MINISTERUL EDUCAŢIEI , TINERETULUI ŞI SPORTULUI

UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI

FACULTATEA CALCULATOARE, INFORMATICA ŞI MICROELECTONICA

Proiect de curs
la disciplina „Proiectarea sistemelor informationale”

Tema: „Expedierea mesajelor web catre operatorii de

telefonie mobila”

A elaborat std. gr. TI 101 F/R Marahovschii V.

A verificat Sava Nina

Chişinău 2014
Un sistem informational este un ansamblu de oameni, echipamente, software,
procese si date destinate sa furnizeze informatii active sistemului decizional,
informatii necesare in elaborarea de solutii pentru problemele cu care se confrunta
managerii agentilor economici. Sistemul informational face legatura intre sistemul
de conducere si sistemul condussi este subordonat sistemului de conducere.
Sistemul informational este o parte a sistemului informational in care procesul de
culegere, transmitere, stocare si prelucrare a datelor se realizeaza utilizand
elemente sau componente ale TI, adica mijloace de calcul si de comunicare
moderne, produse software specializare, proceduri si tehnici specifice la care se
adauga personalul specializat.
Sistemul informatic este o parte a sistemului informational, adica aceea parte care
cuprinde culegerea, prelucrarea si transmiterea automata a datelor si informatiilor
din cadrul sistemului informational.
-orice sistem tb sa contina ca elem central o baza de date, in care sa fie stocate date
intercorelate intre ele provenind de la surse interne si externe;
-informatiile furnizate de sistem tb obigatoriu sa fie autentice, exacte, iar suportul
de prezentare sa varieze de la un nivel de conducere la altul;
-sistemul tb sa inglobeze o varietate de modele matematice, tehnico-economice,
ex: modele de optimizare, modele de simulare, modele de eficienta;
-sistemul tb conceput ca un sistem om-masina oferind astfel posibilitatea unei
interactiuni immediate catre utilizator si sistem.
-sistemul trebuie sa prezinte un grad cat mai ridicat de integrare sub urmatoarele
doua aspecte: integrare interna si integrare externa.
Cerinte ale sistemelor informatice – pt realizarea unor sisteme informatice care sa
indeplineasca obligatoriu caracteristicile sistemelor este necesar sa se tina cont de
urmat cerinte: - fundamentarea conceperii sistemului sa fie facuta pe criterii de
eficienta economica; -participarea nemijlocita a conducerii unitatii la conceperea
sistemului informatic; -asigurarea unui nivel tehnic inalt al solutiilor adaptate; -
adoptarea de solutii in concordanta cu resursele disponibile si cu restrictii impuse.
Structura sistemelor de informatice este o etapa necesara, datorita:
-numarul mare de elemente si legaturi ce compun de regula un sistem informatic; -
implementarea simultana a tuturor componentelor sistemelor informatice intr-o
unitate economica apare ca o activit deosebit de dificila in cazul in care nu are loc
structurarea sistemului; -prioritatea unor obiective; -cantitatea limitata de resurse
umane si materiale fac imposibila proiectarea in bloc a sistemului informatic.
 Limbajul UML

Unified Modeling Language (prescurtat UML) este un limbaj standard

pentru descrierea de modele și specificații pentru software. Limbajul a fost creat de
către consorțiul Object Management Group (OMG) care a mai produs printre altele
și limbajul de programare CORBA. UML a fost la bază dezvoltat pentru
reprezentarea complexității programelor orientate pe obiect, al căror fundament
este structurarea programelor pe clase, și instanțele acestora (numite și obiecte). Cu
toate acestea, datorită eficienței și clarității în reprezentarea unor elemente
abstracte, UML este utilizat dincolo de domeniul IT. Așa se face că există aplicații
ale UML-ului pentru management de proiecte, pentru business Process Design etc.
Istoria dezvoltării limbajului UML începe în luna octombrie a anului 1994, cînd
Grady Booch şi James Rumbaugh din Rational Software Corporation au început să
lucreze împreună asupra unificării metodelor Booch şi OMT. Cu toate că aceste
metode fiecare în parte erau destul de cunoscute, lucrul în comun era organizat
pentru cercetarea tuturor metodelor OO cu scopul unificării celor mai avantajoase
trăsături ale lor. Proiectul acestei aşa zise metode unificate (Unified Method)
versiunea 0.8 a fost pregătit şi publicat în luna octombrie anului 1995. În toamna
aceluiaşi an a aderat la ei şi Iv. Jacobson, tehnologul principal al companiei
Objectory AV (Suedia), cu scopul integrării metodei sale OOSE cu celelalte două
precedente.

Componente de baza ale limbajului UML

Limbajul UML reprezintă limbajul de destinaţie generală al modelării vizuale,

care este elaborat pentru specificarea, vizualizarea, construirea şi documentarea
componentelor produsului soft, business-proceselor şi altor sisteme. Totodată
limbajul UML este un mijloc de modelare simplu şi puternic care poate fi utilizat
efectiv pentru construirea modelelor conceptuale, logice şi grafice ale sistemelor
complexe de diferită destinaţie. Acest limbaj conţine cele mai bune calităţi ale
metodelor ingineriei de program care au fost utilizate cu succes pe parcursul
ultimilor ani la modelarea sistemelor complexe.

Limbajul UML este bazat pe un anumit număr de noţiuni principale care pot fi
studiate şi aplicate de către majoritatea programiştilor şi elaboratorilor cunoscuţi cu
metodele de analiza şi proiectarea obiect orientate. Totodată noţiunile de bază pot
fi combinate şi extinse în asa fel că specialiştii modelării orientate pe obiecte pot
elabora de sinestătător modele ale sistemelor complexe în diferite domenii de
aplicare.

Utilizarea constructivă a limbajului UML este bazată pe inţelegerea

principiilor comune de modelare a sistemelor complexe şi a particularităţilor
procesului de analiza şi proiectarea obiect orientate. Alegerea mijloacelor
expresive pentru construcţia modelelor ale sistemelor complexe stabileşte din
vreme problemele care pot fi rezolvate cu ajutorul utilizării acestor modele.
Totodată unul din principiile de bază pentru construirea modelelor ale sistemelor
complexe este principiul de abstractizare care presupune includerea în model
numai a acelor aspecte ale sistemului proiectat, care au nemijlocit legătura cu
executarea de către sistem a funcţiilor sale sau cu destinaţia lui de baza. Totodată
toate detalii de importanţa secundară sunt omise pentru ca procesul de analiza şi
cercetare a modelului primit să nu fie foarte complicat.

Structura generală a limbajului UML

UML constă din două parţi interdependente:

 Semantica limbajului UML reprezintă un careva metamodel, care defineşte

sintaxa abstracta şi semantica noţiunilor modelării orientate pe obiecte în
limbajul UML.
 Notaţia limbajului UML reprezintă o notaţie grafica pentru reprezentarea
vizuală a semanticii limbajului UML.

Sintaxa abstractă şi semantica limbajului UML sunt descrise cu ajutorul unei

anumite submulţimi de notaţii ale UML. În completare la aceasta, notatia UML
descrie corespunderea sau reprezentarea notaţiei grafice în semantica noţiunilor de
baza. În aşa fel din punct de vedere funcţional aceste două părţi completează una
pe altă. Totodată semantica limbajului UML este descrisă pe baza unui metamodel
care are trei reprezentări aparte: sintaxa abstractă, reguli de construcţia corectă a
expresiilor şi semantica. Cercetarea semanticii limbajului UML presupune un
careva stil semiformal de redare, care unifica limbaje naturale şi formale pentru
reprezentarea noţiunilor de baza şi regulilor de extindere a lor.

Semantica se defineşte pentru două tipuri de modele de obiecte: de structura şi de

comportare. Modelele de structură, cunoscute ca modele statice, descriu structura
entităţilor sau a componentelor unui sistem inclusiv clase, interfeţe, atribute şi
relaţii. Modelele de comportare, numite uneori dinamice, descriu comportarea sau
funcţionarea obiectelor unui sistem, inclusiv metodele lor, colaborarea între ele, şi
procesul de schimbare a stărilor unor componente aparte şi al sistemului întreg.

Dicţionarul limbajului înclude trei tipuri de construcţii de bază:

 entităţi – abstracţii ce sunt elemente de bază a modelului;

 relaţii – legături între entităţi;
 diagrame ce grupează interesele entităţilor şi relaţiilor.
Diagrame UML

În cadrul limbajului UML toate reprezentările modelului unui sistem complex sunt
fixate în calitate de construcţii speciale grafice care deseori sunt reprezentate sub
formă de graf conex cu noduri – entităţi şi muchii – relaţii. În UML sunt definite
nouă tipuri de diagrame:

 Diagrame cazurilor de utilizare (use case diagram)

 Diagrame de clase (class diagram)
 Diagrame de comportament (behavior diagrams)
o Diagrame de stări (statechart diagram)
o Diagrame de activităţi (activity diagram)
o Diagrame de interacţiune (interaction diagrams)
 Diagrame de secvenţă (sequence diagram)
 Diagrame de colaborare (collaboration diagram)
 Diagrame de realizare (implementation diagrams)
o Diagrame de componente (component diagram)
o Diagrame de plasare (deployment diagram)
 Diagrama use case de interactiune utilizator si expediere mesaj.
 I.I Diagrama use – case

Diagrama use case de interactiune utilizator si expediere mesaj.

In aceasta diagrama use case este reprezentat utilizatorul care interactioneaza cu
elementele de pe pagina web pentru a expedia un mesaj web indeplineste forma
html, dupa care indeplineste toata informatiile necesare pentru a recurge la
urmatorul pas in caz contrar i se va afisa o eroare la cimpul dat de greseala sau
lipsa a datelor introduse. Datele urmeaza s-a fie expediate prin metoda post, php
preia datele si le atribuie acestora valorile (variabilele) sale interne care la rindul
sau interactioneaza cu serverul. Fig 1.1

Fig 1.1 (Diagrama use case de interactiune utilizator si expediere mesaj)

I.II Diagrama starilor

In forma html de pe pagina web fig 1.2 fiecaruia atribut ii este specificat valoarea
„checked” de control a suplinirii cimpului cu informatie (ca sa nu fie gol -> !empty), in
caz contrar ne reintoarcem la cimpul dat cu un mesaj de al completa corect, daca toate
datele s-au introdus se va actiona failul php -> send.php unde utilizatorul nu poate
vizualiza actiunea acestuia dar primeste un mesaj ca lucrarea s-a efectuat cu succes.
 Fig 1.2 (Diagrama starilor pentru completarea formei in html spre expedierea
mesajului)

O diagrama de stare poate fi atasata oricarei clase care are stari bine identificate si
un comportament complex. O diagrama de stare descrie o istorie a vietii obiectelor
unei clase si poate fi considerata un graf, bazata pe stari conectate prin tranzitii.
Diagramele de stare specifica modul in care reactioneaza un obiect la primirea unui
mesaj.
O diagrama de stare are o singura stare initiala, una sau mai multe stari simple,
una sau mai multe stari finale si tranzitii intre stari.
Starea acopera toate proprietatile statice ale unui obiect si valorile curente pentru
fiecare proprietate. Toate instantele unei clase exista in aceeasi stare. Starea
curenta a unui element se numeste stare activa.
 Fig 1.3 (diagrama starilor corespunzatoare completarii datelor pe pagina web)

I.II Diagrama de secventa

Diagrama de secventa a interactiunii dintre utilizator si pagina web, care dupa
indeplinirea datelor de catre utilizator se trece la procesarea acestora de catre
server, datele se deplaseaza prin metoda POST, din html in php, iar php se
interpreteaza de partea serverului.
Principalul fisier cod il consideram .php deoarece acesta interactioneaza (primeste)
datele introduse si le prelucreaza in continuare sub forma de variabile acesta
urmeaza s-a fi indeplinit pe partea server fig 1.22.
 Fig 1.22 (diagrama de secventa corespunzatoare actiunilor
utilizatorului pe pegina web)

Fig 1.4(Diagrama de secventa corespunzatoare indeplinirii datelor pe pagina web)

Diagrama starilor pentru expedierea mesajului catre un nr. Mobil fig 1.3
Se stabileste numarul de mobil, care se selecteaza din lista de numere din forma
html, dupa precizarea numarului de mobil se completeaza forma html pentru textul
care va fi transmis abonatului iar mai apoi se introduce captcha. Captcha este
generata de catre server pentru a evita trimiterea mesajelor de un robot oarecare,
daca aceasta este indeplinita incorect atunci se genereaza o noua imagine captcha
si se roaga s-a se introduca caracterele repetat, in caz contrar nu va fi expediat
mesajul si nu se va trece la urmatorul pas. In celelalte cazuri are loc expedierea cu
succes a datelor introduse de catre utilizator.

Fig 1.3 (expedierea mesajelor catre operatorilor de telefonie mobila)

I.III Diagrama de desfasurari pentru expedierea mesajelor online fig 1.4

 Fig 1.4

I.IV Diagrama de componente corespunzatoare expediere web sms fig 1.5

Fig 1.5 (diagrama de componente)

Diagrama de componente corespunzatoare componentei unei pagini web fig 1.6

 Fig 1.6 (diagrama de component corespunzatoarea unei pagini web)

I.VI Diagrama claselor

Diagrama claselor corespunzatoare unei pagini web in care vedem intreaga

componenta a paginii. Fundamentul de la care este accesata este failul index.html,
in acest fail se include link-uri (legaturi externe) cu componente cum ar fi .css
javascript, failuri php care interactioneaza cu serverul si baza de date mysql,
fonturile si imaginile luate din exterior. Fig 1.7
 Fig 1.7

Concluzie: Expedierea mesajelor web are atit parti pozitive cit si negative.
Rapiditatea trimiterii de catre utilizator a mesajului depinde si de forma captcha pe
care o vom implementa pe pagina noastra. Daca forma captcha are la baza un
algoritm de generare simplu atunci se va ocoli acest lucru prin compararea
caracterelor care se vor genera i unul si acelasi punct. Principalul fisier cod il
consideram .php deoarece acesta interactioneaza (primeste) datele introduse si le
prelucreaza in continuare sub forma de variabile acesta urmeaza s-a fi indeplinit pe
server.