INTRODUCERE

Prin prezenta lucrare se urmăreşte analiza contabilităţii decontărilor cu furnizorii şi

clienţii de la SC DEXFLO SRL. Obiectul de activitate al societăţii este producerea si
comercializarea de geam termoizolant. Firma cu o identitate şi personalitate bine conturată şi o
viziune managerialǎ inovativǎ, care îşi adaptează continuu politica în domeniul calităţii şi al
protecţiei mediului. Societatea comercializează următoarele produse: geamuri interioare si
exterioare, usi interioare si exterioare, rame, atât în ţară cât şi în străinătate şiproduse reziduale
rezultate în urma procesului de producţie. Prin intermediul compartimentului de contabilitate se
realizează ocentralizare a evidenţei privind relaţiile de colaborare cu furnizorii şi clienţii la nivel
de entitate într-o anumită perioadă de gestiune, iar prin prelucrareainformaţiilor centralizate se
poate face o analiză economico-financiară careserveşte ca suport decizional la nivelul
departamentului de marketing dar şi la nivelul managementului de vârf.

Departamentul de contabilitate are o deosebită importanţă încadrul unei societăţi

deoarece oferă o imagine de ansamblu a tranzacţiilor realizate de aceasta , însă particularizând
doar relaţiile cu furnizorii şiclienţii se pot emite concluzii respectiv propuneri cu privier
lafundamentarea deciziilor strategice la nivel de departament, decizii care săvizeze doar
categoriile de relaţii economice menţionate. In condiţiile în care evidenţierea relaţiilor de
decontare cu clienţii şifurnizorii se realizează în mod distinct la nivel de entitate economică,
acestlucru permite o mai mare facilitate a centralizării, prelucrării şi analizăriiinformaţiilor
contabile în vederea unei evaluări în timp real a acestor categorii de operaţii la nivelul
managementului de vârf. Astfel, se poate interveni cu mai multă uşurinţă pentru a preveni
şi/saucorecta în timp real anumite disfuncţionalităţi care apar pe parcursulderulării acestor tipuri
de relaţii contractuale

1
 CAPITOLUL I

NOTIUNI GENERALE DESPRE REDUCERILE COMERCIALE SI

FINANCIALE

1.2 Terminologie privind reducerile financiare si comerciale

Societăţile comerciale pot acorda reduceri comerciale sau financiare şi aceste reduceri nu
intră în baza de impozitare în ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată, însă doar în anumite
condiţii. În acest sens, Codul fiscal prevede la art. 137 alin. (3) lit. a) următoarele: “Nu se
cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată următoarele:
 reduceri comerciale care au o influenta directa asupra marimii nete a unei facturi;
 reduceri financiare, care poarta denumirea de sconturi (numite si sconturi de decontare)
In categoria reducerilor comeciale se includ: rabatul, remiza si risturnul. De asemenea, la art 138.
lit. c) din Codul fiscal se prevede că baza de impozitare a TVA se ajustează în următoarele
situaţii:“în situaţia în care reducerile de preţ prevăzute la art 137 alin 3 lit. a) sunt acordate după
livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, precum şi în cazul majorării preţului ulterior livrării
sau prestării”. În cazul în care în factura fiscală apare doar preţul iniţial, din care urmează să se
facă reducerea, neapărând distinct reducerea comercială sau financiară şi neîntocmindu-se o altă
factură ulterioară care să conţină reducerea respectivă, organele fiscale pot reconsidera baza de
impozitare a taxei pe valoarea adaugată, urmând să se datoreze taxa pe valoarea adăugată la
valoarea iniţiala, şi nu la valoarea finală, mai mica, la care se face decontarea efectivă. La sumele
reprezentând diferenţele de TVA astfel calculate de organele fiscale, se vor calcula şi dobânzi şi
penalităţi de întârziere. În prezent, în ceea ce priveşte deductibilitatea reducerilor
comerciale/financiare în cazul impozitului pe profit, aceste prevederi nu au mai fost preluate în
Codul fiscal, ramânând însă cele referitoare la TVA. În doctrina contabilă, reducerile sunt
definite astfel:
a) rabaturile reprezintă reduceri comerciale care se acordă de către furnizor, la cererea expresă a
clientului, pentru nerespectarea prevederilor contractuale cu privire la: termenul şi condiţiile de
livrare, calitatea şi cantitatea bunurilor livrate şi se practică asupra preţului de vânzare
negociat;Rabatul reprezinta reducerea practicata, in mod exceptional, asupra pretului de vanzare
convenit anterior intre furnizor si client, tinandu-se cont de unele defecte de calitate sau de
neconformitate a bunurilor comercializate, fata de clauzele prevazute in contract.
b) remizele sunt reduceri comerciale acordate asupra preţului convenit, pentru vânzări
superioare volumului de vânzări convenit prin contract (remiza de cantitate) sau acordate având
în vedere rolul de revânzător al clientului (remiza de revânzare); Remiza este o reducere
2
practicata, in mod exceptional asupra pretului curent de vanzare, tinandu-se cont de volumul
vanzarilor sau de importanta cumparatorului in clientela vanzatorului. Remiza corespunde, in
general, unui procent aplicat asupra pretului brut, procent prevazut in oferta de preturi a
intreprinderii sau care rezulta din negociere intre cei doi parteneri contractuali.
c) risturnele sunt tratate drept reduceri comerciale de preţ acordate de vânzător pentru volumul
cifrei de afaceri realizat într-o perioadă de timp (lună trimetru, semestru, an) cu un anumit
client; Risturnul reprezinta o reducere de pret calculata asupra ansamblului operatiilor efectuate
de acelasi cumparator pe o perioada determinata. De regula, reducerile comerciale se acorda sub
forma unui procent din pretul brut, dar se pot acorda si in suma fixa.
In categoria reducerilor financiare este inclus scontul de decontare.
d) sconturile de decontare sunt reduceri financiare, acordate pentru achitarea datoriilor înainte
de termenul normal de exigibilitate (atunci când decontarea sumelor se face înainte de termenul
scadent prevăzut în contractul încheiat cu clientul societăţii). Reducerea de natură financiară,
denumit scont de decontare, cuprinde reducerile financiare care se acordă cu un scop
necomercial, de regulă pentru a stimula clientul să plătească mai devreme sau pentru a-l stimula
să folosească o anume formă de plată. Reducerea de natură financiară nu este legată de un
anumit produs, ci de o valoare și de o frecvență a plăților. Scontul de decontare se definește ca
reducerea financiară acordată procentual asupra unei creanțe decontate înainte de scadența
normală, adică o bonificație acordată clientului de către furnizor pentru plata cu anticipație a unei
sume datorate de client. Scontul de decontare este o cheltuială financiară pentru furnizorul care îl
acordă, respectiv un venit financiar pentru clientul care îl primeșteFoarte des se face confuzia
intre reducerile comerciale si reducerile financiare, fapt ce are drept consecinta inregistrarea
eronata in contabilitate a acestor reduceri. Reducerile financiare sunt acele reduceri ce se acorda
clientilor care au stins datoria inainte de termen, respectiv a platit inainte de scadenta. Se mai
numesc si sconturi. Se inregistreaza in contabilitate in conturile de venituri si cheltuieli, respectiv
in conturile venituri/cheltuieli privind sconturile acordate.In ceea ce priveste reducerile
comerciale , sunt acele reduceri ce se acorda fie pentru fidelizarea clientilor (remiza), fie ca
urmare a depasirii unui volum de achizitii de catre un client (risturn), fie ca urmare a unor
defecte de calitate a marfurilor (rabat).Reducerile comerciale nu se evidentiaza intr-un cont
distinct in contabilitate, ci diminueaza valoarea venitului sau costului produselor vandute,
respectiv achizitionate Confuzia dintre cele doua pot avea un impact negativ asupra rezultatului
exercitiului, deoarece inregistrarea eronata a reducerilor comerciale si financiare poate modifica
rezultatul din exploatare si astfel entitatea nu va mai prezenta o imagine fidela si reala a
situatiilor financiare.

3
 1.2 Reguli referitoare la metodologia de calcul si contabilizare a reducerilor comericale si
financiare in contabilitate

De menţionat că reducerile comerciale se calculează în cascadă, de la rabat, remiză, risturnă,

până la scontul de decontare. Contabilizarea reducerilor se face distinct, în funcţie de natura
reducerii şi calitatea persoanei care înregistrează reducerea de preţ, astfel :
a) la vânzător, reducerile se recunosc după cum urmează :
- în cazul reducerilor comerciale acordate la data facturării, cuantumul reducerilor de
natura rabaturilor, remizelor şi risturnelor, afectează preţul de vânzare prin reducere
(cifra de afaceri fiind mai mică exact cu reducerile acordate), de aceea nu se regăsesc
distinct în vreun cont anume.
- în cazul reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, cuantumul reducerilor de
natura rabaturilor, remizelor şi risturnelor, se vor înregistra pe seama contului
rectificativ de venituri 709 Reduceri comerciale acordate.
- în cazul reducerilor financiare acordate, sconturile de decontare se vor recunoaşte pe
seama cheltuielilor financiare.
b) la cumpărător, reducerile se recunosc după cum urmează :
- în cazul reducerilor comerciale primite la data facturării, cuantumul reducerilor de
natura rabaturilor, remizelor şi risturnelor, afectează costul de achiziţie prin reducere
(preţul de cumpărare negociat cu furnizorul diminuîndu-se cu reducerile primite), de
aceea nu se regăsesc distinct în vreun cont anume.
- în cazul reducerilor comerciale primite ulterior facturării, cuantumul reducerilor de
natura rabaturilor, remizelor şi risturnelor, se vor înregistra pe seama contului
rectificativ de cheltuieli 609 Reduceri comerciale primite.
- în cazul reducerilor financiare primite, sconturile de decontare se vor recunoaşte
pe seama veniturilor financiare.
Conform Ordinului 3055/2009, evaluarea la data intrării în entitate se face la cost de
achiziţie, pentru bunurile procurate cu titlu oneros.Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde
preţul de cumpărare, taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care persoana juridică le
poate recupera de la autorităţile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli
care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.Reducerile comerciale acordate de
furnizor nu fac parte din costul de achiziţie.Conform standardului internaţional de contabilitate
IAS 2 ,,Contabilitatea stocurilor”, costurile de achiziţie a stocurilor cuprind preţul de cumpărare,
taxe de import şi alte taxe (cu excepţia acelora recuperabile de la autorităţile fiscale), costuri de
transport, manipulare şi alte costuri care pot fi atribuite direct achiziţiei de materiale şi servicii.

4
Reducerile comerciale sunt deduse pentru a determina costul de achiziţie.În opinia noastră,
tratamentul reducerilor comerciale trebuie aplicat în funcţie de momentul în care se acordă aceste
reduceri, astfel:
a) dacă entitatea primeşte reducerile comerciale la momentul achiziţiei de bunuri stocabile,
atunci acestea se vor deduce pentru determinarea costului de achiziţie;
b) dacă entitatea primeşte reducerile comerciale după momentul achiziţiei, vom trata
reducerile comerciale prin înregistrarea lor pe seama unui cont rectificativ de cheltuieli,
609 Reduceri comerciale primite.

1.3 Rcunoasterea reducerilor comercile si financiare in contabilitate

Reducerile comerciale și financiare sunt negociate de partenerii contractuali sub

forma unui procent aplicat asupar prețului de vânzare și sunt detaliate în contractele comerciale,
pe baza condițiilor agreate(cantitatea la care se aplică, termenul de livrare , termenul de plată,
termnul de facturare). Relațiile comerciale implică mai multe tipuri de reduceri sau bonusuri.
Putem întâlni reduceri pentru atingerea volumelor de achiziții și reduceri sub forma bonusurilor,
pentru activități de promovare a produselor de către comercianți(publicitate în magazine,
deschiderea unui magazin nou, publicitate în cataloage și reviste, poziționare preferențială în
raft). Cele două tipuri de ”reduceri”(reduceri și bonusuri) se disting din mai multe
considerente(mod facturare, mod de calcul, etc). Astfel doar reducerea pentru atingerea unor
volume de achiziții este considerată reducere comercială, în timp ce bonusurile de promovare
sunt asimilate serviciilor de publicitate sau de promovare. Această distincție(reducere comercială
vs bonus) este foarte importantă și trebuie efectuată de la început pentru a aplica tratamentul
contabil și fiscal adecvat. Pentru a identifica tratamentul contabil al reducerilor comerciale
trebuie analizat momentul în care sunt primite /acordate acestea.
În practică pot exista doua cazuri:
A.Reduceri acordate de furnizor și înscrise pe factura de achiziție. Conform pct 51
ali. (3) din Ordinul nr.3055/2009, aceste reduceri ajustează costul de achiziție în sensul reducerii.
Aceste reduceri comerciale nu se vor înregistra în mod distinct în contabilitate, ci pur și simplu
ajustează costul de achiziție. Astfel la cumpărător stocurile vor fi înregistrate la valoarea lor netă
comercială, în timp ce la vânzător veniturile vor fi înregistrate la valoarea rezulatată după
scăderea reducerii comerciale. Scăderea din gestiune a stocurilor se va face la vânzător la
valoarea de înregistrare în contabilitate , fara a se ține cont de valoarea reducerii comerciale
acordate la momentul vânzării,

5
 B. reduceri comerciale primite ulterior facturării, respectiv acordate ulterior
facturării. Conform pct.51 alin (4) din Ordinul nr.3055/2009 , indiferent de perioada la care se
referă , reducerile comerciale se evidențiază distinct în contabilitate(contul 609 ”Reduceri
comerciale primite” respectiv contul 709 ”Reduceri comerciale acordate”) pe seama conturilor
de terți. Concluzii si propuneri

1.4 Recunoasterea reducerilor comerciale si financiare acordate dupa facturare

Reducerile comerciale primite ulterior facturarii, respectiv acordate ulterior

facturarii, indiferent de perioada la care se referă, se evidentiaza distinct in contabilitate (contul
609 “Reduceri comerciale primite”, respectiv contul 709 “Reduceri comerciale acordate”), pe
seama conturilor de terti. Acelasi tratament contabil se aplica si in cazul reducerilor comerciale
legate de prestarile de servicii. In cazul in care reducerile comerciale reprezinta evenimente
ulterioare datei bilantului, acestea se inregistreaza la data bilantului in contul 408 “Furnizori –
facturi nesosite”, respectiv contul 418 “Clienti – facturi de intocmit” si se reflecta in situatiile
financiare ale exercitiului pentru care se face raportarea dacă sumele respective se cunosc la data
bilantului. Înregistrarea în contabilitate a reducerilor comerciale acordate ulterior facturării se va
evidenția astfel:
a) Înregistrarea reducerii comerciale primite- în cazul cumpărătorului.

401 ”Furnizori” = 609 „Reduceri comerciale primite”

b) Înregistrarea reducerii comerciale acordate- în cazul furnizorului
709 ”Reduceri comerciale acordate” = 4111”Clienti”

Mod de prezentare a reducerilor comerciale și financiare:

Un caz distinct îl reprezintă reducerile comerciale acordate/primite, în baza
prevederilor contractuale, la începutul unui an financiar, dar care se referă la perioada
precedentă. Acest lucru este des întâlnit în cazul remizelor sau al risturnurilor. În această situație
trebuie respectate prevederile Ordinului nr.3055/2009 privind principiul independentei
exercitiului, conform căruia trebuie să se țină cont de veniturile și cheltuielile aferente
exercițiului financiar, indiferent de data încasării veniturilor sau data plății cheltuielilor. Pentru
acest caz se vor evidenția în conturile de venituri și creanțe pentru care nu a fost întocmită încă
factura(contul 418”Clienti –facturi de întocmit”) respectiv în conturile de cheltuieli sau bunuri,
datoriile pentru care nu s-a primit încă factura(contul 408”Furnizori-facturi nesosite”). La
momentul primirii/emiterii facturii înregistrarea inițială efectuată prin conturile 408 sau 418 va fi
închisă prin conturile 401”Furnizori” sau 4111 ”Clienți”. În situația în care valoarea reducerii
6
diferă de estimarea înregistrată inițial, diferența va fi înregistrată pe cheltuielile anului
precedent(dacă factura este primită până în momentul depunerii situațiilor financiare) sau pe
cheltuielile anului curent/rezultatul reportat, în funcție de politica contabilă a fiecărei
companii.Reducerile financiare primite de la furnizor reprezintă venituri ale perioadei indiferent
de perioada la care se referă și se înregistrează în contul 767 ”Venituri din sconturi obținute”. La
furnizor, aceste reduceri acordate reprezintă cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la
care se referă și se înregistrează în contul 667”Cheltuieli privind sconturile acordate”.
Înregistrarea în contabilitate a reducerilor financiare se va evidenția astfel:

a) Înregistrarea reducerii financiare primite –în cazul cumpărătorului

401 ”Furnizori”=767 ”Venituri din sconturi obținute

b) Înregistrarea reducerii financiare acordate – în cazul furnizorului

667”Cheltuieli privind sconturile acordate” =411”Clienti”

7
 CAPITOLUL II

REDUCERILE DE PRET COMERCIALE

2.1 Rabaturi si remise acordate ulterior facturarii intiale

Reducerile comerciale primite ulterior facturării corectează costul stocurilor la care

se referă, dacă acestea mai sunt în gestiune. Dacă stocurile pentru care au fost primite reducerile
ulterioare nu mai sunt în gestiune, acestea se evidenţiază distinct în contabilitate prin contul 609
„Reduceri comerciale primite”, pe seama conturilor de terţi. Vânzătorul analizeaza tranzactia
initiala si reducerea acordata dintr-un singur punct de vedere si anume daca cele doua operatii
sunt tratate impreuna. Atunci când vânzarea de produse şi acordarea reducerii comerciale sunt
tratate împreună, reducerile comerciale acordate ulterior facturării ajustează veniturile din
vânzare.
Exemplu 1:
Se vand marfuri in data de 25 februarie 2015 de 20.000 lei, valoare fara TVA. În data de 20
martie 2015 se acorda o reducere comerciala de 10%, evidentiata pe o factura distincta. Fcatura
de reducere mentioneaza atat suma asupra careia se acorda reducerea cat si bunurile pentru care
se acorda si factura initiala de vanzare a acestora

– Înregistrarea vânzării mărfurilor in data de 25 februarie

Clienti = % 24.800
Venituri din vânzarea mărfurilor 20.000
TVA colectata 4.800

– Înregistrarea reducerii acordate in data de 20 martie

Clienti = % 2480
Venituri din vânzarea mărfurilor 2000

8
 TVA colectata 480
Pentru reducerile comerciale legate de prestările de servicii, primite ulterior facturării, indiferent
de perioadă la care se referă, se evidenţiază distinct în contabilitate în contul 609 „Reduceri
comerciale primite”, pe seama conturilor de terţi, iar la vanzator se evidenţiază distinct în
contabilitate în contul 709 „Reduceri comerciale acordate”, pe seama conturilor de terţi.
Exemplu 2:
O societate facturează anual intretinerea unor utilaje in suma de 5.000 lei fara TVA. Factura este
emisa in luna martie 2015. In luna aprilie a aceluiasi an se emite o factura de rabat de 5%.
– Inregistrarea facturii de prestari servicii la vanzator
Clienti = % 6200
Venituri din vânzarea mărfurilor 5000
TVA colectata 1200

-Inregistrarea reducerii acordate in luna aprilie 5.000 lei x 5%= 250 lei. Reducerea TVA
aferenta 250 x 24%= 60 lei
% = Clienti 310
Venituri din vânzarea mărfurilor 250
TVA colectata 60

9
 CAPITOLUL III

CONTABILITATEA DECONTARILOR CU TERTII

3.1 Notiuni generale

Pe parcursul desfasurarii lor, agentii economici intra in relatii cu terte persoane fizice sau
juridice. Asemenea relatii genereaza drepturi (creante) si obligatii (datorii) fie cu persoane (fizice
sau juridice) din afara unitatii, fie cu persoane fizice din interiorul unitatii. Toate aceste creante si
obligatii au termene de decontare scurte. Sunt asimilate acestor decontari si unele regularizari
intre exercitiile financiare. Nu sunt incluse in categoria decontarilor cu tertii datoriile si creantele
referitoare la primirea si acordarea de imprumuturi precum si creantele imobilizate.Datoriile
reprezinta surse atrase la finantarea unitatii si reprezinta angajamente financiare ale debitorilor
cu privire la sume de bani sau bunuri cuvenite creditorilor. Sunt elemente patrimoniale de pasiv
care iau nastere la aparitia lor si se lichideaza dupa plata lor.
Se pot clasifica dupa mai multe criterii :
• Dupa natura operatilor ce le genereaza pot fi:
- datorii comerciale
- datorii financiare
- datorii fiscale
- datorii salariale si sociale
- alte datorii
• Dupa continutul economic si obiectul datoriilor pot fi:
- datorii fata de furnizori
- datorii fata de clienti pentru avansurile primite de la acestia
- datorii fata de buget
- datorii din efecte de comert
- datorii fata de salariati
- datorii fata de asigurarile si protectia sociala
- datorii fata de actionari
- alte datorii
Creantele reprezinta mijloace in curs de incasare, respectiv drepturi ale creditorilor de a pretinde
debitorilor anumite sume, bunuri sau lucrari. Sunt elemente patrimoniale de activ care iau nastere
la avansarea temporara a unor bunuri sau valori altor persoane fizice sau juridice si se lichideaza
la incasarea lor.
Se pot clasifica dupa mai multe criterii:
10
• Dupa natura operatiilor pe care le genereaza pot fi:
- creante comerciale
- creante financiare
- alte creante
• Dupa continutul economic si obiectul creantelor pot fi:
- creante asupra clientilor pentru produse vandute lucrari executate si servicii prestate
- creante asupra furnizorilor generate de avansurile si aconturile acordate anticipat de
catre cumparator
- creante generate de detinerea unor bilete la ordin, cupoane bonuri de tezaur
- diverse creante asupra debitorilor provenite din actiuni necomerciale

3.2 Organizarea contabilitatii deconturilor cu tertii

Prin categoria de decontari cu tertii sunt delimitate toate datoriile si creantele fata de
terte persoane, cu termen de decontare pe termen scurt. De asemenea, sunt incluse si decontarile
intre exercitiile financiare determinate de valorile de regularizare de la un exercitiu la altul. In
acest secs, organizarea contabilitatii deconturilor cu tertii se face prin intermediul conturilor de
terti:
Grupa 40: Furnizori si conturi asimilate
 Grupa 41: Clienţi si conturi asimilate
 Grupa 42: Personal si conturi asimilate
 Grupa 43: Asigurări sociale, protecţie socială si conturi asimilate
 Grupa 44: Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate
 Grupa 45: Grup şi acţionari/asociaţi
 Grupa 46: Debitori şi creditori diverşi
 Grupa 47: Conturi de regularizare si asimilate
 Grupa 48: Decontări în cadrul unităţii
 Grupa 49: Ajustări pentru deprecierea creanţelor

3.2.1 Obiective urmarite

Obiectivele organizatorii contabile, decontarilor cu tertii, în principal sunt urmatoarele:

 cunoasterea în orice moment al nivelului creantelor si a datoriilor firmei.
 urmarirea încasarii la timp a tuturor sumelor de la clienti si debitori,precum si achitarea la
termen a datoriilor fata de furnizori,creditori,bugetul statului,etc.
11
  cunoasterea creantelor si datoriilor fata de actionari si asociati.
 solutionarea corecta a decontarilor reiesite din operatii în curs de lamurire (operatii în
curs de clarificare)
Nota!
În contabilitatea firmei ,nu se aplica principiul compesarii între creante si datorii. În
contabilitatea firmei,creantele si datoriile se înregistreaza în momentul aparitiilor la valuarea lor
nominala (adica la data aparitiei,datoriilor(sumelor datorate) si la data apatitiei creantelor(sume
de încasat)). Valuarea nominala a datoriilor si creantelor este data în mod concret de suma
înscrisa în documentele care consemneaza aparitia lor. Creantele si datoriile în devize se
înregistreaza în contabilitatea firmei în lei ,prin convertirea (transformarea) la cursul de schimb
în viguare,din momentul efectuarii operatiilor a sumelor în devize.

3.3 Sistemul documentelor de reflectare a relatiilor cu tertii

Documentele specifice care constituie suportul de consemnare si înregistrare în

contabilitatea firmei ,a datoriilor si creantelor sunt urmatoarele:
 În ceea ce priveste datoriile (relatia cu furnizorii),documentele ce atesta aceasta relatie
este factura fiscala. Stingerea datoriilor fata de furnizor (decontarea) obligatiilor se face
prin plata sumei folosind ordinul de plata, fila de cec si uneori efecte comerciale(biletul la
ordin ,cambia,etc.) Oponentul datoriilor o prezinta creantele.
 În ceea ce priveste creantele respectiv relatia cu clientii sai ,are la baza tot factura fiscala.
Stingerea creantei fata de clienti se face prin încasarea sumei utilizând aceleasi
documente: (ordin de plata, fila de cec, chitanta sau efecte comerciale).
 În ceea ce priveste datoriile firmei fata de salariati, documentul de decontare,este statul
de salarii ,iar pentru concediile de odihna ,documentul este lista de plata. Pentru
avansurile de trezorerie acordate,documentul este stat de avans. Stingerea datoriilor
firmei, fata de asigurarile sociale si protectia sociala se face prin virarea sumei datorate,
documentul fiind ordinul de plata.
Datoriile firmei fata de bugetul statului:
 Tva de plata-documentul este decontul de Tva (întocmit lunar si Tva se vireaza
trimestrial
 Impozitul pe profit- documentul este situatia de calcul si un decont
o În ceea ce priveste creantele firmei fata de unii debitori: Creante pentru
despagubiri materiale si pagube,documentul este decizia de imputate (magazin ori
care au gestiuni)
12
 o Creante din penalitati (amenzi) ,documentul este procesul verbal întocmit si titlul
executorului.

3.1.1 Evidenta operativa a datoriilor si creantelor

Materialul documentar cuprinde, pe de o parte, documentele justificative financiar-

contabile, iar pe de alta parte, registrele contabile obligatorii.Doua principii trebuie respectate
obligatoriu in efectuarea lucrarilor contabile :

o nici o operatie economico-financiara fara documente

o nici o inregistrare contabila fara document.

Documentele sunt acte scrise, ce cuprind informatii letrice si numerice in etalon valoric,
natural sau de munca, care se intocmesc in momentul infaptuirii operatiilor economice si stau la
baza inregistrarilor in contabilitate.Clasificarea documentelor se face dupa criterii, din care
enumeram pe cele mai semnificative

1) Dupa regimul de tiparire si utilizare:

o documente cu regim special, sunt acele documente pentru care exista dispozitii legale
cu precizari exprese privind modul de completare, circulare, pastrare. Functie de
cerinta de utilizare, pot fi foi volante(necesita numerotarea, perforarea si semnarea) si
carnete (necesita snuruirea, sigilarea, numerotarea, certificarea numarului de pagini);
o documente fara regim special, care se folosesc cu respectarea normelor generale de
intocmire, circulare, pastrare.

2) Dupa modul de stabilire a formei si formatului documentelor:

o formulare (documente) tipizate, la care forma si formatul sunt prestabilite si

imprimate;
o formulare netipizate, la care forma si formatul nu sunt prestabilite iar folosirea lor
este la latitudinea oricarei unitati patrimoniale;

3) Dupa modul de intocmire si rolul lor in cadrul sistemului informational decizional,

documentele se clasifica in:

o documente justificative (sau documente primare)

13
 o registrele contabile sunt documente obligatorii, care asigura inregistrarea in ordine
cronologica si sistematica a operatiunilor economico-financiare si pot fi sub forma de
caiete (registre) si fise.
o Registrul jurnal, document care serveste la inregistrarea cronologica a operatiilor
economico – financiare. Totalul miscarilor valorice din acesta este egal cu rulajul
balantei de verificare.
o Registrul inventar, document contabil care se intocmeste la sfarsitul exercitiului
financiar si in care se inscriu bunurile patrimoniale inventariate. Daca valoarea de
inventar este mai mica decat valoarea contabila, se constituie provizioane pentru
deprecieri.
o Registrul Cartea Mare serveste la gruparea informatiilor economice si financiare in
raport de natura lor pentru realizarea de evidente sistematice. EL poate imbraca
forma fisei de cont pentru operatiuni diverse, fisa de cont sah pe conturi
corespondente, forma Cartea mare centralizatoare.
o Registrul jurnal de incasari si plati – se intocmeste de agentii economici persoane
fizice (meseriasi) si asociatii familiale si inregistreaza atat operatiile in numerar cat si
pe cele din banca indiferent daca a avut loc plata sau incasarea efectiva.Toate se
numeroteaza, semneaza si apoi vizeaza de agentul fiscal.

3.3.2 Contabilitatea analitica a datoriilor si creantelor

La nivelul firmei exista o evidenta analitica ,respectiv o evidenta operativa pentru

datoriile si creante. Pentru aceasta se foloseste registrul de comenzi, fisa de urmarire a
contractelor,evidenta de pontaj.Înregistrarea în contabilitatea sintetica ,a creantelor si datoriilor
se efectueaza cu ajutorul conturilor din clasa 4 ,conturi de terti si anume conturi care
înregistreaza datoriile firmei,au functie contabila de pasiv; adica înregistreaza în credit,datori
constituite fata de terte persoane si se debiteaza în momentul decontarii (stingerii acestor
datorii).Soldul acestor datorii (de obligatii )este tot de unul creditor si reprezinta datoriile în curs
de decontare.În ceea ce priveste conturile care reflecta creantele, acestea sunt conturi de activ,ele
înregistreaza în debit ,creantele constituite si se crediteaza în momentul decontarii acestor
creante. Soldul conturilor de creante este debitor si reprezinta creantele firmei asupra tertei
persoane.

14
 3.4 Generalitati privitoare la decontarile cu furnizorii si clientii
3.4.1 Contabilitatea decontarilor cu furnizorii

Cumpararile de bunuri si servicii genereaza datorii catre furnizori, a caror stingere

urmeaza sa se faca in perioadele urmatoare. Contul 401 “Furnizori” este cont de datorii, dupa
functia contabila este un cont de pasiv se utilizeaza pentru evidenta decontarilor cu furnizorii
pentru aprovizionarile de bunuri, lucrari si servicii. Se crediteaza:
- cu obligatiile de plata a valorii bunurilor intrate in patrimoniu la pret de achizitie, lucrarilor
executate si a serviciilor prestate de terti, materialelor nestocabile aprovizionate si incluse direct
pe cheltuieli, precum si a taxei pe valoarea adaugata inscrisa in facturile furnizorilor.
Se debiteaza:
- cu platile efectuate catre furnizori, cu valoarea efectelor comerciale de plata acceptate de
furnizori, cu valoarea sconturilor obtinute de la furnizori.
Soldul creditor reprezinta sume datorate furnizorilor.
In functie de moneda in care se evalueaza cumpararile in facturile furnizorilor vom distinge:
• datorii fata de furnizori interni, a caror exprimare valorica se face in lei ;
• datorii fata de furnizori externi, a caror exprimare valorica se face in devize, dar in
contabilitate, alaturi de consemnarea lor in valuta, ele se exprima in lei folosindu-se cursul
valutar de la data intocmirii facturii.

3.4.2 Contabilitatea decontarilor cu clientii

Vanzarile de bunuri si servicii genereaza creante fata de cumparatori, considerati

clienti din operatii comerciale, a caror incasare urmeaza sa se faca in perioadele urmatoare 411
“Clienti” - este un cont de active circulante in decontare, iar dupa functia contabila este de activ.
Acest cont tine evidenta decontarilor cu clientii interni si externi pentru produse, semifabricate,
materiale si marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate pe baza de facturi.
Se debiteaza:
- cu pretul de vanzare al produselor, semifabricatelor, marfurilor, lucrarilor executate si
serviciilor prestate prin creditul conturilor de venituri, precum si cu taxa pe valoare adaugata
aferenta acestora , prin creditul contului 4427 “T.V.A. colectat”
Se crediteaza:
- cu sumele incasate de la clienti in conturile de disponibilitati bancare sau in numerar, cu
valoarea efectelor comerciale acceptate in contul drepturilor de creanta
Soldul debitor al contului reprezinta drepturile de creanta care nu au fost inca incasate.
Dupa scadenta creantelor distingem:
15
- creante exigibile, al caror termen de incasare este indicat in documentele de livrare;
- creante neexigibile, pentru vanzari ce nu sunt insotite de facturi si al caror termen de incasare
se va preciza ulterior, la intocmirea facturii.

16
 CAPITOLUL IV

STUDIU DE CAZ PRIVIND REDUCERILE COMERCIALE

LA SC DEXFLO SRL

4.1 Descrierea firmei

Societatea DEX FLO SRL este o firmă de prelucrare geam simplu şi producătoare de

geam termopan cu identitate şi personalitate bine conturate şi o viziune managerială inovativă,

care îşi adaptează continuu politica în domeniul calităţii şi al protecţiei mediului liniilor

dezvoltării strategice a afacerii, este o societate cu capital integral privat înfiinţată în anul anul

1999. Conducerea societăţii şi nucleul de bază al colectivului au o vastă experienţă în domeniul

producţiei de geam termopan, la această experienţă adăugându-se şi o dotare tehnică adecvată

atât unei calităţi mult superioare cât şi unei producţii cantitative (linie de tăiere automată LISEC

cu încărcare automată, cap de tăiere geam laminat, robot de sigilare LENHARDT). Politica

societăţii noastre este informarea corectă a clientului şi respectarea ad-literam a înţelegerilor

stabilite, respectarea calităţii geamurilor termopan prin utilizarea unor componente de calitate de

la firme renumite, executarea la termen a comenzilor şi a livrărilor către clienţi.Acest lucru a

determinat o colaborare bună şi foarte bună cu clienţii şi furnizorii. De aceea există clienţi şi

furnizori cu care se colaborează din momentul înfiinţării societăţii. Se asigură servicii multiple

dintre care se menţionează un sistem flexibil de discounturi pentru comenzile semnificative,

practicarea unor reduceri pentru plata în avans, transportul gratuit, asistenţă tehnică de

specialitate în vederea alegerii variantei optime. În contextul pieţei, firma noastră, practică

preţuri care reflectă foarte bine raportul calitate-pret. O bună calitate a geamurilor termopan, un

înalt grad de calificare a personalului, o mare experienţă în domeniul geamurilor termopane,

respectarea termenelor de livrare, consilierea clienţilor, rezolvarea cu promptitudine a tuturor

problemelor sunt principiile noastre de bază.

17
 4.2 Date de inregistrare, localizare si contact

Denumire platitor: DEX FLO SRL

Adresa: Str. COTESTI 116 FOCSANI

Judetul: VRANCEA

Numar de inmatriculare la Registrul

J39 /28 /1999
Comertului:

Act autorizare: -

Codul postal: -

Telefon: 0237236008

Fax: -

Stare societate: INREGISTRAT din data 02 Februarie 1999

Data inregistrarii ultimei declaratii: (*) 01 Februarie 2016

Data ultimei prelucrari: (**) 30 Ianuarie 2016

Impozit pe profit (data luarii in evidenta): 01-03-1999

Impozit pe veniturile microintreprinderilor

NU
(data luarii in evidenta):

Accize (data luarii in evidenta): NU

Taxa pe valoarea adaugata (data luarii in

02-02-1999
evidenta):

18
4.3 Monografie contabila privind stocurile si reducerile comerciale obtinute de si oferite de
SC DEX FLO SRL

1. Se recepţioneaza mărfuri, conform facturii fiscale şi a NIR:

Valoare TVA
Preţ negociat 10.000 lei 2.400 lei
(+) Transport 1.000 lei 240 lei
(-) Reducere comercială (2.000) lei (480) lei
= Total 9.000 lei 2.160 lei
Total de plată 12.160 lei

% = 401 12 160 lei

371 „Furnizori” 9.000 lei
„Mărfuri”
4426 2.160 lei
„TVA deductibilă”

2a) Se recepţionează mărfuri, conform facturii şi NIR:

Valoare TVA
● Preţ negociat 10.000 lei 2.400 lei
(+) Transport 1.000 lei 240 lei
= Total 11.000 lei 2.640 lei

Total de plată 13.640 lei

% = 401 13.640 lei

371 „Furnizori” 11.000 lei
„Mărfuri”
4426 2.640 lei
„TVA deductibilă”

2b) Ulterior, societatea primeşte pentru mărfurile cumpărate anterior o reducere comercială de
20%, conform facturii de mai jos:

19
 Valoare TVA
● Reducere comercială 20 % (2.000) lei (480)lei
= Total (2.000) lei (480)lei
Total de plată (2.480) lei
b’) Deoarece mărfurile pentru care s-a primit reducerea s-au vândut, reducerile nu mai fac parte
din costul de achiziţie, de unde şi înregistrările de mai jos:
% = 401 minus 2.480 lei
609 „Furnizori” minus 2.000 lei
„Reduceri comerciale
primite”
4426 minus 480 lei
„TVA deductibilă”

3) Referitor la contabilizarea reducerilor comerciale aferente serviciilor, prezentăm următorul

exemplu :
a) societatea “ SC DEX FLO SRL” încheie un contract de servicii cu societatea
“ROXRAM SRL” la data de 01.10.2015 (ambele societăţi fiind plătitoare de TVA);
b) valoarea contractului este de 50.000 lei, exclusiv TVA;
c) societatea furnizoare acordă o reducere comercială de 2%;
d) modalitatea de plată este prin virament bancar ;
e) se emite factura în valoare de 50.000 lei, exclusiv TVA, la data de 15.10.N;
f) la o dată ulterioară, se emite factura prin care se acordă reducerea comercială,
conform clauzelor contractuale.
Observaţie generală:
În situaţia în care reducerile comerciale sunt acordate la data facturării serviciului, fiecare
partener va recunoaşte venitul din servicii sau cheltuială privind serviciile, după caz, la valoarea
netă comercială, adică tariful iniţial diminuat cu reducerile comerciale acordate/primite.

3A) În contabilitatea societăţii prestatoare

1) facturarea serviciului prestat societăţii “ROXRAM” la 15.10.2015
4111 = % 62.000 lei
„Clienţi” 704 50.000 lei
„Venituri din lucrări
executate şi servicii

20
 prestate”
4427 12.000 lei
„TVA colectată”

2) facturarea reducerii comerciale, conform contractului dintre părţi (50.000* 2%=1.000

lei):
4111 = % (1.240) lei
„Clienţi” 709 (1.000) lei
„Reduceri comerciale
acordate”
4427
„TVA colectată” (240) lei

3) încasarea creanţei comerciale

5121 = 4111 60.760 lei
,,Conturi la bănci în lei” „Clienţi”

A2) În contabilitatea societăţii beneficiare

1) primirea facturii reprezentând serviciul prestat de societatea ,,SC DEX FLO SRL”:
% = 401 62.000 lei
628 ,,Furnizori” 50.000 lei
,,Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terţi”
4426 12.000 lei
,,TVA deductibilă”

2) primirea facturii reprezentând reducerea comercială:

% = 401 (1.240)lei
609 ,,Furnizori” (1.000)lei
„Reduceri comerciale
primite”
4426 (240)lei

21
 ,,TVA deductibilă”

3) plată furnizor prin virament bancar :

401 = 5121 60.760 lei
,,Furnizori” ,,Conturi la bănci în lei”

4) Referitor la contabilizarea reducerilor financiare, prezentăm următorul exemplu:

a) societatea “SC DEX FLO SRL” încheie un contract de servicii cu societatea
“ROXRAM” la data de 01.10.2016 (ambele societăţi fiind plătitoare de TVA).
b) valoarea contractului este de 100.000 lei, exclusiv TVA.
c) termenul de plată este de două luni de la data emiterii facturii.
d) modalitatea de plată este prin virament bancar.
e) dacă decontarea se face înaintea termenului contractat se prevede un scont de
decontare, la o rată anuală a scontului de 6% .
f) se emite factura în valoare de 100.000 lei, exclusiv TVA, la data de 15.10.2016
g) la data de 15.11.2016 se decontează 123.380 lei.
h) se emite factura prin care se acordă scontul de decontare, conform clauzelor
contractuale.
4A) În contabilitatea societăţii prestatoare a serviciului :
1) facturarea serviciului prestat societăţii ,,ROXRAM” la 15.10.2016:
4111 = % 124.000 lei
,,Clienţi” 704 100.000 lei
,,Venituri din lucrări
executate şi servicii
prestate”
4427 24.000 lei
,,TVA colectată”

2) încasarea la 15.11.2016 a facturii de la client, la nivelul netei financiare:

5121 = 4111/B 123.380 lei
,,Conturi la bănci în lei” ,,Clienţi”

3) facturarea scontului de decontare, conform contractului în vigoare (100.000*6%)/12=500

lei/luna:

22
 % = 4111 620 lei
667 ,,Clienţi” 500 lei
,,Cheltuieli privind sconturile
acordate”
4427 120 lei
,,TVA colectată”

4B) În contabilitatea societăţii beneficiară a serviciului

1) primirea facturii reprezentând serviciul prestat de societatea ,,SC DEX FLO SRL” la
15.10.2016 :
% = 401 124.000 lei
628 ,,Furnizori” 100.000 lei
,,Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terţi”
4426 24.000 lei
,,TVA deductibilă”

2) plata facturii de servicii, la nivelul netei financiare:

401 = 5121 123.380 lei
,,Furnizori” ,,Conturi la bănci în lei”

3) primirea facturii reprezentând scontul de decontare obţinut de la societatea

prestatoare, conform contractului în vigoare:
401 = % 620 lei
,,Furnizori” 767 500 lei
,,Venituri din sconturi
obţinute”
4426 120 lei
,,TVA deductibilă”

23
 CONCLUZII SI PROPUNERI

La inregistrarea in contabilitate a discounturilor primite si/sau acordate se vor tine cont de

prevederile pct. 76 din Reglementarile contabile aprobate prin OMFP 1802/2014 referitoare la
reducerile comerciale, din care rezulta urmatoarele:
- reducerile comerciale acordate de furnizor si inscrise pe factura de achizitie ajusteaza in sensul
reducerii costul de achizitie al bunurilor;
- atunci cand achizitia de produse si primirea reducerii comerciale sunt tratate impreuna,
reducerile comerciale primite ulterior facturarii ajusteaza, de asemenea, costul de achizitie al
bunurilor;
- daca reducerea inscrisa pe factura acopera in totalitate contravaloarea bunurilor achizitionate,
acestea se inregistreaza in contabilitate la valoarea justa, pe seama veniturilor curente (contul
758 "Alte venituri din exploatare");
- reducerile comerciale primite ulterior facturarii corecteaza costul stocurilor la care se refera,
daca acestea mai sunt in gestiune, in caz contrar ele evidentiindu-se distinct in contabilitate
(contul 609 "Reduceri comerciale primite"), pe seama conturilor de terti (inclusiv in situatia in
care nu se cunoaste stocul la care se refera reducerea);
- atunci cand vanzarea de produse si acordarea reducerii comerciale sunt tratate impreuna,
reducerile comerciale acordate ulterior facturarii ajusteaza veniturile din vanzare;
- reducerile comerciale acordate ulterior facturarii, indiferent de perioada la care se refera, se
evidentiaza distinct in contabilitate (contul 709 "Reduceri comerciale acordate"), pe seama
conturilor de terti;
- in cazul in care reducerile comerciale reprezinta evenimente ulterioare datei bilantului care
conduc la ajustarea situatiilor financiare anuale, acestea se inregistreaza la data bilantului in
contul 408 "Furnizori - facturi nesosite", respectiv contul 418 "Clienti - facturi de intocmit", si se
reflecta in situatiile financiare ale exercitiului pentru care se face raportarea, pe baza
documentelor justificative. Reducerile care urmeaza a fi primite, inregistrate la data bilantului in
contul 408 "Furnizori - facturi nesosite", corecteaza costul stocurilor la care se refera, daca
acestea mai sunt in gestiune.
Concret, discounturile (care sunt, in fapt, reduceri comerciale sub forma rabaturilor,
remizelor, risturnelor) primite chiar in momentul achizitiei marfurilor (evidentiate in facturile de
achizitie), respectiv acordate in momentul vanzarii marfurilor (evidentiate in facturile de

24
vanzare) nu presupun inregistrari contabile distincte in contabilitate, ele influentand direct costul
de achizitie cu care marfurile sunt evidentiate in contul 371 "Marfuri" si veniturile reflectate in
contul 707 "Venituri din vanzarea marfurilor".
Discounturile primite, respectiv acordate ulterior facturarii initiale se inregistreaza in
contabilitate astfel:
- discount primit cand se poate identifica marfa la care se refera si aceasta mai exista in stoc
401 "Furnizori" = %
371 "Marfuri"
4426 "TVA deductibila"
(sau inregistrarea contabila initiala, in rosu)
- discount primit cand nu mai se poate identifica marfa la care se refera sau aceasta nu mai exista
in stoc
401 "Furnizori" = %
609 "Reduceri comerciale primite"
4426 "TVA deductibila"
- discount comercial acordat ulterior vanzarii
% = 4111 "Clienti"
709 "Reduceri comerciale acordate"
4427 "TVA colectata".
Din punct de vedere al impozitului pe profit, tratamentul fiscal urmeaza regimul
inregistrarilor contabile potrivit art. 19 alin. 1 din Codul fiscal si pct. 5 alin. 1 din Normele
metodologice care prevad ca, pentru calculul rezultatului fiscal, veniturile si cheltuielile sunt cele
inregistrate in contabilitate potrivit reglementarilor contabile.
Din punct de vedere al TVA, discounturile/reducerile comerciale nu fac parte din baza de
impozitare conform art. 286 alin. 4 lit. a din Codul fiscal (factura fiind considerata corecta si in
situatia in care TVA este mentionata integral inainte de reducerea bazei si apoi se mentioneaza
cu minus TVA aferenta reducerii – pct. 31 alin. 1 ultima teza din Normele metodologice).
Daca reducerile comerciale sunt acordate ulterior facturarii, se va proceda la reducerea
bazei de impozitare facturata initial conform art. 287 lit. c din Codul fiscal si pct. 32 alin. 1 si 4
din Normele metodologice de aplicare. Intr-o astfel de situatie furnizorii trebuie sa emita facturi
cu valorile inscrise cu semnul minus fiind vorba de reduceri de pret si sa le transmita
beneficiarului, care are obligatia sa ajusteze dreptul de deducere exercitat initial. In ipoteza in
care furnizorul nu ar emite factura de corectie cu semnul minus pentru reducerea acordata,
beneficiarul este obligat la ajustarea taxei deductibile pe baza de autofactura, care trebuie emisa
la data la care clientul beneficiaza de reducere, dupa cum se prevede la art. 319 alin. 3 din Codul
25
fiscal si pct. 92 alin. 1 din Normele metodologice de aplicare. In situatia in care ulterior emiterii
autofacturii se primeste factura emisa de furnizor pentru aceeasi ajustare si avand aceeasi
valoare, se face o referire la autofactura emisa, fara ca aceasta sa mai genereze efecte privind
ajustarea taxei deductibile.

26
 BIBLIOGRAFIE

1) Calotă Traian-Ovidiu „Contabilitate financiară pentru afaceri”, Editura URB, Bucureşti,

2008;
2) Contabilitatea financiara, dr. Felicia Ineovan, dr. Dumitru Cotlet, etc, Ed. Mirton 2007;
3) Contabilitatea intreprinderii – aplicatii practice, Dorel Mates, Editura Mirton 2007;
4) Negruţiu M., Calotă T. O. „Introducere în contabilitate”, Editia a II-a, Ed. Renaissance
Bucureşti, 2009;
5) Normalizarea contabilitatii si fiscalitatea intreprinderii, Dorel Mates, editura Mirton
2006;
6) Ristea Mihai, Dumitru Corina Graziella, Ioanăş Corina, Irimescu Alina, „Contabilitatea
societăţilor comerciale”, Editura Universitară, Bucureşti, 2009;

27