Managementul performantelor bancare

Analiza activitatii financiar bancare

Bilanţul contabil – sursă informaţională de bază în analiza activităţii financiar
bancare

Managementul performanţelor bancare este legat intrinsec de managementul activelor şi

pasivelor, relaţie care se reflectă în situaţia exprimată de bilanţul propriu şi de contul de profit şi
pierderi. Studierea situaţiilor financiare este o formă a analizei fundamentale, prin indicatori
specifici şi care exprimă:
• profitabilitatea;
• lichiditatea;
• pârghia, în cazul băncilor, sub forma adecvării capitalului.
Activitatea de management al bilanţului a cuprins în perioada 2005-2006 atât
instrumentele bilanţiere cât şi pe cele nebilanţiere, fiind axată pe optimizarea venitului net din
dobânda în condiţiile gestionării riscurilor implicate (de dobânda, de curs de schimb, de
lichiditate, de solvabilitate).
Structura activelor şi pasivelor băncii oferă posibilitatea operării la timp a obligaţiilor
băncii şi garantează investitorilor băncii un nivel de venituri adecvat resurselor alocate în bancă.

2.1.1. Structura şi evoluţia activelor băncii

Activul bilanţier la 31.12.2006 al BRD, comparativ cu anul precedent, a crescut cu 65%,

evoluţia principalelor elemente, prezentându-se astfel :

Componenţa activului bilanţier

(mil. RON) %
ACTIV 2005 2006 2006 / 2005
Casa, disponibilităţi la bănci centrale 2,226 4,661 109%
Titluri acceptate pentru refinanţare la bănci centrale 258 2,698 945%
Creanţe asupra instituţiilor de credit 1,524 926 -39%
Creanţe asupra clientelei 6,576 9,836 50%
Participaţii şi alte titluri cu venit variabil 18 25 39%
Părţi în cadrul societăţilor comerciale legate 15 15 -
Imobilizări corporale şi necorporale 939 951 1%
Alte active 110 110 -
11,66 19,22
Total activ 6 1 65%
Sursa : calcule proprii conform anexei nr. 1

Această structură permite menţinerea unei

cote mai mari de 50% în capitalul băncii
sub formă de mijloace lichide. Totodată
partea activelor expuse la risc, sau
portofoliul de credite, se formează din
contul mijloacelor atrase cu respectarea
cerinţelor de rezerva minimă obligatorie în
conturile BNR.

-1-
 Managementul performantelor bancare
La 31 decembrie 2006 activele totale ale băncii se ridicau la 19.221.286.036 RON, faţă de
11.665.860.281 RON la 31 decembrie 2005. Creşterea de 7.555.542.575 RON (65 % în termeni
reali) poate fi atribuită în principal creşterii portofoliului de credite nete, de la 6.576.191.099
RON la 9.836.223.176 RON (aprox. 150%), atât segmentul de clientelă corporate cât şi cel de
retail cunoscând o dezvoltare semnificativă. Sporirea volumului de credite se datorează
dezvoltării accentuate a activitaţii de creditare concretizată prin creşterea numărului de clienţi şi
produse, pe fondul dezvoltării reţelei de sucursale şi agenţii. Creanţele asupra clientelei în valoare
de 9.836 milioane RON reprezintă, ca şi în anul precedent, peste 50 % din totalul operaţiunilor
bancare reflectate în bilanţ.
Ponderea imobilizărilor în activ de numai 5%, cuprinde :
• Imobilizări corporale, cu o valoarea netă de 921 milioane RON, din care clădirile şi
terenurile în valoare de 711 milioane RON
• Imobilizări necorporale, în valoare netă de 29 milioane RON, din care 60 % reprezintă
fondul comercial provenit din achiziţia în anul 1999 a sucursalei Société Générale Bucureşti
• Imobilizări financiare, materializate în :
o Părţi în societăţile comerciale legate cu o valoare de 15 milioane RON.
o Participaţii care, la finele anului 2006 au o valoare de 19 milioane RON, a căror
creştere este urmare a aportului suplimentar la capitalul social al SC Asiban SA. Banca deţine
totodata participaţii în mai multe societăţi comerciale care îşi desfăşoară
activitatea atât în România (majoritatea acestora) cât şi în străinătate (MISR
Romanian Bank care îşi desfăşoară activitatea atât în România cât şi în
Egipt).
Lichidităţile băncii localizate în casă, disponibilităţi la bănci centrale au
înregistrat o creştere cu 109% faţă de 31.12.2005, reprezentând 24% din
totalul bilanţier, în timp ce creanţele asupra instituţiilor de credit în valoare
de 928 milioane RON la 31.12.2006 au înregistrat o scădere faţă de anul
precedent şi deţin 5% din totalul bilanţier. Rezerva minimă obligatorie este
calculată ca procent stabilit pentru toate tipurile de disponibilităţi, depozite
atrase, alte fonduri împrumutate şi sume în tranzit. Procentul de constituire
pentru rezerva minimă obligatorie în anul 2006 s-a menţinut la nivelul celui
din 2005 pentru devize, respectiv 30%, iar pentru RON de 18% până în luna
august 2006, ulterior diminuându-se la 16%. Dobânda calculată de Banca
Naţională a României pentru rezerva minimă obligatorie a variat în cursul
anului 2006 între 6% în ianuarie şi 1,5% în decembrie pentru RON (faţă de
7% în anul 2005) iar pentru EURO variaţia a fost între 0,7% şi 1%.

2.1.1.1. Analiza portofoliului de credite

Activitatea de creditare deţine o pondere importantă în plasamentele bancare, şi în activul

bilanţier, de calitatea portofoliului de credite depinzând în ultima instanţă stabilitatea băncii şi
realizarea nivelurilor necesare ale indicatorilor activităţii bancare privind solvabilitatea şi
lichiditatea.
La finele anului 1990, a avut loc demararea reformei bancare din România în două mari
etape: perioada 1990-1997 caracterizată de menţinerea unui grad ridicat de segmentare - reflectat
prin orientarea prioritară a băncilor de stat către finanţarea sectorului public, a celor cu capital
privat românesc către creditarea agenţilor economici privaţi autohtoni, în timp ce băncile străine
au colaborat îndeosebi cu marile companii străine prezente în ţara noastră. Disfuncţionalităţile de
ordin structural, consemnate la nivelul sectorului real al economiei - cu deosebire gradul înalt de

-2-
 Managementul performantelor bancare
îndatorare a unui număr mare de întreprinderi faţă de stat şi de furnizori şi declinul producţiei în
intervalul 1997-1999 - s-au reflectat în deteriorarea calităţii portofoliului de credite al băncilor.
Rezultatele modeste în privinţa restructurării sectorului real, la care s-a adăugat instabilitatea
preţurilor de consum, a dobânzilor şi a cursului de schimb, au afectat comportamentul băncilor
comerciale. Apetitul acestora pentru creditarea economiei reale s-a redus, crescând ponderea
veniturilor obţinute din plasamente în titluri de stat şi din diferenţe de curs valutar. În cea de-a
două etapă, direcţiile de acţiune pentru continuarea reformei bancare au fost definite de două
evenimente majore: criza bancară din anii 1998-1999 şi invitaţia adresată României la Helsinki
(decembrie 1999) de a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană. 1 De la începutul
anului 1999, o dată cu demararea programului de restructurare a sistemului bancar, iniţiat de
BNR pentru o asumare adecvată a funcţiei de intermediere şi creşterea nivelului de intermediere
bancară de la 9,3% in 2000 până la aprox. 20% în prezent, activitatea de creditare avea să
evolueze în plan cantitativ, dar şi în plan calitativ.
Evoluţiile recente ale pieţei bancare din România, reprezentate de reducerea ratelor
dobânzilor în linie cu trendul descendent al inflaţiei, scăderea randamentelor titlurilor de stat
(varianta de plasament preferată de bănci până acum 1-2 ani datorită condiţiilor favorabile de
remunerare şi a riscului redus), privatizarea băncilor de stat, apariţia în piaţă a sucursalelor unor
importante bănci straine, creşterea creditului neguvernamental, creşterea competiţiei, creşterea
fluxurilor financiare peste graniţe, toate acestea impun o gestionare mai riguroasă a riscurilor şi o
preocupare mai intensă pentru măsurarea performanţelor.
BRD este implicată în mod substanţial în susţinerea economiei naţionale, cea mai mare
parte a creditelor fiind acordate persoanelor fizice şi juridice române sau entităţilor care
funcţionează în România, în scopul dezvoltării afacerilor acestora pe piaţa locală. Banca a acordat
în mod diversificat credite societăţilor comerciale din domeniul industriei, serviciilor, comerţului
şi agriculturii, în pas cu evoluţia acestor sectoare şi cu contribuţia lor la formarea PIB-ului.
Strategia băncii este aceea de a se implica în economia internă prin încurajarea şi susţinerea
sectorului privat. Cu toate acestea, sectorul public şi societăţile deţinute de stat nu sunt neglijate,
acestea din urmă constituind 19,06% din portofoliul de credite şi reprezentând clienţi cu situaţii
financiare stabile.
Tipurile şi nivelul garanţiilor cerute de către bancă sunt strâns legate de rating-ul
clientului şi de tipul şi durata creditului. De la garanţii suverane şi garanţii în numerar până la
ipoteci şi gajuri pe echipament şi utilaje, toate tipurile de garanţii sunt acceptate şi combinate în
diverse formule pentru a proteja banca şi a-i furniza confort cu privire la posibilitatea de
recuperare a datoriilor în caz de neplată. Banca încearcă să constituie garanţii care sunt lichide,
uşor de valorificat şi de controlat.
Tendinţa descendentă a ratelor dobânzii din ultima perioadă este un factor cheie în ritmul
de creştere a creditelor. Declinul înregistrat de acestea a fost sprijinit atât de politici
macroeconomice sănătoase, care au creat premisele favorabile pentru reducerea inflaţiei, dar şi
de trecerea BNR la o politică de „ţintire directă a inflaţiei”. Acest fapt a condus la o reducere a
dobânzii pasive cu peste 5 puncte procentuale în primele 8 luni ale anului, important de semnalat
fiind şi diminuarea ecartului dintre dobânda pasivă şi inflaţia anualizată de la 14 puncte
procentuale în august 2005 la sub 10 puncte procentuale în august 2006.
Ponderea creditelor acordate clientelei şi a Calitatea activelor
altor creanţe aferente în activul total şi în sursele Credite clientelă/Total activ 51%
atrase şi împrumutate a mai scăzut în acest an, în Credite clientelă/Surse atrase şi împrum. 60%
avantajul operaţiunilor interbancare. Aceste Sursa: calcule proprii

1
Conferinţa Europeană de Retail Banking, Ediţia a V-a

-3-
 Managementul performantelor bancare
evoluţii au facut ca expunerea faţă de clienţi să fie mai mică şi astfel riscurile aferente mai
reduse.
Strategia de creditare în domeniul structurii creditelor bancare stabileşte ponderea
diferitelor categorii de credite în total, direcţiile şi limitele de diversificare a portofoliului.
Pornind de la istoricul băncii privind plasamentele efectuate şi ţinând cont de strategia
propusă în următoarea perioadă, s-au stabilit limite/coordonate legate de expunerea băncii în
funcţie de : mărimea afacerii agenţilor economici, tipuri de activitate, tipuri de credite, tipuri de
valute, expunere credit raportat la total active bancare, grad de neutilizare a liniilor de creditare,
structura garanţiilor.
Direcţia de Management al Riscului împreună cu Direcţia Credite Persoane
Juridice&Management de Portofoliu urmăresc încadrarea expunerilor în limitele stabilite şi
revizuiesc evoluţia tendinţelor, raportând periodic situaţia existentă Comitetului de Administrare
a Riscurilor, care decide măsurile ce urmează a fi aplicate pentru respectarea şi încadrarea în
limitele stabilite.
La data de 31 decembrie 2006, totalul împrumuturilor neperformante (inclusiv suma
principală a împrumutului şi dobânzile acumulate) evidenţiate în portofoliul Direcţiei Recuperare
Debite se ridică la 1.581.128.389 RON ce reprezintă peste 1% din întregul portofoliu . În anul
2005, banca a recuperat 201.682,3 RON din creditele neperformante (inclusiv dobânda), respectiv
316.197,4 RON din creditele nerambursate (inclusiv dobânda) în anul 2003. Reducerea totuşi a
ponderii creditelor restante şi îndoielnice în total credite acordate la finele lui 2006 a constituit
rezultatul acordării unei atenţii deosebite pentru respectarea normelor de creditare, analizei şi
aplicării prudenţei bancare în abordarea documentaţiilor de credite, precum şi introducerea noilor
reglementări în domeniul creditelor; influenţa mediului de afaceri; nivelul încă ridicat al
fiscalităţii.
Principala concluzie care se va desprinde din analiza activităţii de creditare a BRD este
aceea ca banca a avut ca prioritate creditul pentru sectorul privat, creditul destinat industriei şi,
din punct de vedere al termenului, creditul pe termen scurt, dar că în ultima perioada de timp,
segmentul retail câştigă o pondere din ce în ce mai importantă în portofoliul de credite al băncii.
Cu toate acestea, este necesară o creştere a preocupărilor de diversificare a acestui portofoliu,
pentru minimizarea riscurilor.

2.1.1.1.1. Analiza structurii portofoliului de credite pe tipuri de clienti

Banca şi-a mărit şi şi-a diversificat rapid categoriile şi numărul de clienţi şi a dezvoltat noi
linii de produse. Astfel, în ceea ce priveşte categoriile de clienţi, la sfârşitul anului 2006
portofoliul băncii avea următoarea structură:
1 • sectorul corporate, care deţinea cea mai mare pondere în totalul creditelor băncii
(72,90%), reprezentat de societăţi comerciale medii şi mari (55 %), sectorul public (9,5%) şi
instituţiile financiare (7,%);
2 • sectorul de retail, reprezentat de persoane fizice şi întreprinderile mici şi mijlocii
(21,10%)
La sfârşitul anului 2006 cele mai mari creşteri faţă de ianuarie 2006, le-au cunoscut
întreprinderile mici şi mijlocii (500%), instituţiile financiare (362%), persoanele fizice (322%) şi
societăţile comerciale medii şi mari (110%).
Următorul tabel arată defalcarea portofoliului de credite al BRD, expuneri brute, după
tipurile de clienţi la data de 31 decembrie 2006 şi 2005:
Structura portofoliului de credite după tipuri de clienţi

-4-
 Managementul performantelor bancare
La 31 decembrie 2006 La 31 decembrie 2005
(RON) (%) (RON) (%)
Societăţi private şi persoane fizice 7.961.493.773 80,94% 5.948.246.197 90,45%

Societăţi de stat 1.874.729.403 19,06% 627.944.902 9,55%

Total 9.836.223.176 100% 6.576.191.099 100%

Clienţi Corporate 5.744.997.367 58,41% 4.417.321.672 67,17%

Clienţi Retail 4.091.225.809 41,59% 2.158.869.427 32,83%

Total 9.836.223.176 100% 6.576.191.099 100%
Sursa : Situaţiile financiare BRD

Portofoliul de credite al băncii a crescut în 2006 cu 50% faţă de anul 2005, până la 3.260
milioane RON, strategia băncii fiind de a se implica în economia interna prin încurajarea şi
sprijinirea sectorului privat.
Analizând după segmentul de clienţi, se observă că, ponderea creditelor acordate
sectorului de stat a înregistrat o scădere continua şi constantă faţă de cel privat, ce reflectă
politicile de creditare realiste orientate în ultimii ani către sectoarele cu bonitate, lichiditate şi
rentabilitate ridicate care să garanteze recuperarea creditelor şi să evite sectoarele cu datorii şi
pierderi ridicate cum este cazul sectorului de stat. Creditele acordate societatilor de stat au crescut
în sumă absolută, iar ponderea lor în totalul portofoliului a ajuns la 19,06%. În anul 2006 banca
intenţionează să continue dezvoltarea facilităţilor acordate sectorului public, astfel încât acesta să
atingă o pondere cât mai mare din portofoliul de credite.
Pe piaţa bancară, creditele de retail au cunoscut o creştere deosebită
în anul 2006, iar expunerea băncii faţă de acest sector a urmat tendinţa
pieţei. Astfel, creditele retail au crescut cu 86% şi au ajuns să reprezinte
35,4% din creditul neguvernamental, ponderea acestuia crescând numai în
primele 10 luni ale anului 2006 cu 7 puncte procentuale, comparativ cu 3,7
puncte procentuale în întreg anul 2005. Creditul acordat populaţiei a depăşit
ca valoare atât creditele de producţie, cât şi pe cele de investiţii ale firmelor.
Un posibil factor de natură conjuncturală ce a impulsionat activitatea de
creditare spre finalul intervalului martie – august 2006, a fost şi dorinţa
împrumutaţilor de a evita condiţiile mai restrictive impuse de intrarea în
vigoare a noilor norme de creditare (Norma Băncii Naţionale a României
nr.10/2006 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate
persoanelor fizice2 - intrată în vigoare la 28 august 2006).
Cu toate acestea, expunerea faţă de sectorul de corporate
constituie în continuare cea mai importantă componentă a expunerilor totale
ale băncii, în decembrie 2006 reprezentând 58,41%, în creştere cu 31% faţă
de anul precedent. Dintre împrumuturile acordate persoanelor juridice, un
trend ascendent l-au avut cele în lei pe termen scurt (solicitate pentru
menţinerea nevoii de lichiditate în desfăşurarea activităţii curente). Creditele

2
Norma stabileşte plafoane de expunere mai restrictive pentru asigurarea riscului de nerambursare, respectiv: a) limitarea
totalului angajamentelor de plată lunare ale solicitantului de credit sau familiei acestuia la maximum 40% din veniturile
nete lunare; b) limitarea angajamentelor de plată lunare decurgând din credite de consum şi imobiliare la maximum 30% şi,
respectiv, 35% din veniturile nete lunare ale solicitantului de credite sau, după caz, ale familiei acestuia.

-5-
 Managementul performantelor bancare
pe termen lung (atât în lei, cât şi în valută) şi-au menţinut ritmul de creştere
la un nivel ridicat, ceea ce poate sugera o revigorare a activităţii
investiţionale. În cadrul operaţiunilor cu clientela, creditele consorţiale aflate
în sold la 31.12.2006 sunt în valoare totală de 282.120.000 RON, din care
BRD este aranjor pentru credite în valoare de 105.322.000 RON.

2.1.1.1.2. Analiza structurii portofoliului de credite în RON şi valută pe

intervale de scadenţă

În luna septembrie a intrat în vigoare Norma nr.11 privind limitarea gradului de

concentrare a expunerilor din credite în valută.
În 2006, ritmul de creştere a componentei în lei a fost mai rapid decât
cel corespunzător componentei în valută, în condiţiile redinamizării creditului
de consum în monedă naţională; sub efectul măsurilor prudenţiale mai sus
menţionate, dar si al scăderii vizibile a dobânzilor aferente creditelor în lei,
ecartul pozitiv dintre cele două dinamici a atins aproape 5 puncte
procentuale în luna octombrie.
În ceea ce priveşte structura pe valute a creditelor acordate de BRD, în
perioada analizată, s-a înregistrat, pe de o parte, consolidarea tendinţei de
creştere a dinamicii creditului în lei si, pe de altă parte, scăderea ritmului de
creştere a componentei în valută (exprimată în euro). Ponderea creditelor
acordate în monedă naţională în cadrul portofoliului de credite al băncii a
crescut în mod constant în anul 2006, ajungând ca la sfârşitul anului să
reprezinte 53,73% din portofoliul total, faţă de 52,82% în decembrie 2005.
Aceasta este o consecinţă a măsurilor de temperare a creditului în valută
iniţiate de Banca Naţională, pe fondul unei politici de ţintire a inflaţiei şi în
contextul scăderii puternice a dobânzilor pe piaţa monetară datorită, printre
altele, liberalizării contului de capital. Ponderea majoritară a creditelor în
monedă naţională este vizibilă, de asemenea, şi în structura maturităţii
expunerilor: creditele în RON reprezintă 67,19% din totalul împrumuturilor pe
termen scurt (respectiv 79,85% în anul 2005), 63,41% din totalul
împrumuturilor pe termen mediu (respectiv 64,17% în anul 2005) şi 13,56%
din totalul împrumuturilor pe termen lung (respectiv 25,97% în anul 2005).
În acelaşi timp, profilul portofoliului de credite al băncii s-a modificat şi în ceea ce
priveşte scadenţele: în decembrie 2006 creditele pe termen scurt au reprezentat 38,86%, respectiv
33,85% din portofoliul de credite, în timp ce creditele pe termen mediu şi lung au reprezentat
61,14%, respectiv 67,15%. Pe categorii de credite, componenta în lei predomină în cazul
creditului de consum (peste 60 %), iar cea în valută în cazul creditului ipotecar – peste 90%.
Următorul tabel prezintă termenele de scadenţă ale portofoliului de credite, expuneri
brute, al BRD, în lei şi valută la 31 decembrie 2006 şi 2005:

Structura termenelor de scadenţă a creditelor acordate clientelei dupa monedă

La 31 decembrie 2006 La 31 decembrie 2005

(RON) (%) (RON) (%)
În Lei
Mai puţin de 3 luni 1.967.356.790 37,23% 1.192.012.893 34,32%
Între 3 şi 6 luni 135.189.665 2,56% 98.137.643 2,83%
Între 6 luni şi 1 an 465.478.969 8,81% 203.366.910 5,85%

-6-
 Managementul performantelor bancare
Între 1 an şi 5 ani 2.418.580.421 45,76% 1.428.740.272 41,13%
Peste 5 ani 298.298.082 5,64% 551.465.590 15,88%

Total lei 5.284.903.927 100% 3.473.723.308 100%

În valută*
Mai puţin de 3 luni 1.177.592.898 25,87% 439.658.762 14,17%
Între 3 şi 6 luni 6.348.943 0,14% 95.453.587 3,08%
Între 6 luni şi 1 an 70.230.212 1,54% 197.654.301 6,37%
Între 1 an şi 5 ani 1.395.723.898 30,67% 797.654.332 25,71%
Peste 5 ani 1.901.423.298 41,78% 1.572.046.809 50,67%

Total valută 4.551.319.249 100% 3.102.467.791 100%

Total credite 9.836.223.176 6.576.191.099

*sumele reprezintă echivalentul în lei
Sursa : Situaţiile financiare BRD

Se observă ponderea importantă a creditelor pe termen scurt a clienţilor cu capital

majoritar privat. Trebuie menţionat totusi că în creditele pe termen scurt, o pondere importantă o
deţin liniile de credit, care de fapt sunt reînnoite semestrial, pierzându-şi rolul de credite pe
termen scurt.

2.1.1.2. Analiza portofoliului de titluri

Titlurile de trezorerie şi-au diminuat ponderea în totalul activelor bşncii faţă de anul 2005
în favoarea creditelor. Aceasta reorientare a plasamentelor către credite se datorează, printre
altele, scăderii randamentelor la titlurile de stat.
Instrumentele financiare detinute de BRD pentru tranzactionare reflectate în bilanţ sunt
acelea achizitionate sau produse, în principal, cu scopul de a genera profit pe termen scurt.
Acestea includ titlurile de tranzactie şi instrumentele derivate care nu sunt folosite în operaţiuni
de acoperire de riscuri, lipsă de care suferă întreg sistemul bancar. Ponderea titlurilor de stat şi a
altor titluri în totalul activului băncii, este redusă ceea ce demonstrează atât strategia bancii de
a-şi orienta resursele financiare către finanţarea economiei naţionale cât şi panta descendentă pe
care se situează randamentele pentru plasamente cu risc scăzut, obligaţiunile municipale. De
altfel, extinderea curbei de maturitate a instrumentelor de datorie internă a creat avantajul
diminuării volumului lunar de titluri de refinanţat, determinând diminuarea ratelor de dobândă şi
implicit reducerea presiunii costurilor cu datoria publică internă asupra bugetului de stat.3 Potrivit
unor analişti financiari nu există, până în prezent, nici un semnal ca trendul descendent sa se
inverseze în viitorul apropiat, astfel băncile să se reorienteze către plasamente în titluri de stat.

31 decembrie 31 decembrie
Denumire efecte publice şi alte titluri
2006 2005
mil. RON mil. RON
Titluri de stat 26.994.988 15.709.687
Certificate de depozit* 2.668.199.154 242.264.635
Total 2.695.194.142 257.974.322
* Ajustate cu provizioanele
Sursa : Situaţiile financiare BRD

3
Comisia Naţională de prognoză - PROGRAMUL ECONOMIC DE PREADERARE, cap. 3 “Finanţe Publice”, Bucureşti,
ediţia 2006

-7-
 Managementul performantelor bancare

2.1.2. Modul de constituire şi evoluţia pasivelor băncii

Evoluţia generală a pasivelor băncii reflectă preocuparea acesteia de a-şi diversifica

resursele atrase şi de a susţine astfel creşterea activităţii bancare.
Principala sursă de finanţare BRD pentru împrumuturi şi investiţii o constituie depozitele
agenţilor comerciali privaţi şi de stat, ale instituţiilor publice şi cele ale persoanelor fizice.
Situaţia comparativă 2006/2005 a elementelor de pasiv este următoarea :

Componenţa pasivului bilanţier

(mil. RON) %
PASIV 2005 2006 2006/2005
Datorii privind instituţiile de credit 1,203 1,726 44%
14,82
Datorii privind clientela 8,219 3 80%
Datorii constituite prin titluri 534 175 -66%
Datorii subordonate - 369 -
Venituri înregistrate în avans, datorii ataşate şi alte pasive 206 240 17%
Capital social 418 697 67%
Rezerve 448 427 -5%
Rezerve din reevaluare 276 275 -
Rezultat reportat 363 484 33%
11,66 19,22
Total pasiv 6 1 65%
Sursa : calcule proprii conform anexei nr. 1
Din punct de vedere al structurii pasivului bilanţier la sfârsitul anului
2006, situaţia este următoarea:

Operaţiunile cu clientela, principala

sursă de finanţare, deţin 77 % din
totalul pasivului bilanţier şi au
înregistrat o creştere faţă de anul
precedent cu 80%. La data de
31.12.2006, valoarea acestora era
de 14.823 milioane RON.
Creşterea depozitelor la vedere ale clientelei la finele anului 2006 faţă de
aceeaşi perioadă a anului precedent este o consecinţă a politicii BRD de
atragere a resurselor clientelei oferind acesteia noi instrumente de
economisire.
Alături de fondurile atrase de la clientelă, care au crescut în termeni reali cu 80%, banca
şi-a completat resursele prin creşterea depozitelor atrase de la bănci, reprezentând finanţări pe
termen scurt cu aprox. 44%, de la 1203 milioane RON la 1.726 milioane RON.

-8-
 Managementul performantelor bancare
Datoriile faţă de instituţiile de credit deţin 9 % din totalul pasivului bilanţier şi reprezintă
creanţele la vedere din conturile de corespondent, depozite ale băncilor, sume datorate din
operaţiuni cu cecuri şi carduri, creanţele la termen din depozite atrase şi împrumuturi financiare
de la bănci.
Datoriile constituite prin titluri reprezintă numai 1% din pasivul bilanţier şi cuprinde
obligaţiuni emise în anul 2005 precum şi certificate de depozit.
Datoria subordonată ce reprezintă 368 milioane RON a avut drept scop, pe lângă
finanţarea activelor şi creşterea fondurilor proprii ale băncii şi, implicit a capacităţii operaţionale
a acesteia.
Capitalurile proprii însumează 1882 milioane RON fiind marcate de
creşterea în cursul anului 2006
a capitalului social. În Adunarea
Generală a Acţionarilor din data
de 29 aprilie 2006 s-a hotărât
majorarea capitalului social de
la 418,14 milioane RON la
696,90 milioane RON sau cu
aprox. 67% prin încorporarea de
rezerve. Rezervele totale ale
băncii la data de 31.12.2006
sunt în valoare de 701 milioane
RON, reprezentând 4% din totalul pasivului bilanţier în scădere faţă de anul
trecut cu aprox. 5%.
Sursa : Situaţiile financiare BRD

2.1.2.1. Analiza surselor de finanţare atrase

Banca are acces la surse de finanţare diversificate. Fondurile sunt atrase printr-o gamă
vastă de instrumente incluzând depozite, împrumuturi de pe piaţa internă sau externă şi capital
social. Aceasta îmbunătăţeste flexibilitatea atragerii de fonduri, limitează dependenţa faţă de un
singur tip de finanţare şi conduce la o scădere generală a costurilor implicate de atragerea de
fonduri. Suportul financiar al activităţii de creditare a BRD îl constituie, în completarea
capitalurilor proprii, în principal, depozitele atrase de la clienţi şi resurse suplimentare obţinute de
pe piaţa interbancară şi de la BNR, iar într-o mică măsură de pe piaţa externă, emiterea de
obligaţiuni/acţiuni sau împrumuturi externe.
Astfel, în sensul acoperirii necesarului de resurse financiare pe termen mediu şi lung
Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor din 23 ianuarie 2005 a hotărât emiterea de
obligaţiuni adresate pieţei interne şi s-a aprobat un plafon de 150 milioane RON cu o rată a
cuponului depinzând de BUBOR la 6 luni .
Principala sursă de finanţare a BRD pentru împrumuturi şi investiţii o constituie
depozitele agenţilor comerciali privaţi şi de stat, ale instituţiilor publice şi cele ale persoanelor
fizice. BRD obţine, de asemenea, fonduri din linii de refinanţare de la instituţii financiare
internaţionale, cum ar fi BERD, BIRD, BEI precum şi bănci comerciale internaţionale.
La data de 31 decembrie 2006, valoarea totală a depozitelor clienţilor şi a celor
interbancare deţinute de BRD era de 16.551.177.110 RON reprezentând 86,11% din totalul
pasivelor, în creştere faţă de anul trecut (9.421.629.638 RON) cu aprox. 56,92% .

-9-
 Managementul performantelor bancare
Tabelul următor prezintă o defalcare a surselor de finanţare BRD la data de 31 decembrie
2006 si 2005:

Structura surselor de finanţare

La 31 decembrie 2006 La 31 decembrie 2005

(RON) % (RON) %
Depozite interbancare 1.728.486.245 8,99% 1.202.970.483 10,31%
Depozite clienţi 14.823.285.110 77,12% 8.218.659.155 70,45%
retail 5.249.014.839 27,31% 4.009.146.087 34,37%
corporate 9.574.270.271 49,81% 4.209.513.068 36,08%
Fonduri împrumutate
787.001.820 4,09% 739.597.626
(termen mediu şi lung) 6,34%
Capitaluri proprii 1.882.512.861 9,79% 1.504.633.017 12,90%
Total surse de finanţare 19.221.286.036 100% 11.665.860.281 100%
Sursa : Situaţiile financiare BRD

Structura surselor de finanţare ale bancii cunoaşte creşteri semnificative la nivelul

împrumuturilor atrase de la bănci nerezidente, atât bănci comerciale cât şi instituţii financiare
internaţionale. De altfel,majoritatea resurselor în valută provin de la clienţi nebancari. Pe masura
creşterii credibilităţii şi reputaţiei de bancă echilibrată şi dinamică s-a înregistrat o majorare a
ponderii resurselor atrase de la clienţi bancari, în special sub forma liniilor de finanţare externă –
resurse pe termen mediu şi lung – necesare susţinerii procesului de investiţii al clientelei.
Termenele pentru care sunt contractate aceste împrumuturi sunt medii şi lungi astfel încât să se
aibă în vedere activele cu aceleaşi scadenţe. Se urmăreşte reducerea tendinţei băncii de a se baza
pe surse de finanţare pe termen scurt. În anul 2005 capitalul social, deşi a rămas constant în valori
absolute, a fost suficient pentru a permite creşterea expunerilor, dar şi-a redus ponderea în totalul
resurselor. În cursul anului 2006 a fost planificată şi efectuată o majorare ale capitalului, de
418,14 milioane RON în luna aprilie, în sensul acoperirii necesarului de resurse financiare pe
termen mediu şi lung prin emiterea de obligaţiuni.
Structura finanţărilor atrase de bancă nu a suferit schimbări semnificative, cu excepţia
scăderii ponderii împrumuturilor de la bănci (de la 8,43 la 7,34%), contractate în general de la
bănci nerezidente pentru că necesitatea de a finanţa activitatea de creditare în valută, a scăzut
comparativ cu cea în lei datorită restricţiilor impuse de BNR în 2006. Simultan cu scăderea
ponderii depozitelor de la bănci a avut loc creşterea ponderii depozitelor de retail şi corporate de
la 70,45% la 77,12%.
Acordurile pentru împrumutri de la bănci au scopul de a îmbunătăţi
structura bilanţului băncii prin reducerea decalajului între scadenţele
activelor şi pasivelor în devize, precum şi extinderea operaţiunilor băncii cu
persoane fizice şi firme din sectorul privat, pentru acordarea unor
împrumuturi ipotecare pentru proprietăţi imobiliare, pentru facilităţi de
finanţare pentru IMM-urilor pentru promovarea acordării de împrumuturi IMM
din ţările candidate la Uniunea Europeană. În luna iunie 2006, banca a
încheiat cu societatea mamă un contract privind acordarea unui împrumut
subordonat în valoare de 100 milioane EUR, care a fost complet tras.
Împrumutul va fi rambursat într-o singură tranşă pe data de 6 iulie 2015 iar în
această perioadă creditorul nu poate solicita rambursarea în avans.
Următorul tabel ilustrează structura depozitelor BRD dupa scadenţa
rămasă, la 31 decembrie 2006 si 2005:

- 10 -
 Managementul performantelor bancare

Structura depozitelor după tipul de clienţi pe termene de scadenţă

La 31 decembrie 2006 La 31 decembrie 2005

(RON) % (RON) %
Retail
Depozite la vedere (curente) 1.743.635.543 33,22% 890.809.540 22,22%
Depozite la termen, din care: 3.505.379.296 66,78% 3.118.336.547 77,78%
Până la 30 zile 1.551.593.453 44,26% 1.348.934.895 43,26%
31-60 zile 55.525.018 1,58% 92.423.418 2,96%
61-90 zile 1.216.589.304 34,71% 1.109.343.245 35,57%
91-180 zile 245.433.643 7,00% 93.221.087 2,99%
181-270 zile 13.423.545 0,38% 31.861.367 1,02%
271-360 zile 422.814.333 12,06% 442.552.535 14,19%
Total depozite clienţi retail 5.249.014.839 35,41% 4.009.146.087 48,78%

Societăţi comerciale
Depozite la vedere (curente) 4.298.546.946 47,87% 2.848.924.821 71,29%
Depozite la termen, din care: 4.680.870.883 52,13% 1.147.108.224 28,71%
Până la 30 zile 3.775.935.333 80,67% 818.889.034 71,39%
31-60 zile 764.648.711 16,34% 264.980.154 23,10%
61-90 zile 6.547.643 0,14% 35.467.473 3,09%
91-180 zile 125.293.380 2,68% 8.154.635 0,71%
181-270 zile 110.040 0,00% 4.255.746 0,37%
271-360 zile 8.335.776 0,18% 15.361.182 1,34%
Total depozite societăţi comerciale 8.979.417.829 100% 3.996.033.045 100%

Instituţii publice
Depozite la vedere (curente) 275.594.191 46,33% 192.825.732 90,32%
Depozite la termen, din care: 319.258.251 53,67% 20.654.291 9,68%
Până la 30 zile 281.502.985 88,17% 18.589.442 90,00%
31-60 zile 32.586.743 10,21% 42.534 0,21%
61-90 zile 0 0% 0 0%
91-180 zile 5.168.523 1,62% 1.425.492 6,90%
181-270 zile 14.655.767 4,59% 141.314 0,68%
271-360 zile 4.353 0% 455.509 2,21%

Total depozite instituţii publice 594.852.442 100% 213.480.023 100%

Total depozite corporate 9.574.270.271 64,59% 4.209.513.068 51,22%

Total depozite clienţi 14.823.285.110 8.218.659.155

Sursa : Situaţiile financiare BRD

- 11 -
 Managementul performantelor bancare
La nivelul depozitelor de retail se constată o creştere a ponderii conturilor curente în
totalul depozitelor de la 22,22% în 2005 la 33,22% în 2006, ca urmare a lărgirii bazei de clienţi,
efect al îmbunătăţirii reţelei şi diversificării canalelor de distribuţie, dar şi al unificării conturilor
de card cu conturile curente, operaţiune efectuată în 2006. Conducerea băncii consideră că, în
pofida unei proporţii semnificative a depozitelor având scadenţa în mai puţin de trei luni,
diversitatea acestor depozite, ca număr şi tip de depozite şi experienţa anterioară a băncii arată că
aceste depozite oferă o bază de finanţare stabilă şi pe termen lung.
Pentru clienti corporate, pe langa conturile curente, cele mai multe depozite sunt
reprezentate de cele negociate, având în vedere sumele mai mari plasate, pentru care pot fi
obtinuţe dobânzi mai ridicate. Scadenţa preferată este overnight, chiar dacă multe dintre depozite
sunt rostogolite de-a lungul mai multor zile.
La nivelul structurii pe deponenţi a depozitelor bancare, tendinţa de restrângere a ponderii
depozitelor populaţiei observată în anul 2005 a continuat, segmentul companiilor devenind
majoritar în 2006 cu o pondere de 64,59 % din total depozite clienţi.
De remarcat totuşi tendinţa recentă de dinamizare a depunerilor în valută ale populaţiei
faţă de anul precedent, pe fondul inversării trendului cursului de schimb şi al accentuării scăderii
dobânzilor pentru depozitele în lei.

Următorul tabel ilustrează structura depozitelor BRD la 31 decembrie 2006 şi 2005, în

RON, pentru depozitele în lei, respectiv echivalent RON, pentru depozitele în valută:

Structura depozitelor dupa valută

31 decembrie 2006 31 decembrie 2005

(RON) % (RON) %
Depozite în lei 7.943.859.431 60,34% 4.196.518.101 51,06%
Depozite în valută 6.879.425.679 39,66% 4.022.141.054 48,94%
Total depozite clienţi 14.823.285.110 100% 8.218.659.155 100%
Sursa : Situaţiile financiare BRD

Pe tot parcursul anului, contribuţia segmentului în lei la dinamica nominală a depozitelor

bancare a fost superioară celei aferente componentei de volum a segmentului în valută, care, în
plus, a fost erodată de tendinţa de apreciere a monedei naţionale.
În 2006 cursul monedei nationaţe faţă de
Curs leu/valuta USD EUR
principalele valute s-a apreciat faţă de anul 2005 cu
2005 2,9137 3,6234
10,72% faţă de USD şi respectiv cu 10,60% faţă de
2006 2,8090 3,5245
EUR. În primele 3 luni ale anului 2006 moneda
naţională a continuat să se aprecieze în raport cu Euro Sursa : Banca Nationala a Romaniei
faţă de sfârşitul anului 2006 cu aprox. 4%.

- 12 -
 Urmare a aprecierii substanţiale a leului faţă de euro şi dolar în 2006, RON devine
instrumentul preferat de economisire, astfel că ponderea depozitelor în moneda naţională a
crescut atât pentru persoane fizice cât şi pentru societăţi comerciale, ajungând la sfârşitul anului
2006 la aproape 60,34% din totalul depozitelor, faţă de 51,06% în 2005.
Din analiza evoluţiei resurselor băncii, se observă o tendinţă ascendentă a acestora odată
cu dezvoltarea activităţii pe ansamblu a băncii, cu diversificarea gamei de produse şi servicii
oferite. Resursele BRD au sporit în ritmuri superioare indicelui preţurilor de consum, ceea ce
înseamna o creştere în termeni reali a acestora. Pe de alta parte, ele reflectă faptul că BRD şi-a
propus în permanenţă să-şi îmbunătăţească structura resurselor sale, astfel încât să fie capabilă să
răspundă în orice moment semnalelor pieţei şi să facă faţă provocarilor transmise de aceasta, ca
urmare a transformărilor pe care le sufera economia româneasca în ansamblu.