Sunteți pe pagina 1din 6

Lucrare de laborator 2. Conf. dr. ing. Mihai BÎZOI

1

Lucrare de laborator 2.

Disciplina: Sisteme de operare Specializarea: LAI II

I. Obiective.

- Cunoa ş terea principalelor comenzi utilizator în Linux;

- Editorul de texte vi.

II. No ţ iuni teoretice.

POSIX (Portable Operating System Interface) reprezint ă un set de standarde

pentru interfe ţ ele sistemelor de operare bazate pe sistemul de operare UNIX. Nevoia

de standardizare a ap ă rut pentru a întâmpina dorin ţ a firmelor mari de a dezvolta

aplica ţ ii pentru ma ş ini produse de firme diferite f ă r ă a fi nevoie de rescrierea codului.

Fiecare standard POSIX poartă numele POSIX urmat de un num ă r. Astfel,

POSIX.1 este standardul pentru aplica ţ iile interfe ţ e program scrise în limbajul C;

POSIX.2 este standardul pentru interpretorul de comenzi (shell) ş i interfe ţ ele utilitare.

Standardele POSIX.1 ş i POSIX.2 sunt incluse în X/Open Programming Guide

(“Single Unix Specification” sau “UNIX 03”).

III. Tem ă de laborator.

Principalele comenzi utilizator sunt:

ls

Listeaz ă fi ş ierele ş i directoarele. Este asem ă n ă toare comenzii dir din DOS. Op ţ iunea –l afi ş eaz ă fi ş ierele ş i directoarele cu toate informa ţ iile disponibile. –a afi ş eaz ă toate fi ş ierele (inclusiv cele ascunse).

ls –l

ls –a

cd

Comanda schimbare director.

cd /usr/bin

more

Împarte textul de la ie ş irea standard în mai multe pagini ş i a ş teapt ă utilizatorul s ă foloseasc ă tastata SPATIU pentru a continua. Dac ă se apas ă

Lucrare de laborator 2. Conf. dr. ing. Mihai BÎZOI

2

 

Enter, va avansa cu o linie.

ls –l / | more

less

Este asem ă n ă toare comenzii more; în plus, ne permite s ă ne întoarcem la o pagin ă anterioar ă .

ls –l /usr/bin | less

grep

Afi ş eaz ă liniile care se potrivesc cu un tipar.

egrep

grep label /etc/lilo.conf

fgrep

cat

Concateneaz ă fi ş iere (sau intrarea standard) ş i le afi ş eaz ă la ie ş irea standard.

cat fisier1 fisier2 fisier3 > fisier123

touch

Este folosit ă pentru a schimba valoarea timp pentru un fi ş ier. Dac ă fi ş ierul nu exist ă , creeaz ă un fi ş ier de lungime 0.

touch somefile

echo

Afi ş eaz ă o linie text. F ă r ă op ţ iuni afi ş eaz ă ş irul de caractere specificat dup ă care insereaz ă caracterul linie nou ă . Op ţ iunea –n nu adaug ă caracterul linie nou ă la sfâr ş itul textului; iar –e permite folosirea secven ţ elor escape.

echo –e “\tSalut\n”

mkdir

Creaz ă un director nou. Op ţ iunea –p for ţ eaz ă crearea directoarelor p ă rinte din cale în cazul în care acestea nu exist ă .

mkdir –p dir1/dir11/dir111

ln

Exista 2 concepte referitoare la un link în Unix. Denumirea sub care sunt reg ă site este de "hard link" ş i "soft link" (“symbolic link”, “symlink”). Un fi ş ier poate avea mai multe nume. Prin crearea unui link hard se asociaz ă un alt nume pentru fi ş ierul considerat; bineîn ţ eles c ă acest nou nume poate fi creat în orice director al sistemului de fi ş iere existent. Numele asociate aceluia ş i fi ş ier au acela ş i statut. Fi ş ierul este ş ters în momentul în care este ş ters ultimul nume existent. Un link soft este un mic fi ş ier care con ţ ine calea c ă tre un alt fi ş ier. Link-ul soft poate o trimitere c ă tre un fi ş ier aflat pe un sistem de fi ş iere diferit (de ex. un fi ş ier aflat pe o parti ţ ie montat ă de pe o alt ă ma ş in ă ). F ă r ă op ţ iuni comanda ln creeaz ă un hard link. Pentru a realiza link-uri soft folosi ţ i op ţ iunea –s.

ln –s /bin /home/stud/bin

cp

Copiaz ă fi ş iere. Este asem ă n ă toare comenzii copy din DOS. Op ţ iunea –p p ă streaz ă proprietarii ş i permisiunile originale; -R copiaz ă recursiv.

cp –p /usr/bin/* ~stud/test/.

mv

Mut ă fi ş ierele dintr-o loca ţ ie în alta.

Lucrare de laborator 2. Conf. dr. ing. Mihai BÎZOI

3

 

mv

~stud/test1/* ~stud/test2/.

 

rm

Ş terge fi ş ierele. Op ţ iunea –r este pentru ş tergere recursiv ă ; -f pentru for ţ area ş tergerii.

rm –rf /home/stud/somedir

 

rmdir

Ş terge directoare. Op ţ iunea –p permite ş tergerea directoarelor p ă rinte.

rmdir –p /tmp/test/dir2

 

pwd

Afi ş eaz ă directorul curent.

 

pwd

chgrp

Schimb ă grupul proprietar al fi ş ierului specificat. Folosind op ţ iunea –R ac ţ ioneaz ă recursiv.

chgrp root somefile

 

chmod

Schimb ă permisiunile de acces ale fi ş ierelor. Sintaxa acceptat ă este de 2 tipuri: modul simbolic ş i modul octal. În modul simbolic, sintaxa este urm ă toarea:

chmod [op ţ iuni] [ugoa][+-=][rwxXstugo] <fi ş ier>

 

unde: u (user), g (group), o (other), a (all) reprezint ă ce tip de utilizator va fi schimbat accesul; + (adaugare permisiuni), - ( ş tergere permisiuni), = (for ţ eaz ă ca acestea s ă fie singurele permisiuni); Urm ă torul grup de simboluri reprezint ă ce tip de permisiune este acordat:

r

(read) - citire

w

(write) - scriere

x

(execute) - execu ţ ie sau acces în director - execut ă numai dac ă fi ş ierul este un director sau

 

X

are deja

permisiune de execu ţ ie pentru un utilizator

s

(set user/group ID) - permite execu ţ ia utilizatorului sau grupului

 

proprietar

 

t (sticky bit) - numai proprietarul fi ş ierului respectiv îl poate ş terge

u - permisiunile utilizatorului proprietar

 

- permisiunile grupului proprietar În modul octal, sintaxa este:

g

chmod [op ţ iuni] [(0-7)(0-7)(0-7)(0-7)] <nume.fisier>

 

În acest mod, permisiunile sunt identificate prin 4 digi ţ i. Dac ă unul dintre

digi

ţ i lipse ş te, este considerat 0.

 

Primul digit se refer ă la permisiunile s ş i t. Al doilea la permisiunile utilizatorului proprietar, al treilea la grupul proprietar, iar ultimul se refer ă

la restul utilizatorilor. Op ţ iunea -R este folosită pentru schimbarea permisiunilor recursiv.

chmod 1755 somefile.txt

 

chown

Schimb ă utilizatorul ş i grupul proprietar. Sintaxa este:

 

$chown [utilizator[:grup]] <fi ş ier>

Lucrare de laborator 2. Conf. dr. ing. Mihai BÎZOI

4

 

Op ţ iunea –R este folosită pentru schimbarea proprietarilor recursiv.

chown stud.bin fis1

date

Afi ş eaz ă data ş i ora. Sintaxa este:

$date [op ţ iuni][+format]

date +%D

df

Raporteaz ă situa ţ ia spa ţ iului pe discuri.

df -h

du

Estimeaz ă spa ţ iul folosit de fi ş iere. Op ţ iunea –s (summarize) face suma m ă rimii fi ş ierelor din director; -h (human readable) afi ş eaz ă într-un format u ş or de citit.

du -sh /bin

head

Afi ş eaz ă primele linii dintr-un fi ş ier la ie ş irea standard. Op ţ iunea –n stabile ş te câte linii vor fi afi ş ate.

head /etc/lilo.conf

tail

Afi ş eaz ă ultimele linii dintr-un fi ş ier la ie ş irea standard. Op ţ iunea –f afi ş eaz ă datele ad ă ugate în cazul în care fi ş ierul se m ă re ş te; -n stabile ş te num ă rul de linii pentru afi ş are.

tail –f –n 50 /var/log/messages | less

sleep

Face o pauza în timp egal ă cu num ă rul de secunde primite ca argument.

sleep 3

uname

Afi ş eaz ă informa ţ ii despre sistem.

uname –a

dmesg

Afi ş eaz ă mesajele provenite de la nucleul sistemului de operare.

dmesg | less

free

Afi ş eaz ă informa ţ ii referitoare la memoria sistemului.

ps

Raporteaz ă starea proceselor sistemului. Op ţ iunea –e afi ş eaz ă toate procesele;

ps –e

kill

Transmite un semnal unui proces. (ex. Terminare)

kill -9 312

killall

Închide procesele pe baza numelui.

killall mc

dialog

Genereaz ă ferestre ş i elemente ecran necesare în fi ş ierele script.

tar

Utilitar de arhivare foarte des folosit. Op ţ iuni uzuale:

- c (creare arhiv ă );

- f (fi ş iere);

- x (extragere din arhiv ă );

- A (adaugare în arhiv ă );

- v (listare fi ş iere);

- z (filtrare prin gzip / gunzip);

- Z (filtrare prin compress / uncompress);

tar cvf test.tar ~stud/test

Lucrare de laborator 2. Conf. dr. ing. Mihai BÎZOI

5

gzip

Comprim ă / decomprim ă fi ş iere. Este cel mai folosit arhivator.

gunzip

gzip test.tar

compress

Utilizare pentru comprimare / decomprimare. Fi ş ierele comprimate primesc extensia (.Z).

uncompress

compress test.tar

bzip2

Comprim ă / decomprim ă fi ş iere folosind algoritmul Burrows-Wheeler ş i codare Huffman. Comprimarea este mult mai bun ă decât la arhivatoarele obi ş nuite. Arhivele defecte pot fi recuperate folosind comanda bzip2recover. Comanda bzcat decomprim ă fi ş ierul la ie ş irea standard.

bunzip2

bzip2 test.tar bunzip2 test.tar.bz2

mount

Comanda mount ata ş eaz ă un sistem de fi ş iere g ă sit pe o memorie extern ă , sistemului de fi ş iere principal. Comanda umount realizeaz ă opera ţ ia invers ă .

umount

mount /dev/fd0 /mnt/floppy umount /mnt/floppy

Editorul de texte vi.

vi este editorul de text standard din Unix. Cunoa ş terea lui este absolut necesară

pentru orice administrator de sistem. Ap ă rut sub diferite clone ş i versiuni (vi, vim,

elvis, vile, etc.) acest editor de texte poate fi g ă sit pe orice sistem Unix / Linux.

vi lucreaz ă în 2 moduri de lucru: în modul comanda ş i în modul inserare

(editare). La ini ţ ializare porne ş te în modul comand ă . Trecerea la modul inserare se

face ap ă sând tasta Insert sau i. Revenirea la modul comanda se face cu tasta Esc.

Principalele combina ţ ii de taste sunt:

:23

Pozi ţ ioneaz ă cursorul la linia 23

h,j,k,l

Mut ă cursorul stânga, sus, jos, dreapta

$

Mut ă cursorul la sfâr ş itul liniei

^

Mut ă cursorul la începutul liniei

:1

Mut ă cursorul la începutul fi ş ierului

G

Mut ă cursorul la sfâr ş itul fi ş ierului

dd

Ş terge o linie

5dd

Ş terge 5 linii

Lucrare de laborator 2. Conf. dr. ing. Mihai BÎZOI

6

r

Înlocuie ş te un caracter

x

Ş terge un caracter

10x

Ş terge 10 caractere

u

Revine la penultima opera ţ ie

/abc

Caut ă ş irul “abc”

/

Repet ă c ă utarea ş irului

?abc

Caut ă asem ă n ă ri cu “abc”

?

Repet ă c ă utarea ş irurilor asem ă n ă toare

:q

Închidere

:q!

Închidere f ă r ă salvare

:wq

Salveaz ă ş i închide

:w

Salveaz ă f ă r ă închidere

:e!

Recite ş te fi ş ierul curent

:w test.txt

Salveaz ă sub numele test.txt

:e test.txt

Deschide fi ş ierul test.txt

IV. Bibliografie selectiv ă.

[1] ***, The Slackware Linux Project, http://www.slackware.com; [2] Abraham Silberschatz, Peter Galvin, Operating system concepts (5th edition),

1998;

[3] Andrew Tanenbaum, Modern Operating Systems (2nd Edition), 2001;

V. Concluzii.