PROIECT DE LECTIE

CLASA: A V-A
DATA:
DISCIPLINA DE INVĂŢĂMÂNT: ISTORIE
PROFESOR:
ȘCOALA:
DOMENIU DE CONȚINUT: EUROPA MEDIEVALĂ

CONȚINUT: - STATELE MEDIEVALE: FRANŢA, ANGLIA, IMPERIUL ROMANO-GERMAN

TIPUL LECTIEI: LECŢIE MIXTĂ (PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE)

COMPETENŢE GENERALE:
1. Utilizarea în contexte diverse a coordonatelor şi reprezentărilor de timp şi spaţiu
2. Utilizarea critică şi reflexivă a limbajului de specialitate şi a surselor istorice
3. Manifestarea comportamentului civic prin valorificarea experienţei istorice şi a diversităţii socio-culturale
4. Folosirea autonomă şi responsabilă a instrumentelor necesare învăţării permanente

COMPETENŢE SPECIFICE
1.3 Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor şi/sau a proceselor istorice
2.2. Relatarea unui eveniment/proces istoric, utilizând informaţii din surse istorice
3.1. Asumarea de roluri în grupuri de lucru
3.2. Descrierea rolului unor personalităţi în desfăşurarea evenimentelor istorice
4.1. Folosirea unor tehnici de învăţare în rezolvarea sarcinilor de lucru
4.2. Utilizarea resurselor multimedia în scopul învăţării

Activităţi de învăţare propuse :

Exerciții de lectură a hărților istoric ;
Identificarea termenilor istorici în texte diferite;
Identificarea informaţiilor oferite de surse cu privire la un fapt istoric;
Identifică rolului unor personalităţi istorice, analizând surse diferite;
extragerea mesajelor dintr-o sursă istorică
accesarea informaţiilor oferite de Internet
plasarea unor evenimente/procese istorice pe axa cronologică
1
 Strategia didactică

a) metode şi procedee: - brainstorming, conversaţia euristică, învăţarea prin descoperire, descrierea, utilizarea
documentului istoric; harta conceptuală.
- activitate frontală, individuală, pe grupe ;
b)material didactic:
mape de lucru ( documente, fişe de lucru);
texte istorice,tabla,creta;
portrete istorice;
harta istorică;
fişe de lucru ,fişe de evaluare.
Mijloace de învăţământ:
Manualul clasei a V-a;
Atlas istoric;=
Bibliografie:
 Ghid de evaluare, SNEE, Ed. Prognosis, 2001;
 Ghid metodologic Aria Curriculară „ Om şi societate”, Ed. Sc. Aramis Print, Buc., 2001;
 Mihail Manea, Mic dicţionar de termeni istorici, Ed. All Educaţional, Buc., 1999;
 Bogdan Murgescu, Istoria lumii în texte, Editura Teora , 1999
 Minodora Perovici, Istoria universală în texte, Corint , 2003
 Constantin Cucoș, Pedagogie,2006
Resurse:: - oficiale: programa şcolară, planificarea calendaristică orientativă
- umane: elevii clasei a V- a
Evaluare: - observarea sistematică a comportamentului elevilor;
- formativă prin întrebări frontale şi analiza răspunsurilor date.

Alte resurse bibliografice:

www.didactic.ro

2
 STATELE MEDIEVALE: FRANŢA, ANGLIA, IMPERIUL ROMANO-GERMAN

Franța Anglia Imperiul romano –german

După stingerea dinastiei lui Carol cel La jumătatea secolului al XI-lea, Anglia este Statul german este cunoscut în Evul
Mare, în 987 urcă pe tron Hugo Capet. un regat aflat sub stăpânirea anglo-saxonilor. Mediu ca Imperiul Romano-German.
Este întemeietorul dinastiei Capețienilor.

În urma bătăliei de la Hastings din

Regatul Franței devine un stat centralizat și
unificat
Procesul de centralizare a fost sprijinit și de
cler, micia nobilime, orășenime și țărănimie
Unificarea teritorială și centralizarea
politică s-a realizat:
- În urma războiului de 100 de ani cu
Anglia;
- Prin moșteniri;
- Prin căsătorii;
- Prin cumpărări.
Monarhia franceză se consolidează în timpul
domniei lui Ludovic al Xl-lea (1461-1483).
Acesta alipește teritoriul celui mai puternic
vasal, ducele Burgundiei.
La sfârșitul secolului al XV-lea, Franța este
cel mai întins și mai puternic stat din Europa
Dinastia Tudorilor(1485-1603) mărește puterea
apuseană.
regalității. Astfel, Anglia devine un stat
centralizat, la fel ca Franța.
1066, este cucerită de ducele
Normandiei, Wilhelm Cuceritorul.
Urmașii lui Wilhelm Cuceritorul continuă
politica de centralizare a statului.
Este inițiată cucerirea Irlandei.
Regii Angliei stăpânesc numeroase feude în nu-şi poate impune autoritatea.
Franța
În 1215 este dat documentul numit
Magna Charta Libertatum. Astfel, sunt
recunoscute privilegiile clerului, nobilimii și
orășenilor bogați. În urma adoptării acestui
act apare Parlamentul englez.
Puterea regală slăbește foarte mult în
urma înfrângeii din Războiul de 100 de ani
purtat împotriva Franței.
Războiul celor două roze a fost o cauză
principală a scăderii importante a puterii
aristocrației, ceea ce a dus la creșterea puterii
monarhiei centralizate a dinastiei Tudor
Imperiul lui Carol cel Mare este
împărţit în anul 843.
Partea răsăriteană a imperiului
corespunde, în linii mari, cu
Germania
Teritoriul acesteia din urmă este
împărţit în ducate, asupra cărora regele
Puterea regală se întărește
temporar în timpul lui Otto I cel Mare
(936-973). Acesta cucerește o parte a
Italiei, fiind încoronat împărat la Roma
(962)
În secolul al XlII-lea viaţa politică a
Germaniei a fost dominată de
permanente lupte pentru tron,
cărora le pune capăt Rudolf de
Habsburg (1273-1291).
Fărâmiţarea Germaniei este
oficializată prin actul numit Bula de Aur
din 1356.
Acest document stabilește
alegerea împăratului de către un colegiu
format din şapte Principi electori

3
 ETAPELE LECTIEI C ACTIVITATEA STRATEGII DIDACTICE
C.S PROFESORULUI ELEVILOR METODE MIJLOACE

1. Moment organizatoric Notează

1 absenţele; Răspund cerinţelor Conversaţia Catalog
(2’) Pregăteşte materialele profesorului.
necesare desfăşurării lecţiei. Îsi pregătesc materialele
Realizează un climat afectiv.
2.Verificarea cunoștințelor Formulează
1 întrebări/cerințe Elevii Manual
însușite 1.3 care fac apel la cunoștințele Răspund la solicitare, Conversaţia Caiet de notițe
(10 ‘) 2
dobândite pe parcursul lecției utilizând informaţiile euristică Fișa de lucru
2.2 anterioare: anterior dobândite.
3
Elevii răspund la
3.1
următoarele întrebări: 1. Definesc utilizând caietul Învățarea prin
3.2
1. 4 Ce sunt catedralele și
1. de notițe și manualul descoperire
4.1 universitățile ? noțiunile istorice de:
2. 2.
4 În ce stiluri arhitectonice catedrală și universitate.
4.2 sunt construite catedralele ? 2. Identifică stilul roomanic,
3. 3. Prin ce se caracterizează gotic în Apusul Europei și
fiecare stil arhitectonic ? stilul bizantin în Răsăritul
4. 4. Unde au apărut primele Europei. Descrierea
Universități? 3. Precizează câte două,
5. 1 Care este rolul universităților
5. trei caracteristici ale fiecărui
în Evul Mediu ? (Sursa 1) stil.
6. 6. Descrieți o catedrală gotcă 4. Menționează locul în
sau romanică utilizând care a apărut prima
Internetul sau imaginile din Universitate, dar și încă
manual. două universități din secolul
7. al XIII-lea.
Evaluează: critică, decide, 5. Pe baza sursei1
laudă. identifică rolul universităților Notare
Apreciază răspunsurile date în Evul Mediu.
de elevi. 6. Utilizând calculatorul și
Internetul elevii descriu o
catedrală gotică sau
romanică la alegere și
extrag mesajul transmis.
4
3. Pregătirea elevilor Când
1 privim portretul lui Carol cel Elevii răspund la solicitare. Activitate frontală Portretul lui Carol
pentru receptarea noilor Mare la ce ne gândim? De ce este cel Mare
cunoștințe (conversație considerat cel mai mare rege al Harta – Imperiul
francilor? Carolingian
introductivă) (2 ‘)
4.Precizarea titlului și Enunţă
1 subiectul lecţiei Notează Elevii notează în caiet titlul Manual
competențelor specifice pe tablă titlul STATELE lecției Caiet de notițe
(3 ‘) MEDIEVALE: FRANŢA, ANGLIA, Ascultă cu atenție Fișa de lucru
IMPERIUL ROMANO-GERMAN obiectivele enunțate ce
La sfârșitul orei elevii vor fi în trebuie realízate
măsură să înțeleagă procesul de
formare a statelor medievale și
principalele lor caracteristici.
5.Comunicarea/însușirea Organizează
1 activitatea elevilor -Sursa 2
noilor cunoștințe 1.3 pe următoarea structură Secvența 1 – Franța - utilizarea
25 ‘ Profesorul
2 asigură Elevii: documentului - Sursa 3
2.2 CUNOŞTEREA pornind de la Urmăresc pe hartă divizarea istoric și a
întrebarea:
3 Imperiului Carolingian pentru imaginilor;
3.1 Ce stat medieval am studiat în a identifica viitoarele state - Portret Hugo
3.2 acest semestru ? medievale desprinse din Învățarea prin Capet
Astăzi
4 vom studia și alte state Imperiul carolingian descoperire;
4.1 medievale și procesul lor de - Pictură Jeanne
centralizare politică și unificare Notează în caiet noile noțiuni -harta d’Arc (1412-1431),
teritorială:Franța și Anglia istorice: centralizare, ereditar conceptuală; pictură din secolul
Vom
4 studia și Imperiul Romano-
al XV-lea
4.2 German un stat divizat în mai Analizează portretul lui Hugo -brainstorming
multe principate teritoriale asupra Capet și imaginile din
cărora împăratul nu avea manual. -imagine Bătălia de
autoritate. Privesc imaginea și află cine la Hastings (1066),
Profesorul asigură a fost Jeanne d’Arc. înfățișată de
ÎNŢELEGEREA noilor Studiază fișele primite faimoasa Tapiserie
conţinuturi. prin folosirea unui de la Bayeux (circa
limbaj adecvat vârstei Răspund la cerințe.
1070). În imaginea
Explică procesul de formare și
evoluția a statelor medievale: Secvența 2 – Anglia este înfățișată
Franța, Anglia, Imperiul Romano- moartea regelui
German. Elevii: anglo-saxon Harold
Ascultă cu atenție explicația în timpul bătăliei.
profesorului și notează.
5
 Secvența 1 – Franța Identifică și notează
Secvența 1 – Franța Explică semnificația următoarelor
Ce este procesul de evenimente istorice - - utilizarea
Secvența 2 – Anglia . centralizare. 1066- bătălia de la Hastings documentului
Magna Charta
2 Cum s-a constituit statul 1215- adoptarea istoric și a
Libertatum
Secvența 3 – Imperiul 2.2 centralizat și unificat francez ? documentului Magna Charta imaginilor;
Romano-German 3 Care sunt caracteristicile Libertatum
3.1 statul centralizat și unificat 1337-1453- Războiul de 100 Învățarea prin - Coroana
3.2 francez de ani descoperire; împăraților
4 Secvența 2 – Anglia 1455- 1485- Războiul celor germani.
4.1 Profesorul asigură capacitatea de două roze -harta
sinteză cerând elevilor să Analizează și selectează conceptuală;
formuleze un punct de vedere două ideii din documentul Bula de Aur, 1356
referitor
4 la documentul Magna Magna Charta Libertatum -brainstorming
4.2 Charta Libertatum
Secvența 3 – Imperiul
Secvența 3 – Imperiul Romano- Romano-German
German
Explică: Elevii:
Noile noțiuni istorice; Ascultă cu atenție explicația
3Prezintă profesorului și notează.
Importanța domniei lui Otto I
cel Mare (936-973) Notează noțiunile istorice de:
Cauzele menținerii fărămițării elector, excomunicare, Bula
politice de Aur
Solicită elevilor să citească un
fragment di Bula de Aur sau din Citesc sursa istorică și
orice sursă aflată la dispozița răspund la cerințe.
profesorului referitoare la Imperiul
Romano-German

6.Fixarea și Le înmânează elevilor fișa de Completează axa cronologică Fișa de lucru cu

sistematizarea lucru cu axa cronologică cu cele mai importante axa cronologică
5‘ evenimente ale lecției
7. Explicații pentru Solicită aprecierile elevilor legate Notează în rândul de mai jos Caiet
continuarea învățării acasă. de modalitatea de desfăşurare a ce ți-a plăcut cel mai mult din
3’ lecţiei. lecție……………………….
Notează acum ce ți-a plăcut
cel mai puțin lecție ………
6
 Sursa 1.
„Protejată de papalitate și de autoritățile laice, Universitatea este în același timp o asociere de școli și o corporație de profesori și
studenți, condusă prin statute sau privilegii ce-i sunt proprii. Aici, predarea artelor liberale duce la apariția unor discipline superioare: drept,
medicină și, mai ales teologie. Puțin numeroase în secolul al XIII-lea, primele universități – Paris, Bologna, Oxford... – se caracterizează
prin faptul că sunt locul de întâlnire a pentru studenți și profesori din toate colțurile lumii, situație favorizată de întrebuințarea unei limbi
comune, latina.”
(J. Carpentier, F. Lebrun, Istoria Europei)
Sursa 2.
,, Acțiunea de întărire a autorității regale a fost dusă cu mai multă energie în timpul domniei lui Ludovic al VI-lea (1108-1137), care a
înfrânt pe seniorii rebeli din cuprinsul domeniul regal.(…) Ludovic al VII-lea(1137-1180) s-a căsătorit cu Alienot, moștenitoarea ducatului
Aquitaniei, cel mai întins principat teritorial dinFranța, realizând o uniune personală între domeniile capețian și aquitan.’’
(Radu Manolescu, Istorie medie universală)
Sursa 3.
. „Niciun om liber să nu fie prins sau închis sau lipsit de bunurile sale, sau pus în afara legii sau exilat sau vătămat în vreun alt chip,
nici nu vom merge împotriva lui, nici nu vom trimite pe nimeni împotriva lui, decât în temeiul judecății legiuite a egalilor săi și potrivit legilor
țării. (Magna Carta Libertatum)

Model de axă cronoogică

7
8
9