Sunteți pe pagina 1din 6

Nume şi prenume: Data:

An de studii:

EXAMEN
LIMBA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ

PUNCTAJ TOTAL ITEMI: 7 puncte


1 item= 0, 20 puncte

1. Valorile literei o în enunţul: Oare va fi serioasă sau aprigă ca o leoaică? sunt:


a. SV, SV, V, SV;
b. o semivocalic cu val. de u în oare, serioasă, leoaică şi V;
c. vocală în toate cuvintele.

2. Cuvântul chercheliţi conţine:


a. 3 vocale, 5 consoane, 1 i scurt, 2 litere ajutătoare;
b. 3V, 5C, 1 i scurt, 4 litere ajutătoare;
c. 4V, 6C, 4 litere ajutătoare.

3. În cuvintele xerox, exact, rucsac apar:


a. 5 litere şi 7 sunete + 5 litere şi 6 sunete + 6 litere şi 6 sunete;
b. 5 litere şi 5 sunete + 5 litere şi 5 sunete + 6 litere şi 6 sunete;
c. 5 litere şi 7 sunete + 5 litere şi 7 sunete + 6 litere şi 5 sunete.

4. Conţin diftongi toate cuvintele din seria:


a. ceaşcă, cafea, aceasta, creion;
b. geană, făcea, trecea, mingea;
c. creion, picioare, toate, leu.

5. Forme verbale corecte sunt numai în seria:


a. tu vii, tu scri, tu întârzii, eu venii, eu vorbi, să scri;
b. să fii, să şti, tu scrii, eu vorbi, eu întârzi;
c. să fii, tu scrii, să ştii, eu vorbii, tu întârzii.

6. Sunt corect scrise cuvintele din seria:


a. cearceaf, prim-ajutor, repaos, gheto, întrepid;
b. cearceaf, prim ajutor, repaus, ghetou, întrepid;
c. cearşaf, prim ajutor, repaus, ghetou, intrepid.

7. Nu se despart la capăt de rând:


a. cuvintele abreviate, cifrele romane de litere, numeralul cifră de substantiv;
b. substantivele comune, locuţiunile adjectivale, locuţiunile verbale;
c. substantivele proprii, adjectivele calificative, adverbele de loc.

8. Precizaţi seria formată numai din cuvinte care conţin exclusiv hiat:
a. aisberg, conştiincios, evlavios, gerunziu;
b. evazionist, fastuos, invazie, muchie;
c. litigiu, august, eliziune, aidoma.

9. Pot fi atât semne de punctuaţie, cât şi de ortografie:


a. punctul (.) şi virgula (,) ;
b. cratima şi apostroful;
c. virgula şi apostroful.
Exemplificaţi.
10. Sunt corect despărţite în silabe toate cuvintele din seria:
a. at-las, pă-du-re, sculp-tor;
b. si-tu-a-ţi-e, gar-ni-zoa-nă, gră-di-nă;
c. moa-ră, tre-flă, tig-ru.

11. Precizaţi câte greşeli, de orice natură, există în următoarea frază: Nu fii trist, ci fii vesel, întru cât fii tăi, ca
dealtfel şi proprii fii, sunt copii foarte buni.
a. trei greşeli;
b. patru greşeli;
c. cinci greşeli.
Indicaţi care sunt aceste greşeli.

12. Recunoaşteţi enunţul în care apar greşeli de scriere:


a. Aici, de mult, curgea un fir de apă;
b. Te iubesc atât de mult, mama!;
c. De mult ce-ai alergat, ai obosit.

13. Indicaţi seria care conţine doar cuvinte compuse:


a. curea de piele, pânză de păianjen, nume de familie;
b. an-lumină, hipodrom, burghezo-democratic;
c. cuvânt-înainte, carte de vizită, genocid.

14. Se dă următorul enunţ: Preşedenţia (1)/ preşedinţia (2) avea nevoie de un repaos (3)/ repaus (4), chiar dacă asta
poate părea multora cam hilar (5)/ ilar (6). Dintre cuvintele subliniate au forme literare:
a. doar 2, 4, 5 şi 6.
b. doar 2, 4 şi 6;
c. doar 2, 3 şi 6.

15. Fie următoarele definiri şi/ sau explicări de cuvinte:


a. care este predispus unor maladii (de regulă de natură psihică);
b. care poate fi denaturat;
c. care poate fi înstrăinat.
Care dintre acestea reprezintă sensul/ sensurile adjectivului alienabil?

16. Precizaţi care este rădăcina cuvîntului desfiinţare:


a. fiinţa-;
b. fi-;
c. fiinţ-.

17. Care dintre următoarele enunţuri este cel corect:


a. Comunismul a instaurat un regim totalitarist.
b. Obţinuse o victorie totalitară şi fără drept de apel asupra duşmanului.
c. Distrugerile provocate de bomba cu neutron pot duce la dispariţia oamenilor.

18. Sunt formate prin derivare parasintetică toate cuvintele din seria:
a. neîmpădurit, dezgheţare, cioplitură, abatere;
b. necioplit, înotare, denumire, târâtură;
c. neînflorit, dezbatere, nevăzut, descumpănit.

19. Sunt derivate toate cuvintele din seria:


a. supărăcios, benzinărie, floral;
b. arămiu, culoare, deschis;
c. nefiresc, neaoş, floare.

20. Indicaţi sensul corect al adjectivului fortuit:


a. obligatoriu;
b. forţat;
c. întâmplător.

21. Seria care conţine doar cuvinte din familia lexicală a substantivului om este:
a. omenesc, omenie, omenos;
b. omenire, umanitate, omeneşte;
c. omuşor, uman, omuleţ.

22. Verbele din enunţul : Afară e iarnă, dar nu mi-e frig, pentru că m-am îmbrăcat destul de gros, sunt analizate
corect în seria :
a. e = predicat verbal ; nu e = predicat verbal ; m-am îmbrăcat = predicat verbal ;
b. e iarnă = predicat nominal ; nu e frig = predicat nominal ; m-am îmbrăcat = pr. verbal ;
c. e = predicat verbal ; nu e frig = predicat nominal ; m-am îmbrăcat = predicat verbal

23. Analiza corectă a verbelor din enunţul : Când mă hotărâsem să devin avocat, am fost duşmănit de cine nu m-am
aşteptat., este :
a. mă hotărâsem = p.v. / verb la diateza reflexivă + să devin = p.v./ verb predicativ + am fost duşmănit = p.v./ verb
la diateza pasivă + nu am aşteptat = p.v./ verb la diateza activă ;
b. hotărâsem = p.v. / verb la diateza activă + să devin avocat = p.n. + am fost duşmănit = p.n. + nu m-am aşteptat
= p.v./ verb la diateza reflexivă ;
c. mă hotărâsem = p.v. / verb la diateza reflexivă + să devin avocat = p.n. + am fost duşmănit = p.v./ verb la
diateza pasivă + nu m-am aşteptat = p.v./ verb la diateza reflexivă.

24. În propoziţia : De copaci, nu se vedea pădurea de mesteceni., cuvintele subliniate au funcţia sintactică de :
a. ambele c.directe ; b. c.c.cz. + atr.subst.prep. ; c. ambele c.c.cz.

25. În care variantă toate substantivele au mai multe forme de plural ?


a. cap, corp, nas ; b. element, corn, ochi ; c. pas, hotel, coardă.

26. In enunţurile : A este vocală. Casa din spate este mică. Rochia este a Mariei. Maşina alor mei s-a stricat.,
valorile morfologice ale cuvintelor subliniate sunt, în ordine :
a. articol nehotărât, art. hotărât, art. nehotărât, art. posesiv-genitival ;
b. substantiv, art. hotărât, art. nehotărât, art. posesiv-genitival ;
c. substantiv, art. hotărât, art. posesiv-genitival, art. posesiv-genitival.

27. Sunt la gradul superlativ absolut toate adjectivele din varianta :


a. tare frumos, din cale-afară de frumos, prea frumos, frumooooos ;
b. destul de frumos, atât de frumos, aşa de frumos ;
c. cel mai frumos, cel mai puţin frumos, foarte frumos.

28. Recunoaşteţi formele corecte de plural ale adjectivelor compuse :


a. nou-nouţe, gol-goluţe, clarvăzători, alb-albaştri ;
b. noi-nouţe, albastre-deschise, clarivăzători, alb-albastre ;
c. răuvoitoare, relefăcătoare, bine-cunoscute, sus-menţionate.

29. În fraza : “Ce a scos din voi Apusul când nimic nu e de scos ?” pronumele au următoarele funcţii sintactice :
a. ce = c.d., pronume interogativ, Ac. ; din voi = c.i., pron. personal, Ac. ; nimic = subiect, pron. negativ, N ;
b. ce = subiect, pronume relativ, N ; din voi = c.i., pron. personal, Ac. ; nimic = c.d., pron. negativ, Ac.;
c. ce = c.d., pronume interogativ, Ac. ; din voi = c.i., pron. personal, Ac. ; nimic = c.d., pron. negativ, Ac.

30. Funcţiile sintactice şi valorile morfologice ale cuvintelor subliniate : Spune când pleci. S-a săturat de privit pe
stradă.
a. c.d. expr.prin adv. rel.de timp + c.d. expr.prin subst., Ac. + c.c.l. expr.prin subst. Ac. ;
b. c.c.t. expr.prin adv. rel. + c.i. expr.prin verb la supin + c.c.l. expr.prin subst. în Ac. ;
c. c.c.t. expr.prin adv. rel. + c.i. expr.prin subst., Ac. + c.c.l. expr.prin subst. Ac.

31. Felul propoziţiilor şi cuvintele subliniate din enunţul : Venisem înaintea cui se lăudase că va sosi primul, deşi
plecasem mai târziu.
a. PP + CM + CD + CV + c.c.t., pron.relativ în Genitiv + c.c.t., adv. de timp, gradul comparativ de superioritate ;
b. PP + CM + CI + CV + subiect, pron.rel., G + c.c.t., adv. de tip, gradul comparativ de superioritate ;
c. PP + CT + CI + CV + subiect, pron.rel., G. + c.c.t., adv. de timp, gradul comparativ de superioritate.

32. Felul propoziţiilor din fraza : La votare nu ştii cine pentru cine votează.
a. CD, PP, CD ; b. PP, CD ; c. PP, SB, CD.

33. Analiza cuvintelor subliniate din enunţul : Ai mei au fost copleşiţi de musafiri., este corectă în varianta :
a. atr.adj. expr. prin adj.pron.posesiv, G. + predicat verbal expr. prin verb la diateza pasivă + c.i. expr.prin subst.;
b. subiect expr. prin pron.posesiv, G. + predicat nominal format din vb. copulativ şi nume pred. expr.prin adj. +
compl.de agent expr.prin subst.;
c. subiect expr. prin.pron.posesiv, N. + predicat verbal expr. prin verb la diateza pasivă + c. de agent expr.prin
subst.

34. Felul propoziţiilor şi predicatele din fraza : “Şi dacă ramuri bat în geam/ Şi se cutremur plopii/ E ca în minte să
te am/ Şi-ncet să te apropii. ”
a. PP + CŢ + CŢ + CI + CI ; bat= p.v. + se cutremur = p.v. + e= p.v. + să te am = p.v. + să te apropii = p.v.;
b. PP + SB + SB + CS + CS ; bat= p.v. + se cutremur = p.v. + e= p.v. + să am = p.v. + să apropii = p.v.;
c. PP + CŢ + CŢ + PR + PR ; bat= p.v. + se cutremur = p.v. + e= p.n.i. (predicat nominal incomplet) + să am =
p.v. + să te apropii = p.v.

35. Delimitarea şi felul propoziţiilor : Dar, cum îl ştiam pe el foarte inteligent, iar pe ea o ştiam extrem de emotivă,
eram sigur că acolo e o devenire în care eu aş fi fost de prisos ; mi-a devenit clar că şi dacă aş fi fost acceptat de
cei doi prieteni ai noştri, aş fi avut parte numai de compătimirea ei care nu mi-a convenit nici mie şi niciunuia
dintre cei pe care îi cunosc, prieteni sau duşmani ; fireşte că aceste susceptibilităţi sunt doar ale mele.
a. PP +CZ+CZ+CI+AT+PP+SB+CV+AT+AT+PP+SB ;
b. PP +CM+CM+CD+AT+PP+CD+CŢ+AT+AT+PP ;
c. PP+CZ+CZ+CD+AT+PP+CD+CV+AT+AT+PP.

Notă: Se acordă 1 punct pentru prezenţa la tutoriale şi 2 puncte pentru TC.


Timp de lucru – 2 ore
1. B
2. B
ker-ke-liţi = 3 vocale (e, e şi primul i) + 5 consoane (k,r,k,l,ţ) + 1 i
scurt final + 4 litere ajutătoare (h,e,h,e). Fiind singurul sunet
vocalic în cele două silabe, e este şi vocală, şi literă ajutătoare.
3. A
4. C
Se despart cuvintele în silabe: cre-ion, pi-cioare (i este literă
ajutătoare) toate, leu. În celelalte variante, e este literă ajut. în
cuvintele: ceaşcă, aceasta, geană, făcea, mingea, trecea.
5. C
6. C
7. A
8. B
9. A
Pot fi semne de ortografie, dar şi de punctuaţie numai:
punctul – devine semn de ortografie în abrevieri;
virgula – semn de ortografie când leagă 2 cuvinte simetrice (cu
chiu, cu vai)
cratima - este semn de ortografie, dar devine de punctuaţie când
leagă 2 numerale aproximative (doi-trei elevi).
10. B
11. C
Fraza corectată: Nu fi trist, ci fii vesel, întrucât fiii tăi, ca de altfel şi
propriii fii, sunt copii foarte buni.
12. A
demult = odinioară
13. B
14. A
15. C
16. B
17. C
a – Comunismul este un regim totalitar (pleonasm)
b – o victorie totală, nu totalitară
18. C
19. A
20. C
21. A
22. A
De reţinut regula: dacă după verbul a fi este un substantiv care
arată un fenomen din natură (frig, ger, ceaţă, iarnă, linişte, aprilie,
seară etc.), substantivele respective au funcţia sintactică de subiect,
iar verbul a fi capătă valoare existenţială (devine predicat verbal).
23. C
24. B

25. B
26. C
27. A
28. A
29. A
30. B
De reţinut: mijloacele de legătură exprimate prin pronume relative-
interogative, pronume nehotărâte compuse, adverbe relative sau