ISTALAŢII CU TURBINE CU GAZE (ITG)

Problema 1. O instalaţie cu turbine cu gaze funcţionează după ciclul cu ardere la

presiune constantă. Compresorul aspiră debitul V1  8610 m3/h aer las presiunea p1  1 bar şi
temperatura t1  27 oC. Temperatura maximă admisă la intrarea în turbină este t 3  927 oC,
p2
iar raportul de comprimare al compresorului este  8,3. Se cer să se calculeze:
p1
1. mărimile de stare în punctele ciclului;
2. puterea la arborele instalaţiei;
3. randamentul termic teoretic al ciclului;
4. consumul orar de combustibil dacă puterea calorică inferioară a acestuia este
H i  4  10 4 kJ/kg.
Agentul de lucru are proprietăţile aerului k  1,4 şi R  287 J/kg·K. Comprimarea şi
destinderea se consideră procese adiabatice reversibile.

Rezolvare. p
qSC
pard 2 3
CA
2
3

C T G
pa 1 4
4 qSR v
1

Fig1.1 Schema și ciclul instalaţiei

1. Punctul 1: p1  1 bar; T1  t1  273  27  273  300 K

R  T1 287  300
v1   5
 0,861 m3/kg
p1 10
k 1 1, 4 1
p k  8,3  1, 4
Punctul 2: p2  8,3 bar; T2  T1  2   300     549,2 K
 p1   1 
R  T2 287  549,2
v2    0,190 m3/kg
p2 8,3  10 5
Punctul 3: p3  p2  8,3 bar; T3  t 3  273  927  273  1200 K
R  T3 287  1200
v3    0,415 m3/kg
p3 8,3  10 5

k 1 1, 4 1
p k  1  1, 4
Punctul 4: p4  1 bar; T4  T3  4   1200     655,5 K
 p3   8,3 
R  T4 287  655,5
v4   5
 1,881 m3/kg
p4 10
 Rezultatele sunt centralizate în tabelul 1.1
Tabelul 1.1
2. Căldura specifică la presiune constantă pct. p [bar] v [m3/kg] T [K]
a agentului de lucru are valoarea: 1 1 0,861 300,0
k 1,4 2 8,3 0,190 549,2
cp  R  287  1004,5 J/kg·K
k 1 1,4  1 3 8,3 0,415 1200,0
Se calculează schimburile de căldură 4 1 1,881 655,5
efectuate cu sursa caldă, respectiv sursa rece:
qSC  c p  T3  T2   1004,5  1200  549,2  6,537  105 J/kg
qSR  c p  T1  T4   1004,5  300  655,5  3,571  105 J/kg
Rezultă lucrul mecanic al ciclului:
l  qSC  qSR  6,537  3,571  105  2,966  105 J/kg
Debitul masic de agent care circulă prin instalaţie se exprimă:
V1 8610
m    2,778 kg/s
3600  v1 3600  0,861
rezultând:
Pm   l  2,778  2,966  105  823,955  103 W  823,955 kW
3. Randamentul termic se calculează cu relaţia:
q SR 3,571  10 5
ηT  1   1  0,454
q SC 6,537  10 5
4. Consumul orar de combustibil este determinat de fluxul de căldură necesar a fi
introdus în camera de ardere:
Q ardere  3600  m   qSC  3600  2,778  6,537  105  6,537  109 J/h
rezultând:
Q 6,537  10 9  10 3
C h  ardere   163 ,44 kg/h
Hi 4  10 4
Consumul specific de combustibil este:
C 163,44
c h   0,198 kg/kWh
P 823,955

Problema 2. Să se rezolve problema 1 în ipoteza că în instalaţie se introduce un

recuperator de căldură, având factorul de recuperare μ  0,8 .
Rezolvare
p
4′ qSC
CA pard 2 2′ 3
2 2′ qrec
3

C T G

pa 1 4′ 4
1 4
qSR v

Fig. 2.1 Schema și ciclul instalației

 1. Temperaturile aerului, respectiv a gazelor de ardere la ieşire din recuperator se
determină cu relaţiile:
T2  T2  μ  T4  T2   549,2  0,8  655,5  549,2  634,2 K
T4  T4  μ  T4  T2   655,5  0,8  655,5  549,2  570,5 K
Tabelul 2.1
Volumele specifice: pct. p [bar] v [m3/kg] T [K]
R  T2 287  634,2 1 1 0,861 300,0
v2    0 , 219 m 3
/kg
p 2 8,3  10 5 2 8,3 0,190 549,2
2′ 8,3 0,219 634,2
R  T4 287  570,5
v4    1 ,637 m 3
/kg 3 8,3 0,415 1200,0
p 4 10 5 4 1 1,881 655,5
Valorile parametrilor de stare sunt 4′ 1 1,637 570,5
centralizaţi în tabelul 2.1.
2. Se calculează schimburile de căldură efectuate cu sursa caldă, respectiv sursa rece:
qSC  c p  T3  T2   1004,5  1200  634,2  5,683  105 J/kg
qSR  c p  T1  T4   1004,5  300  570,5  2,717  105 J/kg
Rezultă lucrul mecanic al ciclului:
l  qSC  qSR  5,683  2,717  105  2,966  105 J/kg
Lucrul mecanic specific al ciclului are aceiaşi mărime ca şi în primul caz şi ca urmare,
dacă debitul compresorului nu le modifică, puterea instalaţiei rămâne nemodificată.
3. Randamentul termic se calculează cu relaţia:
q 2,717  10 5
T  1  SR  1   0,522
q SC 5,683  10 5
Se poate constata o majorare substanţială a randamentului termic al ciclului.
4. Consumul orar de combustibil este determinat de fluxul de căldură necesar a fi introdus
în camera de ardere:
Q ardere  3600  m
  qSC  3600  2,778  5,683  105  5,683  109 J/h
rezultând:
Q 5,683  10 9  10 3
C h  ardere   142,05 kg/h
Hi 4  10 4
valoare ce este mai mică decât în primul caz și care duce o valoare a consumului specific:
C 142,05
c h   0,172 kg/kW
P 823,955

Problema 3. Să se rezolve problema 1 în ipoteza că destinderea în turbină și

comprimarea în compresor sunt procese adiabatice ireversibile. Randamentul intern al
compresorului este  c  0,75 iar al turbinei  c  0,85 .
Rezolvare
p
CA pard 2 2r qSC 3
2
3

C T G

4 pa 1
1
qSR 4 4r v
 1. Temperaturile reale ale aerului, respectiv gazelor de ardere la ieşire din compresor
și din turbină se determină cu relaţiile:
T T 549,2  300
T2 r  T1  2 1  300   632,2 K
c 0,75
T4r  T3  T  T3  T4   1200  0,85  1200  655,5  737,2 K
Tabelul 2.1
Volumele specifice: pct. p [bar] v [m3/kg] T [K]
R  T2 r 287  632,2 1 1 0,861 300,0
v2r    0,219 m3/kg
p 2 8,3  10 5 2 8,3 0,190 549,2
2r 8,3 0,219 632,2
R  T4 r 287  737,2
v4r    1,686 m /kg
3
3 8,3 0,415 1200,0
p 4 10 5 4 1 1,881 655,5
Valorile parametrilor de stare sunt 4r 1 1,686 737,2
centralizaţi în tabelul 2.1.
2. Se calculează schimburile de căldură efectuate cu sursa caldă, respectiv sursa rece:
qSC  c p  T3  T2r   1004,5  1200  632,2  5,704  105 J/kg
qSR  c p  T1  Tr   1004,5  300  737,2  4,392  105 J/kg
Rezultă lucrul mecanic al ciclului:
l  qSC  qSR  5,704  4,392  105  1,312  105 J/kg
Lucrul mecanic specific al ciclului este mult mai mic decât în primul caz şi ca urmare,
dacă debitul compresorului nu se modifică, puterea instalaţiei va fi:
Pm   l  2,778  1,312  105  364,474  103 W  364,474 kW
3. Randamentul termic se calculează cu relaţia:
q 4,392  10 5
T  1  SR  1   0,230
q SC 5,704  10 5
Se poate constata o micșorare substanţială a randamentului termic al ciclului.
4. Consumul orar de combustibil este determinat de fluxul de căldură necesar a fi
introdus în camera de ardere:
Q ardere  3600  m  qSC  3600  2,778  5,704  105  5,704  109 J/h
rezultând:
Q 5,704  10 9  10 3
C h  ardere   142,6 kg/h
Hi 4  10 4
valoare care duce la un consum specific de combustibil:
C 142,6
c h   0,391 kg/kW
P 364,474

Problema 4. Sa se rezolve aceiaşi problemă în ipoteza că instalaţia funcţionează cu

recuperarea căldurii, cu comprimare şi destindere în două trepte.

Rezolvare
 4′

CA1 CA2
1″ 2 2′
1′ 3 3′ 3′′

C1 C2 T1 T2 G

4
1

p
q′SC Presiunea intermediară se determină din
pard 2 2′ 3 condiţia ca atât compresorul cât şi turbina
qrec funcţionează cu rapoarte de comprimare egale
pe treaptă. Rezultă:
q′′SR q′′SC
pi p2 8,3
pi    2,88 bar
1″ 1′ 3′ 3″ p1 1
pa 1 4′ 4 În ipoteza că ambele trepte ale compresorului
q′SR v aspiră la aceiaşi temperatură, temperatura de
refulare va fi:

k 1 1, 4 1
p k  2,88  1, 4
T2  T1  T1   i   300     405,9 K
 pa   1 
Volumul specific la refularea primei trepte este
R  T1 287  405,9
v1    0,405 m3/kg
p1 2,88  10 5

Volumul specific la aspiraţie la a doua treaptă este

R  T1 287  300
v1    0,299 m3/kg
p1 2,88  10 5
Volumul specific la refularea treptei a doua este
Tabelul 4.1
pct. p [bar] v [m3/kg] T [K] R  T2 287  405,9
v2    0,140 m3/kg
1 1 0,861 300,0 p2 8,3  10 5

1′ 2,88 0,405 405,9 În ipoteza că în ambele trepte ale turbinei gazele intră
1″ 2,88 0,299 300,0 cu aceiaşi temperatură, temperatura la evacuare va fi
2 8,3 0,140 405,9 aceiaşi la ambele trepte:
2′ 8,3 0,273 790,8
3 8,3 0,415 1200,0 k 1 1, 4 1

3′  p  k
 1  1, 4
2,88 0,884 887,0 T4  T3  T3   a   1200     887,0 K
3″ 2,88 1,196 1200,0  pi   2,88 
4 1 2,546 887,0
4′ 1 1,439 501,6 Volumul specific la evacuarea primei trepte este:
 R  T3 287  887
v3    0,884 m3/kg
p3 2,88  10 5

Volumul specific la intrare la a doua treaptă este

R  T3 287  1200
v3    1,196 m3/kg
p1 2,88  10 5

Volumul specific la evacuare la treapta a doua este

R  T4 287  887
v4   5
 2,546 m3/kg
p4 10
Temperaturile aerului, respectiv a gazelor de ardere la ieşire din recuperator se
determină cu relaţiile:
T2  T2  μ  T4  T2   405,9  0,8  887,0  405,9  790,8 K
T4  T4  μ  T4  T2   887,0  0,8  887,0  405,2  501,6 K
iar volumele specifice cu relaţiile:
R  T2 287  790,8
v2    0,273 m3/kg
p 2 8,3  10 5

R  T4 287  501,6

v4    1,439 m3/kg
p 4 10 5
Rezultatele calculelor sunt centralizate în tabelul 4.1
2. Se calculează schimburile de căldură efectuate cu sursa caldă, respectiv sursa rece:
q SC  q SC  q SC  c p  T3  T2  T3  T3  
J/kg
 1004,5  1200  790,8  1200  887   7,255  10 5
  c p  T1  T4  T1  T1  
q SR  q SR  q SR
J/kg
 1004,5  300  501,6  300  405,9  3,088  10 5
Rezultă lucrul mecanic al ciclului:
l  qSC  qSR  7,255  3,088  105  4,167  105 J/kg
Lucrul mecanic specific al ciclului este mai mare în primul caz deoarece procesul în
trepte necesită un lucru mecanic de comprimare mai mic, iar destinderea în turbină produce
un lucru mecanic mai mare.
Debitul de agent rămânând nemodificat, puterea va creşte, comparativ cu primele două
cazuri:
Pm   l  2,778  4,167  105  1157,6  103 W  1157,6 kW
3. Randamentul termic se calculează cu relaţia:
q SR 3,088  10 5
ηT  1   1  0,574
q SC 7,255  10 5
Se poate constata o majorare a randamentului termic faţă de primele două situaţii.
4. Consumul orar de combustibil este determinat de fluxul de căldură necesar a fi
introdus în camera de ardere:
Q ardere  3600  m   qSC  3600  2,778  7,255  105  7,282  109 J/h
rezultând:
Q 7,282  10 9  10 3
C h  ardere   182,05 kg/h
Hi 4  10 4
Valoarea mai mare a consumului de combustibil se datorează faptului că această
instalaţie produce o putere mai mare
 Consumul specific de combustibil,
C 182,05
c h   0,157 kg/kWh
P 1157,6
este mai mic însă decât în primul, respectiv al doilea caz ( 0,198 kg/kWh, respectiv 0,172
kg/kWh).