Sunteți pe pagina 1din 28

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA

Facultatea de Management in Productie si Transporturi


Specializare Inginerie si Management

URSUS BREWERIES S.A.


Plan de afaceri la Bazele managementului

Sucursala Ursus Breweries Timisoara


Adresa :Str. Stefan cel Mare nr. 28,
Cod: 300116, Timisoara, Jud. Timis
Tel.: +40256.22.41.61/63/66
Fax: +40256.49.43.97
Website: https://ursus-breweries.ro

Anul II, Grupa 3.1


Elaborat: Gama Alexandra-Alice
Iacobescu Valentin-Luk
Kaluser Sebastian Darius

Timisoara,2019
CUPRINS
1. Partea preliminară a planului de afaceri
1.1. Rezumat Ursus Breweries

1.2 Prima bere Timisoreana


2. Conţinutul planului de afaceri
2.1. Descrierea firmei

a. date de indentificare
b. scurt istoric al firmei
c. scurt istoric al noii afaceri în cadrul firmei
d. poziţia actuală în piaţă a sortimentelor din oferta firmei
2.2. Sortimentaţia oferită

2.3. Descrierea pieţei firmei

2.4. Descrierea concurenţei firmei

concluzii privind competitivitatea firmei


2.5 Analiza SWOT
2.6. Strategia de marketing a firmei

strategia de marketing viitoare


2.7.Investitiile necesare firmei
2.8. Planul de producţie şi de comercializare al firmei

Procesul tehnologic de fabricare a berii


Materii prime , auxiliare si mod de depozitare
2.9.Planul de asimilare a noilor sortimente ale portofoliului firmei
3. Organizarea, managementul şi resursele umane ale firmei

organigrama firmei
curriculum-uri vitae pentru consiliul director şi persoanele cheie
3.1. Planul fianciar al firmei

Bilanţul simplificat al firmei

3.2. Bibliografie
1.Partea preliminara a planului de afaceri

REZUMAT
In anul 1855, a fost fondat concernul FRIEDERICH CZELL si FII avand ca obiect de activitate exportul de
lana de oaie spre Anglia. Mai tarziu s-a abandonat aceasta activitate in favoarea comercializarii spirtului,
scop pentru care s-a construit o fabrica de spirt la CRISTIAN. Din acelasi motiv s-au depus intense eforturi
pentru introducerea culturii cartofului in regiunea Brasovului, cultura prea putin cunoscuta si extinsa pana
atunci.
Spre finele secolului 19 -in anul 1892- “CZELL si FII” achizitioneaza si fabrica de spirt din Darste si
construieste, tot aici, o noua fabrica de bere cu o capacitate de 14.000 hl, avand un personal de numai 40 de
lucratori. Afacerea s-a dezvoltat bine, astfel ca Alezandru Petit putea nota in Monografia Brasovului -1922,
cresterea numarului de lucratori la 130 si a productiei de bere si malt la 40.000 hl si respective 80- 90 de
vagoane anual. Inca inaintea izbucnirii primului razboi mondial, “CZELLL si FII” avea in functiune fabrici
de bere la Brasov, Miercurea Ciuc, Feldioara, Cluj, Timis si Oravita, precum si fabrici de spirt la Cristian,
Darste si Sibiu.
Primul razboi mondial, dezastruos pentru zona, a lovit firma “CZELL si FII”. Au fost distruse complet in
incendii, fabrica de spirt din Cristian si fabrica de bere Darste. Pivnitele cu vinuri au fost jefuite si golite.
Fabrica de bere din Darste a fost reconstruita in anii 1917-1918. Productia de bere s-a dezvoltat neincetat la
Darste, chiar si in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Cifrele anuale obtinute au variat intre 17.331 hl.
In 1931 pana la 108.745 hl. in 1941. In 1939 fabrica avea 45.000 mp de teren si 180 de functionari,
tehnicieni si lucratori.
La inceputuri, berea de livra in butoaie de lemn de stejar ( 50, 100 si 200 l ) prin depozitul fabricii sau prin
depozitul comercial de pe Strada Lunga din Brasov. Pentru clientii indepartati, livrarea se facea prin CFR
care avea o linie de garaj la Darste. Interesant, in perioada de la inceput, a fost modul de inchidere a
sticlelor cu bere, prin folosirea dopurilor din ceramica care se aplicau la gatul buteliilor cu un dispozitiv
metalic. Din 1948, de la nationalizare, fabrica de bere si lichior Darste a luat denumirea de “AURORA”.
Intre 1955-1965 se aflau in functiune urmatoarele obiective:
Orzaria si fabrica de malt;
Fierberea (instalatia de fierbere cu 4 cazane pentru plamadit si fiert plamada, filtrarea mustului de bere si
un extractor de hamei. Cladirea si instalatiile au fost puse in functiune in anul 1930);
Racirea si complexul masinilor- compresoare;
Complexul fermentatiei (depozitare berei si ghetar). La subsol avea 8 sectoare de depozitare a berii si la
parter 2 sectoare pentru fermentarea cu tancuri din otel emailat;
Hala de spalat-umplut butoaie (cuprinzand instalatia de spalat butoaie, instalatii
pentru umplut berea in butoaie, filtrarea berii si spalat masa de filtrare);
Spalare si umplere sticle (la etajul 1, erau instalate doua linii automate de spalat, umplut si capsulat sticle
de bere);
Intreprinderea mai avea ca anexe dogaria si laboratorul.
In anul 1995, S.C. AURORA S.A. a devenit firma cu capital integral privat, capital
romanesc suta la suta, un lucru tot mai rar in domeniu, unde companiile straine au preluat producatorii de
bere romani. Managerii firmei si actionarii au adoptat un program curajos si ambitios de modernizare si
dezvoltare, pe termen mediu si lung, menit sa asigure competitivitatea marcii brasovene. Nu a existat nici
un an fara innoiri la nivelul standardelor internationale in materie, efortul investitional conducand la o
capacitate de peste 600.000 de hectolitri pe an, in conditii de calitate ireprosabile.
In 1996, South African Breweries achizitioneaza Vulturul Buzau, o fabrica ce dateaza din 1978 si care
reprezinta prima achizitie a SABMiller in Romania.Fabrica a fost cunoscuta mult timp sub numele de
Vulturul SA Buzau,iar achizitionarea acesteia a marcat inceputul investitiilor SABMiller in tara noastra. Un
an mai tarziu, South African Breweries cumpara Pitber Pitesti si URSUS Cluj-Napoca, iar in 1998 Vulturul
Buzau fuzioneaza cu Pitber Pitesti si URSUS Cluj.
1.2.Prima bere Timisoreana
Fabrica din Timisoara a fost achizitionata in 2001 si a fost locul in care s-a produs pentru prima data berea
Timisoreana.
Infiintata in 1718, la initiativa autoritatilor austriece sub comanda Printului Eugen de Savoia, Fabrica de bere din
Timisoara a dobandit o pozitie importanta, si anume, aceea de a satisface o mare necesitate: nevoia de suplimentare a
apei potabile din oras.
Din momentul infiintarii sale si pana in 1800, nivelul productiei a fost de aproximativ 5.000 hl/an. Locatia actuala
pastreaza urmele timpurilor stravechi datorita prezentei cladirilor originale (cladirea administrativa, cladirea in care se
fierbea berea si cosul cazanului cu foc direct).
De-a lungul existentei sale, fabrica a primit recunoasterea binemeritata a producatorilor de bere, datorita unor premiere
tehnologice: filtrul de bere (1920), o noua cladire a fabricii dotata cu cele mai moderne echipamente din lume la vremea
respectiva (1960-1962), butoiul din aluminiu care l-a inlocuit pe cel din lemn utilizat anterior (1968). Dupa 1975,
investitiile au fost indreptate inspre retehnologizarea liniilor de imbuteliere si ambalare la butoi.
Perioada de dupa 1990 a constat in depunerea unor eforturi semnificative de crestere a calitatii berii si de apropiere fata
de cerintele consumatorilor. Fabrica a fost dotata cu un sistem ultra performant de filtrare cu sterilizare la rece, iar
butoaiele din aluminiu au fost inlocuite cu recipiente din otel inoxidabil.

Aceste investitii si lucrari de modernizare desfasurate de-a lungul anilor au adus recunoasterea nationala si internationala a
fabricii si dobandirea unui prestigiu deosebit la nivel national si international - doua medalii de bronz obtinute la
Budapesta in 1855 si respectiv Arad in 1890, medalia de argint obtinuta in Arad in 1891, Marele Premiu la Timisoara,
in 1908, doua locuri I la Gold Medal din Brasov, in 1993, si Londra, 1985.

La sfarsitul lui 1999 a fost contractata, montata si data in functiune una dintre cele mai performante linii de imbuteliere
Krones din tara. Linia este complet automatizata si are o capacitate de 120 hl/ora.
Fabrica de bere din Timisoara a fost achizitionata de SABMiller plc in anul 2001.

Incepand cu 2004 si pana in 2005, Ursus Breweries realizeaza un proiect de investitii de peste 15 milioane de Euro in
modernizarea fabricii de bere din Timisoara.

In 2009 Ursus Breweries a anuntat finalizarea unei transe importante de investitii in modernizarea si extinderea
capacitatilor de productie a fabricii de bere din Timisoara cu peste 200%.

Proiect investitional cu o valoare de peste 50 milioane euro, s-a desfasurat pe o perioada de 2 ani, si a implicat un numar
de 80 de firme contractoare si peste 1.000 de oameni.

Investitia a fost facuta in instalarea de noi linii de fabricare si imbuteliere a berii, moderne si performante care asigura
respectarea celor mai inalte standarde de siguranta a produselor din industria alimentara. De asemenea au fost instalate noi
echipamente si programe informatice pentru controlul procesului de productie, s-au implementat sisteme de management
si asigurarea calitatii prin bune practici de operare. Noile linii de imbuteliere asigura o flexibilitate a productiei, ele fiind
adaptate pentru diferite tipuri de ambalaj: sticla, PET, doza si butoi.

In spiritul respectarii principiilor de dezvoltare durabila, importante pentru Ursus Breweries, investitia a inclus si punerea
in functiune de noi echipamente pentru recuperarea si reutilizarea energiei, cum sunt instalatia de utilizare a biogazului si
instalatia de tratare a apelor uzate.

Aceste echipamente, impreuna cu implementarea bunelor practici de operare si administrare contribuie permanent la
reducerea consumurilor energetice si de apa.

In urma finalizarii acestor investitii, capacitatea de productie a fabricii a fost marita considerabil si conditiile de munca au
fost imbunatatite pentru toate departamentele.
2. Conţinutul planului de afaceri
Descrierea firmei
a. date de identificare:
denumirea firmei: URSUS BREWERIES SA
forma juridică de constituire: societate comercială cu răspundere limitată
Numar de inmatriculare la Registrul
J 35/975/2002
Comertului:
codul unic de identificare C.U.I. 14720249
COD CAEN-11
activitatea principală a societăţii şi
Producerea berii
codul CAEN al activităţii principale

STR STEFAN CEL MARE 28C


Adresa:
Telefon/ Fax: 025624411/025649433
E-mail/website: -
Program de lucru: non-stop
Tel: 025624411
Fax: 0256494324
Mobil: 0731999555
E-mail: -
b.Scurt istoric al firmei
In anul 1855, a fost fondat concernul FRIEDERICH CZELL si FII avand ca obiect de activitate exportul de
lana de oaie spre Anglia. Mai tarziu s-a abandonat aceasta activitate in favoarea comercializarii spirtului,
scop pentru care s-a construit o fabrica de spirt la CRISTIAN. Din acelasi motiv s-au depus intense eforturi
pentru introducerea culturii cartofului in regiunea Brasovului, cultura prea putin cunoscuta si extinsa pana
atunci.
Spre finele secolului 19 -in anul 1892- “CZELL si FII” achizitioneaza si fabrica de spirt din Darste si
construieste, tot aici, o noua fabrica de bere cu o capacitate de 14.000 hl, avand un personal de numai 40 de
lucratori. Afacerea s-a dezvoltat bine, astfel ca Alezandru Petit putea nota in Monografia Brasovului -1922,
cresterea numarului de lucratori la 130 si a productiei de bere si malt la 40.000 hl si respective 80- 90 de
vagoane anual. Inca inaintea izbucnirii primului razboi mondial, “CZELLL si FII” avea in functiune fabrici
de bere la Brasov, Miercurea Ciuc, Feldioara, Cluj, Timis si Oravita, precum si fabrici de spirt la Cristian,
Darste si Sibiu.
Primul razboi mondial, dezastruos pentru zona, a lovit firma “CZELL si FII”. Au fost distruse complet in
incendii, fabrica de spirt din Cristian si fabrica de bere Darste. Pivnitele cu vinuri au fost jefuite si golite.
Fabrica de bere din Darste a fost reconstruita in anii 1917-1918. Productia de bere s-a dezvoltat neincetat la
Darste, chiar si in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Cifrele anuale obtinute au variat intre 17.331 hl.
In 1931 pana la 108.745 hl. in 1941. In 1939 fabrica avea 45.000 mp de teren si 180 de functionari,
tehnicieni si lucratori.
La inceputuri, berea de livra in butoaie de lemn de stejar ( 50, 100 si 200 l ) prin depozitul fabricii sau prin
depozitul comercial de pe Strada Lunga din Brasov. Pentru clientii indepartati, livrarea se facea prin CFR
care avea o linie de garaj la Darste. Interesant, in perioada de la inceput, a fost modul de inchidere a
sticlelor cu bere, prin folosirea dopurilor din ceramica care se aplicau la gatul buteliilor cu un dispozitiv
metalic. Din 1948, de la nationalizare, fabrica de bere si lichior Darste a luat denumirea de “AURORA”.
Intre 1955-1965 se aflau in functiune urmatoarele obiective:
Orzaria si fabrica de malt;
Fierberea (instalatia de fierbere cu 4 cazane pentru plamadit si fiert plamada, filtrarea mustului de bere si
un extractor de hamei. Cladirea si instalatiile au fost puse in functiune in anul 1930);
Racirea si complexul masinilor- compresoare;
Complexul fermentatiei (depozitare berei si ghetar). La subsol avea 8 sectoare de depozitare a berii si la
parter 2 sectoare pentru fermentarea cu tancuri din otel emailat;
Hala de spalat-umplut butoaie (cuprinzand instalatia de spalat butoaie, instalatii pentru umplut berea in
butoaie, filtrarea berii si spalat masa de filtrare);
Spalare si umplere sticle (la etajul 1, erau instalate doua linii automate de spalat, umplut si capsulat sticle
de bere);
Intreprinderea mai avea ca anexe dogaria si laboratorul.
In anul 1995, S.C. AURORA S.A. a devenit firma cu capital integral privat, capital
romanesc suta la suta, un lucru tot mai rar in domeniu, unde companiile straine au
preluat producatorii de bere romani. Managerii firmei si actionarii au adoptat un
program curajos si ambitios de modernizare si dezvoltare, pe termen mediu si lung, menit sa asigure
competitivitatea marcii brasovene. Nu a existat nici un an fara innoiri la nivelul standardelor internationale
in materie, efortul investitional conducand la o capacitate de peste 600.000 de hectolitri pe an, in conditii
de calitate ireprosabile.
In 1996, South African Breweries achizitioneaza Vulturul Buzau, o fabrica ce dateaza din 1978 si care
reprezinta prima achizitie a SABMiller in Romania.Fabrica a fost cunoscuta mult timp sub numele de
Vulturul SA Buzau,iar achizitionarea acesteia a marcat inceputul investitiilor SABMiller in tara noastra. Un
an mai tarziu, South African Breweries cumpara Pitber Pitesti si URSUS Cluj-Napoca, iar in 1998 Vulturul
Buzau fuzioneaza cu Pitber Pitesti si URSUS Cluj.

C.Scurt istoric al noii afaceri in cadrul firmei


Incepand cu 2004 si pana in 2005, Ursus Breweries realizeaza un proiect de investitii de peste 15 milioane de Euro in
modernizarea fabricii de bere din Timisoara.

In 2009 Ursus Breweries a anuntat finalizarea unei transe importante de investitii in modernizarea si extinderea
capacitatilor de productie a fabricii de bere din Timisoara cu peste 200%.

Proiect investitional cu o valoare de peste 50 milioane euro, s-a desfasurat pe o perioada de 2 ani, si a implicat un numar
de 80 de firme contractoare si peste 1.000 de oameni.

Investitia a fost facuta in instalarea de noi linii de fabricare si imbuteliere a berii, moderne si performante care asigura
respectarea celor mai inalte standarde de siguranta a produselor din industria alimentara. De asemenea au fost instalate noi
echipamente si programe informatice pentru controlul procesului de productie, s-au implementat sisteme de management
si asigurarea calitatii prin bune practici de operare. Noile linii de imbuteliere asigura o flexibilitate a productiei, ele fiind
adaptate pentru diferite tipuri de ambalaj: sticla, PET, doza si butoi.

In spiritul respectarii principiilor de dezvoltare durabila, importante pentru Ursus Breweries, investitia a inclus si punerea
in functiune de noi echipamente pentru recuperarea si reutilizarea energiei, cum sunt instalatia de utilizare a biogazului si
instalatia de tratare a apelor uzate.

Aceste echipamente, impreuna cu implementarea bunelor practici de operare si administrare contribuie permanent la
reducerea consumurilor energetice si de apa.

In urma finalizarii acestor investitii, capacitatea de productie a fabricii a fost marita considerabil si conditiile de munca au
fost imbunatatite pentru toate departamentele.
2.2. Sortimentaţia oferită
PORTOFOLIU DE PRODUSE
Compania multinationala s-a impus pe piata romaneasca cu urmatoarele produse:
URSUS
- Ursus Pils
- Ursus Premium
- Ursus Black
CIUCAS
TIMISOREANA
STEJAR
PERONI NASTRO AZZURO
Aceste produse se prezinta la vanzare in diferite ambalaje, cum ar fi in cutie metalica, in sticla sau mai
nou in peturi.

Ele se diferentieaza si prin gramaj existand sticle si cutii la 0.33l sau 0.5l, iar cele ambalate in pet pot
avea 0.5l, 1l sau chiar 2l. Produsele companiei Ursus cum ar fi Peroni Nastro Azzuro si Stejar se distribuie
spre comercializare doar ambulate in sticle apartinand clasei super premium, in timp ce restul produselor se
gasesc si in ambalaje metalice, cat si in peturi.
Indiferent de natura ambalajului, produsele se mentin la un nivel superior de calitate iar designul
produselor inspira a prospetime si oarecum sunt moderne. Pe ambalaje se gesesc marca produsului,
continutul, termenul de valabilitate si un nr de telefon destinat clientilor care au unele intrebari sau
reprosuri in legatura cu produsele Ursus.
Produsul care face obiectul fabricatiei sau al comercializarii este incadrat intr-o anumita gama de
produse, respective, o gama de marfuri ce se inrudesc prin destinatia lor comuna in consum si prin
caracteristicile esentiale similare privind materia prima folosita pentru obtinerea lor sau tehnologia de
fabricatie. In cadrul gamei se diferentiaza mai multe linii de produse, o linie semnificand un grup omogen
de produse sub aspectul materiei prime sau al tehnologiei de fabricatie. Dimensiunile gamei de produse se
pot defini prin urmatoarele elemente:
Largimea gamei data de numarul de linii de produse ce o compun.
Profunzimea gamei data de numarul de produse distincte care le contine o linie de
produse
Lungimea gamei indica numarul produselor tuturor liniilor de fabricatie, respectiv suprafata pe care o
acopera o gama de produse in satisfacerea unei anumite trebuinte.
In cazul companiei Ursus, gama sortimentala este larga cu 5 linii de produse si are o profunzime destul
de mica. Prima linie de produse se numeste Ciucas si este destinata sectorului de consumatori cu venituri
mici si mijlocii, avand o calitate mai slaba decat celelalte produse.
A doua, a treia si a patra line este alcatuita din berea Ursus, Timisoreana si Stejar, in cazul primei
numite se realizeaza si o aprofundare a gamei, existand trei produse diferite Ursus Pils, Ursus Premium si
Ursus Black. Aceste beri se adreseaza sectorului mediu, consumatoriilor cu venituri medii avand o calitate
ridicata. Dupa cum se observa, acest sector este cel mai mare si profitul obtinut este si el pe masura.
Compania Ursus observand acest fapt, a incercat sa satisfaca cererea pe piata, acoperind toate gusturile
si nevoile in domeniul berii. Astfel, a aparut un produs nou, cu o concentratie alcoolica mai mare fata de
restul beriilor, de 7% care se numeste Stejar. O bere recomandata caracterelor tari. Obtinuta din ingrediente
naturale atent selectionate si avand un continut ridicat de malt, berea Stejar te provoaca sa iti masori cu ea
puterile si exigenta.
Tabelul 4. Furnizorii şi resursele achiziţionate

Furnizori Materie Valoarea anuală a achiziţiilor


(mii EUR)
primă/serviciu
S.C. Souflet Malt Romania SRL malţ, orz 15.000
Pitesti

Furnizori S.C. Biami International Avrig enzime 13.500


principali de
SRL Sibiu
materii prime
S.C. Amylum Romania SRL zahǎr, maltozǎ 24.200
Miercurea Ciuc
S.C. Hopsteiner S.A Germania hamei 26.300
S.C. Haendler & Natermaann folia de pe sticle 16.000
Germania
Furnizori de
S.C. Rauh Germania capse 10.000
materiale
tehnologice S.C. Novis SRL Cluj etichete 11.600
S.C. Henkel Ecolab Romania SA produse curǎţenie 5.000
Iasi
S.C. Huta Szkta Jaroslaw sticle 30.000
Polonia
Furnizori de
ambalaje S.C. Berolina SRL Miercureaa navete 15.400
Ciuc
S.C. Can Pack S.A. Polonia doze 13.800
S.C. Distrigaz Nord Ilfov 10.450

Furnizori de S.C. Electrica SA Ilfov 16.700


energie si
servicii RADET Apǎ Canal Ilfov 15.300

S.C. Romtelecom S.A. 6.000

S.C. BGS S.R.L. Ilfov 3.400


Descrierea concurenţei firmei

concluzii privind competitivitatea firmei


Cele patru companii au inregistrat in 2008 un ritm de crestere al volumului vandut intre 2% (Bergenbier Romania) si 18%
(Ursus Breweries - filiala SABMiller), totalizand vanzari de 16,46 milioane de hectolitri de bere, in crestere cu 8% fata de
rezultatele din anul precedent.
Astfel, multinationalele detin peste 80% din vanzarile locale de bere, de 20,2 milioane de hectolitri la finalul anului trecut, in
timp ce in 2004 acestea acopereau doar 67% din piata.

La momentul intrarii pe plan local, trei dintre cele patru filiale ale marilor producatori multinationali au realizat cel
putin trei achizitii pentru a-si asigura cota de piata, URBB fiind singurul jucator care a decis sa investeasca
intr-un proiect greenfield.

Bereprod

Figura 3. Ponderile pe piaţă ale principalilor concurenţi


Achizitii de bere
In 2004, filiala locala a grupului SABMiller a achizitionat fabrica Aurora Brasov, iar anul trecut, grupului local Romaqua a decis
sa faca investitii intr-un ansamblu greenfield de peste 40 milioane euro, pentru constructia unei fabrici de bere.
In 2008, Heineken a platit peste 150 de milioane de euro pentru Bere Mures, cel de-al doilea cel mai mare producator de bere
independent la acel moment. Si Ursus Breweries a achizitionat in prima luna a acestui an 70% din actiunile Bere Azuga,
intentionand sa cumpere pana la sfarsitul lui 2009 si restul titlurilor, iar Heineken Romania a preluat, in prima jumatate a
anului trecut, compania Bere Mures.
In cadrul celor 12 fabrici detinute pe plan local de cei patru producatori au lucrat anul trecut aproximativ 7.000 de angajaţi.
Aceasta inseamna ca productivitatea medie per angajat a fost de peste 1300.000 de euro.
Din veniturile realizate anul trecut insa, 272 de milioane de euro au fost redirectionate catre stat sub forma de accize si taxe,
potrivit datelor Asociatiei Berarii Romaniei.

Cine a pierdut cota de piata in bere: Pretul si investitiile in promovare au schimbat topul marcilor de bere
Doi dintre cei mai mari producatori de bere, Ursus Breweries si United Romanian Breweries Bereprod (URBB), au anuntat
odata cu rezultatele financiare inregistrate in 2009 si cresterea cotei de piata.
Daca producatorii berilor Timisoreana (Ursus Breweries) si Tuborg (URBB) au castigat anul trecut cateva procente din piata
berii, in conditiile in care aceasta a scazut cu aproximativ 16%, cine sunt berarii care au pierdut cota de piata in 2009?
"Segmentul mainstream (mediu) a crescut, iar segmentul economic a scazut. Aceasta relocare dintre segmentul mainstream
si economic a avut doua motive principale. Pe de o parte anumiti jucatori din piata au derulat intense activitati promotionale
la nivelul marcilor din segmentul mainstream, cu impact asupra pretului din retail, care a devenit mai atragator pentru
consumatorii din segmentul economic.
In acelasi timp, pe fondul unei atitudini de consum mai precaute, manifestata de consumatorii din segmentul economic,
am asistat la o scadere a acestui segment", a declarat Andrei Haret, vicepresedinte vanzari si distributie al Ursus Breweries,
producatorul brandurilor Timisoreana si Ursus care a rulat in 2008 afaceri de peste 320 mil. euro.
Astfel, o sticla de bere Timisoreana (brand situat pe segmentul mainstream - mediu) in ambalaj PET de doi litri costa 5,3-
5,5 lei la raft, in timp ce brandul Servus (brand situat pe segmentul economic si detinut de compania fratilor Micula,
European Food), de asemenea in ambalaj de doi litri, costa 5,1 lei.
Tabelul 5. Analiza SWOT

Avantaje Dezavantaje
Calificarea ridicata a fortei de munca Folosirea materiilor prime din import.
Fluctuatia redusa a fortei de munca Vânzari scazute în sezonul rece.
Grad de inovare foarte ridicat. Infrastructură slab dezvoltată
Cresterea veniturilor totale anuale. preţul ridicat
calitate ridicată
Oportunităţi

Are o buna reputatie interna si


internationala
patrunderea pe noi piete vulnerabilitate la fluctuaţiile mediului de afaceri
creşterea puterii de cumpărare. schimbări ale nevoilor, gusturilor
sau preferinţelor clienţilor
creşterea economică.
schimbări legislative nefavorabile.
Ponderea romanilor care consuma bere a
crescut de la 52% (cat era in 2015) la 71% (in Creşterea TVA-ului pe profit
aprilie 2016), releva un studiu de piata facut de
Creşterea preţurilor materiilor prime
CSOP pentru Tuborg. Romania.
Pericole

Criza economică globală presiunea crescândă a


concurenţei
2.5.Strategia de marketing a firmei

Bergenbier, Heineken Romania, Romaqua Group, United Romanian Breweries


Bereprod si Ursus Breweries, producatori de bere care fac parte din Asociatia
Berarii Romaniei si care detin peste 90% din vanzarile locale de bere, au investit
impreuna cateva milioane de euro intr-o campanie de promovare a berii.
Aceasta este cea mai scumpa campanie de promovare realizata de membrii
asociatiei de la infiintarea acesteia, in 2015. "Am investit un procent semnificativ
din bugetele noastre de marketing, de ordinul milioanelor de euro. Ne-am inspirat
din Spania, acolo unde o astfel de campanie exista de mai mult de 15 ani. Nu am
realizat insa aceasta campanie din cauza crizei economice, ci deoarece piata berii
are o perspectiva buna de crestere pe termen lung", a declarat Jan Derck van
Karnebeek, presedintele Asociatiei Berarii Romaniei si al Heineken Romania. El nu
a dezvaluit insa valoarea neta a investitiilor realizate in aceasta campanie si nici
procentul din bugetul de marketing alocat de fiecare membru al asociatiei.
Campania de promovare a berii se va derula in perioada mai-august a acestui an,
luni in care se inregistreaza cele mai mari vanzari de bere si va cuprinde atat doua
spoturi TV, cat si reclame in presa scrisa si promovare pe internet. Vanzarile de
bere s-au ridicat anul trecut la 17,6 milioane de hectolitri de bere, in scadere cu 13%
fata de rezultatele inregistrate in 2016, potrivit Asociatiei Berarii Romaniei. Potrivit
insa datelor Institutului National de Statistica scaderea inregistrata a fost chiar mai
mare, in conditiile in care in vara anului trecut vanzarile de bere au scazut cu peste
20%.
Analiza strategiei de marketing
Premise
Marca internationala prezenta in peste 90 de tari din intreaga lume, Holsten este cea mai nou intrare in portofoliul de marci al
companiei United Romanian Breweries, parte a grupului Carlsberg Intl. Acest lucru a fost posibil dupa ce, la inceputul
anului 2005, Carlsberg Intl. a achizitionat grupul german Gottsche Beverages.
La nivel international, berea Holsten este produsa din anul 1879, iar in Romania din 2005. Holsten este berea care respecta
legea germana a puritatii, emisa in anul 1516. Conform acestei legi, berea, alaturi de celelalte elemente, trebuie produsa
exclusiv din ingrediente naturale.

Strategie si plan
La nivel strategic, agentia si-a propus sa faca cat mai relevante pentru consumatorii din Romania atuurile brandului:
provenienta si traditia germana. Comunicarea s-a concentrat pe povestea din spatele acestui brand, promovand totodata
valorile brandului identificate ca fiind autentificitatea si specificitatea.
Potrivit reprezentantilor Graffitii BBDO, discutiile cu consumatorii au aratat insa ca brandurile cu traditie si care abordeaza
foarte serios acest aspect sunt vazute ca incercand sa impuna reguli, sa ii faca pe oameni sa devina mai sofisticati, in timp ce
acestia isi doresc pur si simplu sa se simta bine la o bere si sa se distreze in felul lor.
Campania de lansare a urmarit pozitionarea Holsten ca o bere germana autentica, de cea mai buna calitate, dar cu o
personalitate cat se poate de actuala si apropiata de consumatori. Obiectivele lansarii au inclus si atragerea atentiei mass-
media asupra noului brand, crearea unui curent de opinie favorabil lansarii acestui brand pe piata si sustinerea comunicarii la
evenimentul de lansare a marcii de bere.
Publicul tinta al evenimentului de lansare a fost constituit din lideri de opinie si jurnalisti din presa centrala de media si
advertising, presa de afaceri si cea sociala, autoritati, consumatori si clientii si reprezentantii fortei de vanzari.
Pentru a comunica valorile de brand si mesajele, campania de lansare a berii Holsten a fost construita in jurul crearii atmosferei
specifice anului 1879, cand prima bere Holsten a fost produsa la Hamburg. Mesajele care au insotit campania de lansare s-au
axat pe ideea unei beri de provenienta germana, din Hamburg, orasul unde s-a nascut legea germana a puritatii si pe valorile
brandului (prietenie, franchete, autenticitate, specificitate).
Canalele de comunicare au fost adecvate fiecarei categorii de public, astfel pentru presa, s-a realizat o campanie de teasing
realizata cu ajutorul unui ziar special conceput pentru a trezi curiozitatea jurnalistilor - "Hamburg Zeitung" - la care s-a
adaugat evenimentul de lansare cu conferinta de presa aferenta; pentru consumatori, s-a mers pe ideea unei campanii de
presa generata de evenimentul de lansare; clientii si reprezentantii fortei de vanzari au avut parte de sales meeting si au fost
invitati la evenimentul de lansare. Cu doua saptamani inainte de evenimentul de lansare, un numar de 25 de redactii din
Bucuresti au fost vizitate de "Primarul hamburgului" care le-a inmanat jurnalistilor o publicatie surpriza - "Hamburg
Zeitung", respectiv ziarul care relateaza stirile anului 1879 intr-o maniera amuzanta si care surprinde atmosfera si
evenimengtele vremii. Imediat dupa primirea acestui ziar, au venit apoi invitatiile la lansarea Holsten, care
continuau in acelasi ton.
Evenimentul de lansare a fost organizat in jurul conceptului "Dezvelirea statuii" si a reluat momentul de lansare a berii Holsten
in Hamburg din 1879, cand s-a desfasurat degustarea generala urmata de o mare petrecere. Continuand ideea de comunicare a
marcii, lansarea brandului de bere a fost sustinuta de spotul "Petrecerea burlacilor" care arata, la randul sau, ca adevarata
traditie consta in calitatea berii si nu in "traditiile" construite de diverse marci de-a lungul timpului.
Media plan
Outdoor: 1 iunie - 31 decembrie Presa scrisa: 1 iunie - 31 decembrie TV: 24 iunie - 9 octombrie

Rezultate
Cercetarile realizare au arata ca, la doar cateva luni dupa lansare, Holsten s-a pozitionat mai bine decat alte branduri cu
traditie pe piata la indicatorul "o bere ideala", iar la "value for money" a depasit liderul pietei.
Dupa cum au declarat reprezentantii Tempo, campania de prelansare a condus la o rata de participare la evenimentul de
lansare de 89%. Campania de lansare a condus la o rata de notorietate a brandului de 66%, iar 8% din publicul tinta a declarat
ca a citit despre aceasta bere in presa, conform unei cercetari efectuate in luna august 2005. Acoperirea evenimentului s-a
realizat prin 41 de stiri in presa scrisa, 14 stiri online, 3 stiri de agentie si 4 stiri de televizziune.

Verdict
Laurentiu Semeniuc, Strategic Planner, Leo Burnett & Target

Dupa lansarea berii Holsten in Romania, primele intrebari pe care trebuie sa si le puna un om de marketing sau
de strategie trebuie sa se refere la posibile schimbari, atat in segmentul vizat de noul brand, cat si asupra intregii
piete de bere. Cum primele analize trebuie facute la cald (prin urmare, in lipsa datelor de cercetare), o metoda
care se dovedeste de multe ori a fi utila se refera la analiza comunicarii marcii respective.
Ce putem afla despre Holsten urmarind spotul "Petrecerea burlacilor" si diversele initiative ale brandului?
Putem spune cine este Holsten: o bere germana, cu traditie, care beneficiaza de tot heritage-ul specific acestor
tipuri de bere. Numele are o rezonanta "nemteasca", deci buna, si marca a incercat sa profite de ea. Cum? Destul
de bine, tinand cont ca la nivel executional comunicarea Holsten s-a indepartat de cliseele pe carele-am fi
asteptat: imagini idilice ale trecutului, apa foarte pura etc. si, in acelasi timp, s-a ferit sa marseze accentuat pe
traditie, evitand elegant o pozitionare in segmentul vizat de Carlsberg.
Cu toate acestea, anumite elemente ale imaginii Holsten (eticheta, sticla, valorile sugerate) par a tinti spre
segmentele de sus ale pietei de bere. La nivelul intregii piete, din punct de vedere strategic, "Gustul e dincolo de
eticheta" se poate interpreta ca un atac direct asupra marcii Ursus si a comunicarii precedente a acestei marci.
Comparand pozitionarea de comunicare cu pozitionarea de pret, probabil ca Ursus simte deja suflul Holsten in
ceafa.
In acelasi timp, o intrebare oarecum legitima si careia ii gasim cu greu un raspuns este legata de relatia dintre
Holsten si Tuborg, ambele marci URBB. Nu vom asista oare la un proces de canibalizare? Greu de zis. Relatia
dintre cele doua marci este inca ambigua si, din punctul nostru de vedere, usor riscanta. Totusi, e posibil ca
aceasta aparenta confuzie sa fie, in cele din urma, o modalitate isteata de a castiga pe segmentele de sus ale
pietei de bere prin inchiderea oportunitatilor pentru ceilalti jucatori.
Concluzionand, credem ca lansarea Holsten este o miscare de marketing foarte buna, care va consolida pozitia
pe piata a URBB. Singurul semn de intrebare pe care il avem cu privire la campania de
lansare, este faptul ca, din punct de vedere executional, personajele Holsten ne duce
cu gandul la prietenii nonconformisti, care-si traiesc viata dupa reguli proprii, unice,
reguli pe care le-am asocia mai degraba marcii Tuborg.

Strategia de marketing viitoare

Shachar Shaine , presedintele URBB&Carlsrom Beverage, a explicat ca anul 2011 va aduce o serie de provocari
pentru piata de bere din Romania, care va inregistra un ritm de crestere modest, de doar 3%.
“Va exista o crestere a cererii in retail-ul modern, intrucat situatia economica actuala il va determina pe
consumator sa savureze o bere in propria locuinta, fara a mai iesi atat de mult in oras. Nu credem ca vom inregitrsa o
scadere considerabila pe HoReCa, insa acest segment va avea mai mult de suferit decat comertul modern”, declara
Shachar Shaine.
Scaderea investitiilor proiectate de URBB pentru anul acesta, la doar 7 milioane de euro, reprezinta una din
masurile luate de companie in procesul de eficientizare a costurilor. In plus, URBB amana pentru moment
investitiile intr-o noua unitate de productie, intrucat capacitatea fabricii din Bucuresti “este suficienta pentru
urmatorii 2-3 ani”, potrivit presedintelui companiei.
De asemenea, URBB, din portofoliul careia fac parte marci precum Tuborg, Holsten sau Carlsberg, nu
intentioneaza sa lanseze un alt produs anul acesta, incercand sa-si majoreze veniturile prin productia locala si
export.
“Nu intentionam sa lansam alta marca. Orice marca lansata presupune o investitie si o oarecare «neglijenta»
pentru marcile deja existente in portofoliu. Important in momentul de fata este sa ne intarim pozitiile pe segmentele
in care ne aflam”, explica Shaine.
Potrivit oficialului URBB, compania exporta in momentul de fata marcile Tuborg si Carlsberg, urmarind sa se
extinda in zona Balcanilor si sa-si dubleze exportul fata de valoarea atinsa pana in prezent (sub 5%).
O alta problema cu care se confrunta companiile multinationale este si fluctuatia leu-euro. Daca in septembrie-
octombrie, URBB si-a stabilit un buget pentru 2009 la un curs de 3,8 lei/euro, compania revizuindu-l la inceputul
acestui an, cand a fost luat in calcul un curs de 4,5 lei/euro.
“Ne afecteaza fluctuatia monetara, nu este un lucru pozitiv, dat fiind faptul ca 80% din material prima este
importata. Deocamdata nu avem aprobare de a lua materie prima din Romania, iar
capacitatea este limitata pe plan local. Importam materie prima din Austria, Olanda”, declara Shachar Shaine.
In ceea ce priveste o eventuala scumpire a produselor, presedintele URBB sustine ca ia in calcul o majorare a
pretului de 4-5%.
“In primul rand, trebuie sa analizam piata. Nu avem o politica de cost +. Incercam sa analizam cat de mult este dispus
clientul sa plateasca. Politica de pret este un subiect sensibil. Depinde si de concurenta. Unde concurenta este mare
e dificil de crescut pretul. Trebuie sa vedem cum vom evolua in primul trimestru si abia apoi vom decide ce vom
face”, afirma Shaine.
Acesta considera ca cererea de bere nu va scadea, ci se va mentine la un nivel similar cu cel din 2009, peste 90 de
litri pe cap de locuitor.
“Berea in Romania nu este un produs scump. Daca vizitam alte tari, cred ca in afara de
Bulgaria, nu gasesti alt loc in care berea sa fie la fel de ieftina ca in Romania. In Austria,
Germania intalnim un pret dublu pentru berea la raft. Exista sensibilitate fata de pret insa romanul apreciaza foarte mult
calitatea si marca. Exista legatura intre consumator si marca. Mai ales in situatie de criza marcile mai puternice au mai putin de
pierdut decat cele care nu au o pozitie solida”, crede Shachar Shaine.

“Pe timp de criza sunt lucruri «nice to have» (ex. petrecerile) si «must have» (ex. eficienta, advertising)”
“Trebuie sa fim optimisti, dar si realisti. Situatia asta va trece. Am fost obisnuiti cu o crestere mare de doua cifre
pentru piata de bere. Criza financiara pe care o traversam este o alta perioada in care fiecare trebuie sa vada cum
poate supravietui. Daca pozitia din 2010 va fi una solida, in 2011 va fi bine”, afirma presedintele URBB.
In prezent, URBB detine 9% cota de piata pe segmentul berii, respectiv 4-5% pe piata bauturilor racoritoare.
Daca in 2009 compania a inregistrat o crestere de 70% pe segmentul de bauturi racoritoare, in 2010 oficialii URBB
preconizeaza o crestere a vanzarilor de 37%.
Totodata, cea mai mare crestere in 2009, la nivelul intregului portofoliu, au raportat-o brandurile Tuborg si Granini,
potrvit declaratiilor lui Shachar Shaine.
“Tuborg are o pondere de 40% pe segmentul bere, iar Granini peste 50% din ce vindem pe bauturi racoritoare.
Tuborg ne arata un trend foarte bun in ultimii trei ani si cred ca marca s-a consolidat foarte mult. Noi avem un plan
ambitios si pentru Carlsberg si Skol”, a spus Shaine.
De asemenea, URBB isi propune sa atinga o cota de piata de 10% pe segmentul berii fara alcool cu brandul Holsten.
Un alt element important in consolidarea pozitiei pe piata locala il reprezinta comunicarea, crede presedintele
URBB. In acest sens, compania a alocat pentru 2010 un buget de promovare cu 15% mai mare fata de anul trecut,
principalele canale de comunicare fiind in special TV-ul si Internetul.
“Nu am taiat bugetele de publicitate. Continuam sa promovam toate marcile. Vorbim insa de un buget de promovare
distribuit mult mai efficient. Vom folosi cu precadere TV-ul si Internetul,
insa depinde de nevoile specifice fiecarei marci in parte”, declara Shachar Shaine.
La finalul anului 2009, vanzarile URBB au crescut cu 12% in volum, valoare care include atat vanzarile de bere, cat
si cele de bauturi racoritoare. Vanzarile de bere au reprezentat 85% din totalul vanzarilor, in timp ce marcile cu
cele mai mari cresteri au fost Tuborg si Holsten. Cifra de afaceri a companiei s-a majorat in 2009 cu 18% fata de
2008.
Portofoliul URBB cuprinde marcile internationale de bere - Tuborg, Tuborg Strong, Tuborg Christmas Brew,
Carlsberg, Skol, Guinness, Holsten si Kilkenny si bauturile racoritoare - Orangina si Granini.
MATERII PRIME , AUXILIARE SI MOD DE DEPOZITARE
Tabel 6 - Materii prime si Cantitatea in 2008 Modul de ambalare si depozitare
auxiliare Materii prime
Productia de bere
Malt 16897,624 t Vrac – in siloz de 180 t
Porumb 3630,343 t Vrac in siloz de 180 t
Apa 400000 mc Rezervor suprateran de 2200 mc
Concentrat de hamei 13,68 l t Borcane sticla de 215 ml
Hamei 36,68 t Pungi hidroizolate de 0,5 kg
CO2 3118,28 t Tanc de 20 tone
Sulfat de calciu 65 t Saci hartie 25 kg
Beta glucanase (ULTRAFLO) 2,23 t Bidon plastic 240 kg
Clorura de zinc 35 kg Bidon 30 l
Polyclar 10 9,518 t Bidon plastic 240 kg
Metabisulfit de sodiu 1,73 t Saci hartie de 25 kg
Acid lactic 25 kg Bidon 30 l
Zahar 70,5 t Saci 50 kg
Productia de sucuri
Apa 30000 mc Rezervor suprateran de 2200 mc
Concentrat 242462 kg Butoaie metalice de 245 kg
Zahar SD 636,5 t Saci de1 tona
Benzoat de sodiu 1,1 t Pungi hartie de 5 kg
Acid citric 2,775 t Pungi hartie de 5 kg
CO2 600 t Tanc de 20 tone
Imbuteliere bere
Apa 320000 mc Rezervor suprateran de 2200 mc
Lubotop LH lubrifiant sintetic 13415 l Bidon de 240 litri
benzi inox
Lubo drive P3 lubrifiant 3,657 l Bidon de 240 litri
sintetic benzi platic

Luboklar HH lubrifiant pe 420 l Bidon de 240 litri


baza de sapun
Polix NN aditiv pt. baile de clatire 6,596 l Bidon de 240 litri

Stabilon Plus aditiv pt. soda 13,675 l Bidon de 240 litri


caustica
Imbuteliere sucuri
Apa 20000 mc Rezervor suprateran de 2200 mc
Materiale auxiliare
Hipoclorit de sodiu 23860 kg Bidon de 240 litri
Clorură de sodiu 35700 kg Bidon de 240 litri
Acid clorhidric 32% 123894 kg Bidon de 240 litri
Organizarea, managementul şi resursele umane ale firmei

Organigrama firmei

Preşedinte

Departament
Departament
Vânzări şi
tehnic
Distribuţie

Manager Centrul Naţional


Operaţiuni Producţie de Distribuţie

Departament Distribution Departament


Operaţiuni Planner Stock Controller Îmbuteliere Vânzări

Controlul
Supervizori Dispecerat Facturare Calităţii

Gestionari

Departament Departament
Marketing

Departament
Economic

Departamentul

Departamentul
Credite
Tabelul 7. Salariaţii firmei – Echipa de management

Nume şi prenume Funcţia Studii/Specializări


Shachar Shaine Presedinte Universitatea Technion din Haifa;
Executive MBA, la Bredford University
Vice-Presedinte de College of Business Management; MBA in Marketing
Marketing in cadrul Heriot-Watt
Doron Zilberstein
University, Edinburgh Business School
Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Ecologice;
Vice-Presedinte Resurse Master of Arts in Human Resources Management la
Desiree Diaconescu
Umane “University of Westminster” (Londra).

Manager Departament
Calitate
Facultatea de Chimie Industriala, Sectia Inginerie,
Mario Zurini
Institutul Politehnic Bucuresti.

Angajati
URBB are aproximativ 950 de angajati. Varsta medie a acestora este de 34 de ani. Distributia dupa functii este
urmatoarea:
Tabelul 8. Numărul de salariaţi - detaliere pe activităţi

Activitatea Număr de salariaţi


ocupa pozitii de middle si top 10 %
management
se ocupa de vanzari si distributie 50 %
lucreaza in Fabrica Tuborg 40 %
TOTAL 100

curriculum-uri vitae pentru consiliul director şi persoanele cheie din firmă


Planul financiar al firmei
Tabelul 9. Bilanţul simplificat al firmei

AGENTUL ECONOMIC CU CODUL UNIC DE IDENTIFICARE 5857302

Denumire platitor: URSUS BREWERIES S.A

Adresa: B-dul UNIRII 27 Timisoara

Judetul: MUNICIPIUL TIMISOARA

Numar de inmatriculare la Registrul Comertului: J40/11906/1994

Act autorizare:

Codul postal:

Telefon: 0723212146

Fax: 0212055005

Stare societate: INREGISTRAT din data 22 Iunie 1994

Observatii privind societatea comerciala:

Data inregistrarii ultimei declaratii: (*) 17 Februarie 2016

Data ultimei prelucrari: (**) 23 Februarie 2016

Impozit pe profit (data luarii in evidenta): 01-01-2003

Impozit pe veniturile microintreprinderilor (data NU


luarii in evidenta):

Accize (data luarii in evidenta): 26-02-1998

Taxa pe valoarea adaugata (data luarii in evidenta): 01-05-1995

Contributia de asigurari sociale (data luarii in 31-01-2004


evidenta):

Contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli 31-01-2004


profesionale datorate de angajator (data
luarii in evidenta):

Contributia de asigurari pentru somaj (data luarii in 31-01-2004


evidenta):
Contributia angajatorilor pentru Fondul de garantare 01-01-2007
pentru plata creantelor sociale (data
luarii in evidenta):

Contributia pentru asigurari de sanatate (data luarii 31-01-2004


in evidenta):

Contributii pentru concedii si indemnizatii de la 01-01-2007


persoane juridice sau fizice (data luarii in evidenta):

Taxa jocuri de noroc (data luarii in evidenta): NU

Impozit pe veniturile din salarii si asimilate 01-01-2003


salariilor (data luarii in evidenta):

Impozit la titeiul si la gazele naturale din productia NU


interna (data luarii in evidenta):

Redevente miniere/Venituri din concesiuni si NU


inchirieri (data luarii in evidenta):

Redevente petroliere (data luarii in evidenta): NU


Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2008 ai agentului
economic cu codul unic de identificare: 5857302

Tip situatii financiare depuse BILANT COMPLET


CONFORM ORDINULUI
1752/2016

Indicatori din BILANT lei

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 298463420

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL, din care 168837148

Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, 41097963


marfuri etc.)

Creante 112932471

Casa si conturi la banci 14806714

CHELTUIELI IN AVANS 9721984

DATORII - TOTAL 366587740

VENITURI IN AVANS

PROVIZIOANE

CAPITALURI - TOTAL, din care: 110434812

Capital social subscris varsat 1660

Patrimoniul regiei

Patrimoniul public

Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Cifra de afaceri neta 343614108

VENITURI TOTALE 404089040

CHELTUIELI TOTALE 434603817

Profitul sau pierderea brut(a)

-Profit

-Pierdere 30514777

Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar

-Profit
-Pierdere 30514777

Indicatori din DATE INFORMATIVE

Numar mediu de salariati 387

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN Fabricarea berii

Indicatori de profitabilitate 2004 2005 2006 2007 2008


Marja de profit brut (%) 12,5595 14,3338 16,3822 13,5983 14,1049

Marja de profit net (%) 9,1802 12,1144 14,1783 11,9212 12,0141

Rentabilitatea capitalului propriu inainte de 32,3200 29,1483 32,6826 33,6744 38,8522


impozitare

Rentabilitatea capitalului propriu dupa 23,6239 24,6352 28,2859 29,5213 33,0930


impozitare