Sunteți pe pagina 1din 4

Lucrare de laborator 1. Conf. dr. ing. Mihai BÎZOI

1

Lucrare de laborator 1.

Disciplina: Sisteme de operare Specializarea: LAI II

I.

Obiective.

-

Prezentarea sistemului de operare Linux - Slackware Linux;

-

Organizarea sistemului de fi ş iere;

-

Lucrul în linie de comand ă . Shell (Bash).

II.

No ţ iuni teoretice.

Linux este un sistem de operare asem ă n ă tor cu Unix, creat de Linus Torvalds ş i

dezvoltat ulterior în colaborare cu programatori din întreaga lume. Realizat sub

licen ţă GNU General Public License, codul surs ă al sistemului de operare Linux este

disponibil gratuit.

Linux are reputa ţ ia unui sistem de operare cu performanţ e deosebite, fiind

considerat un sistem de operare complet ce include o interfaţă grafic ă cu utilizatorul

(X Window System), stiva de protocoale TCP/IP, Editorul Emacs ş i alte componente

software disponibile uzual într-o distribu ţ ie Unix.

Principalele distribu ţii Linux sunt: Red Hat (Fedora), Mandrake, Suse, Debian,

Slackware, etc. Primele trei distribu ţ ii se adreseaz ă unui num ăr larg de utilizatori

oferind o alternativ ă la sistemele de operare Microsoft. Trebuie precizat ca aceste

distribu ţ ii prezintă ş i variante comerciale. Debian ş i Slackware sunt distribuţ ii

gratuite, orientate c ă tre profesioniş ti. Lucr ă rile de laborator vor fi efectuate pe un

sistem de operare Slackware Linux.

Slackware Linux este un sistem “Unix like”, multitasking, pe 32 ş i 64 bi ţ i.

Varianta curent ă se bazeaz ă pe versiunea de nucleu 3.10 ş i libr ă riile GNU C

versiunea 2.17. Con ţ ine un program de instalare uş or de folosit, documenta ţie on-line,

ş i un sistem de instalare a pachetelor software integrat. O instalare complet ă v ă ofer ă

sistemul X Window, meniul de dezvoltare C/C++, Perl, utilitare de re ţ ea, un server de

Lucrare de laborator 1. Conf. dr. ing. Mihai BÎZOI

2

po ş t ă , un server de ş tiri, un server de web, un server ftp, GNU Image Manipulation Program (GIMP), Netscape Comunicator, plus înc ă multe altele. Slackware Linux poate rula la fel de bine ş i pe sisteme 486, cât ş i pe ultimele sistemele x86.

Organizarea sistemului de fi ş iere. Diferen ţ a notabilă între un sistem de operare de tip DOS / Windows ş i un sistem Linux / Unix îl reprezintă sistemul de fi ş iere:

parti ţ iile nu sunt identificate prin litere;

exist ă un singur director principal numit director r ă d ă cin ă (root directory);

orice alt ă parti ţ ie este montat ă într-un director aflat în directorul r ă d ă cin ă ;

directorul r ă d ă cin ă este identificat printr-un singur slash (/);

Principalele directoare sunt:

/bin Aici sunt stocate programele utilizator esen ţ iale (shell-ul ş i comenzile sistem, etc.). /boot Fi ş ierele folosite de managerul de boot (LILO) la ini ţializarea sistemului. /dev În Linux / Unix totul este tratat ca un fi ş ier, inclusiv dispozitivele hardware, cum ar fi harddisk-urile, porturile seriale, paralele, etc. Pentru

a avea acces la aceste dispozitive, este necesară prezen ţ a unor fiş iere “devices nodes”, care sunt stocate în acest director. /etc În acest director sunt stocate toate fi ş ierele de configurare (fi ş ierele de ini ţ ializare, fi ş ierul de parole, etc.).

Linux este un sistem de operare multiuser. Fiecare utilizator are un

/home

director propriu creat în /home, unde sunt stocate fi ş ierele personale. /lib Libr ă riile sistem (librarii C, ncurses, etc.) sunt stocate aici. /lost+found Dac ă sistemul de fi ş iere are erori ş i este verificat cu fsck, p ă r ţ i ale fi ş ierelor corectate se g ă sesc în acest director. /mnt Director folosit pentru realizarea punctelor de montare pentru alte

Lucrare de laborator 1. Conf. dr. ing. Mihai BÎZOI

3

dispozitive. Aici sunt instalate pachetele software op ţ ionale.

/opt

/proc Este un director unic care monteaz ă un sistem de fi ş iere virtual pentru a oferi variate informa ţ ii referitoare la nucleul sistemului de operare (kernel).

/root

Contul de administrare al sistemului se nume ş te “root”. Acesta este

/sbin

directorul s ă u personal (home). Programele esen ţiale care sunt folosite de root sau scripturile de

ini ţ ializare. Aceste programe, în mod uzual, nu sunt disponibile utilizatorilor obi ş nui ţ i. /sys Este un sistem de fi ş iere virtual care descrie din mai multe puncte de vedere dispozitivele identificate pe sistem. /tmp Fi ş ierele temporare are tuturor utilizatorilor sunt salvate aici. To ţ i

/usr

/var

utilizatorii au drept de scriere. Este cel mai mare director dintr-un sistem de fi ş iere Linux. Toate aplica ţ iile (programe, documentaţ ie, sursele nucleului, sistemul X Window) sunt instalate aici. Jurnalele (logs), ş i alte fi ş iere de tip cache sunt stocate în acest director.

X Window) sunt instalate aici. Jurnalele (logs), ş i alte fi ş iere de tip cache

Bourne Again Shell (bash) Într-un mediu de tip linie de comand ă , interfa ţ a cu utilizatorul este oferit ă de un program interpretor de comenzi numit “shell”. În laborator vom studia BASH (Bourne Again Shell). Un shell poate fi folosit de utilizator numai dup ă ce s-a autentificat folosind numele de utilizator ş i parola.

III. Tem ă de laborator.

1. Observa ţ i cu aten ţ ie ini ţ ializarea sistemului de operare Linux. Ce diferenţ e ş i asem ă n ă ri constata ţ i fa ţă de sistemele de operare Windows?

Lucrare de laborator 1. Conf. dr. ing. Mihai BÎZOI

4

2. Folosind numele de utilizator stud ş i parola student, autentifica ţ i-v ă pe

sistemul instalat în laborator;

3. Utilizând comanda ls vizualiza ţ i lista fi ş ierelor ş i directoarelor din directorul

r ă d ă cin ă ;

4. Studia ţ i sintaxa comenzilor folosind op ţ iunea --help sau comenzile shell-ului

folosind help. Pentru a vizualiza manualul unei aplicaţ ii, tasta ţ i man <nume>.

5. Pute ţ i c ă uta informa ţ ii pe baza unui tipar folosind comanda apropos <tipar>.

6. Vizualiza ţ i

uname;

versiunea

nucleului

sistemului

de

operare

folosind

comanda

7. Schimba ţ i utilizatorul curent folosind comanda su;

8. Vizualiza ţ i lista utilizatorilor conectaţ i folosind comanda who;

9. Ie ş irea din shell se face cu exit, logout sau ^D.

IV. Bibliografie selectiv ă.

[1] ***, The Slackware Linux Project, http://www.slackware.com; [2] Abraham Silberschatz, Peter Galvin, Operating system concepts (5th edition),

1998;

[3] Andrew Tanenbaum, Modern Operating Systems (2nd Edition), 2001;

V. Concluzii.