Sunteți pe pagina 1din 19

IOAN.

AURELPOP

,,DIN MAINILE
VAIAHILOR
SCHISMATICI ...
RomAnii qi puterea in Regatul Ungariei
medievale (secolele XIII-XW)

edilia a II-a rev[zut[, ad[ugit[ Ei ilustratd


Cuprins

lntroducere............... ........9
t. Cum ar putea fi inleles mecanismul puteriiin Evul Mediu. .......13
z. O precizare: de ce au rom6niigilara (lirile) lor doui nume.......................21
z.t. Dualitatea numelor de vlah ;i romSn
in context istoric general...... .......21
z.z. RumSn ;i romAn; con;tiinfa romanitdlii rom6nilor
in EvulMediu......... ......25
2.3. Atestdriale etnonimuluiromAn/ rumAn (secolele XII-XVl)............27
2.4. T,Srile rom6nilor: Vlahii (Valachiae) sau
Tiri RomSne;ti (Romaniae)............. ...............3o
romAnd......
2.5. Atestdri ale denumirii de limbi ..............33
rom6ni
2.6. Credinla ortodoxd - religia valahi sau ............35
2.7. Alte sensuri ;i utiliz5ri ale numelui etnic al rom6ni1or..................37
2.8. Vechimea numeluide T3ra RomSneascd; Iegitura sa
cu numele de Rom6nia ................39
3. Cadrul istoric general
3.t. Europa Sud-Estici in secolele Xlll-X|V...... ................43
3.2. intre grandoare si decadenli: Ungaria in ultimul secol
arpadian ;iin noul secol angevin................ ......................48
4. Ceilalti ;i puterea: etnii ;i confesiuni in Ungaria gi Transilvania
medievali (pAni Tn secolul al XIV-lea). .................63
4.t. Preliminarii.............. ................63
4.2. Ungurii din jurul anului 9oo............. .......65
4.3. Tradilia scrisd despre structura etnici a Panonieisi
a Transilvanieiin perioada premaghiari. Locul rom6nilor
in acest context...... ......................68
4.4. Formele apariliei rom6nilorin izvoare
pAni in secolul al XIV-|ea.... ..........71
4.5. Noigrupuri de populalie venite in Ungaria arpadiand
(secolele Xll-XIll)....... ....................74
4.6. lmaginea generalS a etniilor din Ungaria in secolele IX-X|V.........78
4.7.,,Cre;tini",,,schismatici", evrei, islamici si alti,,pi96ni":
confesiunile din Ungaria pAni Ia inceputul secolului al XIV-Iea..........79
4.8. ,,C6t a fost de credincios ;i de recunoscdtor Domnului":
politica religioasd a lui Ludovic I si rezultatele sa1e.............................85
4.9.Conc1u2ii.................. ................89
IOAN-AUREL POP

5.,,StipAni de o mie de ani": imaginea vechimii rom6nilor


dupi documente oficia1e................. """'91
6. Cruciada a lV-a (rzo3-12o4) sau metoda occidentali
de eradicare a ,rschismei".............. ""1o3
6.r. ProgramulsfSntuluiScaun de refacere a unitSliibiserice;ti....'.....1o5
6.2. Perceplia actului de Ia tzo4 in mentalitatea
publici bizantini """""""""'to6
6.3. Politica lui Inocenliu al lll-lea (;i a succesorilor sii):
punerea bisericii Rdsaritului sub egida bisericii romane................1o7
6.4. De ce trebuia eradicatS,,schisma"
(in viziunea lui lnocenliu al lll-lea) """"""'1o7
6.5. ,,Nu Ii se permite midularelor bisericii romane
sd nu se supund obiceiului ei": cii de urmat;i obstacole
in legituri cu supunerea Risiritului.............'. """"""""109
6.6. Potitica religioasi din regiunile estice dominate
de crucialii ,,1atini"....... """""""'11o
6.7. Politica apuseani ?n alte state
din Commonwealth-ul bizantin...... """"""""'111
6.8. Politica Romei privind biserica
;i populalia risdriteani din Regatul Ungariei"' """"""'113
6.9. Conc1u2ii................. """"""""1't7
7. Elita romAnilor din Transilvania givecinitate
in secolele X-Xlll - proprietari, luptitori ;i conducitori po1itici............J19
7.r. Proprietari rom6ni deposedali in secolul al XIll-Iea.................120
7.2. Militarirom6niin secolul al Xlll-lea'... """""""""""'125
7.3. Lideri politici romani in ,,!irile" lor (secolul al Xlll-lea)" """""'126
T.4.DecesuntconsemnaliinscrisatAliaromdnidupitzoo?""""""131
g, Feudalism transilvan (ungar) sau organizare sui-generis?...................J33
9. Pim6ntul;i Puterea: mecanismul
stipAnirii oficiale a mogiilor in Regatul Ungariei..... """"""'145
to. Cnezii ;i statutul lor de conducitori
5i stipAni in lumea rom4neasce................. """""161
1o.t. Forma numelui de cne2...... """"""""""161
1o.2. ,,Kenezul era in secolele precedente proprietar
independent ;i cap al poporului supus iurisdicliunii saIe"""""" """163
to.3. Semnificalia stdp6nirii cneziale...... """165
ro.4. Supu;iicnezilorsauoameniide 16nddinsate """""""l73
to.5. Con;tiinfa de stipSni a rom6nilor
(cnezilor) ;i manifestirile ei........ """""""""176
to.6. ,,Fapte birbdte;ti de credin!5": calitatea
de luptitori(militari) a cnezilor... """""""""194
,,DIN MAINILE VALAHILOR SCHISMATICI...,, 7

10.7. ,,Se fie judecat dupd legea rom6nilor":


atribuliile judecitore;ti ale cne2ilor............... ...............208
1o.8. ,,Pentru iertarea greqelilor cnezului Balea":
cnezii ca patroni ai bisericilor risdritene .....215
ro.9. Cnezii rom6ni;i organizaliile Ior politice:
districtele (Ierile) rom6ne;ti.. .....221
11. rrh adeviratele, dreptele ;i vechile lor hotare":
temeiurilestipAniriicnezilor;ianobililorromAni....... .---.,..-zz7
Iz.,,LibertEfi, folosin!e, sluibe
;i indatoriri" ale cnezilor ;i ale satelor cneziale ..................249
t3. Lipsirea de putere: cnezi deposedali ;i sate romAne;ti supuse..........261
14. Cum au trtit romAnii cu ungurii, cu sa;ii gi cu secuiiin Evul Mediu......z77
t4.t. Diferenlele etnice. ...............277
14.2. Romanii;isecuii.... ..............283
t4.3. Enclave strdine ;i reaclii contra 1or............... .........286
t4.4. Rom6ni, cumani, unguri;isa;i.......... ....zBB
t5. rrOaspefii no;tri credincio;i": imaginea veneticilor
sau a striinilor in Transilvania 5i Ungaria. ..........3o1
t6. RomAni plecafi, rom6ni venili sau mobilitatea medievali limitatd.......3t3
t7. lmaginea lSrilor romAne Tn conptiinla ungari ;i impactul ei
asupra statutului romAnilor transilvani. .,--.--.--323
t7.t.,,!ara noastri de peste mun!i":
planul politic ;i militar ungar privind !5rile romAne........................323
t7.2. Disputa pentru T3ra Halegului dintre
voievozii rom6ni ;i regii ungariin secolul al Xlll-|ea.........................329
17.3. Formarea MareluiVoievodat al T,irii
RomAnesti ;i raporturile sale cu Regatul Ungariei........................34o
17.4.,,Cursa mi;eleasc5" a luiBasarab (t33o)
;i ecourile sale documentare ungare....... ....................344
t7.5. ,,Relele niravuri" rom6ne;ti: alte ,,rebeliuni"
;i ,,necredinfe" reflectate in memoria colectivi.... .....356
18. ,rCum ?i zic romAnii, in vorbirea poporului":
onomastici ;i toponimie romAneasci.............. ....i6)
t9. Romdnii fali de biserica apuseani
gi biserica apuseani fali de romAni....... .....-..-373
t9.t. ,,intr-o !ari fdrd lege ;i ordine": criza credintei
;ia bisericiiapusene in Ungaria la finele secoluluial XII|-|ea..............374
t9.2. ,,Mai mult de a treia parte a ldrii era pdtrunsi de
obiceiul cel sf6nt" sau proporlia catolicilor din Ungaria..............38t
t9.3 ,,Starea nenorocitd ;i decizuti a pomeniteiliri a
Ungariei": criza de la inceputul secolului al XIV-|ea.....................383
IOAN-AUREL POP

r9.4. intre moarte ;i convertire: absolviride picate pentru


ul.t.,ii ,,cre;tini" ;i dijme grele pentru noii convertili""""""" """"';87
t9.5.,,Marea trupi de rom6ni": reacliiale
,jscfriimaticilor" in secolul al XIV-lea"""" """""""'396
t9.6. ,,Lilirea credinlei celei drepte": stlccese
pe calea convertirii romAnilor (pAni la ry66)""" """""4o1
r9.7. CilStoria impdratului loan al V-lea Ia Buda (965l366) -
prilej de unire religioasS ori de adancire a dezbindrii?....................4o4
ig.S. t\oi,,schismatici" adu;i,,pe calea adevirului" -
sporirea acliuniicatolice dupi 1366.. """"""'41o
t9.9.,,Cruciade" contra,,ereticilor
;i schismaticilor ?ncdpi!6na!i"..... """"""""'417
zo. De la acceptare la excludere: romAniigiadunirile
.........425
de stiri ale Transilvaniei din secolele Xlll-XlV
2o.1.,,Pentru reformarea situaliei locuitorilor":
Adunarea General5 a Transilvaniei din 1291"""""" """425
zo.z.,,To\i prelalii, baronii, nobilii, secuii, sa;ii,
rominii", adunali la Turda in 1355"""' ""434
zo.3.Privilegiulregalsolemndelat366:,,contrarSufScdtorilor
de orice naliune, anume rom6ni"....' """""445
zt. Urmirile excluderii rrschismaticilor", a rrcnezilor"
gi a ,rvalahilor" dintre stiri ?n Evul Mediu """""'465
....475
incheiere..
Demnitari (sluiitori) romAni sau de origine romAni
din Transilvania gi Ungaria (in secotele Xlll-xlv)""' """"""""'481
cronologie ""'483
eibliogrifie "t"n!i"1e.... "'485
...499
tndex........
Cum ar putea fi inleles
1.
mecanismul puterii?n Evul Mediu

e Ia Rena;tere ?ncoace, ne-am obilnuit si tratim Evul Mediu cu


disprel, dar pi cu multi superficialitate, care au crescut mereu in
timp, pe misurS ce perioada respectivi devenea tot maiindepirtati ;i pdrea
tot mai obscurS. Cine nu a auzit expresii de genul ,,barbarie medievali",
,,intuneric medieval", ,,comportament ca-n Evul Mediu"? Disprelul este
conlinut chiar in nume: cei doi termeni aliturali inseamni ,,perioada
mijlocie", in sensul unei paranteze neinteresante, neimportante ;i chiar
jenante, situate intre luminoasa Antichitate clasici (greco-romanS), care a
oferit modelul sau idealul de culturi ;i civilizalie, pe de o parte, ;i Rena;tere,
care s-a str5duit reinvie cAt mai bine acest model antic, pe de alti parte.
si
,,Reinvierea", la o privire mai atentd, a insemnat, ?n fapt, copiere sau imitafie'
Atunci cAnd imitalia a fost depi;iti 9i abandonati, se trecea treptat spre
cultura modernd, adici spre alti paradigmi. Deoarece arti;tii, savanfii,
literalii din secolele V-XIV - adici oamenii de culturi sau creatorii medievali
-, cu foarte rare excepfii, nu au imitat operele clasiciste greco-latine, au
fost tratali cu dispre!, cu desconsiderare ;i au fost ignorali multi vreme, ei
gi operele lor. Fire;te, o biserici gotice nu seam5ni cu un templu grec, dar
nu pentru ci oamenii Evului Mediu nu ;tiau si faci temple grece;ti, cum s-a
crezut o vreme, ci pentru ci nu-i interesa acest lucru, pentru ci aveau o alti
sensibilitate, o altd conceplie despre divinitate ;i despre crealie. Dar ideea ci
?ntre ,,lumea veche" ;i ,,lumea nou5" - imitalie a celeivechi- se interpune
una ,,mijlocie", fdrd nicio personalitate, una intunecatS, nepotrivitS, ca un
fel de accident al istoriei, ;i-a f5cut loc treptat, s-a insinuat in unele scrieri,
pentru ca apoi sd se generalizeze'.
Aceasti conceplie a aclionat in timp ca o sentin!5, ca un sigiliu pus
cu fo(i ;i imposibil de indepdrtat. Lumea modern5, mai ales prin Marea
Revolulie Francezi, a aruncat un oprobriu greu, apdsitor, pe care romantismul
a incercat, firi prea mare succes, s5-lindepirteze, poate ;ifiindci a alunecat
spre o imagine idealizati a Evului Mediu, din care proveneau doar ruine
fascinante, cavaleri in turnir, onoare cavalereascS, romane galante (l'amour
courtois) sau poezii ale trubadurilor. De aceea, in ciuda lucririlor foarte
serioase ale istoricilor (din ultimul secol, de exemplu), in opinia publici a
rimas o imagine superficialS ;i deformati a Evului Mediu, in care ar fi triit

' Vezi R6gine Pernoud, Pour en finir ovec le Moyen Age, Paris, t979.
1,4 IOAN-AUREL POP

oameni stangaci si neindemAnatici, aspri si ignoranli, animali de barbarie,


supusi unei crunte asupriri a feudalilor, perioadi in care o mAni de aristocrati
(dac5 nu doar regele) decidea totul, in care unele femei erau socotite bune
numaispre a fi lSudate in poezie, iar altele numai spre perpetuarea speciei, in
care biserica era atotputernici siii ardea pe rug, prin intermediul Inchiziliei,
pe cei incomozietc. Este, totu;i, evident astizi cd unele dintre aceste cli;ee
au fost abolite, dar in prea micd misurS, incAt foarte pulini Iume ;tie, de
exemplu, cSte inovalii a adus omenirii Evul Mediu, de Ia cartea manuscrisi,
numiti codice (in antichitate erau rulouri, numite volumina, un felde suluri)
pdni Ia notele gameimuzicale sila muzica fondati pe ritm!
Cel maifascinant tablou ins5, pentru inlelegerea cadrului cirlii de fa!d,
este al vielii sociale medievale:. S-a crezut ;i s-a suslinut un timp ci aceasti
societate era bazati pe anarhie, pe un fel de mi;care haotici a oamenilor;i
pe o funclionare aleatorie a viefii, pe rivalitdti nesfSr;ite intre nobilii mari ;i
mici, intre nobili ;i biserici, intre regi (principi) ;i vasalii lor. Or, dimpotrivi,
lumea medievalS, de;i nu se structureazi pe forme ;i principiifamiliare noui
astdzi, nu se reazemi pe anarhie, cipe ierarhie, ceea ce este cu totul altceva+.
Raporturile dintre oameni nu provin, in Evul Mediu, neapirat de Ia o autoritate
administrativi centralizat6, iar autoritatea care existi nu rezidS, cum se
intAmpla in lumea antici, in ora;e. Esenla societ5lii feudale este ierarhia,
inteleasi ca o refea de relatii structurate pe drepturi ;i obligafii reciproce.
Aceste relatiisunt numite, de obicei, vasalice sau feudo-vasalice ;ise traduc
printr-o serie de aranjamente personale, concretizate in contractul vasalic,
care include - in forma idealS - trei gesturi, ceremonii sau secvente, anume
omagiul, jurdmAntul de credinli ;iinvestitura. Mai pe inleles, prin contractul
vasalic, un om liber;i, de regulS, posesor de anumite bunuri devine omul altui
om, tot liber ;i posesor de mai multe bunuri ;i mai puternic, pe baza unui
acord bilateral, cu clauze specifice. scopul contractuluivasalic era proteclia
veniti dinspre una din pirli ;i ajutorul (militar) ;i sfatul, acordate de citre
cealalti parte. Aspectul palpabil al contractului vasalic era investitura, adici
inzestrarea omului mai slab (numit vasal), din partea omului mai puternic
(numit senior) - sub a cdrui proteclie se punea cel mai slab - cu o bucati de
pim6nt, de m5rime foarte variabilS, numitd conventional feud. in schimbul
acestei danii ;i al amintitei protecfii, ddruitul era dator cu ,,ajutor si sfat".
conform unei linii de interpretare, chiar;i ldranii erau un fel de vasali (situali
Ia baza ierarhiei), fiindci bucSlile lor de pdm6nt erau primite de la nobil
(feudal), spre a fi Iucrate, in anumite condilii, care includeau tot drepturi
;i obligalii reciproce, intre ele plasAndu-se, pentru multe secole, pdni spre
: Vezi, de exemplu, B. Dum6zil, La socidtd mddilvale en Occident, paris, zoo6.
4 Pentru inlelegerea corecti a lumii medievale, vezi H. Fuhrmann, Guido at Medioevo,
Roma-Bari, zoo4.
,,DIN MAINILE VALAHILOR SCHISMATICI...,, 15

finele Evului Mediu, ;i conservarea calit5lii de oameni liberi a acestor !5rani.


Totu;i, lumea seniorilor ;i a vasalilor este formati din indivizi liberi, pe c6nd
liranii ;erbi se aflau in grade diferite de dependen!5 fa!5 de stipAni. Mai
circuli credinla despre siricia lucie a tuturor acestor firani, care s-ar fi tAr6t
goi ;i fl5m5nzi la picioarele stdpSnilor lor, cAnd, in fapt, mulli dintre ei (ne
gAndim inclusiv Ia iobagii din Transilvania), aveau cSte opt perechi de boi,
cAte patru cai gi c6te t5o de porci!
Fire;te, schema teoreticS schilat5 mai sus (despre relaliile vasalice)
este idealS ;i nu se intAlne;te in forme pure nici micar in intreaga Franfi,
dar acolo unde se pot distinge caracteristicile sale de baz5, societatea se
nume;te, convenlional, feudalS.
in ultimele decenii au apirut intre istorici o serie de controverse care
au condus la propunerifoarte serioase de reg6ndire a intregului e;afodai al
societiliimedievale;ide renuntare Ia denumirea de,,societate feudal5". Pan;
in prezent insi, nu am semnalat vreo abordare teoreticd menitd si rispundi
mai bine nevoiide a defini, la nivel cAt maigeneral posibil, mecanismul lumii
medievale. Noile propuneri (formulate cu destulS vehemen!5), accentu6nd
diferenlele, nu au ficut decSt si ofere concepte sau denumirinoi, adecvate
unei anumite regiuni a Europei, dar nepotrivite pentru alte zone, uneori chiar
din vecindtate5. De aceea, in acest moment, cu toate rezervele, considerdm
mai potrivitd (atunci c6nd este neap5rat necesard), inclusiv pentru Europa
CentralS ;i chiar pentru o parte a celei sud-estice, denumirea de ,,lume
feudald".
in acest context, Iumea sau societatea feudalS are c6teva caracteristici
peste care nu se poate trece: este o societate ruralS ;i agrari (ora;ul este o
exceplie de Ia feudalism ;i, atunci cSnd apare, cu dreptul de comund inclus,
devine o armd de subminare a feudalismului); este o societate reglati de
araniamente personale care dau sens;iformi pomenitei ierarhii; este o Iume
cu puternice tendinle comunitare, o lume in care, de reguli, grupul conteazi
mult maimult dec6t individul. Astfel, ?n centrul societElii era atunci pimAntul,
organizat sub forma mo;iilor (posesiunilor), in miilocul cdruia se afla castelul
(cetatea, conacul, locuinla intiriti a nobilului) - Iocul vital al domeniului ;i
azilul natural al intregii populalii a satului in caz de pericol -, in alti parte a
Iui satul, sesiile (loturile) date spre folosin!5 lSranilor, Iocurile de folosinli
comund, Iotul lucratin regie proprie de stdpAn etc.
Legat de spiritul comunitar al Evului Mediu, trebuie subliniati structura
societSlii, a$a cum era teoretizati de ,,ideologii" epocii respective ;i cum

5 Elizabeth A. R. Brown, The Tyronny of a Construct: Feudolism and Historians of Medieval Europe,
in vol. ,,Debating the Middle Ages: lssues and Readings", edilie de L. K. Little, Barbara H.
Rosenwein, Oxford, 1998, p. 148-169i Susan Reynold s, Fiefs ondVassals: The Medievol Evidence
Rei nter p r eted, O xf or d, t9 9 4.
1.6 IOAN-AUREL POP

era perceputi de ,,opinia publici". Din acest punct de vedere, lumea era
impirlitd in trei grupuri mari, in trei comunitSli sau in trei corporafii, anume
cei care lupti (bellatores), cei care se roage (oratores);i cei care lucreazi sau
produc hrana (laboratores). Conform viziunii de mai sus, societatea trebuia
condusi de citre reprezentantii acestor grupuri privilegiate, in armonie,
fiindcd lumea era imaginati printr-un fel de intrepitrundere de sarcini, de
completare reciprocd a indatoririlor: rizboinicii erau cavalerii si nobilii, care
luptau pentru sine si pentru celelalte douS grupuri6, rugdtorii erau clericii
(preofii ;i cdlugirii) care se rugau pentru mAntuirea Ior;i a intregii societSti,
iar Iucritorii erau tiranii si ariizaniiin genere, care produceau hrana grupului
lor;i a celorlalte doui. Natural, aceasti ,,diviziune a muncii" in societate era
idealS, prezentati de citre anumili 96nditori, pentru un anumit teritoriu al
Europei Occidentale ;i consemnati intr-o perioadd de timp limitatS. Noi nu
avem instrumentele necesare pentru a misura extensiunea ;i valabilitatea
unei astfel de conceplii ;i de perceptii, dar le putem surprinde in !5ri variate
;i pe intervale de timp destul de mari. Astfel, in momentul ?n care aceste
comunitdti au primit consacrare scrisd sub formi de privilegii, ele au inceput
si se numeasci stiri (status), adici forme sau componente ale puteriisau ale
politicii (admi!6nd ci, pe scurt, politica inseamni putere, dorinli de putere,
de exercitare a puterii). incepAnd cu Epoca Moderni, vorbim de trei puteriin
stat, cea executivS, cea legislativd ;i cea judecitoreascS, fapt care presupune
aplicarea principiului separaliei puterilor. in Evul Mediu, nu exista principiul
separaliei puterilor in funclie de cei care conduc (conform legilor), cei care
fac legile si cei care sanclioneazd incilcirile legilor (judeca), dar exista un
principiu al separaliei ;i al uniunii, in acela;itimp, in funclie de cei care lupt5,
care se roag; si care muncesc. Aceste treistiridSdeau esenla puterii, adic5
a funclionirii statului. De altfel, in latina medievalS, termenul stare (= status)
este identic ca formi cu termenul (antic sau modern) de stat.
Evul Mediu mai are o caracteristicd, firi ?nlelegerea cdreia devine greu
de receptat. Este vorba despre ata;amentul nelirmurit al oamenilor care au
triit atunci fa!5 de credinla in Dumnezeu ;i fali de bisericiz. Nu este vorba
aicinumaide rugiciuni;ide respectul de care se bucura clerul, cide neputinta
de a imagina viata in afara lui Dumnezeu siin afara bisericii. Asta nu inseamni
ci nu erau abateri de Ia credinla oficialS si de Ia biserica recunoscutS, dar
mdsura tuturor lucrurilor era Dumnezeu, numai Lui i se inchinau imnuri de
slavd, El trebuia preamirit, ca si viata fericiti din Paradis, rezervatd de EI
drept-credinciosilor. Aceasti conceplie fScea ca viata pSmAnteasci sE fie de
multidispreluit5 ;i, uneori, neglijat5, si nu apari in prim-plan individualititile,

5
J. Flori, Cavalieri e cavallerio nel Medioevo,f orino, tggg.
z F. Rapp, L'Eglise et la vie religieuse en Occident d lo fin du Moyen Age, paris, .r97t; A. Vauchez,
Sp i r ituolitatea Ev ul ui M ediu occi d entol, Bucu re5ti, 9 9 4.
1
,,DIN MAINILE VALAHILOR SCHISMATICI..." 77

se nu se semneze operele artistice etc. Creatorul si atotstip6nitorul era unul


singur. Cu alte cuvinte, lumea nu trebuia si aibi chipul ;iaseminarea omului,
ci chipul ;i aseminarea lui Dumnezeu. De aceea, de exemplu, pronunlarea

.:J
tr:.:!-:j:

Cetotea Bihoria

afuriseniei (sau a excomunicdrii) asupra unei comunitSli de citre papi sau


de citre alt prelat, devenea o nenorocire firi egal, Iipsindu-i pe oameni de
slujbele religioase curente, de botezuri, de cisdtorii, de inmorm6ntiri etc.,
ceea ce apirea drept un cataclism sau drept un rdu catastrofic. Biserica a
avut insi un rol fundamental nu doar in triirea spiritualS, ci ?n intreaga
Iume medievalE, inclusiv in viala economici ;i sociali, in justifie, asigur6nd
18 IOAN-AUREL POP

echilibrul social ;i buna funclionare a tuturor celorlalte institulii' Au fost ;i


derapaje, dar mult mai puline dec6t cele relatate de obicei. De exemplu,
tribunalul Inchiziliei nu a avut nici pe departe rolul malefic atribuit de unii
in Evul Mediu. lnchizilia a ordonat ;i disciplinat cu mijloace obi;nuite viala
oamenilor medievali, iar c6nd a trecut la excese (faimoasele procese contra
vrijitoarelor;i arderile pe rug) Evul Mediu era deja trecut (in Occident, Epoca
Moderni incepe pe Ia r45o-r5oo). Altminteri, dincolo de unele inerente note
discordante, biserica medievalS a asigurat pentru omul de rSnd legStura
dintre p5m6nt Cer, intrelinand vie speranfa, f5r5 de care lumea nu poate
;i
vie!ui.
Societatea medievalS, atunci cAnd a atins un anumit grad de evolu!ie,
a simlit nevoia unor structurSri teritorial-politice mai pronunlate, mai bine
articuiate, de tipul unor stipAniri (seniorii), cum erau ducatele, principatele,
regatele etc. in apus, sau cnezatele, voievodatele, !aratele etc. in risdrit'
Deasupra tuturor, era imperiul sau mai precis amintirea lui, imperiu care a
supravieluit parlial in partea estice, inlre 476 ti 1453, sub forma Bizanlului
(tmperiui Roman de Risirit) ;i s-a reficut de la anii Boo-9oo in vest, sub forma
imperiului Carolingian ;i apoi Romano-6erman. in pofi da unor preiudecSli?ncd
vii, rom6nii ;i-au construit structuri politice teritoriale medievale in paralel cu
toate popoarele din iurul lor, maitntAianumite entitSliivite din tradilia veche
romani,'pe ruinele fostului imperiu ;i care au fost numite ,,Romanii". Apoi,
dupi convieluirea cu slavii ;i pe misura asimilSrii acestora, au aperut, prin
secolele IX-X, cnezatele/ iudeciile ;i voievodatele/ ducatele, influenlate mai
tArziu ;i de populaliile stepei (pecenegii ;i cumanii). Aceste structuri politice
rom6ne;ti, slavo-romAne sau eterogene se numeau inci din vechime liri
(terrae) $ aveau in frunte conducatori locali, numiliin izvoare iuzi sau cnezi
Carpalilor;i
ii auci sau voievozi. Asemenea formaliuni din interiorul arcului de a se unifica,
din pirlile vestice au fost surprinse, in secolele X-XIIl, inainte
de raziile apoi de atacurile organizate ale ungurilor. Treptat, pAni pe Ia
;i
12oo, acestea au fost cuprinse in Regatul Ungariei. Conduc5torii celorlalte,
aflate la sud ;i la est de Carpali, au fost silili sE intre in raporturi de vasalitate
cu regii Ungariei ;i si suporte presiunile Ungariei ;i ale titarilor' Profit6nd de
..u.rti rivilitate ;i concurenld, dar ;i de alte impreiurSri, aceste formaliuni
politice au reu;it totu;i, in secolele XIlI-XIV, sE se organizeze sub forma unor
principate centralizate, numite T3ra Rom6neasci ;i Moldova, conduse de
domni ,,din mila lui Dumnezeu". Astfel, romSnii medievali au triit in aceste
doui state de sine st5titoare (atAt c6t putea s5 existe atunci un asemenea
statut), conduse de elite ivite din sdnul Ior, ;iin Transilvania (supusd Ungariei)
rom6nilor a
;i Ungaria propriu-zisi. Aici, in Ungaria (;i Transilvania), vialaformat dupi
urrnrit"guli distincte, adaptate specificului unui regat catolic,
modelul i-mperiului Romano-German ;i al SfAntuluiScaun. intre aceste reguli,
,,DIN MAI NILE VALAH I LOR SCHISMATICI...,,

era ;iaceea de structurare a societSliiin funclie de pomenitul regim al stirilor.


in Europa CentralS ;i Sud-Estici, aceasti impirlire in luptitori-
rugitori-lucrdtorieste mult mai IaxS ;imairelativi ;inu mairespecti formele
pure din occidentul continentului. Dar ea existS, ata cum existd ;i regimul
st5rilor, deopotrivi in Cehia (Boemia), Polonia, Ungaria sau T,Srile RomAne.
Ungaria, lari foarte eterogeni din varii puncte de vedere, are diferite
structuri regionale particulare, ?n care societatea tripartit5 menlionati are
modele surprinzdtoare, originale, irepetabile. Astfel, in Transilvania, lard
cu traditie separati ;i cu organizare distincti, cu o populalie rom6neascd
numeroasi ;i cu grupuri etnice colonizate, conducerea s-a exercitat -
conform mirturiilor pSstrate din secolul al Xlll-lea incoace - prin regimul de
stiri sau congregalional (care insemna intrunirea periodicd a adunirilor de
stiri, numite ;i congregalii). insi stirile, neputAnd imbrica forma clasici
(deja perimat5 pe-atunciin Apus), s-au adaptat structurilor locale: cavalerii
;i clerul au format o stare, numiti a nobilimii, iar sasii, secuii ;i romAnii alte
trei st5ri, chemate in acord cu etnonimele respective. in a doua jumitate a
secolului al XIV-lea ;i Ia inceputul secolului al XV-lea, aceste patru stdri pe
cale de consolidare s-au redus Ia trei - nobilii, sa;ii ;i secuii - prin eliminarea
grupului romSnilor, care nici nu apucase si devini privilegiat in intregimea
sa. Astfel, Transilvania a ajuns si fie condusi de aceste trei stiri (grupuri
privilegiate), care au dat specificulputeriisale, care i-au conferit personalitate
internd ;i externd si care erau singurele vizibile din perspectivd oficial5. De
pe Ia t45o-15oo, aceste stiri transilvane, cu o a;a de puternici ;i vizibild
componenti etnicS, au inceput si fie numite naliuni. Naliunea nobililor a
devenit treptat naliunea maghiari, iar celelalte doui au continuat sd poarte
numele popoarelor lor, in dreptul cirora noliunea de stare fusese inlocuit5
cu cea de naliune. Le zicem insi ,,nafiuni politice", fiindci inlelesul lor este
de grupuri privilegiate care participd Ia putere.
RomSnii, exclugi ca grup distinct (comunitate recunoscuti) dintre
stiri dupS B5o-1j66, nu au mai apucat si poati fi numili ;i declarati in chip
oficial naliune ;i au rimas astfel in afara regimului ,,constitutional" al !erii
Ior, devenind din secolul al XVI-lea ,,r5bdati" sau ,,acceptali" ori ,,tolera!i",
atAt timp c6t avea si dureze bunivoinla principilor ;i a locuitorilor de drept
ai Transilvaniei. Din acest ,,moment" istoric (care ?nseamn5 decenii intregi,
un secol sau chiar peste un secol), romAnii au incetat si mai aibd o conducere
a lor, o eliti in nume romdnesc, aidoma elitelor recunoscute (adicd aga
cum aveau sa;ii, secuii ori ungurii). Cu alte cuvinte, nu au mai avut o pituri
bogati, acceptati oficial ;i liberi, ca si poatd participa la putere. Au rimas in
frunte cu mirunli posesori rurali - cnezi sau cneziinnobilati- redu;i treptat
la starea lSranilor. Rom6nii bogali - cavaleri si posesori de mo;ii -, spre a-;i
pdstra condilia ;i a deline in continuare puterea, au ficut slujbe credincioase
20 IOAN-AUREL POP

regelui, s-au catolicizat treptat si au intrat in rAndul marii nobilimi. De pe la


t5oo ins5, nobilimea devine sinonimi cu maghiarimea. Cu alte cuvinte, ace;ti
nobili romAnicare au continuat si participe la putere s-au desprins in timp de
masa poporului lor, pe care au ?ncetat sE-l mai reprezinte.
Mecanismul producerii acestor procese, fapte ;iintAmpliri se leag5,
prin urmare, dupi opinia noastrS, de putere, de raportul pe care ace;ti
rom6ni (ca ;i comunitate) I-au avut cu puterea. in continuare, se va vedea
in ce fel rom6niiau participat la exercitarea puteriiin Transilvania ;iUngaria,
cum ;iin ce imprejuriri s-a produs indepirtarea lor de la conducere.
,':]

i.a,'
20. De la acceptare Ia excludere:
rominii ;i adunirile de stiri ale
Transilvaniei din secolele Xlll-XlV

2o.1.,,Pentru reformarea situaliei locuitorilor":


Adunarea Generali a Transilvanieidin tzgt

ransilvania, de;i incadrati treptat sub aspect politic-administrativ


(incep6nd cu secolele XI-XIll) in Ungaria, a avut mereu, cum s-a
vizut, institulii distincte, specifice, deosebite de ale altor !5ri din componenla
regatului. Mai int6i era voievodul, care, numit de rege ;i socotit un mare
dregitor al Ungariei, avea o autoritate teritorialS precisi, cancelarie, curte
proprie cu inalli funclionari personali (un fel de consiliu voievodal), i;i alegea
propriul vicevoievod, comanda armata Transilvaniei, prezida adunarea !5rii,
judeca etc. Ludovic l(g4z-g9z), dup5 ce a ajuns;irege al Poloniei (g7o38z),
a introdus intre marii dregitori ;i pe acela cu titlul de ,,voievod al Rusiei" (regni
Rusciae vayvoda), pentru vechile teritorii ale Galiliei ;i Lodomeriei, dregitor
vremelnic, menlionat timp de ;apte ani, numai ?ntre t38o 1i 1387.so7 in plus,
regii mai puternici, mai mult?n spirit recuperator decSt ca realitate palpabilS, ca
marci a raporturilor de suzeranitate-vasalitate, ii numeau uneori pe domnii de
Ia est;i sud de Carpali,,voievodul nostru moldovean" si, respectiv, ,,voievodul
nostru transalpin", fdri ca ace;tia sd fi fost vreodati maridregdtori ai regatului
;i firS si fi ficut vreodatd parte din consiliul regal. Astfel, singura lari dintre
cele cuprinse in Regatul Ungariei care a avut in frunte, intre secolele al XII|-lea
;i al XVI-lea, un conducitor numit statornic voievod (intocmai cum aveau, in
afara Ungariei, T3ra RomSneasci si Moldova) a fost Transilvania.
O marci a autonomiei Transilvaniei, Ia nivel institulional, erau adunirile
generale ale nobilimii !5rii, distincte de ale Ungariei ;i, c6teodat5, opuse Ior.
De altfel, chiar prima atestare documentar5 a ,,adunirii generale a nobilimii
!5rii Transilvaniei" (congregatio generalis nobilium regni Transilvoni) dateazi
din i288eo8, c6nd, in anii de crizi de la sf6r;itul domniei regelui Ladislau al
IV-lea Cumanul, se afirma manifest calitatea de regnum (!ari distincti) a
eo7 P. Engel, Magyarorszdg,l, p. 35.
e'8 DI& C. Veacul Xl, Xll qi XIll, vol. ll, p. 3oo.

( Cristian. Biserico fortificatd


426 IOAN-AUREL POP

Transilvaniei.sog Din acest punct de vedere, adundrile !5rii convocate si -


prezidate,in numele regelui, devoievod sauvicevoievod-exprimau tendinla de
conservare a organizdrii originare a voievodatuluitransilvdnean, a;a cum se va
fi conturat aceasti organizare inainte de cucerirea maghiar; ;icum se va afirma
ea, neingriditi ;inetutelatS, in !5rile romAne;tiextracarpatice. Aceste aduniri
generale erau concomitent si foruri de judecatd si, in prezenla suveranului,
erau ;i organe legislative. Ele hotdrau subsidii, decideau chemarea Ia oaste
a populaliei, acordau anumite prerogative nobilimii in vederea menlinerii
ordiniistatornicite etc. Datoriti situalieispeciale a Transilvaniei, stirile nu s-au
structurat aici ca in apusul Europei. Clerulinalt;i nobilimea vor forma o singurd
stare, deoarece ierarhii bisericiicatolice erau int6i nobili, stlp6nitoride domenii.
Ora;ele, de formalie recenti ;i populate in mare parte cu str5ini colonizali,
nu vor fi reprezentate decSt destul de t6rziu in adundri si indirect. Pe de alti
parte, Regatul Ungariei era un mozaic etnic.e'o in regiuni ca Dalmalia, Croafia,
Slovacia, Bosnia, Transilvania etc., populalia majoritard nu era cea maghiarS.
Chiar in Ungaria propriu-zis5, grupul de cumani (colonizaliinainte de tz4t) vafi
reprezentat o vreme in adunirile regatului distinct de reprezentantii nobilimii.
Astfel, st5rile, adici grupurile privilegiate, au cipitat o componentd etnici.
Dar, in timp ce in Ungaria propriu-zisi aceast5 componenti etnici a stirilor
se va atenua ;i va dispirea cur6nd, in urma asimilirii grupurilor alogene, ?n
Transilvania, lari de cucerire ;i de colonizare recenti, cu un puternic fond
etnic rom6nesc, aceasti particularitate se va accentua. De aceea, in secolele al
Xlll-lea sialXlV-lea, adunirile Transilvanieivorfi alcituite din nobilimea prioritar
maghiare (sau deveniti maghiari) a comitatelor, din elitele secuilor, sasilor ;i
rom6nilor. Cu alte cuvinte, in acele secole, romSnii aveau incd un rol politic in
calitate de grup distinct, erau recunosculi ca factor,,constitulional" la nivelul
central al voievodatului(de;i, ca popor cucerit, sunt plasali pe ultimul loc).
La t288, arhiepiscopul de Strigoniu, Lodomerius - cel mai important
personaj bisericesc catolic din Ungaria -, scria o epistold ,,nobililor ungari,
sasilor, secuilor ;i rom6nilor din comitatele Sibiului si B6rsei din Transilvania",
aducAnd grave acuze regelui Ladislau al lV-lea ;i cerAndu-le acestor factori
majori de putere si nu se mai supuni suveranului si si ofere ajutor militar
contra acestuia.ell ,,Comitatele Sibiului si B6rsei" - formulare improprie,
datorati tendintei abandonate de formare a unui comitat sibian, lipsei de
precizie a termenilor in epoci si necunoasterii structurii teritoriale ;i etnice a
Transilvaniei- corespund in Iinii mari PimAntului Criiesc sau sudului provinciei
intracarpatice, unde nu triiau nici nobili si nici secui, ci doar sa;i 5i rom6ni.

eoeSt. Pascu, VoievodatulTronsilvaniei, I, p,186-195.


e1ol.-A. Pop, T h e Ethno -Co nf essi on al Str u ctu re, passim.
e" DlR" C. Veacul Xl, Xil
;i Xlll, vol. ll, p. 296-299: T. Siligean, Transilvonia in a douo jumdtate a
secolului ol Xlll-lea, p. z1z,222-223.
,,DIN MAINILE VALAHILOR SCHISMATICI...,, 427

in aceste circumstanfe, se poate aprecia ci arhiepiscopul-primat, iritat de


sprijinul dat de partea de est a regatului regelui excomunicat ;i acuzat de
moravuri ,,stricate", se adresa de fapt Transilvanieiintregi, adici factorilor de
putere din comitate (nobilii), din,,!5rile" rom6ne;ti, de pe Pim6ntulsisesc;i
de pe PdmAntulSecuiesc. Cu alte cuvinte, chiarin anul atestdriiprimeiaduniri
a nobilimii Transilvaniei (lzB8) apare in scris ;i structura factorilor de putere, a
stirilor lirii, adici a nobililor ungari, a sa;ilor, a secuilor;i a romSnilor. in tzB9,
regele Ladislau reu;e;te si fi convoace pe ,,clericii, nobilii ungari, sa;ii ;i secuii
din p5(ile Transilvaniei", pentru chestiuniimportante, intre care ;iconfirmarea
unui privilegiu al capitlului din AIba lulia.e" Cum mirturia despre aceasti
adunare ne-a parvenit prin actul de confirmare a privilegiuluipomenit, absenla
din enumerare a rom6nilor nu inseamni numaidecdt ci ei nu au participat la
adunare, ci doar ci nu au fost martori la respectiva confirmare, care nu-i privea
in niciun fel, fiindci se referea la o institulie catolicS.e'3
in primivara anului 1291,la Alba Iulia, regele Andrei al lll-lea (ultimul
din dinastia arpadiand) convoaci si prezideazS o adunare formati din
reprezentanlii ,,tuturor nobililor, sa;ilor, secuilor ;i romSnilor" (cum universis
Nobilibus, Saxonibus, Syculis et Olachis), adunare reuniti cu scopul ,,indreptdrii
st5rii" Iocuitorilor Transilvaniei.e'a Este vorba aici de Congregalia Generali
a tuturor grupurilor privilegiate din Transilvania (nobilii unguri, sa;ii, secuii
;i romAnii), linuti la circa ;ase luni de la Adunarea Generali a regatului,
desfS;urati Ia Buda (septembrie tzgo). Aceasti adunare de la Buda a avut
ca scop consolidarea regatului, prin intirirea poziliilor ;ubrezite ale bisericii
;i supunerea marilor baroni teritoriali autoritilii regale. Dar aceste misuri
nu se puteau aplica, din c6te se vede, si?n Transilvania, unde a fost nevoie de
convocarea adundrii lSrgite a acestei !iri. Necesitatea linerii in Transilvania
a unei alte congregalii generale - diferite de cea a Ungariei ;i prezidati de
rege - confirmi faptulci, in ultimiianide domnie a regelui Ladislau Cumanul,

e" DI& C. Veacul Xl, Xll


g':
;i Xlll, vol. ll, p. 3o9-11o.
T. S6l5gean,Transilvania?n a doua jumdtate a secolului al Xllllea, p. zzz.
e'4 DlR, C.Veacul Xl, Xll
;i Xlll, vol. ll, p. 368-369. Comentati la Gh. L Britianu, Les assembl6es
d'6tats et les Roumains en Transylvanie, l, in Revue des d,tudes roumaines, vol, Xlll-XlV, 1974, p.
i
t6; A. Decei, Contribution l'6tude de Ia situation politique des Roumains de Transylvanie au
Xlll-e et au XIV-e sidcle, in RevuedeTransylvanie,Vl,lg4o, nr.2, p. zt7 (citat mai departe ca La
situation politique); l.-A. Pop, lnstituliimedievaleromAnesti,p.t6-t9; !. Papacostea,Romlniiin
secolul al XlLled, p. 170-172; T. SilSgean, Transilvaniain a doua jumdtate a secolului al XllHea, p.
zz8-z33.in legituri cu autenticitatea unicului document (copie dupd un original pierdut) care
atesti aceasti adunare, au fost exprimate, de-a Iungul timpului, anumite rezerye, reiterate
recent (Susana Andea, Comentarii pe marginea actului din tt martie tz9t. Original sau fals?,
in ,,lstoria ca datorie. Omagiu Academicianului loan-Aurel Pop la implinirea vArstei de 6o de
ani", coord. loan Bolovan, Ovidiu Ghitta, Cluj-Napoca, 2o15, p. 407-417), firi relevarea vreunui
argument decisiv. Prin urmare, cei mai mulli speciali;ti conferi in continuare acestui inscris
valoare autentici;i preiau informaliile sale ca atare.
IOAN-AUREL POP

Transilvaniei.gos Din acest punct de vedere, adunirile lirii - convocate ;i


prezidate, in numele regelui, de voievod sau vicevoievod - exprimau tendinla de
conservare a organiz5rii originare a voievodatuluitransilvdnean, ata cum se va
fi conturat aceasti organizareinainte de cucerirea maghiarA ;icum se va afirma
ea, neingriditd si netutelatS, in !drile rom6ne;tiextracarpatice. Aceste adun5ri
generale erau concomitent ;i foruri de judecati ;i, in prezenta suveranului,
erau ;i organe legislative. Ele hotirau subsidii, decideau chemarea Ia oaste
a populaliei, acordau anumite prerogative nobilimii in vederea menlinerii
ordinii statornicite etc. Datoriti situalieispeciale a Transilvaniei, stirile nu s-au
structurat aici ca in apusul Europei. Clerul inalt ;i nobilimea vor forma o singurE
stare, deoarece ierarhiibisericiicatolice erauintAinobili, stipAnitoride domenii.
Ora;ele, de formalie recenti si populate ?n mare parte cu striini colonizali,
nu vor fi reprezentate decAt destul de tArziu in adundri ;i indirect. Pe de alti
parte, Regatul Ungariei era un mozaic etnic.e'o in regiuni ca Dalmalia, Croalia,
Slovacia, Bosnia, Transilvania etc., populalia majoritarS nu era cea maghiar5.
Chiarin Ungaria propriu-zisi, grupulde cumani(colonizaliinainte de tz4t)vafi
reprezentat o vreme ?n adunirile regatului distinct de reprezentanlii nobilimii.
Astfel, stirile, adici grupurile privilegiate, au cipitat o componentd etnicS.
Dar, in timp ce in Ungaria propriu-zisi aceasti componenti etnici a stirilor
se va atenua ;i va dispirea cur6nd, ?n urma asimildrii grupurilor alogene, in
Transilvania, lari de cucerire ;i de colonizare recenti, cu un puternic fond
etnic romAnesc, aceasti particularitate se va accentua. De aceea, in secolele al
XIll-lea gialXIV-lea, adundrile Transilvanieivorfi alcituite din nobilimea prioritar
maghiarS (sau deveniti maghiari) a comitatelor, din elitele secuilor, sa;ilor;i
romSnilor. Cu alte cuvinte, in acele secole, rom6nii aveau inci un rol politic in
calitate de grup distinct, erau recunosculi ca factor,,constitufional" Ia nivelul
central al voievodatului (de;i, ca popor cucerit, sunt plasali pe ultimul loc).
La tzBB, arhiepiscopul de Strigoniu, Lodomerius cel mai important -
personaj bisericesc catolic din Ungaria -, scria o epistoli ,,nobililor ungari,
sasilor, secuilor ;i romSnilor din comitatele Sibiului ;i Bdrsei din Transilvania",
aduc6nd grave acuze regelui Ladislau al lV-lea ;i cer6ndu-le acestor factori
majori de putere si nu se mai supunl suveranului ;i si ofere ajutor militar
contra acestuia.e" ,,Comitatele Sibiului ;i -
B6rsei" formulare improprie,
datorati tendinlei abandonate de formare a unui comitat sibian, Iipsei de
precizie a termenilor ?n epocd si necunoa;terii structurii teritoriale ;i etnice a
Transilvaniei- corespund in linii mari Pdm6ntului Crdiesc sau sudului provinciei
intracarpatice, unde nu trdiau nici nobili ;i nici secui, ci doar sa;i si rom6ni.

sos
!t. Pascu, VoievodatulTransilvaniei, l, p,186-195.
elol.-A. Pop, The Ethno-Confessional Structure, passim.
e" DlR, C. Veacul XI, Xll si Xlll, vol. ll, p. 296-299: T. Sil5gean, Transilvania in a doua jumdtote a
secolului al Xlll-leo, p. 212,222-221.
,,DIN MAIN ILE VALAHI LOR SCHISMATICI...,, 427

in aceste circumstanle, se poate aprecia ci arhiepiscopul-primat, iritat de


spriiinul dat de partea de est a regatului regelui excomunicat ;i acuzat de
moravuri ,,stricate", se adresa de fapt Transilvanieiintregi, adici factorilor de
putere din comitate (nobilii), din,,!5rile" rom6ne;ti, de pe Pim6ntul Sisesc;i
de pe PdmAntul Secuiesc. Cu alte cuvinte, chiar in anul atestirii primei aduniri
a nobilimii Transilvaniei (lzB8) apare in scris ;i structura factorilor de putere, a
stirilor firii, adicd a nobililor ungari, a sa;ilor, a secuilor si a rominilor. in t289,
regele Ladislau reu;e;te si ii convoace pe ,,clericii, nobilii ungari, sa;ii ;i secuii
din pirlile Transilvaniei", pentru chestiuniimportante, intre care ;iconfirmarea
unui privilegiu al capitlului din Alba lulia.s" Cum mirturia despre aceasti
adunare ne-a parvenit prin actulde confirmare a privilegiuluipomenit, absenla
din enumerare a romdnilor nu ?nseamnl numaidecAt cI ei nu au participat la
adunare, ci doar ci nu au fost martori Ia respectiva confirmare, care nu-i privea
in niciun fel, fiindci se referea Ia o institulie catolicS.g':
in primivara anului 1291, la Alba lulia, regele Andrei al Ill-lea (ultimul
din dinastia arpadiani) convoaci si prezideazi o adunare formati din
reprezentanlii ,,tuturor nobililor, sa;ilor, secuilor ;i romSnilor" (cum universis
Nobilibus, Saxonibus, Syculis etOlachis), adunare reuniti cu scopul,,indreptirii
stSrii" locuitorilor Transilvaniei.s'4 Este vorba aici de Congregalia CeneralS
a tuturor grupurilor privilegiate din Transilvania (nobilii unguri, sa;ii, secuii
;i romAnii), linutd la circa ;ase luni de la Adunarea GeneralS a regatului,
desfisuratS la Buda (septembrie tzgo). Aceast5 adunare de Ia Buda a avut
ca scop consolidarea regatului, prin intdrirea poziliilor ;ubrezite ale bisericii
;i supunerea marilor baroni teritoriali autoritSlii regale. Dar aceste misuri
nu se puteau aplica, din c6te se vede, siin Transilvania, unde a fost nevoie de
convocarea adunirii lSrgite a acestei !5ri. Necesitatea linerii in Transilvania
a unei alte congregalii generale - diferite de cea a Ungariei si prezidati de
rege - confirmS faptul c5, in ultimii ani de domnie a regelui Ladislau Cumanul,

e" DI& C. Veocul Xl, /Jl;i XIII, vol. ll, p. 309-31o.


g':
T. Siligean,Transilvoniain a doua jumdtate a secolului al Xlil-lea, p. zzz.
e'4 DI& C. VeoculXl,Xll qiXlll, vol. ll, p.
368-369. Comentati Ia Gh. l. Br5tianu, Les assembl6es
d'6tats et les Roumains en Transylvanie, l, in Revue des dtudes roumaines, vol. Xlll-XlV, 1974, p,
i
r6; A. Decei, Contribution I'6tude de Ia situation politique des Roumains de Transylvanie au
Xlll-e et au XIV-e sidcle, in Revue deTransylvanie,Vl,lg4o, nr.2, p. zt7 (citat mai departe ca La
situation politique); l.-A. Pop, lnstituliimedievalerom1neSti,p.l6-'t9; $. Papacostea,Romdniiin
secolul ol Xlll-led, p.17o-172i T. Siligean, Tronsilvonioin a doua jumdtate o secolului al Xlll-lea, p.
228-233. in legituri cu autenticitatea unicului document (copie dupi un original pierdut) care
atesti aceasti adunare, au fost exprimate, de-a lungul timpului, anumite rezerve, reiterate
recent (Susana Andea, Comentarii pe marginea actului din tt martie tz9t. Original sau fals?,
in ,,lstoria ca datorie. Omagiu Academicianului loan-Aurel Pop la implinirea v6rstei de 6o de
ani", coord, loan Bolovan, Ovidiu Ghitta, Clui-Napoca, 2015,p.407-417), firi relevarea vreunui
argument decisiv. Prin urmare, cei mai mulli speciali;ti conferi in continuare acestui inscris
valoare autentici gi preiau informaliile sale ca atare,