2/16/2018 Paul Celan şi prietenii săi - Fundatia Romania Literara

Înapoi la pagina curenta

Lecturi la zi:
Paul Celan şi prietenii săi de Luminiţa Marcu

Alte articole
Nu cred că sînt multe cărţi de evocare la fel de plăcute şi de fireşti ca de
aceasta, în care superlativelor să le stea atît de bine şi aproape nici o Luminiţa
Marcu
stridenţă sentimentaloidă să nu tulbure amintirile pline de dragoste. Mai
mulţi prieteni scriu despre Paul Celan aşa cum a fost, aşa cum l-au
Tipăreste
cunoscut. Poveştile seamănă între ele, protretul lui Paul Celan e
necontradictoriu, poate şi pentru că majoritatea se referă la aceleaşi Cuprins Nr. 22
perioade, cîţiva ani petrecuţi în România, înainte de plecarea poetului şi
apoi scurte întîlniri în străinătate, după foarte mult timp. E un portret în
faţă şi revers, un protret al artistului la tinereţe şi un alt portret,
dramatic, al exilatului la o senectute prematură, sufletească.
Celan trînăr e pur şi simplu strălucitor, monden, cuceritor: "Tînărul poet
avea un şarm romantic, nu sumbru, ci melancolic - senin, în ochii căprui,
căruia îi sucombaseră Lia Fingerhut şi Ciuci Marcovici" (Maria Banuş)
Peste cîteva pagini, Ovid Crohmălniceanu povesteşte tocmai întîmplarea
cu pricina: "A fost tot într-o seară, de data asta, la Petre Solomon acasă,
cu numeroşi oaspeţi. Printre cei prezenţi se afla şi o actriţă, Ciuci
Marcovici, mai curînd stranie decît frumoasă. Paul o remarcă imediat şi
căzu, ca lovit de trăznet, în transă. Nu se mai dezlipea de dînsa. O
botezase, pe loc, "regina mea" şi o păzea, aşezat turceşte, la picioarele
ei, dezbrăcat de cămaşă, ca un sclav. În afara obiectului acţiunii sale de
seducţie, pentru Paul nimic nu mai exista. Vorbea şoptit cu Ciuci, fără
întrerupere. Pe urmă, a început să cînte Flandern in Not." Nimic
extraordinar pînă aici, un poet monden, plin de succes, cu gesturi
fantaste, boeme. Numai că acel cîntec, piesa lui de rezistenţă în cucerirea
femeilor, după cum spune glumeţ Crohmălniceanu, e un vechi cîntec
german despre moarte, un cîntec sumbru, obsedant, un fel de indiciu
înspre partea nevăzută, plină de traume a personalităţii poetului: "Venise
la Bucureşti direct dintr-un lagăr de muncă - venise traumatizat de un
eveniment care-l zdruncinase pentru tot restul zilelor: uciderea părinţilor
săi de către hitlerişti, într-un lagăr din Ucraina. El însuşi scăpase ca prin
minune de la moarte, dar această minune îi otrăvise iremediabil viaţa.
(Petre Solomon)
Paradoxuri majore îi marchează existenţa, deopotrivă cea literară şi cea
personală. Plecat definitiv din ţară în 1947, Paul Celan alege limba
germană ca limbă a poemelor sale, "obscurizînd pînă la pierderea de sens
limba celor care îi omorîseră tata şi mama", după cum spunea un critic,
citat de Crohmălniceanu. În Germania de Vest ajunge să fie considerat în
scurt timp unul dintre cei mai mari poeţi postbelici. Celan trăieşte însă în
Franţa şi se căsătoreşte cu Gisele Lestrange, fiica unui cunoscut
susţinător al regimului de la Vichy, antisemit virulent. Gisele îl părăseşte
la apariţia simtomelor dezechilibrului nervos, pentru a se întoarce cu puţin
înainte de sinucidrea poetului. După moartea lui se opune oricăror
încercări de intruziuni în biografia poetului, oricît de amicale. Obţine în
justiţie chiar interzicerea vînzării cărţii lui Petre Solomon, unul dintre cei
mai apropiaţi şi devotaţi prieteni ai poetului.
Î
http://www.romlit.ro/paul_celan_i_prietenii_si?makePrintable=1 1/2
2/16/2018 Paul Celan şi prietenii săi - Fundatia Romania Literara

În afara celor citaţi deja, volumul mai conţine mărturii şi analize semnate:
Ion Caraion, Ştefan Augustin Doinaş, Nina Cassian, Magda Cârneci, Andrei
Corbea, Geo Şerban, Marcel Aderca, Szasz Janos, Veronica Porumbacu,
un grupaj de poeme şi cîteva fragmente din două discursuri rostite de
Paul Celan cu ocazia primirii unor premii la sfîrşitul anilor '50. În totul este
un volum discret în dimensiuni şi în tonul evocărilor, o întîlnire caldă,
autentică cu un poet despre care în România cu siguranţă se va scrie din
ce în ce mai mult în viitor.

Paul Celan, - Ochiul meu rămîne să vegheze, Versuri, glose, evocări, Caiet
cultural 3, editat de "Realitatea evreiască", 144 p., f.p.

© Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara

http://www.romlit.ro/paul_celan_i_prietenii_si?makePrintable=1 2/2