Sunteți pe pagina 1din 11

Academia de Studii Economice Bucuresti-facultatea Economie Generala

CUPRINS

Selectia adversa____________pag. 3

Hazard moral ______________pag. 7

Concluzii__________________pag. 10

Bibliografie________________pag. 11

2
Selectia Adversa
Informatia,va variabila strategica de prima importanta,cu distributie
neuniforma in randul agentilor economici,este cea care determina luarea
deciziilor si in planul vietii financiare.
Asimetria informatiei – apare atunci cand una din partile participante la o
tranzactie detine mai multe informatii decat cealalalta. De obicei este vanzatorul
cel care stie mai multe despre produsul pe care il vinde decat cumparatorul, dar
poate fi posibila si situatia inversa.
Asimetria de informatie este generatoare a doua categorii de risc:
 riscul proceselor de selectie adversa
 riscul de hazard moral1
In selectia adversa partea ignoranta omite informatii in timpul negocierilor unui
acord sau contract pe cand in cazul hazardului moral partea ignoranta omite
informatii referitoare la performantele tranzactiei sau omite informatii referitoare
la abilitatile de a indeplini conditiile din acord.

Un exemplu de hazard moral- cand oamenii se comporta mai nepasator atunci cand sunt
asigurati; firma de asigurari nu poate observa asta si nu poate riposta ,de exemplu, sa nu-i mai
reinnoiasca asigurarea pe acest motiv.
Exemplu in care cumparatorul detine mai multe informatii- in cazul vanzarii unui obiect de arta
fara a efectua o evaluare inainte.

Selectia adversa a fost mentionata prima oara de George Arthur Akerlof (1940-
lemon problem) care se refera la inabilitatea comerciantilor/cumparatorilor de a
deosebi intre calitatea diferitelor produse.Acest mecanism care opereaza in
conditii de informatie asimetrica,e specifica pietei in cadrul careia se
tranzactioneaza un bun in unitati de calitate diferite.In cel mai bun caz,
cumparatorii au acces dor la informatia privind distributia calitatii pentru unitatile
vandute anterior. In absenta unor institutii specifice care sa permita

1
- K. Arrow a identificat aceste riscuri pentru care a luat si Premiul Nobel in 1972

3
cumparatorilor sa faca deosebire intre unitatile de calitati diferite,se tinde sa se
cumpere nu numai unitati de calitate superioara,ci si unitati de calitate inferioara.
In aceste conditii,mecanismul concurential al pietei nu mai duce la determinarea
unui pret unic.Caracteristicile situatiei echilibru depind de aranjamentul
institutional utilizat pentru stabilirea pretului.

Initial a fost folosita pentru asigurari. Descrie situatia unde ca rezultat al informatiilor private, este
mai probabil ca asiguratii sa sufere o pierdere decat cei neasigurati. De exemplu sa presupunem
ca populatia este impartita in doua grupuri de oameni: fumatori si nefumatori. Un broker de
sigurari nu ar putea spune cu certitudine care din ce grup face parte, asa ca fiecare va plati
aceeasi prima de asigurare. Nefumatorii pot trai mai mult decat media de viata in timp ce
fumatorii sunt predispusi decesului la o varsta mai mica decat media. Deci asigurarea de viata
este mai profitabila pentru fumatori. Compania de asigurari anticipeaza o rata a mortalitatii mai
mare deci impune o prima de asigurare mai mare, prin urmare nefumatorii prefera sa ramana
neasigurati desi daca ar putea incheia o polita de asigurare bazata pe termenii corespunzatori
lor, ar face-o. De aici rezulta un esec al pietelor.
Asimetria informatiei:In cazul cel mai intalnit o conditie cheie pentru ca selectia adversa sa poata
exista este asimetria informatiei: oamenii ce incheie asigurari stiu daca sunt fumatori sau
nefumatori in timp ce companiile de asigurari nu stiu. Dar ar fi stiut, ar putea seta prime diferite

pentru fiecare grup si nu ar mai fi selectia adversa .

Piata creditelor bancare reprezinta un exemplu de piata in care se


opereaza selectia adversa,care rezulta din incapacitatea uneia dintre parti de a
evalua corect performantele financiare ale celeilalte parti participante la
tranzactie .Acest fapt determina ca agentii economici cu capacitati financiare
mediocre si cei care se confrunta cu mari dificultati financiare si pentru care
costul creditului putin conteaza,sa beneficieze de majoritatea creditelor oferite de
catre banci.

Ratele creditului sunt calculate in conformitate cu informatia disponibila pentru


societatea finantatoare.Aceasta nu poate realiza o evaluare perfecta a riscurilor
la care sunt expusi diferiti agenti economici.De exemplu in cazul cardului de
credit,datorita utilizatorilor care nu-si platesc la timp datoriile,clientii care platesc
la timp superta mariri ale ratei dobanzii

4
Selectia adversa este un termen folosit in economie si in asigurari. La cel mai
abstract nivel se refera la un proces al pietei unde apar rezultate nefavorabile
datorita asimetriei informatiei dintre vanzatori si cumparatori: produsele „rele” sau
clientii neinformati au probabilitatea cea mai inalta de a fi prinsi in aceasta
capcana.Selectia adversa in cazul asigurarii riscului bancar se produce atunci
când este dificil ca asiguratorul sa evalueze riguros riscurile legate de fiecare
client în parte si, în consecinta, percepe aceeasi prima pentru toti asiguratii. În
aceste conditii, asigurarea va fi mai atractiva pentru bancile care au o
probabilitate peste medie de a suferi pierderi, ele beneficiind de o acoperire
disproportionata fata de prima platita. Aceasta poate cauza probleme
asiguratorului, pentru ca este pusa în discutie însasi viabilitatea propriului
portofoliu de asigurari.Pentru asiguratori, selectia adversa se dovedeste o
problema costisitoare, care poate fi eliminata numai prin delimitarea clara a
riscurilor si evaluarea riguroasa a daunelor potentiale în functie de care vor fi
calibrate primele de asigurare.

The market for lemons


Conceptul de selectie adversa a fost generalizat de catre economisti si spre
piata nu doar catre asigurari. Akerlof a elaborat un model „market for lemons”.
Oamenii care cumpara masini uzate nu stiu daca ele sunt „lemons” (masini
„rele”) sau „cherries” (masini bune), deci vor fi dispusi sa plateasca un pret intre
valoarea unei masini „rele” si cea a unei masini bune, bazandu-se pe
probabilitatea ca masina primita este buna.
De exemplu daca probabilitatea de a primi o masina buna/rea este de 0,5.
Pretul pt o masina rea este 5000$ iar cel pentru o masina buna este 10.000$,
atunci cumparatorul va fi dispus sa plateasca 5000*0,5 + 10.000*0,5 = 7500$.
Daca ei ar avea informatia corecta atunci ar stii valoarea masinii si ar plati atat
cat valoreaza.Astfel vanzatorii vor vinde putine masini bune deoarece pretul fiind

5
mic si castigul lor ar fi mic si multe masini „rele” pentru ca pretul lor este mai
mare decat cel reala -> castig mai mare. Dupa o perioada cumparatorii vor
realiza acest lucru si nu vor mai fi dispusi sa plateasca nici atat pe o masina
uzata, drept urmare numarul masinilor bune vandute va scadea si mai mult iar
cel al masinilor rele va creste. Astfel vanzatorul autoturismelor de proasta calitate
alunga autoturismele de buna calitate datorita externalitatii negative generate
asupra vanzarii de buna credinta.Mecanismul preturilor va esua in tinerea la
distanta a masinilor rele datorita asimetriei informatiei chiar si intr-o economie
competitiva.

Metode de rezolvare:
- daca s-ar impune o lege impotriva masinilor rele adica obligativitatea
vanzatorului de a oferi garantia produsului vandut pe o perioada de timp.
Interventia statului prin reglementari
- teoria semnalului. Sustine ca vanzatorii de buna credinta trebuia sa
construiasca un procedeu prin care sa-si semnalizeze calitatea iar semnalul
trebuie sa fie vizibil, credibil si sa nu poata fi falsificat(garantia pe piata
automobilelor)

6
Hazardul moral
Hazardul moral este un termen asociat riscului crescut de comportament
imoral ce produce rezultate negative,deoarece acele persoane care au sporit
acest potential risc inca de la inceput,fie nu sufera nici o consecinta,fie
beneficieaza de pe urma lui.
Altfel spus,hazardul moral reprezinta actiunile agentilor economici care isi
maximizeaza utilitatea proprie in dtrimentul unor terti in situatii de incertitudine
sau de incompletitudine a contractelor si descrie doua situatii:
1. una din partile contractului, dupa semnarea actului isi schimba
comportamentul astfel incat afecteaza negativ partenerul
2. partea neinformata a contractului are posibilitatea de a observa actiunile
partenerului dar nu poate decide daca este cea corecta
Studiul hazardului moral tine de teoria incitatiilor care-si propune sa identifice
mecanismele pietei prin care partea informata sa fie incitata sa se comporte in
interesul partii neinformate; relatia este una principal-agent si apare atunci cand
buna starea unei persoane depinde de actiunile altuia.Hazardul moral se refera
la situatia in care prin redistribuirea riscurilor, o parte a contractului sa-si schimbe
comportamentul.
Exemplu: o persoana care are masina asigurata pentru furt, poate sa fie mai putin vigilenta si sa
isi ia mai putine masuri de precautie.
Hazardul moral in situatii de incertitudine de pe piata financiara reprezinta
riscul ca solicitantul creditului va desfasura activitati nedorite sau imorale din
punctul de vedere al creditorului,fapt care diminueaza probabilitatea rambursarii
creditului in termenele si conditiile prevazute.
Hazardul moral in cazul incompletitudinii contractelor include situatiile de
actiuni sau informatii ascunse,restrictii in contractare.Informatia ascunsa apare

7
atunci cand actiunile partilor contractante depind de starea mediului economic.
Chiar daca actiunile tuturor partilor sunt observabile,hazardul moral se manifesta
daca una dintre parti are informatii despre starea mediului economic ce nu sunt
accesibile celorlalte parti si astfel aceste parti care nu dispun de informatiile
ascunse nu pot sa evalueze corespunzator oportunitatea actiunilor observate.
Exemplu:un agent economic solicita un credit in valuta,cu dobanda fixa si scadenta la 5 ani,atras
fiind de dobanda mai scazuta fata de celelalte tiputi de credite;hazardul moral se produce datorita
faptului ca creditorul stie va valuta se va aprecia foarte mult in urmatorii ani.
In sectorul financiar, hazardul moral a fost considerat o potentiala problema
in legatura cu imprumuturile. Cand cei ce detin informatiile legate de riscurile
implicate paseaza aceste riscuri unei a treia parti, ca pe piata creditelor ipotecare
atunci cand sunt garantate o multime de ipoteci.Pe piata traditionala ipotecare,
bancile si celelalte institutii de credit pastreaza acest risc clientilor deja existenti.
In garantarea imprumuturilor, banca „vinde” imprumutul investitorilor si poate
pierde interesul de a mentine aceeasi standarde de calitate.
Acest hazard moral poate aparea la orice imprumut unde riscurile sunt
transferate unei a treia parti.
Cu cat patrimoniul net al unei intreprinderi este mai mic cu atat mai reduse
sunt sansele de obtinere a imprumuturilor datorita problemelor selectiei adverse
si a hazardului moral.Micsorarea patrimoniului net arata ca solicitantii creditului
dispun de o garantie mai redusa decat suma imprumutului si pierderile
dterminate de efectele selectiei adverse vor fi importante.De asemenea acest
fapt accentueaza problema hazardului moral pentru ca diminuarea patrimoniului
net inseamna scaderea valorii titlurilor financiare ale intreprinderii si respectiv
majoreaza probabilitatea ca acesta sa se implice in proiecte de investitii mai
riscante.Ambele aceste aspecte vor determina reducerea imprumuturilor
destinate finantarii cheltuielilor de investitii.
O politica monetara expansionista care determina o crestere a pretului
actiunilor contribuie la majorarea patrimoniului net si la accentuarea problemelor
selectiei adversesi hazardului moral.Acest fapt va spori increderea in capacitatea
de plata a solititantilor de imprumuturi ceea ce va duce la majorarea volumului
imprumutului destinat investitiilor.

8
Hazardul moral in cazul asigurarii riscului bancar:o prima abordare a
acestei probleme consta in faptul ca prin contractarea unei asigurari,preocuparea
unei banci pentru imbunatatirea managementului riscului operational poate fi
considerabil diminuata.O a doua abordare,contrara primei,considera ca
asigurarea conduce la imbunatatirea managementului riscului operational,
deoarece asiguratorii vor selecta drept clienti eligibili numai acele banci cu
standarde adecvate de management al riscurilo operationale.O modalitate de a
reduce hazardul moral este aceea de a stabili un nivel ridicat al fransizelor si
astfel prin pierderea considerabila care ramane in sarcina asiguratorului,acesta
are o motivatie puternica sa-si imbunatateasca sistemul intern de management
al riscurilor.

Plecand de la rezumarea operatiunilor Fondului Monetar de Investitii(FMI)


facuta de economistul Hans F. Sennholz: ”FMI incurajeaza bancherii si investitorii
sa isi asume imprudente riscuri oferindu-le fondurile platitorilor de taxe pentru ai
scoate din situatii disperate.Incurajeaza guverne corupte sa se lanseze in politici
ce genereaza ciclurile economice,venindu-le in ajutor ori de cate ori isi ispravesc
rezervele de bani”2,se poate considera ca FMI este un „hazard moral”.Explicatia
ar fi urmatoarea:Banca Mondiala creeaca piate de credit ispitind guvernele sa
imprumute bani.Acestea impreuna cu bancile private sunt incurajate sa faca
imprumuturi riscante deoarece stiu ca FMI le sare in ajuor celor ce nu isi pot plati
datoriile(hazard moral).In timp ce dobanda acumulata prin camata sporeste si
ameninta intreaga stabilitate financiara a tarii afectate,FMI
intervine:imprumuturile restante sunt restructurate sau inlocuite cu noi
imprumuturi(furnizate de platitorii de taxe).Sumele suplimentare de bani sunt
astfel obtinute pentru a replati inapot dobanda si a permite expansiunea
economiei.In cele din urma,tara respectiva se afunda tot mai adanc in datorii.Din
acesta situatie au de suferit cetatenii respectivei tari pentru ca eu ajung intr-o
situatie si mai rea decat cea initiala.

2
-Hans F. Sennholz-IMF Bailouts Make Matters Wors

9
CONCLUZII

Pe piata financiara,riscul de hazard moral se datoreaza incertitudinii


create de unii agenti economici,prin influentarea pretului de piata al titlului
financiar cu informatii false,iar riscul proceselor de selectie adversa se
manifesta datorita comportamentului speculativ al managerilor pentru atrageri
externe de capital.
Cercetarile din ultimul timp in economie si finante au fost concentrate supra
eficientei informationale a pietei.Daca modelele financiare initiale aveau la baza
ipoteza privind simetria de informatie(transparenta si gratuitatea tuturor
informatiilor),acum se porneste de la constatarea reala ca informatia utilizata
este intotdeauna limitata si incerta.

10
Bibliografie

George A. Akerlof (Aug. 1970). "The Market for 'Lemons': Quality Uncertainty and
the Market Mechanism". Jurnalul trimestrial de economie 84
Nicolae Dardac,Teodora Barbu(2006), Moneda,Banci si Politici Monetare,
Bucuresti, editura Didactica si pedagogica

Dictionar de economie editia aII-a(2001), Bucuresti, Editura Economica

http://www.economyprofessor.com/economictheories

http://ingrimayne.com/econ/RiskExclusion/Risk.html

http://info.insure.com/glossary/new_results.cfm?pid=29

http://ro.altermedia.info/politica/operatiuni-bancare-globale-fondul-
monetar-international-ii_5617.html#more-5617

ww.investorwords.com/3117/moral_hazard.html

http://www.investopedia.com/terms/m/moralhazard.asp

11