1.

1 Construcţia generală a motorului

13.Destinația, clasificarea, construcția și principiul de funcționare a motoarelor cu

piston rotativ.

Motorul Wankel este un tip de motor cu ardere internă inventat de inginerul german Felix
Wankel, la care mișcarea de rotație se obține nu printr-un mecanism bielă-manivelă, ci cu
ajutorul unui piston rotativ de formă triunghiulară.

În comparație cu motorul cu ardere internă cu piston, avantajele motorului Wankel sunt

compactitatea și vibrațiile mai reduse. Dezavantajele acestui motor sunt randamentul mai
mic[necesită citare], ceea ce duce la un consum de combustibil mai mare pentru aceeași putere
furnizată, emisia sporită de poluați, ceea ce duce la necesitatea instalațiilor de denoxare mai
complexe și uzinarea și întreținerea pretențioase, deci mai scumpe.
La motorul Wankel ciclul de patru timpi se desfășoară în spațiul dintre interiorul unui cilindru de
formă aproximativ ovală și un rotor similar ca formă triunghiului Reuleaux, cu deosebirea că
laturile sunt mai aplatizate.

Forma rotorului este rezultatul unei minimizări în volum a camerei de combustie și a maximizării
raportului de compresie. Curba simetrică ce conectează două vârfuri ale rotorului e maximizată
spre exterior, cu condiția că nu poate să atingă cilindrul la orice unghi de rotație.

Arborele cardanic central, numit și „Arbore de tip E” trece prin centrul rotorului și este susținut
de rulmenți fixați. La vârfuri, rotorul este izolat, astfel încât se formează trei camere de
combustie mobile. Rotorul se rotește în sensul acelor de ceasornic pe propria sa axă și e controlat
de o pereche de trepte de sincronizare. O treaptă fixată la una din laturile rotorului este atașată
la un mecanism circular care păstrează raportul de o rotație a rotorului la 3 rotații ale arborelui
cardanic. Forța presiunii gazului pe rotor trece direct la arbore.

Spre deosebire de un motor cu piston care are un timp de combustie la fiecare două rotații ale
arborelui cotit, la motorul Wankel, camera de combustie generează un timp de combustie la
fiecare rotație a arborelui cardanic, sau 3 la fiecare rotație a rotorului. Astfel, puterea unui motor
Wankel este în general mai mare decât a unui motor cu piston cu aceeași cilindree și decât a unui
motor cu piston cu aceleași dimensiuni fizice și masă.

Motoarele Wankel tind să ajungă la turații mai mari față de motoarele Otto de puteri similare,
datorită vibrațiilor reduse și lipsei părților mobile supuse unei mari cantități de stres constant
cum ar fi arborele cotit, arborele cu came sau punțile de legătură, iar arborele cardanic nu este
supus unui stres atât de mare. Limita superioară a turațiilor unui motor Wankel este dată de
capacitatea treptelor de sincronizare. Pentru operare constantă la peste 7000 sau 8000 turații pe
minut, trepte de oțel de calitate superioară sau carbon sunt necesare. Motoarele Wankel de
curse produse de Mazda depășesc cu ușurință 10000 turații pe minut, în timp ce la avioane nu se
depășesc 6500-7500 de turații pe minut. Totuși, datorită faptului că presiunea gazului ajută la
izolarea celor trei camere de combustie, folosirea unui motor Wankel la turații ridicate fără a le
distribui la sol poate distruge motorul.

Deoarece mașinile sunt taxate în funcție de cilindree, o mașină cu motor Wankel, cum ar fi o
Mazda RX-8 cu cilindree de 1.3 litri și o putere de 268 de cai-putere este taxată la fel ca o Dacia
Logan de 90 de cai putere, excluzând taxele de poluare. În cursele de mașini, pentru a păstra o
egalitate relativă, un motor Wankel este echivalent cu un motor Otto cu o cilindree de la 1,5
până la de 2 ori mai mare, sau sunt interzise cu totul.

Mazda nu renunță la dezvoltarea motorului Wankel

Problema nu este în tehnologie, motorul Wankel este în mod inerent mai puțin eficient și în
trecut sa confruntat nu numai cu emisii crescute, ci și cu reducerea fiabilității și necesitatea de a
schimba în mod regulat etanșările ștergătoarelor. Dar Mazda pare să fi rezolvat (sau cel puțin să
elimine) problemele din noua generație a acestui motor, iar motorina funcționează acum în mod
fiabil și relativ eficient în centrul de dezvoltare Mazda
 Designerul și inventatorul german Felix Wankel a fost fascinat de turbinele cu gaz. La vârsta de
17 ani a făcut prima idee despre o cruce între un motor cu piston și o turbină. În 1924 (el avea 22
de ani) a scris conceptul pentru prima dată și în 1929 a obținut primul brevet. Sa întors la
dezvoltare după război. Primul prototip funcțional a fost construit de NSU în 1957.

Motorul cu piston rotativ a fost compact, puternic în timp și, mai presus de toate, avea o cultură
extraordinară și un număr redus de piese. A fost foarte simplu de instalat și de deservit. În prima
mașină de serie a apărut în 1964 (NSU Spider), iar în 1967 ia fost atribuit modelul NSU Ro80,
dezvoltat special pentru acest motor. De-a lungul timpului, au apărut deficiențe, cum ar fi
fiabilitatea redusă, iar consumul a început să fie monitorizat mai îndeaproape cu criza petrolului.
De asemenea, în anii 1970, emisiile pe care Wankel nu a fost niciodată cele mai bune pentru
arderea petrolului au fost, de asemenea, abordate. Singurul producător de automobile care nu a
renunțat a fost Mazda. Prima ei mașină cu acest tip de motor a venit în 1967. Uneori Wankel a
apărut și în alte aplicații în care este nevoie de un mic motor de mare putere - de obicei în
motociclete, jet-uri, avioane sau modelare.

Oferta actuală este Mazda MX-5, care are nevoie de o platformă separată.

Constructorul de automobile și-a unit forțele cu Fiat pentru a reduce costurile într-un volum mai
mare de producție și a existat șansa ca întregul proiect să fie profitabil. Un alt model sportiv
similar ar putea să nu fie atât de reușit.

Mitsuo Hitomi, șeful dezvoltării motorului, vede viitorul motorului Wankel în Mazda într-o
mașină hibridă sau electrică plug-in, unde un motor Wankel compact ar putea funcționa ca un
dispozitiv de extindere a gamei. Mazda planifică o astfel de mașină pentru anul 2019...

1.3 Mecanismul de distribuţie a gazelor

26.Defectele în exploatare ale mecanismului de distribuţie a gazelor. Metodele de

înlăturare.

5.2. INTRETINEREA. DEFECTELE ÎN EXPLOAUN RE

Șl REPARAREA MECANISMULUI
DE DISTRIBUȚIE.
5.2. 1 . ÎNTREȚINEREA MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE

Operațiile principale de întreținere sunt: verificarea bizuală a etanșeității capacului distribuției cu

blocul nłotor. a stării arcugilor și poziției culbutorilor, asigurării supapelor, etanșeității capacului
de chiulasă: reglării jocului ternłic dintre culbutori și supape, iar la nevoie. și verificarea punerii la
punct a distribuției. Ultinłele două operații necesită o atenție deosebită.
Reglarea jocului termic dintre culbutori și supape se face la rece sau ia cald, pentru a permite
dilatarea liberă a supapei și a evita răłnânerea ei deschisă când motorul este cald. Jocul se
mărește în timpul exploatării, provocând zgomote anornłale, reducând timpul și cursa deschiderii
supapelor. înrăutățind umplerea cilin4rilor cu anłestec carburant sau aer și evacuarea gazelor
arse. Acest joc se reglează periodic, după tipul motorului și indicațiile fabricii• constructoare.

se scoate capul chiulasei, se rotește arborele cotit (cu manivela sau prin antrenare cu un levier de
la volant sau chiar prin cureaua ventilatorului). până ce pistonul cilindrului 'l este adus -la I)IV//.
la sfârșitul compresiei (ambele supape sunt închise): aceasta se observă și coincidența marcajelor
de pe roata de curea a rborelui cotit. cu cel de pe capacul distribuției sau de pe volant și carterul
ałnbreiajului sau blocului motor: se verifică strângerea chiulasei și supor,-
_ se slăbește apoi piulița 7 de blocare a șurubului de reglaj de la culbutori și. în timp ce aceasta se
łnenține fixă cu cheia. se reglează șurubul cu șurubel (cheia specială Ia Dacia 13 1()): se
controlează jocul J cu un calibru de inter-
stiții corespunzător dimensional, care va trebui să alunece eu frecare între capătul culbutorului 5
și cel al supapei 9 după care se fixează poziția șurubului. cu piulița. Aceleași operații se execută la
toate supapele care nu sunt atacate de culbutori (pistoanele la PAI/) și la alti cilindri. Se rotește.
apoi. arborele cotit cu 1 800 și se repetă procedeul de lilai sus până se reglează toate supapele.
după care se face o verificare, Reglarea supapelor se poate face și în ordinea de funcționare a
motorului.
La nłotoarele cu arborele cu całne în chiulasă. reglarea este realizată în orz dinea de funcționare.
acționându-se asupra șurubului de reglaj pentru culbutorii (de forniă adecułtă) conułndați direct
de całne•. asigurarea șuruburilor înłpotriS<ž dereglărilor se face cu piulițele corespunzătoare.
Sunt tnotoare la care acest reglaj se realizează prin internłediul unor pastile de grosiłni adecvate.
între culbutori și całne (în interiÔrul unor tacheți speciali).
Punerea la punct a distribuției se face de constructorul pentru totdeauna. łnarcându-se
pinioanele eu 5enłne. astfel încât la reparare să se respecte
reglajele. Aceasta constă în poziționarea arborelui cu całne [liță dev arborele cotit și reglarea
jocului dintâre culbutori și supape. sau dintre tacheți și supape (la distributia laterală).
Punerea la punct a distribuției se execută astfCl: se dełnontează una din roțile de la angrenajul
distribuției sau lanțul de distribuție. se aduce pistonul cilindrului I în pozitia în care supapa de
adłnisie va ti la Începutul deschiderii! prin rotirea arborelui cotit și a arborelui cu canłe: acest
mornent se deternłină eu ajutorul unui ceas comparator nłontat pe chiulasă. palpatorul lui fiind
contact cu supapa. Se iłnobilizează arborele cu canłe în această poziție. apoi se cuplează

pinionui de distribuție sau lanțul. astfel încât reperele de pe ele să corespundă poziției indicate
(cel de pe arborele cotit cu cel de pe arborele cu canłe sau cel interłnediar și restul roților dințate
de la angrenajul distribuției). Se reglează din nou jocul supapelor.
Din figura 5.9 se poate vedea modul de asanłblare a elełnentelor transłnisie distribuției. pentru
punerea la • ptłnct corectă. AstfZ•l la łnotorul TCIT (fiu. 5.9. a). se vor poziționa roțile dințate eu
reperele după cutn urnłează: x de pe pinionul arborelui cotit în partea de sus (pe verticală). iar .v
și : de pinioanele arborilor cu canłe 2 în jos (pentru dreapta) și în sus. Curelele dințate se vor
monta apoi astfel încât reperele albe de pe ele să coincidă față de reperele de pe pinioane.
respectând distanțele A 43 pași (dinți) pentru' cureaua din dreapta și B = 33 pași pentru• cea din
stânga, iar D 30 pași.
La Dacia 131() (fig. 5.9. b) pinionul I al arborelui cotit și 2 al arborelui cu came se aliniază cu
reperele x și pe aceeași axă și apoi se montează lantul de distribuție 5.

La motorul D (fig. 5.9. c), de pe autocałnioanele Roman- se orientează lilai întâi pinioanele / de pe
arborele cotit și cele de pe arborele cu canłe 2. respectiv de la ponłpa de injecție 4 și apoi se
nłontează pinionul internłediar 3. astfel încât să coincidă reperele de pe ele x și respectiv și (sub
tôrnłă de chernere).
Dacă roțile dințate nu nłai au repere, punerea la punct se poate face 111011tând pe volant un
disc gradat la 360 0 și prin antrenarea arborelui cotit și a ar borelui cu całne. se aduce pistonul de
Ia cilindrul I în poziția în care supapa de adnłisie va fi la început de deschidere. Se face verificarea
unghiurilor de deschidere și închidere a supapelor și la ceilalți cilindri, corespunzător diagranłei
de distribuție. după care se łnontează angrenajul distribuției.
5.2.2. DEFECTELE ÎN EXPLOATARE ALE MECANISMULUI DE DISTRIBUȚIE
Cele mai frecvente defecțiuni care pot provoca zgomote anormale, func ționarea neregulată a
motorului, pornirea oreoaie sau chiar oprirea lui sunt: zgonłote la comanda distribuției, bătăi ale
culbutorilor sau tacheților, funcționarea
88
neregulată cu zgomot datorită uzurii canłelor de la arbołele cu came. funcționarea neregulată cu
rateuri in carburatorul sau colectorul de et acuare. griparea sau blocarea supapei, arderea sau
deformarea talerului supapei. ruperea supapei. defł)rmarea sau ruperea arcului supapei.
Zgołnotele la cołnund(l distrihu(iei sunt datorate uzurii danturii roților dințate sau a lanțului de
distribuție. Depistarea se face cu ajutorul stetoscopului (dispozitiv auditiv) în zona anterioară a
motorului.
Pinioanele uzate se înlocuiesc. iar în cazul când au dinți rupți (roata din textolit de pe arborele cu
canłe) se înlocuiește întreg angrenajul distribuției: la înlocuirea nunłai a pinionului delŁsct.
zgołnotul se nłenține.
Uzarea lanțului de distribuție duce la alungirea lui și poate sări peste unul sau doi dinți de pe
pinioane (deci nłodifică fazele de distribuție. provocând mersul neregulat al motorului. sau poate
sări de pe rotile dințate și motorul se oprește).
Renłedierea constă în înlocuirea lanțului și pinioanelor distribuției.

Bătăile culblllorilor sau lache(ilor au o intensitate redusă, ritnł ică. dar de ență înaltă (ascuțită) și
sunt provocate de jocurile termice prea mari: motorul funcționează neregulat: când jocurile sunt
reglate inegal, sau la uzarea suprafețelor frontale ale culbutorilor și supapelor.
Depistarea se face cu stetoscopul in partea superioară a łnotorului sau prin simplă ascultare cu
urechea.
Renłedierea constă în reglarea jocului dintre culbutori și supape. Când sunt uzuri ale unora dintre
supratčțele de contact. acestea se rectifică cu matra abrazivă sau łnașini de rectificat. łnenții)ând
profilul inițial (łnai ales la capul cu I butoru lu i
Tuc/łe(ii uzați și alezajele lor nłărite pros oacă jocuri anornłale și deci bătăi. Cauzele pot fi:
ungere necorespunzătoare. iłnobilizarea tachetilor care nu se mai rotesc.
Depistarea zgołnotelor se poate face în zona de łnijloc a łnotorului prin ascultare cu stetoscopul.
Ke rełnediază prin înlocuirea tacheților detecți, alezându-se locașurile bucșându-le). iar cele
ałnos ibile se înlocuiesc.
nereŔ111u1ă. uneori cu :gołnot. u motorului este. îndeosebi. urmarea uzurii inegăle a całnelor
de la arborele cu carne. Chiar dacă reglajele sunt corecte. łnotorul funcționează neregulat
datorită uzurii całnelor. Acestea pot fi controlate nułnai prin denłontarea culbutorilor și așezarea
unui ceas cotnparator cu palpatorul pe fiecare tijă .îłnpingătoare. măsurând cursa la fiecare în
parte în tinłp ce se rotește arborele cotit cu nłanivela. Când dintre citirile łnaxiłne ce corespund
Kirfurilor całnelor de același fel (adłnisie sau evacuare) sunt luai mari de 0,8—1 nun. uzura lor
este accentuată și se impune înlocuirea arborelui cu całne. sau rectificarea lui.
Func!ionarea neregulată cu rateuri în carburator sau colectorlll de evacuare are loc când jocul
terłnic dintre supape a fost reglat la o valoare prea mică: supapele nu se închid și apar scăpări de
gaze și flăcări cu rateuri În carburator (pentru supapele de adnłisie) sau la eșapanłent (pentru
cele de evacuare). Ca urnłare. talerele supapelor se ard. iar scaunele de supapă se pot fisura.
Când la ralanti łnotorul funcționează neregulat, supapele nu etanșează chiar dacă jocul terłnic a
fost reglat,
89
neregulată cu zgomot datorită uzurii całnelor de la arborele cu came. funcționarea neregulată cu
rateuri În carburatorul sau colectorul de evacuare. griparea sau blocarea supapei, arderea sau
deforłnarea talerului supapei, ruperea supapei. deformarea sau ruperea arcului supapei.
Zgołnotele la cołnunda distribu(iei sunt datorate uzurii danturii roților dințate sau a lanțului de
distribuție. Depistarea se face cu ajutorul stetoscopului (dispozitiv auditiv) în zona anterioară a
motorului.
Pinioanele uzate se înlocuiesc. iar în cazul când au dinți rupți (roata din textolit de pe arborele cu
całne) se înlocuiește întreg angrenajul distribuției: la înlocuirea numai a pinionului defect.
zgołnotul se menține.
Uzarea lanțului de distribuție duce la alungirea lui și poate sări peste unul sau doi dinți de pe
pinioane (deci nłodifică fazele de distribuție. provocând mersul neregulat al łnotorului. sau poate
sări de pe roțile dințate 'Și motorul se oprește).
Rełnedierea constă în în locuirea lanțului și pinioanelor distribuției.
Bătăile cil/hlltorilor sau luche(i/or au o intensitate redusă. ritnł ică. dar de frecxc•ntă înaltă
(ascuțită) și sunt provocate de jocurile terłnice prea mari: motorul funcționează neregulat. când
jocurile sunt reglate inegal. sau la uzarea suprafetelor frontale ale culbutorilor și supapelor.
Depistarea se face cu stetoscopul in partea supeŕioară a łnotorului sau prin sinłplO ascultare cu
urechea.
Rełnedierea constă în reglarea jocului dintre culbutori și supape. Când sunt uzuri ale unora dintre
suprafčtele de contact. acestea se rectifică cu piatra abrazivă sau de rectificat. nłențiilând profilul
inițial (nłai ales la capul cu Ibutorului).
Ikłc/łc'(ii uzați și alezajele lor nłărite provoacă jocuri anormale și deci bătăi. Cauzele pot fi: ungere
necorespunzătoare. inłobilizarea tacheților care nu se nłai rotesc.
Depistarea zgonłotelor se poate face în zona de nłijloc a łnotorului prin ascultare cu stetoscopul.
Se rełnediază prin înlocuirea tacheților clefCcți. alezându-se locașurile (ex entiłal bucșânclu-le).
iar cele anło'. ibile se înlocuiesc.
nereŔ1d(1tc7. uneori cu :gonłot. a łno/oru/ui este. îndeosebi. urinarea uzurii inegale a całnelor
de la arborele cu canłe. Chiar dacă reglajele sunt corecte. łnotorul funcționează neregulat
datorită uzurii canłelor. Acestea pot fi controlate numai Plin demontarea culbutorilor și așezarea
unui ceas comparator cu palpatorul pe fiecare tijă ,înłpingătoare. nłăsurând cursa la fiecare în
parte în tinłp ce se rotește arbo:ele cotit cu nłanivela. Când diferențele dintre citirile nła.xiłne ce
corespund vârfurilor camelor de același fel (admisie sau
locuirea arborelui cu całne. sau rectificarea lui.
Funcłionarea neregu/(łtčl rateuri in carburator sau colectorul de evacuare are loc când jocul
termic dintre supape a fost reglat la o valoare prea Inică: supapele nu se închid și apar scăpări de
gaze și flăcări cu rateuri în carburator (pentru supapele de admisie) sau la eșapałnent (pentru
cele de evacuare).

Ca urmare. talerele supapelor se ard. iar scaunele de supapă se pot fisura.

Când la ralanti :noîorul funcționează neregulat, supapele nu etanșează chiar dacă jocui tertnic a
fost reglat.

Remediere consta in primul caz reglarea jocului dintre colbutori și supapa iar dacă urmările sunt
mai grave (supapele arse sau scaunele fisurate) se înlocuiesc, rodandu-le pentru etanșare,
Dacă neetansarea supapelor este acuza funcționarii neregulate a motorului, atunci se
demontează ansamblul chiulasei și se face rodarea lor cu pasta, pana se reface.
Griparea sau blocarea supapei provoacă functionarea neregulata a motorului și chiar oprirea lui
la turații reduse, scăderea puterii, rateuri in colectorul de amisie sau evacuare. Depistarea
anomaliei se face prin demontarea bujiilor ssu injectoarelor (MAC) și se rotește arborele cotit cu
denıarorııl: dııpâ şuieratul ce se aude în colâctorıll de admİsİe sau CVIICllare se deternıinâ fellil
supapei blocate. Defecçiunea poate. fi deternı inatâ şi cu ajııtorul
Caıızele gripârİi sunt: joc prea mic İntre supapâ şi ghidlll eİ. joc terli) İc ne_ corespunzâtor.
depuneril del calanıİnâ pe 'tija supapei şi pe uhidaj (ca ıırınare a uleiului necorespunzâtor. sau
pierderi de compresie),
Renıedierea constâ in refacerea jocıırilor nornıale la supapele reglate pe parcıırsııl dı•ııın u Illi sau
in atelier.
Arderea c/eJbrnıcıveu Icı/erıı/ııi sııpupei este caıızatâ de jocııl term ic pı•ea al supapcİ. jocul
prea nıare İn ghİdlll eİ. ceea ce face ca sııprapıınerea pe scaıın sâ nu nıai fic corespıınzâtoare şi
talcrııl supapei sâ se defornıeze şi chiar sâ se ardü. Rcnıcdierca constâ in refacerea .jocıırilor
nornıale, iar ellidıırile supapeloı• uzatc se inlocııiesc.
Rupereu sıquıpei este un dcfcct deosebit de urax• pentrıı câ poınpa prodııce prin spargerea
chiııl',ısei blocıılııi nıotor şi chiar incowierea bielei şi a arborelui. cotit. Este o defec!iıınc nıai rar
intâlnitâ şi poate fi provocatâ de arderea supapei. când nıotorııl flıncçioncazâ tinıp îndclııngat
CII .jocııl ternıic prea İc. sau de oboseala nıaterialıılııi. de coroziunea sau prelııcrarea
necorespunzâtoare.
Remedierea se face incâ din faza când se inıpıın xerificarca .şi rcglarea jocıılııi tenıİc. care. dacâ n-
a fost ref71cut la tinıp. dilce la arderea supapeL
Defec!iıınea se depisteazâ prin zeonıote şi rateıırİ pııternice şi se e.xecutâ İn
atelier. Daciı s-a ajııns la rııperea ei, nıotorııl trebııİe oprit inıediat pentrıı câ poate provaca as arii
şi atıınci remedierea devine laborioasâ şi costisitoare.

[Deformurecı şi rııpeı•ecı arcu/ııi sııpapei se prodııce, în general. din cauza

func!ionürii ınaterialulııi prea sau indelungate. trataınentıı Illiceea ternıic ce-i ınicşoreazâ
necorespunzâtor, elasticitatea, dar iaf şi motoruldatorİtâ

nıanifestâ întrerııpcri: arcııl se mai poate rupe şi din cauza lovirii la nıontaj sau a coroziıınii.
Rupcrea arcului poatc duce la câderea supapei în cilindrıı şiv sparuerea pistonulııi. De accca.
nıotorul trebuie Oprit imediat pentrıı a nu se pro-

Inlüturarea defecçiunii se face prin introducerea unei şaibe între cele doııâ de arc rupi. Apoi se
înıocııieşte arcııı ateiier, f71râ demontarca chiulasei. men!inând supapa pe loc CII dispozitivul
special cu cioc, introdus în locul bujiei,
Când supapa are cıoııâ arcııri (D 797-05. D 2 1 56-HMN 8), chiar cıacâ se rupe una din ele, celâlalt
nıen!ine supapa, dar se inıpune in locuirea ulterioarâ a

90

5.2.3. REPARAREA MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE

C'mnanda distribu(iei nu se face in mod corespunzâtor datoritâ:

uzârii ro!ilor dintate, când grosimea dintilor scade sub 1/3 din cea initialâ: se impune înlocuirea
lor;

lantului de distributie, care are joc în role de peste 0,5 mm: se înlocuieste. Arborele cu ccttne
(fig. 5.7) are urmàtoarele defecte:
— încovoierea arboretui cu canle l; se verificâ cu ceasul comparator, în partea centralâ dacâ
depâse*te 0,02 Inm, se îndreaptà cu o presâ 'hidraulicâ: uzarea fusurilor de reazem 2; fusurile
uzate se reconditioneazâ prin rectificare la cote de reparatie;
-— uzarea cannelor 3, datoritâ frecârii cu tachetii•, camele uzate se rectificâ pe masini speciale
de copiat. la cota de reparatie: când depâ;este limita, arborele cu came se inlocuie*te.
Mâsurarea se poate face prin verificarea cursei de ridicàre a catnei rezultate din diferenta dintre
înâl!imea a diametrul pâr!ii cilindrice h:
ciupituri si exfolieri ale catnelor si fusurilor 4; se îndepârteazâ cu piatrâ abrazivâ sau pe masilii de
rectificat: dacâ clepâsesc aclâneilnea de I se rebuteazâ arborele:
uzarea sau deteriorarea orificiilor filetate de ti.xare a pinionului de distribu!ie•, orificiile se
alezeazâ se refileteazâ la cotâ nvajoratâ•.

uzarea canalului de panâ pentru roata clintatâ de;distribu!ie se coolstatâ cu un sablon•, pentru
recondi!ionare se nnâreste lâ!ilnea canaltllui, nnontâncl o panâ nvajoratâ sau se executâ un alt
canal decalat cu 900 Tache(ii pot prezenta defectele:
uzuri. porozitâti sau rizuri pe tije si taler care se îndepârteazâ prill rectificare la cota de reparatie
sau se înloçuiesc: uzarea locasu!ui sferic pentru tija impingàtoare: locasul/ sferie uzat se rectificâ
la diannetrul prescris. folosind piatrâ abrazivâ adecvatâ. Ghidurile tachetilor sâ corespundâ
jocului prescris.
Tijele inpingüloare pot prezenta defectele:
— încovoierea tijelor•. se renlediazâ prin îndepârtare•,
— uzarea locasurilor sferice de contact cu tachetii sau cu suruburile de reglaj ale
culbutorilor•, loca}urile sferice uzate se rectificâ dupâ sablon.
Culhutorii prezintâ defectele:
— uzarea capului de connandâ a tijei uzat se rectificâ eu piatrâ abrazivà dupâ sablon.
respectânclu-se raza si unghiul prescris:

Fig. 5. 1(). Locurile posibile de aparitie a defectelor uzurilor la arborele cu came al D 2156 [IMN 8:
ale tusurilor de reazenv. 3 — uzura catneloru 4 cutp'turt extò!ieri ale camelor si tusurilor: 5 —
uzura sau deteriorarea ortticiilor filetate pentr[l tixarea pinionului de distnbu!te. 5 .4
2
b
91

— uzarea ,bucşei de asamblare pe a.x impune inlocuirea ei:

uzarea filetului pentru şurubul de reglaj; filetul uzat se refileteazâ la cotâ majoratâ. folosindu-se
şurub corespunzâtor.
Sııpape/e se curâVâ de calaminâ. apoi se controleazâ starca tijelor şi talerelor: pot prezenta
rizuri. coroziuni. arsuri. fisuri, uzurİ. Bâtaia radialâ a talerului fa!â de tijâ şi rectiliniaritatea tljei se
controleazâ cu ajutorul unuİ dispozitiv prevâzut cu doııâ ceasuri comparatoare.
Def&tcle posibile ale supapei sunt:
— uzarca tijei: se inlâtıırâ piin rectificare la treapta I de reparaçie: dacâ depâşeşte limita adınisâ.
tija se rectİficâ cu 0.05 mm. apoİ se cromeazâ şi se rec tificâ la treapta a II-a de reparaçie: jocul
între tijâ şi ghidul supapei este de
nıııı:
— uzarea capului ti.jei: capııl uzat se recondiçioneazâ prin rectificare pânâ la
dispariçia urınelor de deteriorare:
— uzarca contrascaunıılui de la talerııl supapei; se înlâturâ prin rectificare la 45 0C 5' cu ajutorul
ınaşinii de rectificat supape, astfel încât grosimeaf pârçii
fiecare supapâ pe scaunııl ei cu pastâ şi se trece la încâlcarea etanşeitâçİİ.
Rodarea contrascaunelor de la supape pe scauncle respective se poate face şi pe ınaşini speciale.
Se aşeazâ chiulasa cu supapele (nefi.xate) pe ınaşİnâ. dupâ ce s-a introdııs pastâ de rodat intre
scaunc şi contrascaııne şi dupâ cuplare. se exccutâ opera!ia sinıııltanâ la toate supapcle: durata se
micşorcazâ la circa cinci nıinııte fa!â de 2—3 ore la c.xccutarea manualâ. Proba de•ctanşare se
tice individual sau sinıııltan la toatc supapele.
Mız•ııri/e de supapü se pot deförnıa. astfel incât elasticitatea lor sâ nu mai corcspundü. Cu un
dispozitiv special se veriticâ lıınginıea arcurilor in stare libcrâ şi conıprinıat,fi la sarcini bine
çleternıinate: dacâ nu corespund se inlocuiesc.
(i/ıiduri/e de supapöı pot prezenta ıızuri ale alezajelor lor. Acestea se rectificâ la cota de repara!ie
şi se asanıbleazâ prin inıperecherc cu supapele ale câror tıje se incadreazâ in jocıırilc prescrise.
Se rebutcazzi toatc organele ınecanisnıulııi de distribııçie carc prezintâ fi.surİ. crâpüluri. suflııri.
rizııri pronıınçate. inclıısiv arsııri alc talerelor supapelor sau ar,

cııri rupte.
M,'isıırile de protec!ie a ınuncii reconıandâ ca nici un reglaj sau verificare sâ nu se e.xecute in
tiınpııl subansaınblıırilor sau aureuatelor.

Mecanismul de distributie a gazelor prin supape.

In figura 2 este prezentata o schema principiala a unui asemenea mecanism.

Figura 2 Mecanism de distributie a gazelor. Componenta: 1 – arbore cu came; 2 – tachet; 3 – tija

impingator; 4 – surub de reglare a jocului la rece; 5 – piulita de blocare; 6 – culbutor; 7 – arborele
culbutorului; 8 – disc superior; 9 – supapa; 10 – arcuri pretensionate; 11 – bucsa de ghidare; 12 –
chiulasa.

Arborele cu came 1 este legat cinematic de arborele cotit printr-un sistem care sa asigure
un raport de transmitere a miscarii constant. Raportul de transmitere este 2 la MAI 4T si 1 la MAI
2T
 Distributia unghiulara a camelor pe arborele cu came se realizeaza in finctie de steaua
maniveleor si ordinea de aprindere.

Functie de sistemul adoptat arborii cu came se amplaseaza in lagare practicate in

bloccarter sau in chiulasa.

In figura 3 sunt prezentate solutiile tehnice aplicate pentru sistamele de distributie in cazul
unui motor cu cilindrii in linie si a unuia cu cilindrii in “V”.

Figura 3. Mecanisme de distributie a gazelor.

1 este supapa mentinuta presat pe sediul sau de arcurile elicoidale 2 (doua sau trei pe
supapa). 3 si 4 sunt camele dispuse pe arborele cu came si care comanda supapele de admisie si
evacuare de pe respectivul cilindru. 5 este tachetul care are rolul de a prelua componentele
radiale ale rectiunilor si de a permite miscarea numai pe directia axei sale. Tija impingator 6
actioneaza asupra culbutorului 7 care, la momentul impus de ciclul de funtionare, impinge si
dechide supapa.

Jocul termic

Asemenea mecanisme sunt afectate de neuniformitatea incalzirii elementelor fixe si mobile ale MAI.
Daca atunci cand motorul este rece toate jocurile sistemului de distributie ar fi zero, dupa incalzire,
datorita incalzirii neuniforme a componentelor s-ar ajunge in situatia ca supapele sa nu se mai
inchida complet, facand practic imposibila functionarea motoarelor.

Pentru a evita efectele incalzirii neuniforme se realizeaza din montaj un “joc la rece” intre
culbutor si capul supapei. Acest joc se anuleaza dupa ce motorul a ajuns la regim termic nominal. In
cazul pornirii la rece apar zgomote si vibratii specifice care se ateneaza o data cu incalzirea motorului.
Periodic aceste jocuri se verifica si se fac noi reglaje (daca este cazul) conform specificatiilor
producatorului motorului.

Tachetii hidraulici. Reprezinta o solutie care elimina neajunsurile jocului termic facand
motoarele mai silentioase. In figura 7 sunt prezentate doua asemenea solutii, ambele avand acelasi
principiu de functionare.
 Tachetul hidraulic culiseaza in locasul sau din bloccarter sau chiulasa sub actiunea camei si a
arcurilor supapei. In corpul sau 1 se afla cilindrul 2 cu pistonul plonjor 3 sau suportul pentru capul
sferic 3*. 4 si respectiv 4* sunt supape cu bila, respectiv cu disc. Sub actiunea resorturilor 5
elementele 3 (3*) imping asupra tijei impingator La punerea in functiune a motorului din magistrala
de ungere patrunde ulei prin orificiile 7 tensionand sistemul. In momentul in care cama ataca
tachetul, datorita jocului presiunilor, supapele 4 (4*) se inchid, presiunea din spatiile 8 (8*) creste,
rigidizand ansamblu pe verticala si eliminana orice joc. Dilatarile termice si eventualele uzuri sunt
compensate prin aportul de ulei in camerele 8.

O solutie frecvent aplicata este prezentata in figura 5.

In acest caz arborii cu came 3 sunt plasati in chilasa si actioneaza direct asupra culbutorului 2.
Aceste este dispus pe o articulatie sferica a unui piston hidraulic ca face parte dintr-un pseudo tachet
hidraulic. In acest caz corpul este fixat pe chiulasa iar pistonul 1 preia prin compensare hidraulica
dilatarile, jocurile si uzurile.

Ansamblul este compact si deosebit de silentios ajutand la respecterea normelor de protectie

a mediului in ceea ce privest poluarea sonora.

Clasificarea Sistemului de Distribuție

Dupa angrenarea arborelui cu came:

1. Curea
2. Lanț
3. Roți dințate

1.5 Instalația de ungere

33. Destinaţia, clasificarea, construcţia şi principiul de funcţionare a instalaţiilor de ungere.

Partea practică a lucrării de laborator include executarea lucrărilor de montare-demontare şi control-

reglare a mecanismelor bielă-manivelă şi de distribuţie a gazelor, a pieselor instalațiilor de răcire și
ungere a motorului. La efectuarea părţii practice a lucrării de laborator este necesar de executat:

4. Demontarea și montarea grupului supapă

Mai jos este descris modul de scoatere a supapelor dintr-un cap cilindric îndepărtat (vezi
secțiunea Demontarea și instalarea colectorului de admisie, a curelei de distribuție și a
capetelor cilindrilor). Îndepărtarea componentelor trebuie poziționată astfel încât să poată fi
instalată în locurile originale. Dimensiunile de reparare ale componentelor capului cilindrilor
sunt specificate în Specificații. Procedurile de reparare nu sunt luate în considerare datorită
tipicității lor.

! Nu este permisă deteriorarea suprafețelor cilindrice care se potrivesc cu dispozitivele de

robinet.

ORDINEA DE LUCRU
 Scoateți capul cilindrului (vezi secțiunea Demontarea și instalarea colectorului de admisie, a
curelei de distribuție și a capetelor cilindrilor). Pentru a scoate supapele de admisie, scoateți
arborele cu came și dispozitivele de acționare corespunzătoare, acționând în același fel ca și
demontarea arborelui de evacuare așa cum este descris la demontarea capului cilindrului.
Montați manșoanele de protecție în locul împingătorilor.
Strângeți arcul supapei folosind o unealtă specială și scoateți biscuiții de pe supapă (4 din
ilustrație).

4 - Crackere
5 - Primăvara și șeile sale
6 - Placă de supapă

5. Scoateți plăcile arcului, arcul (5 în ilustrație).

6. Scoateți supapa de la capul cilindrului.
7. Scoateți capacul ștergătorului de ulei din ghidajul supapei.
8. Măsurați dimensiunile componentelor trenului de supape. Înlocuiți piesele defecte, dacă
este necesar, sau efectuați lucrările de instalare necesare.

Înlocuirea ghidajelor de supape nu este prevăzută; dacă este necesar, ghidajele pot fi prelucrate
numai. Unghiurile pentru prelucrarea scaunelor supapelor sunt specificate în Specificații. Înlocuiți
etanșările defecte ale tijei supapei. Instalarea se face în ordine inversă.

1. Înlocuiți etanșările defecte ale tijei supapei.

2. Instalarea se face în ordine inversă.