine acoperite sau în aer liber, precum şi saune, pot fi găsite în multe dintre
structurile de primire din judeţul Bacău: în hoteluri (Hotel Coroana Moldovei Slănic
Moldova, Hotelul Karo Măgura, ş.a.) sau la moteluri şi pensiuni (Motel Levisticum*****
Bacău, Pensiunea Montana Slănic Moldova, Pensiunea - restaurant Casa Creangă din Târgu
Ocna ş.a..).
e. Complexuri subterane
În apropierea Slănicului se află amplasată mina de sare Este situată în inima Moldovei, pe
valea pitorească a Trotuşului, în perimetrul oraşului Târgu Ocna, acces rutier pe DN12A.
 În paralel cu activitatea de exploatare şi preparare a sării, se desfăşoară servicii de turism.
Noua şi moderna bază de agrement, amplasată în mina Salina, la 240 m adâncime, oferă condiţii
optime pentru: relaxare, mişcare, tratarea afecţiunilor respiratorii, reculegere în lăcaşul sfânt al
bisericii ortodoxe „Sf. Varvara” dar se poate vizita şi punctul turistic, ce cuprinde: „Muzeul
sării”, terenuri de sport (baschet, mini-fotbal, tenis de câmp, tenis de masă), spaţii de joacă
pentru copii (dotate cu leagăne, tobogane, maşinuţe electrice), lac cu apă sărată şi cascadă, bufet
şi terasă, magazin de suveniruri, cabinet medical şi spaţiu pentru gimnastică.
f. Terenurile de fotbal, tenis, baschet şi alte sporturi
Terenuri de fotbal, tenis, baschet şi alte sporturi se găsesc în multe locaţii din judeţul
Bacău.
Un număr semnificativ de structuri de cazare din tot judeţul Bacău pun la dispoziţia
clienţilor lor terenuri de fotbal, basket sau tenis.
O altă resursă de agrement este pista de karting Selena Karting Club. Pista de karting
Selena, una dintre cele mai competitive din Europa, ce a găzduit în luna august 2003 primul
Grand Prix de Karting din România.
g. Stadioane, cinematografe, biblioteci
Stadionul Municipal din Bacău, gazda meciurilor echipei FCM Bacău, are o capacitate de
17.500 de locuri.
Oraşul Bacău deţine şi două cinematografe: Cinema Central şi Cinema City.
În judeţul Bacău, pe lângă cele două cinematografe din municipiul Bacău mai
funcţionează doar unul singur, amplasat în oraşul Oneşti şi care urmează a fi trecut în
patrimoniul municipiului, ca urmare a unui proiect propus de actualul Guvern.
Pentru iubitorii de lectură judeţul Bacău dispune de biblioteci moderne cu un stoc variat
de cărţi. Dintre cele mai importante sedii amintim Biblioteca Judeţeană I.C. Sturdza, Biblioteca
Universităţii din Bacău, Biblioteca Centrală din Oneşti, Biblioteca Municipală “Radu Rosetti”
din Oneşti, Biblioteca orăşenească George Bacovia din Buhuşi, Biblioteca orăşenească
Dărmăneşti, Biblioteca Municipală Ştefan Luchian din Moineşti, Biblioteca orăşenească Slănic
Moldova.
h. Săli de jocuri mecanice, cazinouri, bowling
 Wett Punkt Bacău este cea mai mare sală de jocuri mecanice unde doritorii de astfel de
activităţi pot încerca jocuri electronice, poker american(Oasis/Stud), ruletă electronică, slots,
pariuri sportive, etc. Acelaşi profil il întalnim şi la Cascada S.A.
Cazinourile Merkur Casino Bacău, Arena City Mall Bacău – Casino sau Casino Million
Bacău pot fi o altă locaţie pentru petrecerea timpului liber.
Arena Mall şi clubul Ascoma pun la dispoziţia turiştilor săli de bowling.
i. Biliard, discoteci
Majoritatea barurilor din judeţul Bacău deţin mese de biliard. Dintre cele care sunt axate
doar pe aceasta activitate menţionăm: Union-Bacău (bar şi biliard), Club A, Club 147, Subway,
etc.,dar şi în multe dintre unităţile de cazare din judeţ.
Din punct de vedere al discotecilor/cluburilor, acestea se întâlnesc în aproape fiecare
localitate din judeţ. Cluburile cele mai renumite din judeţ sunt Club Bahia, Club Heaven, Club
Insomnia, Club Onx, etc.
j. Zone de vânătoare şi pescuit
Vânătoarea sau pescuitul reprezintă adevărate pasiuni pentru multe persoane, cele mai
multe de sex masculin. Pentru aceşti împătimiţi ai acestui hobby, vacanţa ideală trebuie să
includă neapărat măcar o partidă de vânătoare indiferent dacă din aceasta rezultă un trofeu sau
nu, sau câteva ore de pescuit relaxant.
În judeţul Bacău, iubitorii de vânătoare sau/şi pescuit au la dispoziţie mai multe zone.
Astfel, pentru pasionaţii de vânătoare, zonele de vânătoare sunt în funţie de animalele ce pot fi
vânate. În judeţul Bacău, căprior se poate vâna în partea central-estică a judeţului, în localităţi ca
Fântânele, Traian, Zeletin, Oneşti sau Căiuţi. Tot în jumătatea estică a judeţului se poate vâna
fazan şi iepure. Cerbul poate fi vânat în partea de vest şi sud-vest a judeţului în zonele Agăş,
Comăneşti, Slănic Moldova, Caşin. În aproximativ aceleaşi zone de vest se poate vâna şi ursul
dar şi cocoşul de munte. Mistreţul poate fi vânat mai ales în sudul şi sud-vestul judeţului dar mai
există o zonă de mistreţ şi în nord, în zona localităţii Fântânele. În vestul judeţului poate fi
întalnit şi lupul, însă acest animal nu se vânează pe teritoriul României.8

8
Informaţii preluate de pe site-ul oficial al Direcţiei Sivice Bacău- http://www.rnpdsbacau.ro
 Pentru pasionaţii de pescuit, în judeţul Bacău zonele admise la pescuit pe fondurile
piscicole a D.S. Bacău sunt grupate în partea de vest şi sud-vest a judeţului
.

Tabelul 17. Zone admise la pescuit pe fondurile piscicole a D.S. Bacău

Nr. crt Denumirea fondului Ocolul silvic Porţiunea admisă la pescuit
1 Sulţa Agăs Aval pârâul Burda
2 Ciobănuş Comăneşti Aval pârâul Cărunta
3 Asău Comăneşti Aval pârâul Negru
4 Basca Dărmăneşti Aval km 4
5 Dofteana Târgu Ocna Aval pârâul Sărărie
6 Lesunt Oituz Aval pârâul Slatina
7 Oituzul Moldovenesc Oituz Fără afluienţi
8 Caşinul inferior Mănăstirea Caşin Fără afluienţi
8 Caşinul superior Mănăstirea Caşin Aval Înţărcătoare
Sursa: http://www.rnpdsbacau.ro/pescuit.php

Direcţia Silvică Bacău pune la dispoziţia turiştilor mai multe servicii în vederea
organizării şi desfăşurării unor acţiuni de vânătoare. Aceste servicii constau în oferirea de cazare
în camere cu diferite categorii de confort, transport (maşini de teren sau autoturisme), şi
posibilitatea de a închiria arme.
Unităţi de tratament în judeţul Bacău
Ca şi unităţi de tratament în judeţul Bacău se valorifică, strângând anual zeci de mii de
turişi următoarele unităţi.
- Slănic Moldova: este renumită pentru izvoarele sale de ape carbonate,
bicarbonatate, uşor sulfuroase, clorate, sodice, hipertonice, hipotonice şi oligominerale,
izvoare descoperite încă din anul 1801. Din anul 1974, Slãnic Moldova a fost declaratã
staţiune de interes internaţional.
Fondul balnear al staţiunii are un specific aparte, unic în ţară şi în Europa, găsindu-se pe
o zonă relativ restrânsă o mulţime de izvoare variate în ceea ce priveşte compoziţia, concentraţia,
complexitatea chimică şi efectele terapeutice. Staţiunea Slănic Moldova dispune de importante
zăcăminte de ape minerale, cercetate şi exploatate încă de la începutul sec. XIX, reconfirmate de
studiile din anul 1999 pentru reevaluarea rezervelor de apă minerală şi bioxid de carbon mofetic,
ce au evidenţiat două tipuri de zăcământ hidromineral distincte din puncte de vedere
hidrogeologice, hidraulice, fizico-chimice şi balneo-medicale: ape minerale clorurate şi
bicarbonate.
În staţiunea balneară Slănic Moldova se tratează afecţiuni ale aparatului digestiv
(gastrite cronice hipoacide şi hiperacide, ulcere gastrice şi duodenale, colite cronice);
afecţiuni hepatobiliare (diskinezie biliară, colecistite); afecţiuni ale căilor respiratorii;
afecţiuni metabolice şi de nutriţie; afecţiuni ale rinichilor şi ale căilor urinare; afecţiuni
neurologice periferice; afecţiuni post-traumatice; afecţiuni asociate (reumatisme degenerative
sau artroze, afecţiuni cardiovasculare, endocrine, ginecologice, profesionale, nevroze
astenice), afecţiuni cardiovasculare.
Tipuri de proceduri:
- Cura cu apă minerală – cura externă cu ape minerale de la Slănic Moldova
ajută la tratamentul bolilor: reumatismale degenerative şi diartritice; cardiovasculare şi
respiratorii (astm alergic, traheobronsite cronice, rinosinuzite cronice, emfizem pulmonar,
rinofaringite) ; tratamentul bolilor endocrine (stări prepubertale la copii hiperreactivi) ;
ginecologice (sindrom ovarian menopauzal) ; afecţiuni neurologice periferice; afecţiuni post-
traumatice; inflamaţii cronice ale conjunctivitei oculare ; boli asociate;
- Cura internă cu ape minerale de la Slănic Moldova ajută la tratamentul bolilor :
aparatului digestiv (izvoarele: 1 , 1bis, 3, 6, 8, 10, 14, 15, S2, S3) ; boli hepato-biliare
(izvoarele: 1, 3, 6, 10, 14, S2, S3); boli respiratorii (izvoarele: 1bis, 3, 6, 15); boli de nutritie
si metabolism (izvorul 3); boli ale rinichilor şi căilor urinare (S2, S3);
- aerosoli şi inhalaţii cu ape minerale şi substanţe medicamentoase;
- băi cu apă minerală încălzită;
- hidroterapie;
- kinetoterapie;
- electroterapie;
- cultură fizică medicală;
- psihoterapie;
 - meloterapie;
- geriatrie.

- Târgu Ocna, supranumit Oraşul de sare, reprezintă, pe lângă peisajul dominat

de munţi şi păduri seculare, o atracţie unică datorită minelor de sare exploatate încă din Evul
Mediu, într una din ele amenajându se, la o adâncime de 130 de metri, un sanatoriu balnear,
cel mai mare sanatoriu subteran din Europa. Aflată la întâlnirea Carpaţilor cu Subcarpaţii,
staţiunea oferă un mediu deosebit pentru tratamentul balnear şi balneoclimateric şi pune la
dispoziţia turiştilor izvoare cu apă minerală tămăduitoare şi climat de salină favorabil tratării
afecţiunilor astmatice.
Localitatea Târgu Ocna aparţine generaţiei oraşelor feudale din Moldova, din punct de
vedere cronologic încadrându-se în subgeneraţia aşezărilor urbane complementare din secolele
XVI-XVIII. În evoluţia localităţii se pot distinge trei stadii socio-geografice: de sat (1410 –
1709), de târg (1709 – 1774) şi de oraş (1774 – până astăzi). În anul 1894 oraşului Târgu Ocna i
se atribuie statutul de staţiune balneoclimaterică. După 108 ani , prin Hotărârea Guvernului nr.
1122/10 octombrie 2002, Târgu Ocna este atestată ca staţiune turistică de interes naţional , în
această zonă existând importante resurse turistice naturale , cum ar fi : apele minerale , salina,
condiţiile climaterice favorabile, frumuseţea şi varietatea peisajului , care împreună cu
patrimoniul cultural (monumente istorice de cult, monumente de arhitectură, monumente
comemorative) constituie şi va constitui şi în viitor un cadru optim pentru dezvoltarea localităţii
Târgu Ocna .
În cadrul Salinei Tg.Ocna desfăşoară, în paralel cu activitatea de exploatare şi preparare a
sării, şi servicii de turism. Noua şi moderna bază de agrement, amplasată în mina Salina, la 240
m adâncime, oferă condiţii optime pentru: relaxare, mişcare, tratarea afecţiunilor respiratorii,
reculegere în lăcaşul sfânt al bisericii ortodoxe „Sf. Varvara” dar se poate vizita şi punctul
turistic, ce cuprinde: „Muzeul sării”, terenuri de sport (baschet, mini-fotbal, tenis de câmp, tenis
de masă), spaţii de joacă pentru copii (dotate cu leagăne, tobogane, maşinuţe electrice), lac cu
apă sărată şi cascadă, bufet şi terasă, magazin de suveniruri, cabinet medical şi spaţiu pentru
gimnastică.