UNVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Urbanism și Arhitectură

Departamentul Drumuri, Materiale și Mașini pentru

Construcții

Lucrare de An
la Utilizarea calculatoarelor

a efectuat

st.gr.

a verificat

Lector Superior

Chișinău 2016
 Cuprins

INTRODUCERE

1. INIȚIALIZAREA SPAȚIULUI DE LUCRU

1.1 Începerea unui desen

1.2 Ajutoare grafice

1.3 Mecanismul Object Snap

1.4 Desenarea pe mai multe straturi

2. COMENZILE DE DESENARE

2.1 Desenarea liniilor

2.2 Desenarea cercurilor

2.3 Desenearea poligoanelor

3. TEHNICI PENTRU EDITARE

3.1 Ștergerea entităților

3.2 Tăierea entităților

3.3 Racordarea a două entităților

3.4 Oglindirea obiectelor

3.5 Realizarea copiilor multiple plasate uniform

4. COTAREA DESENELOR

4.1 Definirea stilului de cotare

4.2 Editarea cotelelor

5. HAȘURAREA DESENELOR

6.CONCLUZIE

2
 INTRODUCEREA

Utilizarea calculatorului a condus la realizarea de multiple facilități în reprezentările grafice,cum ar fi

precizia și acuratețea desenelor, cotarea exacta,modularea unor elemente constrictive ale desenului,
crearea de biblioteci de date, scrierea ușoară a textelor desenului,ș.a.Proiectarea reprezintă un sistem
coerent de activități mintale și tehnice care au ca scop elaborarea documentațieide realizare a unui produs
care trebuie să răspundă unor cerințe social-economice.Proiectarea asistată la calculator (Computer
Aided Design-CAD)poate fi difinită ca o activitate de utilizare a unui sistem de calcul in
proiectarea,modificarea analiza și optimizarea proiectării.Cel mai răspîndit mediu de grafică(folosit în
peste 150 de țări) este AutoCad-ul,el este standartul industrial pentru proiectare/desenare asistată la
calculator.Este lider in domeniul CAD. AutoCad-ul este întrebuințat foarte frecvent pentru :

1.Calitatea superioară a desenului realizat pe calculator

2.Timp de execuție mult mai scurt

3.Precizia foarte mare (16 zecimale)

4.Realizarea desenelor in 2D și modelarea în 3D

5.Facilități încorporate-flexibilitate care permite ambientarea,adică adaptarea la modul de lucru

propriu.

Lansarea programului AutoCAD şi descrierea ecranului de lucru .

Incepând cu versiunea 12, AutoCAD-ul a fost conceput să ruleze sub Windows şi ca urmare lansarea
în execuţie a programului se face cu uşurinţă executând dublu clic pe pictograma respectivă sau lansând
programul direct din directorul ACAD, acad.exe. O dată cu lansarea programului se deschide o fereastră
de lucru în care se pot identifica elemente de interfaţă din figura 1.

Observaţie Ecranul AutoCAD este foarte uşor configurabil, iar ceea ce a fost prezentat înainte
reprezintă configurările AutoCAD prestabilite.

Fig.1 Ecranul AutoCad 2000(repartizarea

ecranului)

3
 Lansarea AutoCad-ului Fig.2

Lansarea AutoCAD-ului poate fi efectuată prin una din metodele:

· dublu clic pe pictograma AutoCAD aflată pe desktop;

· din meniul Start, urmand calea : Start / Programs /AutoCad

INIȚIALIZAREA SPAȚIULUI DE LUCRU

1.1.Începerea unui desen

Lansarea în execuţie a programului AutoCAD se concretizează prin apariţie pe ecranul monitorului a

unei fereastre standard, cu un desen nou, alb, fără nume. Acesta este editorul de desenare şi permite
crearea imediată a elementelor geometrice.

Iniţializarea spaţiului de lucru presupune:

-Stabilirea formatului ecranului şi a unităţilor de măsură.

4
 Fig.3

1.2.Ajutoare grafice

Pentru uşurarea lucrului în AutoCAD se folosesc şi mijloace auxiliare de proiectare, cum ar fi:

Modul SNAP asigură deplasarea discretă a cursorului de-alungul unei grile invizibile de puncte “de
fixare” prestabilite.

Modul GRID crează o grilă de puncte vizibilă pe ecran, dar care nu face parte din desen şi nu apare la
imprimare. Această grilă se afişează numai in limitele formatului şi constituie un mijloc ajutător pentru
desenare.Parametrii grilelor SNAP şi GRID pot fi stabiliţi atat de la linia de comandă, cat şi prin
intermediul casetei de dialog.

Activarea / dezactivarea grilei SNAP se efectuează prin unul din modurile:

· plasarea sau inlăturarea bifei din dreptul Snap On din caseta de dialog Drafting setting;
· tasta F9;
· combinaţia de taste Ctrl+B;
· clic-stanga pe butonul SNAP al barei de star
Activarea /dezactivarea grilei GRID se efectuează prin unul din modurile:
· plasarea sau inlăturarea bifei din dreptul Grid On din caseta de dialog Drafting setting;
· tasta F7;
· combinaţia de taste Ctrl+G;
· clic-stanga pe butonul GRID al barei de stare.
ORTHO Permite realizarea de linii orizontale şi verticale sau paralele între ele.Cu tasta F8 se comută
ON/OFF.

5
1.3. Mecanismul Object Snap

Modul de lucru OSNAP (object snap) permite indicarea exactă a punctelor specifice ale entităţilor
existente pe ecran sau a celor care se află intr-o relaţie spaţială cu entitatea.
Activarea/dezactivarea modului se produce din bara de stare prin dublu clic-stanga pe butonul OSNAP,

Ctrl+F sau F3.La prima adresare la

butonul OSNAP va apărea caseta
de dialog în care se vor alege acele
moduri, care vor fi utile.
Această casetă poate fi apelată şi în
alte moduri:
· din bara standard de instrumente
→ butonul cu listă OSNAP →
butonul OSNAP Setting;
· din meniu Tools → Drafting
Settings → Object Snap;
· din meniul-cursor → OSNAP
Setting;
· prin tastarea în linia de comandă
a comenzii OSNAP.
Modurile Object SNAP NU sunt
comenzi, ci ele se utilizează în
conexiune cu comenzile AutoCAD
de desenare şi editare.

Fig.4

Obiecte grafice uzuale şi punctele lor de salt

Midpoint

End point Intersection

Perpendicular

Tangent

Center

Quadrant

6
1.4.Desenarea pe mai multe straturi (Layers)

Un strat poate fi asemănată cu o folie transparentă pe care se desenează obiecte și peste care poate fi
suprapusă altă folie etc.Conceptul de strat de desenare(Layer) presupune o modalitate de grupare a
diferitelor entități grafice, aparținînd unor desene, astfel încît acestea să aibă asociate același tip de linie
și culoare și să poată fi vizualizate sau listate separate.

Fig.5

Caseta de dialog oferă posibilităţile:

- crearea unui layer nou (New);
- lichidarea unui layer creat anterior, dar care nu a fost utilizat (Delete);
- schimbarea layer-ului curent (Current);
- modificarea aspectului casetei prin afişarea sau ascunderea compartimentului Details (Hide details /
Show details).Fiecare layer creat posedă un şir de proprietăţi care pot fi modificate atat in fereastra
centrală prin clic-stanga pe proprietatea respectivă şi alegerea variantei dorite din caseta ce apare, cat şi
in compartimentul Details prin selectarea acestei variante din listă.
Proprietăţile ce pot fi atribuite stratului sunt:
- numele stratului (Name); se tastează şi poate conţine pană la 255 de
caractere. De notat, că sunt admise spaţiile şi se ţine cont de tipul literelor;
- culoarea (Color); la clic-stanga pe denumirea culorii sau in pătrăţelul din dreptul ei, apare caseta
Select Colors Programul furnizează in total 256 de culori;

7
 Fig.5

- tipul de linie (Linetype), care se alege din caseta de dialog Select

Linetype.În caz că tipul de linie necesar lipseşte din, această casetă, prin intermediul butonului Load
ne vom adresa la biblioteca tipurilor de linie, din care îl vom alege, completînd lista din caseta Select
Linetype;

Fig.6

COMENZILE DE DESENARE
2.1.Desenarea liniilor

Desenarea liniilor se face cu ajutorul comenzii Line.

Comanda Line serveşte la desenarea segmentelor de dreaptă prin indicarea extremităţilor lui.
Comanda permite desenarea consecutivă a mai multor segmente, fiecare, insă, constituind un obiect
aparte.
Comanda poate fi lansată prin unul din modurile:
· din meniul Draw →Line;
· din meniul-ecran →Draw 1 →Line;
· din bara de instrumente →Draw →Line;
8
 ·în linia de comandă se tastează Line (L).,la care apare prompter-ul:

Fig.7

Comanda LINE desenează o linie. C: Line ↵ From point: (se indică punctul de start) ↵ To point: (se
indică al doilea punct) ↵ To point: (la ultimul mesaj se răspunde cu ) Dacă la ultima invitaţie “To
point” se răspunde cu “C” de la Close, linia se închide.

2.2.Desenarea Cercurilor

Comanda CIRCLE desenează cercuri. AutoCAD-ul oferă cinci posibilităţi de desenare a unui cerc:

1. Center, Radius = se specifică mai întâi centrul şi apoi raza (C, R);

2. Center, Diameter = se specifică mai întâi centrul şi apoi diametrul (C,D);

3. 2 Point (2 puncte) = se precizează două puncte care definesc diametrul cercului (2P);

4. 3 Point (3 puncte) = se specifică 3 puncte de pe circumferinţa cercului (3P);

5. Tangent, Tangent, Radius (tangentă, tangentă, rază) = 2 entităţi (cerc, dreaptă, arc) care vor fi tangente
la cerc şi raza acestuia (TTR).

Observaţie: Variabila de sistem CIRCLERAD are valoarea razei ultimului cerc desenat.
Comanda Circle serveşte la desenarea cercurilor şi poate fi lansată prin unul din modurile:
· din meniul Draw →Circle;
· din meniul-ecran → Draw 1 →Circle;
· din bara de instrumente →Draw →Circle;
· in linia de comandă se tastează Circle (C ).,la care apare prompter-ul:
Command :circle Specify center point for circleor [ 3P/ 2P/ Ttr (tan tan radius) ] :

9
 Fig.8

2.3.Desenarea Poligoanelor

Se desenează cu o polilinie închisă, fiind deci o singură entitate. Poligoanele pot fi înscrise în cerc,
circumscrise cercului sau prin precizarea mărimii laturilor acestuia
Comanda Polygon poate fi lansată prin unul din modurile:
· din meniul Draw →Polygon;
· din meniul-ecran →Draw 1 →Polygon;
· din bara de instrumente →Draw → Polygon;
· in linia de comandă se tastează Polygon (Pol )..
La care apare prompter-ul:
Command: polygon
Enter number of sides <…>: (se indică numărul de laturi)
Specify center of polygon or [ Edge]: (se indică un punct)
Enter an option [Inscribed in circle / Circumscribed about circle ]<C >: (se indică I sau C)
Specify radius of circle: (se indică un punct sau se tastează valoarea razei)

Metoda implicită de construire a poligoanelor constă în indicarea centrului circumferinţei înscrise sau
circumscrise(Inscribed in circle / Circumscribed about circle) şi a razei ei.Raza poate fi indicată atît
valoric cît şi prin punctare.
Opţiunea Edge permite indicarea pe ecran a segmentului ce constituie latura poligonului.

Fig.8
10
 TEHNICI PENTRU EDITARE

3.1.Ștergerea Entităților

În procesul de desenare apare necesitatea de a şterge atît entităţi complete, cît şi porţiuni din acestea.
În aceste cazuri se utilizează comenzile Erase, Trim .
Realizarea unui desen presupune etapele de creare sau desenare şi de editare. AutoCAD-ul permite
corectarea cu uşurinţă a greşelilor accidentale, cu ajutorul comenzii UNDO care merge până la
deschiderea fişierului.
Editarea desenelor constă în: ştergere, rotire, deplasare, racordare, teşire, deformare, extindere,
rupere, tăiere, decalare, multiplicare de entităţi.
ERASE permite ştergerea obiectelor. C: ERASE↵

Select object: (se selectează obiectul)

Pentru a anula o ştergere greşită se pot utiliza comenzile OOPS sau UNDO. OOPS trebuie să urmeze
imediat după ERASE, deoarece reface ultimul set de obiecte eliminat din desen
Exemplu:
Command: erase
Select objects: 1 found(Fig.9)

Fig.9

Fig.10

11
TRIM permite eliminarea unor părţi din obiecte.

C:TRIM↵
Select cutting edges (Projmode = UCS, Edgemode = No extend)
Select object: (se selectează entităţile care sunt utilizate drept muchii tăietoare). Selecţia se încheie
cu <Enter>
<Select object to trim> / Project / Edge / Undo: - se selectează obiectele care se taie pe partea care se
doreşte înlăturată.
Command: trim
Current settings: Projection=UCS, Edge=None
Select cutting edges ...
Select objects or <select all>: (se selectează porţiunea dreptunghiulară cu colţurile P1 şi P2)
Specify opposite corner: 2 found
Select objects:

Fig.11

UNDO - anulează tăierea.

Extend / No extend <No extend>: - prelungirea planului de tăiere la infinit

3.2.Tăierea entităților
Retezarea porţiunilor dintr-o entitate se poate executa prin intermediul comenzii Trim. Comanda
Trim permite ştergerea unei părţi dintr-un obiect (object to trim) intersectat de alt obiect considerat
muchie tăietoare (cutting edge).
Comanda poate fi lansată prin una din căile:
· din meniul Modify →Trim;
· din bara de instrumente de modificare →Trim;
· din meniul-ecran →Modify →Trim;
· in linia de comandă se tastează →Trim (TR) ..
Apare prompter-ul:

12
 3.3.Racordarea a două entități

FILLET permite racordarea obiectelor. Impune indicarea razei de racordare. Cu valoarea 0 a

razei se realizează alungirea sau scurtarea obiectelor pentru a forma un unghi.
Succesiunea invitaţiilor este:
C: FILLET↵
Polyline / Radius / Trim / <Select first object>: - se selectează primul obiect, sau
• Polyline - se realizează racordări în toate punctele de inflexiune ale poliliniei selectate.
• Radius - se iniţializează raza de racordare

Fillet radius <0.0000>: - se introduce raza cercului de racordare.

Command: fillet
Current settings: Mode = TRIM, Radius = 0.00
Select first object or [Undo/Polyline/Radius/Trim/Multiple]: r
Specify fillet radius <0.00>: 1

Fig.12

Fig.13

13
 3.4.Oglindirea obiectelor
Comanda oglindește entități selectate în raport cu o axă imaginară..Axa imaginară-Mirror line-este
specificată de utilizator prin două puncte.Deoarece linia de oglindire este o linie de simetrie în
obiectul final rezultat,alegerea ei este foarte importantă.Obiectul original poate fi șters sau poate fi
păstrat.
Comanda poate fi lansată prin unul din modurile:
· din meniul Modify → Mirror;
· din bara de instrumente de modificare → Mirror;
· in linia de comandă se tastează MIRROR (MI)

Command: Mirror sau Mi

Select objects:se selecteză entitățile ce urmează a fi oglindite.
Specify first point of Mirror Line:se indică primul punct el liniei imaginare(folosind modurile
OSNAP)
Specify second point of Mirror Line:se indică al doilea punct al liniei imaginare.
Erase source objects?[Yes/No]<N>;dacă nu dorim să ștergem originalul N, sau Y dacă se dorește
ștergerea originalului )

Fig.14

14
Fig.15

Fig.16

Fig.17

15
 Fig.18

3.5.Realizarea copiilor multiple plasate uniform

ARRAY Permite realizarea unor matrice de obiecte, fie dreptunghiulare, fie

polare.
Succesiunea invitaţiilor este:
C:ARRAY ↵
Select objects: (selecţia obiectelor care se vor multiplica)↵
Rectangular or Polar array (R/P) <R>: - se selectează tipul de matrice.
• R - apar următoarele mesaje:

Number of rows <1>: - număr de linii.

Number of columns <1>: - număr de coloane.
Unit cell or distance between rows - distanţa dintre linii sau dimensiunea căsuţei.
Distance between columns - distanţa dintre coloane.
Valorile pozitive multiplică obiectele selectate deasupra şi la dreapta, iar valorile
negative plasează matricea dedesubt şi la stânga obiectelor originale.
• P - apar invitaţiile:

Center point of array: - se indică punctul de centru în jurul căruia programul AutoCAD
copiază obiectele.
Number of items: - numărul de elemente, inclusiv obiectul selectat.
Angle to fill (+ = c c w, - = c w) <360> - se indică pe a câta parte din cerc vor fi distribuite
obiectele copiate.
Implicit, se consideră că este un cerc întreg. Dacă se introduce valoarea 0, se pot indica
unghiurile dintre copii.
Rotate object as they are copied ? <Y> - rotirea obiectelor faţă de centrul cercului

16
Fig.19

Fig.20

17
Fig.21

Fig.22

18
Comanda Array permite crearea copiilor multiple ale obiectelor amplasate uniform.
Pentru a lansa comanda se va parcurge calea:
· din meniul Modify → Array;
· din bara de instrumente de modificare → Array;
· in linia de comandă se tastează ARRAY (AR)..
Lansarea comenzii va fi marcată prin apariţia casetei de dialog
Array

COTAREA DESENELOR

4.1.Definirea stilului de cotare

Programul permite crearea mai multor stiluri noi in cadrul unui desen şi modificarea
stilurilor existente.
Programul oferă posibilitatea de stabilire a acestor valori in două moduri:
- tastand numele variabilei şi valorii ei;
- utilizand caseta de dialog Dimension Style Manager.

Fig.23

19
Utilizarea casetei de dialog este mai intuitive şi permite previzualizarea aspectului cotelor.Apelul
casetei de dialog Dimension Style Manager se va efectuat prin unul dintre modurile:
din meniul Format ® Dimension Style;
Pagina “Linii şi săgeţi” (Lines and Arrows) permite stabilirea:
- culorii (Color) liniei de cotă (Dimension Line) şi a liniei
ajutătoare (Extension Line);

Fig.24
Pagina Lines and Arrows a casetei Dimension Style

- grosimii liniei (Lineweight),

- distanţei dintre liniile de cotă (Baseline spacing);
- suprimarea unei sau a ambelor linii de cotă (Suppres);
- distanţei de depăşire a liniei de cotă (Extend beyond dim lines);
- formei săgeţilor (Arrowheads).
- formei şi mărimilor marcajelor centrelor cercurilor.
- stilul textului (Text style);
- culoare (Color);
- inălţimea caracterelor (Text height);

20
 Fig.25
Pagina Text a casetei Dimension Style

21
Fig.26

22
 Fig.27
4.2.Editarea Cotelor

 Editarea cotelor poate fi efectuată cu comanda DIMEDIT; ea poate fi activată: din zona de dialog
prin selectarea opţiunii „Oblique” din meniul desfăşurabil Dimension, sau prin selectarea din

bara de instrumente de cotare „DIMENSION” în care este simbolizată prin , unde

majuscula este afişată cu altă culoare, diferită de celelalte elemente de cotare incluse în simbol.

23
 HAȘURAREA DESENELOR
HATCH

Fig.29

Haşurarea suprafeţelor secţionate se face cu ajutorul comenzii HATCH, care are ca efect plasarea
unui model de haşură într-o suprafaţă mărginită de un contur închis. Modelul de haşură poate fi ales
dintr-un fişier de modele, prin introducerea numelui modelului respectiv, sau poate fi creat de către
utilizator. La tastarea comenzii HATCH apare următoarea fereastră de dialog:

Fig.29

Unde se alege opțiunea dorită, dimensiunile hașurei și modelul dorit.Apoi se alege suprafața dorită
pentru hașura.

24
 CONCLUZIE
AutoCad este in acest moment cel mai popular si mai des folosit program de proiectare asistată de
calculator. Cu ajutorul AutoCAD-ului se pot reda atat obiecte modelate 3D cat si desene tehnice in
2D. AutoCad asigură posibilitatea transpunerii pe hartie a rezultatului, însoțit de cote, texte si alte
simboluri specifice. După ce este realizat, un model poate fi salvat sub forma unui fisier, permitînd
editarea ulterioara. În plus beneficiază de multe alte unelte specifice. Fișierul astfel salvat poate fi
transmis spre a fi integrat într-un proiect mai amplu, sau poate fi întregrat într-un program.
AutoCad-ul este un instrument profesional usor de utilizat chiar si de către calculatoarele personale.
Folosirea acestui program pentru desenare înlocuiește în totalitate utilizarea instrumentelor de desen
traditionale si prezintă urmatoarele avantaje:

-pot fi realizate la o scara de 1:1

-precizie de execuție extrem de mare
-timp de execuție redus
-calitate a desenului foarte bună
-costuri de execuție reduse
-fisierele pot fi exportate, transferate si utilizate în alte aplicații sau programe.
În concluzie pot menționa că pragramul AutoCad este o invenție una dintre cele mai reușite care
facilitează munca inginirilor, arhitecților,etc. astfel realizînd proiectele într-un termen cît mai
minim cît, mai calitativ cu o înaltă precizie.

25
26
27
28
29
30
31