Sunteți pe pagina 1din 90

TEMA PROIECTULUI

Sa se proiecteze un dispozitiv special in faza de documentatie de executie, pentru


prinderea piesei din figura de mai jos, la prelucrarea prin frezare a suprafetelor marcate, in
conditiile in care prelucrarea se realizeaza pe o masina de frezat tip FU 36X140, iar programul
anual de fabricatie este de peste 30.000 buc./an.
E1. ANALIZA TEMEI DE PROIECTARE.INFORMAREA INITIALA. STABILIREA
DATELOR INITIALE

F.1.1. Analiza temei de proiectare

Se cere proiectarea unui dispozitiv care sa permita orientarea-pozitionarea si fixarea


piesei la o operaţie de prelucrare prin frezare.
Piesa ce trebuie prelucrata face parte din categoria pieselor de tip prismatic,care se va
executa dintr-o fonta FC200 STAS 568-82. Complexitatea piesei este medie, cu o
tehnologicitate buna si va fi prelucrata dintr-o singura prindere si mai multe treceri alei sculei
aschietoare. Nivelul productiei este de 30000 buc/an.
Cotele netolerate ale piesei se inscriu in clasa de executie mijlocie.
Rugozitatea suprafetei prelucrate va fi Ra=3,2μm, iar tolerantele generale ISO 2678-mk.
In concluzie piesa este tehnologica si nu ridica probleme de executie
E1.2.Informarea initiala

Se va obtine, din literatura de specialitate, solutiile constructiv-functionale care ar putea fi


utilizate pentru elaboratarea temei de proiectare. Se vor analiza solutiile in raport cu conditiile
impuse prin tema.

Tab. 1.1. Solutii constructiv functionale de dispozitive de prindere ce ar putea fi utilizate pentru abordarea temei de
proiectare
Nr. Denumirea Sursa
sol. solutiei
Figura Paginile Numarul
(tabelul) lucrarii
1 Coltare 1.1.1.6.1.1 240 [127]
240
2 Gulere bolturi 1.1.1..9.2.7 242 [127];[146b]
3 Cu stranger 1.2.1.1.1.2 247 [127];[146b]
mecanica
4 Cu stranger 1.1.1.1.1.1.1 246 Tab 7.43
mecanica
Mecanisme
pana, plunjer
5 3.246
si parghii 167 -
articulate
Mecanisme cu
parghii
articulate si
6 excentric
3.156
pentru fixarea
in 2 puncte
E2. ELABORAREA STUDIULUI TEHNICO-ECONOMIC (S.T.E).STABILIRE
SOLUTIEI DE PRINCIPIU (ANSAMBLU) A DISPOZITIVULUI
F2.1. Stabilirea schemei optime de lucru (prelucrare, control, asmamblare etc), ce va sta la
baza proiectarii dispozitivului
Schema optimă de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) reprezintă acea schemă
tehnic posibilă, care asigură obţinerea condiţiilor de precizie dimensională/ geometrică impuse
prin temă şi conduce la costul minim al operaţiei.Această fază presupune parcurgerea
următoarelor activităţi

A2.1.1. Stabilire schemelor de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.)tehbic posibile

Tab. 2.1.Shemele de prelucrare tehnic posibile (SP-TP) la operatia/faza pentru care se concepe si proiecteaza
dispozitivul
Nr. SP-TP Avantaje Dezavantaje
crt. Denumire Schita prelucrarii
0 1 2 3 4
1 Prelucrarea cu - strangere uniforma a -necesita
o singura pieselor; dispozitiv de
scula a piesei -nu necesita dispozitiv prindere a piesei;
din aceeasi de prindere multiplu a -grad scazut de
prindere. sculelor(fiind utilizata utilizare a puteri
o scula) masinii unealta;
-timpi ajutatori -scade
de orientare-strangere durabilitatea sculei
scazuti; -productivitate
-costul scazut al scazuta.
sculei.

2 Prelucrarea cu - strangere uniforma a -necesita


mai multe pieselor; dispozitiv de
scule -creste durabilitatea prindere a piesei;
aschietoare. sculei - necesita
- timp de prelucrare dispozitiv de
scazut prindere multiplu
-grad ridicat de a sculelor;
utilizare a puteri -costul ridicat al
masinii unealta; sculelor;
- productivitate - timpi ajutatori
ridicata; de orientare-
pozitionare si
strangere ridicati;
3. Prelucrarea - strangere uniforma a -necesita
succesiva cu o pieselor; dispozitiv de
singura scula -creste durabilitatea prindere a piesei;
aschietoare a sculei - necesita
doua sau mai - timp de prelucrare dispozitiv de
multe piese scazut prindere multiplu
din aceasi -grad ridicat de a sculelor;
prindere utilizare a puteri -costul ridicat al
.piesele sunt masinii unealta; sculelor;
orientare si - productivitate - timpi ajutatori
fixate pe ridicata; de orientare-
dispozitivul pozitionare si
de prindere strangere ridicati;
care e fixat pe
platoul
masinii de
canalele T

A2.1.2. Alegerea schemei optime de prelucrare, control sau asamblare

Tab. 2.2. Centralizator pentru aplicarea metodei de decizie multicriteriala pentru alegerea schemei optime de
prelucrare (SP-O) la operatia/faza pentru care se concepe si proiecteaza dipozitivul
Nr. Utilitatati (partiale) pentru
crt. Criteriu S.O-T.P numarul:
1 2 3
1 Precizia suprafetelor prelucrate 10 10 10
2 Gradul de uniformitate a strangerii pieselor 9 9 8
3 Precizia ceruta a strangerii pieselor 9 9 8
4 Gradul de utilizare a puterii disponibile am masinii-unlete 7 5 7
5 Necesitatea dispozitivului de prindere a piesei 10 10 10
6 Complexitatea dispozitivului de prindere a piesei 5 9 9
7 Complexitate sculelor 38 8 3
8 Costul dispozitivelor de prindere a piesei 3 6 3
Unitati totale 64 64 56
Adoptam ca si schema optima de prelucrare varianta numarul 1: Prelucrarea cu 2 scule
aschietoare a piesei din aceeasi prindere.

F2.2. Stabilirea tipului de dispozitiv, dupa gradul de univesalitate

Piesa ce trebuie prelucrata este de complexitate medie, facand parte din categoria pieselor
de tip placa. Prelucrarea se poate face printr-o singura prindere si una sau mai multe treceri ale
sculei aschietoare, fiind vorba de frezare conica.
Volumul productie anuale este 30000 buc., iar numarul pieselor din lot este 50 buc. Deci
se poate aprecia ca tipul productiei este de tip serie.
F2.3. Centralizarea deciziilor/ rezultatul final al S.T.E./Precizarea solutiei a dispozitivului

Tab. 2.3. Rezultatul final al stiudiului tehnico-economic (S.T.E).Solutii de principiu a dispozitivului ce urmeaza a fi
proiectat

Pozitia piesei Orizontala


Modul de prelucrare al Succesiv
Schema optima de prelucrare ce sta la baza proiectarii

suprafetelor de acelasi
tip sau de tip diferit
Numarul Cu o -
pieselor scula
prelucrate Cu mai 2
1. simultan multe
dispozitivului

scule
Numarul Pe un 3
pieselor rand
prelucrate Pe mai -
din aceeasi multe
prindere randuri
Numarul posturilor de 1
lucru

2. Tipul de dispozitiv, dupa gradul de universaliate Mechanism cu pana si plunjer


3. Dispozitiv existent sau care poate fi achizitionat in timp util -
si poate fi folosit
4. Gradul de mecanizare a dispozitivului Cu actionare mecanica
5. Tip elemete orientare Rigide
Solutii constructiv functionale Tip elemente strangere
pentru Tip actionare
Principalele elemente si mecanizata
mecanisme ale dispozitivului Mod de curatiere Manuala, la schimbare piesei
Mod de reglare
6 Modul de maipularea a piesei la Cu o mana, de catre muncitor
introducera si scoterea in/din
dispozitiv
7 Calificarea operatoului ce va servi Categoria a 3-a
dispozitivul
8 Gradul de dezvoltare a Documentatie de executie (D.E.)
documentatiei ce urmeaza a fi
elaborata
9 Cazul de proiectare Proiectare normala (clasica)
10 Numarul de dispozitive necesare 1
E3. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE ORIENTARE-POZITIONARE SI
PROIECTAREA ELEMENTELOR DE ORIENTARE-POZITIONARE SAU/SI DE
ORIENTARE-POZITIONARE SI STRANGERE (REAZEMELOR)

Elaborarea proiectului tehnic (P.T) sau a proiectului de ansamblu (P.A) reprezinta cea ce
in mod current, se numeste conceptia in proiectare , care precede proiectare propriu-zisa si are
drept scop stabilirea solutiei constructiv-functionale a dispozitivului si dimensionarea sau
adoptarea elementelor constructive ale ansamblului dispozitivului. [3].
Elaborarea proiectului tehnic presupune parcurgera urmatoarelor etape:
 elaborarea schemei optime de orientare si proiectare elementelor de orientare sau de
orentare-strangere;
 elaborarea schemei optime de trangere si proiectarea elementelor de strangere si
actionare;
 stabilirea solutiilor constructive pentru celelalte elemente si mecanisme componente ale
dispositivelor;
 elaborarea schemei de orientare tehnic acceptabile;
 stabilirea schemei optime de orientare;
 proiectarea elementelor de orientare-strangere, alese pentru materializarea schemei
optime de orientare.

F3.1. Elaborarea schemelor de orientare-pozitionare tehnic posibile (SOP-TP)

SOP-TP reprezinata totalitate schemelor ce asigura orientarea corespunzatoare a pieselor


si pot fi materializate, fara restrictii tehnice si economice.
In general, pentru o anumita operatie sau faza de prelucrare, control sau asamblare, sunt
posibile mai multe scheme de orientare, deoarece se pot utilize mai mult suprafete de orientare,
iar materializarea orientarii pe o anumita suprafata de orientare se poate face cu diverse tipuri de
elemente de orientare de sau de orientare-strangere.
Aceasta faza presupune:
 elaborarea schitei operatiei sau fazei pentru care se proiecteaza dispozitivul;
 evidentierea conditiilor de precizie impuse suprafetelor de prelucrat;
 evidentierea conditiilor de precizie determinante;
 stabilirea gradelor de libertate ce trebuie inlaturate piesei prin orientare;
 alegerea suprafetelor de orientare;
 evidentierea elementelor de orientare sau de orientare strangere.
A3.1.1. Elaborarea schitei operatiei sau fazei pentru care se proiecteaza dispozitivul

Schita operatiei sau fazei este o schita de lucru facultativa, pe care se trec, in general, mai
multe elemente, necesare procesului de elaborare a schemei optime de orientare.
In cazul cel mai general, elaborarea schitei operatiei sau fazei trebuie sa plece de la
schema optima de prelucrare, control sau asamblare, stabilita in cadrul studiului tehnico-economic.
Rezulta ca aceasta schita trebuie sa contina toate elementele schemei optime de
prelucrare, control sau asamblare, la care se mai adauga o serie de elemente necesare procesului de
elaborare a schemei optime de orientare.
A3.1.3. Evidentierea conditiilor de precizie ce trebuie asigurate prin orientare-pozitionare
(CPOP)/ determinante (CD)/ principale (Cp)

In aceasta activitate, din totalitatea conditiilor tehnice de precizie –C, se va retine numai
conditiile de precizie determinante- CD, adica acele conditii ce definesc, in mod cert, pozitia
relativa a spurafetei de prelucrat sau a unor elemente definitorii ale acestora si a caror respectare
este influentata de procesul de orientare a piesei in dispozitiv, in cazul unui sistem tehnologic
reglat.

Fig. 3.2. Conditiile de precizie impuse suprafetelor de prelucrat, controlat, asamblat etc. ale piesei pentru care se
proiecteaza dispozitivul, ce trebuie asigurate prin pozitionare-orientare (CPOP)/ determinante (CD)/ principale (Cp)

A3.1.4. Stabilirea gradelor de libertate (g) ce trebuie inlaturate piselor prin orientare-
pozitionate

Tinand seama de faptul ca orientarea pieselor presupune inlaturarea anumite grade de


libertate ale acestora, se impune stabilirea numarului, a naturii si apartenenta la o animita axa a
sistemului de orientare, a gradelor de libertate ce trebuie inlaturate pieselor prin orientare, in
conditiile unu sistem tehnologic reglat. [3].

Tabelul 3.2. Gradele de libertate (g) ce trebuie inlaturate pieselor prin orientare-pozitionare (-:gradele de libertate ce
trebuie inlaturate; +: gradele de libertate ce nu trebuie inlaturate)
Grade de libertate ale
piesei
CONDITII (C)
Translatii Rotatii
tx ty tz rx ry rz
- + + + - -
Conditii de
precizie + - + + + +
determinante
(CD) + + + - + +

Asigurarea inchiderii fortelor de aschiere, centrifugale de inertie


ndi

me
nta
Co

pli

(C
S)
su
tii

re

+ + + + + -
si de strangere prin elemente de orientare sau de orientare si
strangera.
Limitarea zonei de lucru a sculelor aschietoare, pentru cresterea
+ + + + + +
productivitatii prelucrarii.
TOTAL CONDITII - - + - - -
Tipul schemei de orientare Orientare incompleta
A.3.1.5. Alegerea “suprafetelor “ de orientare-pozitionare ale pieselor

Pentru o anumita piesa, la o anumita operatie sau faza de prelucrare, control sau asamblare, la o anumita baza de orientare poate
fi determinate cu mai multe suprafete de orientare.
Alegerea corecta a suprafetelor de orientare, influenteaza favorabil fazele si activitatile ulterioare ale procesului de optimizare
sau schemelor de orientare.

Tabelul 3.3. Alegerea “suprafetelor “ de orientare-pozitionare ale pieselor la operatia/faza pentru care se concepe si proiecteaza dispozitivul

Numarul, tipul,
forma, pozitia si
Daca este sau Daca se aleage
marimea Notarea cnf.
nu supraf. de sau nu ca
elementelor Schitei
det. a bazelor suprafata de Justificare
geom.. ale operatiei sau
de cotare (DA orientare (DA
pieselor ce ar fazei
sau NU) sau NU)
putea servi ca
supraf. de orient.
O suprafata plana - introducerea greoaie a piesei pe elementul de orientare
C,K NU NU
inclinata
-este o suprafata de detreminare a bazelor de cotare
O suprafata plana F DA NU
- asigura stabilitatea pieseie pe elemental de orientare
O suprafata plana H DA DA
- este o suprafata de detreminare a bazelor de cotare
--precizie scazuta (suprafata nefuncionala
O suprafat plana A NU NU
-necesita cursa foarte mare la elementele de orientare-pozitionare
este o suprafata de detreminare a bazelor de cotare
O suprafata plana E DA DA
-asigura stabilitatea pieseie pe elemental de orientare
A3.1.6. Evidentierea elementelor de orientare-pozitionare sau de orientare-pozitionare si de strangere ale dispozitivului ce pot
fi utilizate pentru materializare orientarii-pozitionarii pe “suprafetele” de orientare-pozitionare alese ale pieselor, precum si a
simbolurilor ale acestora

Pentru usurarea transmiterii informatiilor legate de orientare pieselor, in studiu, conceptia, proiectarea, executia si exploatarea
dispozitivelor, s-au impus o serie de simboluri grafice.Astfel, utilizarea acestor simboluri permite elaborarea rapida a schemelor de
orientare tehnic posibile (S.O.-T.P.).

Tabelul 3.4. Elemete deorientare-pozitionare sau de orientare-pozitionare si de strangere ale dispozitivului ce pot fi utilizate pentru materializare orientarii-
pozitionarii pe “suprafetele” de orientare-pozitionare alese ale pieselor

Bazele de
Numarul, Gradele
orientare
forma, de
determinate Reazemele Bazele de
pozitia si Notarea libertate
de utilizate orientare Nr. de
marimea conform inlaturat Bazele de orientare
suprafetele, pentru materializat ordine al
suprafetelor, schitei e piesei: materializate de reazeme
muchiile si materializare e de simbolulu
muchiilor si operatiei sau g-nr. (B.O.M.R.)
punctele de a bazelor de reazeme i
punctelor de fazei total, t-
orientare ale orientare (B.O.M.R.)
orientare ale translatii
pieselor
pieselor , r-rotatii
(B.O.)
1 2 3 4 5 6 7 8
Reazeme
plane(cepuri
,
placate,placi Planul Planul
Planulcontinut
de baza, determinat de determinat 3g:
O supafata in suprafata
inele, suprafata de suprafata 1t [1]
plana intinsa respective(baz
gulere, alte active a active a 2r
a de asezare)
elemente de reazemelor reazemelor
dispositive
su suprafete
plane ) fixe
-
mecanisme
de centrare
Doua sau de
suprafete Planul de centrare si Planul de Un punct de 3g:
plane simetrie al stranger de simetrie al simetrie al 1t; [2]
paralele suprafetei tip reazemelor reazemelor 2r.
cuprinse menghina
cu parghii,
pene si
plunjere

Un punct
Un punct
continut in
O suprafata continut in
planul Un punct de 1g:
plana suprafata Reazeme
determinat de simetrie al 1t; [3]
limitata(mica respective plane
suprafata reazemelor (1r).
) (baza de
active a
sprijin)
reazemelor
mecanisme
de centrare
sau de
Doua centrare si
Un punct de Planul de Un punct de 1g:
suprafete stranger de
simetrie al simetrie al simetrie al 1t; [4]
plane tip
suprafetelor reazemelor reazemelor (1r)
cuprinse menghina
cu parghii,
pene si
plunjere
A3.1.7. Sabilirea schemelor de orientare-pozitionare tehnic posibile

Schemele de orientare tehnic posibile (S.O.-T.P) rezulta din combinatia logica a


simbolutilor bazelor de orientare si ale elementelor de orientare sau de orientare-strangere
(reazemelor) asociate, evidentiate anterior

.
Tabelul 3.5. Schemele de orientare-pozitionare tehnic posibile (SOP-TP) ale piesei

Gadele de libartate
Numarul inlaturate piesei prin
Schema de orientare tehnic posibila
de orientare
(S.O.-T.P)
ordine Transaltii Rotatii
tx ty tz rx ry rz

1 - - - - - -

2 - - - - - -
3 - - - - - -

4 - - - - - -
F.3.2. Stabilirea schemelor de orientare-pozitionare tehnic acceptabile SOP-TA

Scheme de orientare tehnic acceptabile sunt acele scheme de orientare tehnic posibile
care asigura cerintele tehnice specific proiectarii, constructiei si exploatarii dispozitivelor.
Pentru stabilirea schemelor de orientare tehnic acceptabile (S.O.-T.A.), din totatalitatea
schemelor de orientare tehnic posibile (S.O-T.P), stabilite in faza anterioara, se aleg numai
schemele de orientare care satifac anumite anumite criterii tehnice, dintre care cel mai important
este cel al preciziei de orientare, exprimat analitic prin relatia:

𝜀 or(C.D)≤ 𝜀oa(C.D), unde:


 𝜀 or(C.D)-eroarea de orientare reala la conditia de precizie determinata C.D.;
 𝜀 oa(C.D)-eroarea de orientare admisibila la conditia de precizie det. C.D.

A3.2.1. Determinarea abaterilor de orientare-pozitionare admisibile Aopa

Abaterile de orientare-pozitionare admisibile Aopa reprezinta fractiunile din tolerantele


conditiilor de precizie ce trebuie asigurate prin orientare-pozitionare CPOP, sau conditiilor de
precizie determinante (C.D), afectate abaterilor de orientare-pozitionate a pieselor in dispositive:
1 2
Aopa(CD)=(2 ÷ 3) ∙ 𝑇CD, unde:

 TCD-toleranta la conditia de precizie determinant CD.


2
Valorile maxime (3) se adopta atunci cand conditia de precizie determinant (C.D.) are
1
tolerant mica (finisare); iar valorile minime (2) se adopta atunci cand conditia de precizie de
precizie determinanta (C.D.) are tolerant mare (dergrosare).

Tabelul 3.6.Centralizarea abateriolor (erorilor) de orientare pozitionare admisibile (A opa)


Eroarea
Precizia maxima
(tolerant) medie admisibila
Toleranta la
economica de de
conditia C.D-
Conditia de precizie determinant (C.D.) prelucrare la Sursa orentare la
TC.D
conditia C.D.- conditia
(mm)
Te(CD)
C.D. 𝜀 oa
(mm)
(mm)
[3]
1
0,1 ∙0,1 Rel. 3.2 0,05
2
Pag. 96
1 [3]
0,06 ∙0,06 0,03
2 Rel. 3.2
1
0,01 ∙0,01 0,005
2 Pag. 96
A3.2.2. Determinarea abaterilor de orientare-pozitionre Aop

Abaterile (erorile ) de orientare-pozitionare “reale” Aopr sau pe scurt, abaterile (erorile) de


orientare –pozitionare Aop, se definesc ca fiind componente ale abaterilor (erorilor) de prindere
(orientare-pozitionare si strangere), cauzare de necoincidenta bazelor de orientare-pozitionare
materializate de reazemele dispozitivului (BOPMR) cu bazele de cotare BC ale conditiilor de
precizie determinate CD impuse suprafetelor de prelucrat ale pieselor, la orientarea-pozitionarea
acestora in dispositive integrate in sisteme tehnologice reglate la “dimensiune (cota)”.

Marimea abaterilor (erorilor) de orientare-pozitionare Aop este egala cu variatia orientarii si


pozitiei bazelor de cotare BC fata de bazele de orientare-pozitionare materializate de reazemele
dispozitivului BOPMR sau cu deplasarea maxima posibila a bazelor de cotare BC ale condtitiilor
de precizie determinante (CD) considerate, fata de bazele de orientare-pozitionare materializate
de reazemele disozitivului BOPMR, pentru intregul lot de piese prelucrate, controlate, asamblate
etc. cu aceeasi orientare-pozitionare.
La randul sau , aceasta variatie (deplasare) este provocata, in principal, de urmaroarele cauze:
 utilizare unor baze de orientare-pozitionare BOP (ale piesei) diferite de bazele de cotare
BC;
 jocurile pe care le au piesele pe reazeme (jocurile piesea-reazem; jocurile “functionale”)
Jf si jocurile dintre reazeme mobile si corpul disozitivului (jocurile reazem-corpul
dispozitivului; jocurile “constructive”) Jc;
 variatia dimensiunilor caracteristice ale suprafetelor de orientare-pozitionare ale pieselor
in limitele tolerantelor;
 abaterile de pozitie relativa (orientare, pozitie, bataie) si de forma ale suprafetelor de
orientare-pozitionare ale pieselor in limitele tolerantelor.
Abaterile de orientare-pozitionare Aop se detrmina, pentru fiecare conditie de precizie
determinate CD si pentru fiecare schema de orientare-pozitionare tehnic posibila SOP-TP, pe
care analitica.

Pentru determinarea abaterilor de orientare pozitionare Aop pe cale analitica , se pot utilize
metodele:
 metoda directa:
 metoda bazata pe teoria lanturilor de dimensiuni tolerate;
 metoda bazata pe calculul diferential.
Tebelul 3.7. Abaterile (erorile) de orientare-pozitionare Aop ale pieselor si stabilirea schemelor de orientare-pozitionare tehnic acceptabile SOP-TA

Rel. de Daca
Val. lui
calcul a Val. lui
ordine

S.O.-T.P.
Nr. de

Conditia de precizie determinanta 𝜀 oa(C.D


Scheme de orientare tehnic posibila (S.O.-TP) erorii de 𝜀 or(C.D) este S.O.-
(C.D.) ) T.P.
orien. reale (mm)
(mm) (DA, NU)
–𝜀 or(C.D)
1

𝜀 or(// J,C)= 0,075 0,05 DA

𝜀 0r(12)= 0 0.03 DA

𝜀 or(//B,H) 0 0,005
=

2
𝜀 or(//B,J)= 0,075 0,05 DA

𝜀 or(12)= 0 0.03

𝜀 sr(//B,J) = 0 0,005 DA
3

𝜀 or(//,J,C)= 0.75 0,05 DA

𝜀 or(12)= 0 0.03 DA

𝜀 or(//B,K) 0 0,005
=

𝜀 or(//J,C)= 0,075 0,05 DA

𝜀 or(12)= 0 0.03 DA

𝜀 or(//B,K) 0 0,005
=
A3.2.3. Compararea abaterilor (erorilor) de prientare-pozitionare Aop cu abaterile de
orientare-pozitionare admisibile Aopa determinate si stabilirea schemelor de orientare-
pozitionare tehnic acceptabile

Cunoscand abaterile (erorile) de orientare pozitionare admisibile Aopa si abaterile (erorile)


de orientare-pozitionare Aop determinate in activitatile anterioare, se compara aceste abateri
(erori) pentru fiecare conditie de precizie determinant CD si pentru fiecare schema de orientare
pozitionare tehnic posibila SOP-TP.
Se vor considera ca acceptabile, din punct de vedere tehnic, schemele de orientare
pozitionare tehnic posibile SOP-TP care stisfac criteriul tehnic al preciziei de orientare-
pozitionare, exprimat analitic prin relatia:
Aop(CD)≤Aopa(CD)
F3.3. Stabilirea schemei optime de orientare-pozitionare SOP-O
Pentru stabilirea schemei optime de orientare-pozitionare SOP-O, din totalitatea
schemelor de orientare-pozitionare tehnic acceptabile SOP-TA, stabilite anterior, se va
selecta/retine o singura schema, care se poate materialize cu elemente de orientare-pozitionare
ale dispozitivului (reazeme) ce satisfac anumite criteria tehnico-economice si economice, de
opim.
Prin urmare, la stabilirea schemei optime de orientare-pozitionare (SOP-O) trebuie sa se
tina seama de avantajele si dezavantajele economice ale schemelor de orientare-pozitionare
tehnic acceptabile SOP-TP.
Pentru luarea deciziei, se poate utiliza una din deciziile cunoscute.Dintre acestea, o
aplicare mai larga tinde sa capete metoda analitica (decizie) multicriteriala (metoda deciziei
impuse; metoda utilitatilor).La aplicarea metodei, se utilizeaza un sistem de criteria, dintre care
mai importante sunt:
 gradul de normalizare (tipizare; standardizare) a reazemelor;
 complexitatea constructiva reazemelor;
 tehnologicitatea reazemelor;
usurinta asamblarii reazemelor;
 rezistenta la uzura a reazemelor;
usurinta accesului sculei la suprafata de prelucrat;
 usurinta evacuarii aschiilor;
 usurinta curatarii dispozitivului;
 menevrabilitatea;
 gradul de securitatea al muncii;
 gradul de adaptabilitate la schimbarea produsului;
 usurinta expolatarii;
 timpii de introducere si de scoatere a pieselor pe si de pe reazeme;
 timpul necesar proiectarii reazemelor;
 timpul necesar executiei reazemelor.
Schemea optima de orientare-pozitionare SOP-O aleasa este urmatoare:
F3.4. Proiectare reazemelor alese pentru materializarea schemei optime de orientare
pozitionare
A3.4.1. Stabilirea solutiilor (variantelor) de reazeme ce pot fi utilizate

Pentru fiecare reazem (element sau mecanism de orientare pozitionare/ centrare-


strangere) din structura schemei optime de orientare pozitionare SOP-O, stabilita anterior, se vor
evidentia solutiile (variantele, subvariantele) cunoscute si, eventual, cele proprii (modificate,
adaptate, analogice, combinate, inversate, etc., cu totul nou), pe care le pot imbraca fiecare din
reazemele respective.
Pentru fiecare reazem (element) sau mecanism de orientare sau de centrare-strângere
stabilite anterior, se vor evidenţia soluţiile cunoscute şi eventual cele proprii pe care le pot
îmbrăca fiecare din reazemele respective.
Reazeme plane:
– cep fix cu cap cilindric normal plat;
– cep fix cu cap cilindric înalt bombat;
– cep fix cu cap sferic;
– cep reglabil, cu şurub cu filet metric, cu cap cilindric, cu gaură de antrenare, tip A,
bombat;
– plăcuţă lată;
– elemente de orientare plane tip mese maşini unelte;
– corpuri dispozitive (plăci de bază);
– placă (plăcuţă) cu suprafaţă plană;
– Mecanisme de centrare-strângere:
– Mecanism cu pârghie deplasabilă şi şurub;
– Mecanisme combinate cu pană şi plunjer, variantele 1 şi 2;
– Mecanism combinat de fixare cu şurub;
– Menghină de centrare şi fixare;
– Mecanism cu bridă L şi excentric;
– Mecanism cu bridă L rotitoare şi excentric;
– Mecanism cu bridă L şi şurub;
– Menghină de banc cu acţionare normală;
– Mecanism cu şurub şi bride L;
– Mecanism cu pârghii şi şurub. Pârghiile strâng piesele prin intermediul plunjerelor
– Mecanism cu pârghii şi şurub;
– Mecanism cu pârghii articulate şi excentric;
– Mecanisme de strângere cu pene şi şuruburi;
– Mecanisme de strângere cu filet special;
– Menghină autocentrantă cu fălci (prisme);

A.3.4.2. Alegerea solutiilor (variantelor) optime de reazem

Alegerea solutiilor (variaantelor) optime de reazeme se va face pe baza unor analize


valorice, folosind sisteme de criterii ce pleaca de la avantajele si dezavantajele solutiilor
(variantelor) de reazeme evidentiate anterior.

Reazem plan: cep fix cu cap cilindric normal plat


Mecanism cu pârghie deplasabilă şi şurub
Avantaje:
– grad ridicat de universalitate;
– se fixează piese cu înălţimi diferite.
Dezavantaje:
– momentul de frecare ce ia naştere în timpul contactului şurubului cu semifabricatul;
Mecanisme combinate cu pana şi plunjere
Avantaje:
– frecvent utilizate în construcţia dispozitivelor.
Dezavantaje:
– nu pot fi utilizate la prelucrări de mare precizie
Menghină de centrare şi fixare
Avantaje:
– capacitate de preluare a 5 grade de libertate;
– precizie de orientare foarte ridicată.
Mecanism cu bridă L şi excentric
Avantaje:
– rigiditate mare;
– precizie de centrare-strângere sporită.
Dezavantaje:
– tehnologicitate scăzută;
– nu pot fi utilizate la prelucrări de mare precizie.
Mecanism cu bridă L rotitoare şi excentric
Avantaje:
– rigiditate mare;
Dezavantaje:
– nu pot fi utilizate pentru prinderea semifabricatelor la prelucrări cu regimuri mai grele de
lucru.
Mecanism cu pârghii şi şurub
Avantaje:
– fixare simultană a 2 piese în mai multe puncte;
– deservire comodă.
Dezavantaje:
– se asigură o precizie corespunzătoare de centrare şi strângere numai la semifabricate cu
lungime mică a suprafeţei de centrare şi strângere.
Mecanism cu pârghii, articulaţii şi excentric
Avantaje:
– prinderea a două piese în mai multe puncte;
– precizie ridicată;
– construcţie simplă.
Dezavantaje:
– nu pot fi utilizate pentru prinderea semifabricatelor la prelucrări cu regimuri grele de
lucru;
Menghină autocentrantă cu fălci (prisme)
Avantaje:
– înlăturarea celor 5 grade de libertate;
– posibilităţi simple de mecanizare;
Dezavantaje:
– complexitate constructivă;
Mecanisme de strângere cu pene şi şuruburi
Avantaje:
– forţe de strângere mari;
– rigiditate mare;
– precizie de centrare şi strângere sporită.
Dezavantaje:
– grad de universalitate scăzut;
Mecanisme de centrare-strângere pană, plunjere şi şuruburi
Avantaje:
– corpul mecanismului este mai rigid;
– sunt mecanisme cu autofrânare.

Varianta 1

Q/ca→Cheie→Q’/ca→Surub/piulita→Pana→S/cs→Piesa

[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic


,,Gheorghe Asachi’’ Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]
Varianta 2
Q/ca→Manier→Q’/ca→Surub/piulita→S/cs→Piesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi’’ Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]

Varianta 4
Q/ca→Excentric→S/cs→Piesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi’’ Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981
Varianta 4
Q/ca→Cheie→Q’/ca→Surub/piulita→Parghie→S/cs→Piesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi’’ Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]

Varianta 5
Q/ca→ Motor→Q /ca’→Pana→Parghie →S/cs→Piesa

[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic


,,Gheorghe Asachi’’ Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]
Varianta 6
Q/ca→Excentric→Q’/ca’→Parghie →S/cs→Piesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi’’ Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]

Varianta 7
Q/ca→Motor →Pana→Q’/ca’→Parghie →S/cs→Piesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi’’ Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]

Varianta 8
Q/ca→Motor →Falci →S/cs→Piesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi’’ Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]

Varianta 9
Q/ca→ Cheie→Q’/ca’→Surub/Piulita→Falci→S/cs→Piesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi’’ Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]

A.3.4.3. Alegerea materialelor si tratamentelor termice

Pentru rezemul de tip cep:


Material: OLC15 STAS 880-88
Tratament termic: – cementat pe adancimea de 0.8-1.2 mm
– duritatea dupa tratament termic: 55-60 HRC [8] pag. 62-64.
Pentru mecanismul cu excentric :
- Material : OLC 15 STAS 880-80 ;
- Tratament de cementare :0,8-1,2mm ; calire-revenire la 55-60 HRC ;
- pentru dimensiunile libere rezultate din prelucrarile mecanice executia mijlocie STAS
2300-65 ;
- muchiile ascutite se vor tesi ;
- exemplu de codificare : maner cu excentric 15-75 NT 1003-76.

A.3.4.3. Dimensionarea reazemelor

Se vor alege (din standarde, norme etc.) sau determina (calcula) principalii parametri
geometrici (dimensiuni liniare si unghiulare) ai reazemelor alese.
In cazul mecanismelor de centrare-stangere, dimensionare si celelalte activitati din
aceasta faza, se vor limita numai la elemente de centrare-starngere propriu-zise.

D=12mm; d=6mm; L→ h=6; d1→H7; c=4mm; R=6mm; [8]. Pag. 62-63

Pentru mecanismul de stranger:


Marime B Bmax lmanx hmin b(H7) Forta de
mecanism strangere
100 100 170 63 28 63 12

A3.4.5. Alegerea ajustajelor, tolerantelor, abaterilor limita admisibile ale reazemelor

In aceasta activitate, se stabilesc, in primul rand, ajustajele si tolerantele pentru abaterile


dimensionale, de forma si de pozitie relativa, precum si valorile admisibile ale ondulatiilor si
rugozitatilor suprafetelor functionale principale ale elementelor de orieintare-pozitionare ale
dispozitivlui ales pentru materializarea schemei optime de orientare pozitionare.

Apoi, se stabilesc, se stabilesc ajustajele si tolerantele, pentru abaterile dimensionale, de


forma si de pozitie relativa, precum si valorile limita admisibile ale ondulatiilor si rugozitatilor
pentru celelalte suprafete ale reazemelor.
Alegerea ajustajelor si tolerantelor se va face tinand seama de cerintele principale impuse
reazemelor:

 sa asigure precizia de orientare-pozitionare ceruta;


 sa aiba rezistenta necesara;
 sa aiba rigiditate necesara;
 sa nu deterioreze suprafetele, muchiile sau varfurile de orientare-pozitionare ale pieselor;
 sa permita introducere si scoaterea usoara a tuturor pieselor din lot pe reazeme;
 partile mobile sa aiba o functionare corespunzatoare;
 sa aiba rezistenta la uzura cat mai mare;
 sa aiba o tehnologicitate ridicata;
 sa aiba un cost cat mai sacazut.

Avand in vedere aceste cerinte, la alegerea ajustajelor si tolerantelor reazemelor, se vatine


seama, deci, de urmatoarele criteria de baza:

 rolul functional al suprafetlor reazemelor;


 precizia de orientare-pozitionare ceruta;
 marimea solicitarilor la care sunt supuse piesele, respective reazemele;
 frecventa de montare-demontare a reazemelor;
 frecventa prinderii;
 costul obtinerii diferitelor precizii
 disponibiltatea unor tehnologii pentru obtinerea unor precizii si rugozitati;
 posibilitatea asimilarii sau achizitionarii, in tip util, a unor tehnologii pentru obtinerea
unor precizii si rugozitati;
 posibilitatea realizarii, prin colaborare, a unor precizii si rugozitati.[1]. Pag.435-437

Tipul elementului de orientare


Valori limita recomandate
pozitionate sau de orientare- Suprafata
pentru rugozitatea Ra(𝜇m)
pozitionare-srangere
Suprafata Plana,
1,6
activa bombata
Suprafata frontal de montare 1,6 ;3,2
1 Cepuri fixe
Suprafata cilindrica de
0,8
montare
Celelalte suprafete 12,5
Paralelismul falcilor deschise
0,5 -
in orice pozitie
Paralelism +planitatea
2 Falci (bacuri ) suprafetelor active ale falcilor 0,1 -
in stare inchisa
Distant dintre gaurile
±0,10…±0,15 -
suruburilor de fixare
Distant de la suprafata
inferioara a falcilor la axa ±0,10…±0,15 -
gaurilor de fixare
Tolerante SR EN
Celelalte dimensiuni rezultate
generale ISO 22768-
din prelucrar mecanice
2768-mk 1,2:1995
Sursa: [1]. Pag. 461-464.

A.3.4.6. Alegerea celorlalte conditii tehnice

In aceasta activitate, se vor allege celelalte conditii tehnice, necesare executiei,


asamblarii, controlului si exploatarii reazemelor cum sunt:

 indicatii referitoare la caracteristicile tehnice;


 indicatii legate de executie;
 indicatii tehnologice strict necesare, referitoare la executie, indispensabile pentru
asigurarea calitatii produsului;
 indicatii tehnologice strict necesare, referitoare la asamblare, indispensabile pentru
asigurara calitatii produsului;
 indicatii referitoare la exploatare;
 indicatii referitoare la reconditionare;
 indicatii de atentionare;
 indicatii impuse de colaborarea externa;
 indicatii tehnologice strict necesare, referitoare la controlul indispensabile pentru
asigurarea calitatii produsului;
 legenda explicativa a semnelor conventionale nestandardizate pentru ansambluri sau
subansambluri.

Tabelul 3.4.1. Fisa de prezentare a celorlalte conditii tehnice ale reazemelor

Reazem Conditii tehnice alese Surse


- Se va folosi bara laminata standard (STAS, SR ISO,
SR EN ISO, ISO etc.
- Dupa tratament termic, suprafetele nu trebuie sa
prezinte pete, fisuri, urme de coroziune sau unele
Cep fix defecte.
[1]
- Adaosul de rectificare dupa asamblare pe inaltime
+0.3 Pag.
𝐻+0.2 mm.
474-484
- Rectificarea supraftelor active ale tuturor cepurilor se
Tab. 14.1
va face simultan.
- Suprafata falcilor cu exceptia celor rectificate si
lustruite se protejeaza impotriva coroziunii prin
Falci
acoperire cu vopsea;
- Partea superioara a falcilor se va lustrui.
A3.4.7. Definitivarea schitelor reazemelor si , eventual, a schitelor de asamblare a
reazemelor

Avand in vedere ca, in general, la alegerea solutilor optime de reazeme, schitele


respective prezinta, deseori, simplificari constructive si contin, de cele mai multe ori, dimesiunile
principale, iar in activitatile ulterioare s-au stabilit si alte elemente , se impune definitivarea
schitelor reazemelor, care sa sintetizeze toate aceste elemete.Deci, definitivarea schitelor
elementelor de orientare pozitionare sau de orientare-pozitionare si stranger are drept scop
sintetizarea tuturor elementelor stabilite.

A3.4.8. Definitivarea schitei de amplasare a reazemelor

Schitele de amplasare a reazemleor trebuie sa precizeze pozitia relativa a reazemelor de


acealasi tip utilizate pentru materializarea orientarii-pozitionarii pe o anumita suprafata sau
muchie de orientare pozitionare a piesei ori, astfel spus, pentru materializarea unei baze de
orientare-pozitionare.Mai ales in cazul materializarii bazelor partiale , astfel de schite trebuie sa
precizeze si pozitia relativa a rezemelor fata de elementele geometrice ale piesei .
La alegerea schitelor de amplasare a reazemelor, se va tine seama de recomandarea
generalaca aceste reazeme sa fie amplasate la distanta maxima posibila, pentru materializarea cat
mai corecta a orientarii pozitionarii sau pentru asigurarea preciziei corespunzatoare de orientare
pozitionare.

1-parghii;
2-cepuri.
E4. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE STARNGERE SS-O/ SF-O SI
PROIECTARE ELEMENTELOR SI MECANISMELOR DE STANGERE SAU DE
ORIENTARE-POZITIONARE (CENTRARE)-STRANGERE

Schmele de strangere SS/ fixare SF sunt reprezentari grafice ce contin schemele optime
de orientare-pozitionare SOP-O la care se adauga elementele specifice strangerii:
 directia, sensul, punctul de aplicatie si marimea fortelor si momentelor ce solicita piesele
in regimuri tranzitorii si in regim stabil de lucru: prelucrare, control, asamblare etc.:
 forte si momente masice;
 forte si moment de prelucrare, control, asamblare;
 numarul, succesiunea, caracterul, durectia, sensul, punctul de aplicatie si marimea
fortelor de stangere:
 principale S; aceste forte sunt necesare pentru asigurarea conservarii schemei
optime de orientare-pozitionare in procesul de prelucrare, control, asamblare etc.;
 prealabile Sp ; aceste forte sunt necesare pentru asigurarea conservarii schemei
optime de orinentare–pozitionare in procesul strangerii, adica pentru asigurarea
contactului corecte al piesei in procesul de orientare-pozitionare , cu toate
reazemele;
 suplimentare Ss; aceste forte se aplica catre reazemele suplimentare pentru
sporirea, in plus, a rigiditatii si stablitatii pieselor in procesul de prelucrare;
 directia, sensul, punct de aplicatie si marimea reactiunilor reazemelor;
 directia, sensul, punct de aplicatie ale fortelor de frecare;
 dintre piesa si reazem;
 dintre piesele si elementele de stranger sau de orientare-pozitionare-stabgere;
 curesele de stangere cs;
 elemente geometrice necesare in calculul fortelor, cureselor si abaterilor de stranger.

F4.1. Elaborarea schemelor de strangere tehnic posibile SS-TP

In elaborarea acestor scheme, se tine seama de faptul ca , in general, pentru o anumita


schema optima de orientare-pozitionare SOP-O sunt posibile mai multe scheme de strangere
(SS).
Schemele de strangere tehnic posibile SS-TP rezulta din combinarea logica compatibila a
urmatorilor parametric specifici schemelor de strangere:
 suprafete de stangere;
 tipul fortelor de strangere necesare;
 caracteristicile fortelor de stranger;
 cursa de stangere.
Fig.4.2. Scheme de strangere tehnic posibile
F4.2.1. Stabilirea schemelor de strangere tehnic acceptabile SS-TA

Se considera acceptabile din punct de vedere tehnic acele scheme de stranger tehnic
posibile SS-TP care satisfac-in principiu-criteriul tehnic al preciziei de stranger, exprimat analitic
prin relatia:
As(C)≤Asa(C), unde:
 As reprezinta abaterea de stangere la conditia de precizie C;
 Asa(C) reprezinta abaterea de stangere admisibila la conditia de precizie C;
Rezulta ca stabilirea schemelor de stranger tehnic posibile SS-T presupune parcurgerea
urmatoarelor activitati:

A4.2.1. Determinarea abaterilor de strangere admisibile Asa


Abaterile de stangere admisibile Asa reprezinta fractiunile din tolerantele conditiilor de
precizie C afectate abaterilor de stranger.Aceste abateri se determina cu relatia:

1
Asa(C)≈3 ∙ 𝑇c
Asadar, abaterile de strangere admisibile Asa se determina atat pentu conditiile de precizie
determinante CD cat si pentru conditiile de precizie de forma CF, deoarece abaterile de stranger
afecteaza si precizia formei suprafetelor.
Precizia
(tolerant) Abaterea
medie maxima
Toleranta admisibila
economica
la de
de
Conditia de precizie determinant (C.D.) conditia Sursa strangere
prelucrare
C.D-TC.D la conditia
la conditia
(mm)
C.D.- C.D. 𝐴sa
Te(CD) (mm)
(mm)
[3]
Rel.
1
0,1 ∙0,1 3.2 0,05
2
Pag.
96
[3]
1
0,06 ∙0,06 Rel. 0,03
2
3.2
1
0,01 ∙0,01 Pag. 0,005
2
96
A4.2.2. Determinarea abaterilor (erorilor) de strangere
Abaterile de strangere reale Asr sau, pe scurt abaterile de strangere As sunt acele abateri
provocate de strangerea pieselor in dispositive.Acestea apar in timpul stangerii pieselor si, deci, in
general, inaintea procesului de prelucrare, control, asamblare (montare) etc.
Abaterile de strangere As sunt influentate in principal, de:
 marimea fortelor de strangere;
 variatia fortelor de strangere;
 directia fortelor de strangera in raport cu directia de masurare a dimensiunilor de
pozitionare/coordonare a suprafetelor de prelucrat, masurat, asamblat;
 neomeogenitatea straturilor superficial ale suprafetelor de orientare-pozitionarea ale
pieselor;
 compozitia si duritatea materialului pieselor;
 rugozitatea suprafetelor active ale reazemelor.
Cauzele si consecintele aparitiei abaterilor de strangere As se diferentiaza in functie de
rigiditatea pieselor: piese cu rigiditate ridicata; piese ci rigiditate scazuta, usor deformabile.
Abaterile de strangere se detremina pentru fiecare schema de strangere tehnic posibila SS-
TP si pentru fiecare conditie de precizie C (determinant CD si de forma CF).

Calculul fortelor de strangere:


Nr. Scheme de strângere tehnic posibile (SS-TP) Forţe de strângere
crt
1 Mecanism de centrare-strângere tip menghină a) Piesa să nu se rotească în jurul lui „0” datorită
autocentrantă forţei P2
 0  0,15
 01  0,3 400 s  40s s  k  7  P2
 s  0,2 k  7  P2 2,8  7  489
S   684,6[daN ]
k  coeficient de siguran ţi 40  (0,15  0,2) 14
k  k 0  k1  k 2  k 3  k 4  k 5  k 6
Verificarea condiţiei la rezistenţă la strivire a
k  1,5 1.2 1,2 1 1 1,3 1 suprafeţelor de orientare şi strângere
k  2,8 Si S 684,6
   0,146[daN / mm2 ]
P2  489 A0i 55  85 55  85
0,146daN / mm 2  Pa  10daN / mm 2
Concluzie: SS-TP1 îndeplineşte condiţia la
rezistenţa la strivire
2 Mecanism de centrare strângere tip menghină Piesa să nu se rotească în jurul lui „0” datorită forţei
autocentrantă P2.

2  26,6   0 s  2  26,6   s s  k  7  P2
k  7  P2
 257,36daN 
9584,4
S 
4  26,60,15  0,2  37,24
 0  0,15
 01  0,3 Verificarea condiţiei la rezistenţa la strivire
 s  0,2
k  2,8
Si

S
A0i 55  85

257,36
4675
 0,055 daN / mm2  
P2  489
0,055daN / mm2  Pa  10daN / mm2

Concluzie: SS-TP 2 îndeplineşte condiţia la


rezistenţă

3 Mecanism de centrare strângere tip menghină Piesa să nu se rotească în jurul lui „0” datorită forţei
autocentrantă P2
 0  0,15
 01  0,3 3  20   0 s  3  20   s s  k  7  P2
k  7  P2
 s  0,2  228,2daN 
9584.4
s 
6  200,15  0,2 42
k  2,8
P2  489
Verificarea condiţiei la rezistenţa la strivire

si s 228,2
   0,04daN / mm2
A0i 55  85 4675
0,04daN / mm2  Pa  10daN / mm2

Concluzie: SS-TP 3 îndeplineşte condiţia la


rezistenţă

Calculu erorilor de strangere:


Erorile de strângere în care piesa este considerată rigidă vor fi:
s 0,5  684,6
1.  s ( c )  f max  cos   f min cos    cos    cos 90  0
j0 70000
s 0,5  257,36
2.  s ( c )  f max  cos   f min cos    cos    cos 0  0,001
j0 70000
s 0,5  228,2
3.  s ( c )  f max  cos   f min cos    cos    cos 90  0
j0 70000
Jo=70000daN/mm
𝜆=0,5
Tabelul 4.2. Abaterile (erorile) de stranger Asr ale pieselor si stabilirea schemelor de strangere tehnic acceptabile SS-TA
Rel. de Daca
Val. lui
calcul a Val. lui
ordine

S.O.-T.P.
Nr. de

Conditia de precizie determinanta 𝜀 oa(C.D


Scheme de orientare tehnic posibila (S.O.-TP) erorii de 𝜀 or(C.D) este S.O.-
(C.D.) ) T.P.
orien. reale (mm)
(mm) (DA, NU)
–𝜀 or(C.D)
1
𝜀 or(//
𝜆·𝑆
J,C)= ·c 0,075 0,05 DA
𝑗𝑜
os0˚

𝜆·𝑆
𝜀 0r(12)= 𝑗𝑜 0,001 0.03 DA
·cos0

𝜀 or(//B,H)
𝜆·𝑆 0 0,005
= ·cos0˚
𝑗𝑜

2 𝜀 or(//B,J)=
𝜆·𝑆
· 0 0,05 DA
𝑗𝑜
cos90˚
𝜆·𝑆
𝜀 or(12)= 𝑗𝑜 0,001 0.03
·cos0

𝜀 sr(//B,J)
𝜆·𝑆 0 0,005 DA
= ·cos0˚
𝑗𝑜
3
𝜀 or(//,J,C)=
𝜆·𝑆 0 0,05 DA
·cos90˚
𝑗𝑜

𝜆·𝑆
𝜀 or(12)= 𝑗𝑜 0,001 0.03 DA
·cos0

𝜀 or(//B,K)
𝜆·𝑆 0 0,005
= 𝑗𝑜 ·cos0˚

4
𝜀 or(//J,C)=
𝜆·𝑆 0 0,05 DA
·cos90˚
𝑗𝑜

𝜆·𝑆
𝜀 or(12)= 𝑗𝑜 0,001 0.03 DA
·cos0

𝜀 or(//B,K)
𝜆·𝑆 0 0,005
= 𝑗𝑜 ·cos0˚
A4.2.3. Compararea abaterilor de stranger Asr cu abaterile de strangere admisibile
Asa si stabilirea schemelor de stranger tehnic acceptabile SS-TA

Se compara abaterile de stranger Asr cu abaterile de strangere admisibile Asa,


determinate anterior, pentru fiecare conditie de precizie C si pentru fiecare scheme de
strangere tehnic posibila SS-TP.
Se vor considera acceptabile din punct e vedere tehnic , respectiv scheme de
stangere tehnic acceptabile SS-TA, schemele de stangere tehnic posibile SS-TP care
satisfac criteriul tehnic al preciziei de stranger, exprimat analitic pin relatia:
Asr(C)≤Asa(C), pentru toatlitatea conditiilor de precizie C.

F4.3. Stabilirea schemei optime de strangere SS-O

Se considera ca optima, schema de strangere tehnic acceptabila, SS-TA care


conduce la consum minim de energie pentru actionarea mecanismului de strangere sau
centrare-strangere si poate materializa cu elemente si mecanisme ce satifac anumite
cerinte economice/ tehnico economice, de optim.
Rezulta ca, daca in faza anterioara au rezultat mai multe scheme de strangere
tehnic acceptabile SS-TA, se va retine o singura schema , care conduce la un consum
mimin de energie de actionare a mecanismului de stranger sau de centrare-stramgere si
poate materialize cu elemente si mecanisme ce conduc la un cost minim.Aceasta va
reprezenta schema otima de stabgere SS-TO.
Pentru luarea deciziei, se va uitiliza una din metodele de decizie cunoscute.
Drept criteria de analiza-evaluare-decizie, se pot folosi:

 numarul fortelor de stranger principale S si Sp in structura schmelor de stranger


tehnic acceptabile SS-TA;
 gradul de descompunere a fortei de stranger;
 daca suprafetele pe care se aplica fortele de strnagere sunt prelucrare sau nu;
 gradul de deformare a pisei sun actiunea fortelor;
 presiunea de contact reazem-piesa si/ sau reazeme suplimentare-piesa;
 presiunea de contact elemente de strangere-piesa;
 daca se asigura sau nu stabilitatea piesei pe reazeme principale;
 daca sunt necesare sau nu reazeme suplimentare;
 numarul reazemelor suplimentare necesare;
 accesibilitatea la folosirea reazemelor suplimentare;
 complexitatea constructive a reazememelor;
 daca se verifica sau nu conditia de rezistenta la strivire a spurafetelor de orientare
pozitionare;
 daca exista sau nu posibilitatea aparitiei deformatiilor de incovoiere sub
acitiunea fortelor de strangere.
Schemea optima de strangere SS-O aleasa este urmatoare:
F4.4. Proiectarea elementelor si mecanismelor de strangere sau de centrarea-strangere
pentru materializarea schemei optime de strangere SS-O

Pentru fiecare din structura schemei optime de strangere SS-O, stabilita anterior, pe baza
consultarii bibliografiei, se vor evidentia solutiile cunoscute de mecanisme de strangere c ear putea
materializa aplicarea fortelor respective.
De asemenea, se vor evidentia solutiile de mecanisme de strangere ce rezulta prin
exploatare, adaptare, modificare, analogie, inversare, combinare etc. a solutiilor cunoscute, precum
si solutiile proprii, originale.
Se va avea in vedere ca, in general, este posibila adaptarea unui mecanism de stranger cu
actionare manuala, pentru actionarea mecanizata sau a unui mecanism pentru strangerea
individuala/ singular, pentru strangere multipla.
A4.4.2. Alegerea solutiilor (variantelor) optime de mecanisme de strangere

Alegerea solutiilor optime de stranger se face pe baza unor analize valorice, folosind
sisteme de criterii ce pleaca de la avantajele si dezavantajele cunoscute sau propuse,
evidentiate anterior.
Principalele criterii de analiza evaluare-decizie sunt:
 existenta sau inexistenta proprietatii de autofranare ;
 existenta sau inexistenta pericolului deblocarii;
 comoditatea schimbarii directiei si sensului fortelor de actionare;
 posibilitatea amplificarii sau distribuirii fortelor si curselor de actinare, respective de
strangere;
 gradul de universalitate;
 fortele de strangere dezvoltate;
 uniformitatea strangerii;
 posibilitatea compensarii abaterilor geometrice ale piselor la starngerea simultana a
mai multor piese;
 posibilitatea evitarii suprastrangerii sau slabirii pieselor la intrare, respective la iesirea
sculei din lucru;
Schema optima de stranger:
motor (p,h) cu dubla actionare→tija →excentric→parghii →piesa.

1-parghii articulate;
2- excentric.

A.4.4.3. Alegerea materialelor si tratamentelor mecanismelor de strangere

Pentru parghii se alege OLC 65A, STAS 795-87


– tratament termic de îmbunătăţire;
– duritate 37,5-58 HRC.
Pentru a face posibile mărimile de instalare şi extracţie ale piesei este necesar ca elementele
de strângere simbolizate prin forţa s să execute o anumită cursă de strângere cs şi eventual o
deplasare de degajare (d) pentru eliberarea spaţiului necesar manipulărilor de instalare şi extracţie.
Cs  T( D )  jmin  d
T(D) – toleranţa la cotă care leagă suprafaţa de strângere cu suprafaţa de orientare
corespunzătoare aflată pe direcţia forţelor de strângere sau a diametrului de strângere
Jmin – jocul minim necesar pentru instalarea şi extracţia comodă a piesei din dispozitiv; J min
= 0,5-1,5mm
P – dimensiunea maximă a proeminenţelor piesei care trebuie extrasă sau instalată;
d – cursa de degajare a elementului de strângere.

A4.4.4. Dimensionarea mecanismelor de strangere

Se vor alege (din standarde, norme etc.) sau de termina (calcula) principalii parametrii
geometrici (dimensiuni liniare si/unghiulare) ai mecanismelor alese.
A.4.4.5. Alegerea ajustajelor, tolerantelor, abaterilor limita admisibile ale
mecanismelor de strangere

Se vor alege din (standard dau din norme etc.) sau/ si conform principiilor, indicatiilor,
recomndarilor generale, precum si celor specifice mecanismelor de strangeredin structura
dispozitivelor tehnologice.
Suprafaţa elementului de orientare sau de orientare (centrare)-strângere:
Suprafeţe active:
– cilindrice.
Rugozităţi recomandate:
Ra = 0,4; 0,8; 1,6 [μm] (tab. 379, pag. 418) [14];
– plane – înainte de rectificare. Ra  12,5 [μm]
– după rectificare: Ra = 0,2; 0,4; 0,8; 1,6; 6,3 [μm]
– conice Ra = 0,8; 1,6 [μm];
– degajări: Ra = 3,2; 6,3 [μm];
– suprafeţe conice exterioare de asamblare (montare): Ra  0,8.

Elemente ce formează ajustaje


– corp element de orientare mobil;
– corp dispozitiv F7 (tab. 373 pag. 402 [13])
Caracterizare: ajustaj preferenţial cu joc minim egal zero şi joc probabil foarte mic.
Pentru alegerea toleranţelor (abaterilor limită) (tab. 373 pag. 406 [13])
– cepuri fixe – înălţimea capului: h6 (STAS 8100/2-88)

A.4.4.6. Alegerea celorlalte conditii tehnice ale mecanismului de strangere

Indicaţii referitoare la starea suprafeţelor:


– piesele trebuie sa aibă suprafeţele netede şi curate;
– pe suprafeţele pieselor nu trebui sa existe incluziuni nemetalice, alte defecte, zgârieturi,
urme de rugină, fisuri, lovituri;
Indicaţii referitoare la adaosul de prelucrare:
Capuri – adaos de rectificare după asamblare (montare) pe înălţimea capului H 00,,23
Indicaţii referitoare la efectuarea unor prelucrări în stare asamblată (montată).
Cepuri – rectificarea suprafeţelor active ale cepurilor de pe aceeaşi bară se vor face
simultan
Membrane: suprafeţele de centrare ale fălcilor sau şuruburilor de prindere se vor rectifica
după asamblare cu membrana încărcată.
A.4.4.7. Definitivarea schitelor mecanismelor de strangere
Aceste schite vor sta la baza elaborarii desenelor de ansamblu al dispozitivului si dupa
efectuarea calculelor justificative de verificare la rezistenta si la deformatii si a analizei
tehnico-economice a utilizarii dispozitivului.

1-parghii;
2-piesa;
3-tija excentric;
4-cepuri;
5-surub;
6-masa masinii unelte.
A.4.4.8. Determinarea cursei de actionare necesare ca a mecanismului de strangere

Determinarea cursei de actionare necesare ca se face pe cale analitica sau grafica, pe


baza unor scheme, in functie de cursa de strangere necesara cs si de parametrii geometrici ai
elementelor prin care aceasta se transimite.
In care cs=TD+jmin= 6,65 mm ; [7] rel. 4.77, pag. 65.
Astfel ca=16,5.

A4.4.9. Determinarea fortei de actionare necesare Q a mecanismului de strangere

Determinarea fortei de actionare necesare Q, se face, in general, pe cale analitica, pe


baza unor scheme in functie de forta necesara de stangere, de parametric geometrici ai
elementelor prin care aceasta se transmite si de coeficientii de frecare dintre elementele de
contact.
Q=S∙b/a,[7], pag. 81
unde:
b=a-lungimea parghiilor;
Q=3912 daN.
E.5. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE ACTIONARE SI PROIECATAREA
ELEMENTELOR SI MECANISMELOR COMPONENTE

Elementele si mecanismele de actionare au rolul de a realiza cursa de actionare ca si forta


de actionare Q, a mecanismelor de stranger si de orientare-pozitionare (centrare) si stranger, sau
de a transmite, direct, asupra pieselor cursa de actionare ca si forta Q, sub forma de stranger cs si
forta de strangere S.
In practica conceptiei si proiectarii dispozitivelor, se pot intalni urmatoarele situati:
 masina-unealta este echipata cu anumite elemente si mecanisme de actionare, care trebuie
reglate pentru noul dispozitiv ce se concepe si proiecteaza;
 elementele si mecanismele de actionare cu care este echipata masina-unealta se adapteaza
in conformitate cu cerintele dipozitivului care se concepe si proiecteaza;
 elementele si mecanismele de actionare se concept si proiecteaza odata cu dispozotivul.

F5.1. Elaborarea schemei de actionare

Se poate spune ca reprezentarea grafica a actionarii, a elementelor/ componentelor


acesteia, in legaturile logice functionale, se numeste schema de actionare (SA).Schema de
actionare (SA) contine schema de stranger (SS) la care se adauga mecanismele de stranger MS
sau/ si mecanismele de orientare-pozitionare si strangere MOP-S, reprezentate simplificat,
silizat, simbolizat, precum si componentele/ elementele structural de actionare.
Intrucat schema de stranger (SS) la care se adauga mecanismele de strangere MS sau/ si
de orientare-pozitionare si stranger MOP-S se poate numi schema de strangere dezvoltata (SS-D)
la care se adauga componentele/ elementele structural de actionare.

A5.1.1. Alegerea modului de actionare

Avand in vedere ca tipul productie este de serie mare, se va utiliza, pentru strangerea
semifabricatului actionarea mecanizata.Acest tip de actionare se uitilizeaza in cazul
dispozitivelor cu mai multe locuri de stangere, cand fortele de strangere sunt mari, cand se cer
precizii ridicate ale suprafetelor prelucrate si cand se cere cresterea productivitatii prelucrarii
In functie de natura energiei utilizate, actionarea mecanizata poate fi:

 pneumatica;  electromagnetica;
 hidraulica;  cu vacuum;
 pneumo-hidraulica;  magnetic;
 mecano-hidraulica;  electromagnetic.
 mecanica;
Constructiile utilizate in acest scop sunt cunoscute sub denumirea de sisteme de
actionare, iar mecanismele ce constituie componentul de baza al acestora, sunt cunoscute sub
denumirea de mecanisme de actionare.
Avantaje:
 cresterea productivitatii;
 reducerea efortului fizic depus de muncitor;
 realizarea de forte constant de stranger ce pot fi controlate usor in timpul prelucrarii;
 se realizeaza presiuni de lucru ridicate si, deci forte de actionare mari;
 comanda comoda rapida si centralizata.

Dezavantaje
 constructie complicata;
 necisita personal calificat pentru asamblare;
 cost ridicat de achizitionare. [9]. Pag. 153-156.

A5.1.2.Alegerea tipului de actionare mecanizata

Se va alege pentru prinderea semifabricatului, ca tip de actionare mecanizara, actionarea


pneumatica.
Avantaje:
 realizeaza forte constant de stranger, a caror valoare poate fi usor contolata in tot timpul
prelucrarii;
 motoarele si aparatele care intra in structura instalatiilor de actionare pneumatic sunt, in
cea mai mare parte parte, normalizate;
 aerul comprimat care a lucrat in motoarele pneumatice, poate fi utilizat pentru curatirea
aschiilor de pe dispozitiv
 realizeaza presiuni de lucru ridicate, deci forte de actionare mari, la dimensiuni de gabarit
mici ale motoarelor;
 realizand forte de actionare suficient de mari, aceste se pot transmite direct la
mecanismele de strangere ale dispozitivelor, fara utilizarea unor mecanisme intermediare
de amplificare;
 realizand forte de actionare mari, se poate utilize la strangerea simultana a unui
semifabricat in mai multe puncte sau a mai multor semifabricate in caelsi dispozitiv;
 reducerea efortului depus de muncitor;
 cresterea productivitatii prelucrarii;
 comanda comoda, rapida si centralizata.
Dezavantaje:
 sectiile trebuie sa dispuna de statii de compresoare si retele de aer comprimat;
 cost ridicat al instalatiilor;
 constructie complicata;
 necesita personal calificat pentru asamblare. [9]. Pag. 156-157.
A5.1.3. Alegerea variantei de actionare

Actionarea pneumatic reprezinta un mod de actionare mecanizata, caracterizat prin aceea


ca forta de actionare este realizata de aerul comprimat ce apasa asupra pistoanelor sau
membranelor unor motoare cunoscute sub denumirea de motoare pneumatic.
Avataje:
 realizeaza forte constant de strangere, a caror valoare poate fi usor contolata in tot timpul
prelucrarii;
 motoarele si aparatele care intra in structura instalatiilor de actionare pneumatic sunt, in
cea mai mare parte parte, normalizate;
 aerul comprimat care a lucrat in motoarele pneumatice, poate fi utilizat pentru curatirea
aschiilor de pe dispozitiv;
 reducerea efortului depus de muncitor;
 cresterea productivitatii prelucrarii;
 comanda comoda, rapida si centralizata.
Dezavantaje:
 cost ridicat de achizitionare. [9]. Pag. 156-157.

A5.1.4. Stabilirea schemei de actionare

Intrucat schema optima de strangere la care se mai adauga schema optima de strangere
sau/ si de orientare-pozitionare si strangere se poate numi schema de strangere dezvoltata, se mai
poate numi schema de strangere, se mai poate spune ca schema de actionare va pleca de la
schena optima de strangere dezvoltata la care se adauga componentele/ elementele structurale de
actionare.
Schema de actionare poate fi:
 dezvoltata, atunci cand contine toate componentele, sau conform descrierii erarhice, cand
constituie reprezentarea solutiei tehnice;
 simplificata, cand contine doar un motor de actionare si sursa de energie sau, conform
descrierii ierarhice cand constituie reprezenrarea operatiei fizice;
 ultrasimplificata, cand contine doar mororul de actionare sau, conform descrierii
ierarhice, cand constituie tot reprezentarea operatiei fizice.
Schemele de actionare contin schemele de strangere la care se mai adauga o serie de
elemente ce caracterizeaza sistemul de actionare si anume:
 forma elementelor structurale ale mecanismelor de strangere sau de centrare si stranger;
 directia si sensul, punctului de aplicatie al fortelor de actionare;
 directia, sensul si punctul de aplicatie al reactiunilor si al fortelor de frecare dintre
diversele suprafete ale elementele structural ale mecanismului de stranger sau de centrare
si strangere;
 elemente geometrice necesare calculului fortelor de actionare.
Fig.5.4. Schema de actionare a dispozitivului tehnologic:
Schema element structural de
Denumire Rol functionl Sursa bibliografica
actionare
Servesc la alimentarea neintrerupta a tuturor
Acumulator motoarelor pneumatice la reteau principala si la [10]. Pag. 309.
micsorarea variatelor de presiune.
Asigura condensarea vaporilor de apa si acizi si
Filtru de aer [10]. Pag. 309.
retinerea impuritatilor.
Regulator de
Servesc la stabilirea presiunii nominale de lucru. [10]. Pag. 309.
presiune

Manometru Servesc la controlul presiunii [10]. Pag. 309.

Ungator de aer Ungerea suprafetelor cilindirlor si tijelor [10]. Pag. 329.

Servesc la intreruperea alimentarii motoarelor


Releu de presiune [10]. Pag. 310.
electrice de actionare a MU.

Permite sa circule aerul numai de la retea spre


Supapa de sens [10]. Pag. 310.
motorul pneumatic
Servesc la comanda satrangerii slabirii pieselor,
Distribuitor acestea permitand dirijarea succesiva a aerului [10]. Pag. 311.
comprimt in camerele de lucru ale MP.

Asigura transformarea energiei aerului comprimat


Motor pneumatic [10]. Pag. 311.
in lucru mechanic util
F5.2. Proiectarea componenetelor schemeie de actionare

Contine urmatoarele activitati:

A5.2.1. Stabilirea variantelor de componente ce pot si utilizate

Pentru realizarea instalatiei de actionare vom folosi, tinand cont de indicatiile din
literatura de speialitate, urmatoarele elemente:
 motor pneumatic rotativ:
1. cu piston:
- cu simplu efect;
- cu dublu efect;
2. cu membrana:
- cu simplu efect;
- cu dublu efect; [10]. Pag. 321.
 distribuitor;
1. cu simpla actiune:
- cu robinet conic;
2. cu dubla actiune:
- cu robinet conic;
- cu sertar plan; [10]. Pag. 324.
 regulatoare de presiune:
1. cu piston;
2. cu membrana; [10]. Pag. 324.
 supapa de sens;
1. cu bile si cu arc;
2. cu plunjere si discuri cu inele de cauciuc; [10]. Pag. 327.
 relee de presiune:
1. cu piston;
2. cu membrana; [10]. Pag. 327.
 filtru separatoar de aer; [10]. Pag. 328.
 acumulator peneumohidraulic
 manometru;
 ungator de aer; [10]. Pag. 328.
 conducte;
 elemente de imbinare.
 manson;
A.5.2.2.Alegerea variantelor optime

Motor pneumatic liniar cu dubla actiune:

Distribuitor cu sertar plan:

[10]. Pag. 324. Fig.5.2


Regulator de presiune cu membrana:

1. membrana;
2. scaunul supapei;
3. supapa;
4. arcuri;
5. arc;
6. surub.

[10]. Pag. 325. Fig.5.25


Releu de presiune cu membrana:

1. membrana;
2. arc;
3. disc;
4. borne;
5. conductori;
6. plunjer;
7. surub.

[10]. Pag. 329. Fig.5.29


Filtru de aer:

1. inel;
2. clopot;
3. filtru;
4. sticla organica;
5. separator;
6. pahar.

[10]. Pag. 328. Fig.5.30


Ungator de aer:

1. corp;
2. tub;
3. pahar;
4. supapa;
5. teava;
6. bila;
7. varf conic.

[10]. Pag. 329. Fig. 5.31


Manometru:

Elemente de imbinare:

Racord cot cu inel taietor, intermediar:

[11]. pag.207. tab. 4.111.

Racord cot cu bucsa sferica:

[11]. pag.207. tab. 4.111.


Record cu inel frontal:

[11]. pag.208. tab. 4.111.

A5.2.4.Dimensionarea componentelor

Se vor alege din standarde sau se determina principalii parametrii geometrici ai


componenetelor schemei de actionare:
Motor cu piston cu dublă acţiune
D = 75mm – diametrul pistonului l = 25mm
d = 20mm l1 = 5mm
d1 = M14 B = 100mm
h1 = 130mm C = 70mm
H = 110mm H1 = 60mm
B = 12mm l2 = 12mm
L = cursa+50 L1 = cursa+65
Forţa Q la presiunea de 4daN/cm2 este:
Q = 157 [daN]
Ca = 6 mm
Filtru de aer: STAS 9723-74

a=20mm
b=7mm
h=145mm
h1=15.2mm
d1=60mm
Regulatoare de presiune: STAS 9583- Ungator de aer: STAS 958-74
74

H1=126mm (max)
h=26mm
D=74mm h=167mm
D1=54mm h1=118mm
d1=60mm
b=78mm
Distribuitor cu sertar plan:

D=115mm
L=95,5mm
d1=11mm
d2=5mm
l=48,5mm
Releu de presiune:
h=148mm
h1=44,5mm
h2=106,5mm
h3=26mm
d=97,5mm
d1=40mm
d2=72mm
Supapa de sens: STAS 10510/1-76

l=55,5mm
s=24mm
d=28mm
Racord cot: STAS 11018-78

Racord cu inel frontal: STAS 11018-78

Manometru:
A.2.5.Alegera ajustajelor, tolerantelor si valorile limita admisibila
Ajustaje piston-cilindru: H8/l8
Tijă-capac: H7/f8
Rugozităţi cilindru şi tije: Ra = 0.2-0.4 μm
Rugozităţi:
– suprafeţe active plane: – înainte de rectificare Ra  125m
– după rectificare: Ra  0,2  6.3m
– cilindrice: Ra  0,4  1.6m
– suprafeţele găuri şuruburi de fixare: Ra  25m
E6. PROIECTERAEA CELORLALTE ELEMENTE MECANICE. COMPONENTE
ALE DISPOZITIVULUI

Corpul dispozitivului

Corpurile reprezintă una din categoriile importante de elemente de dispozitive, care


reunesc intr-un tot, celelalte elemente ale dispozitivelor şi preiau toate forţele ce apar atât în
procesul fixării cât şi în cel al prelucrării. Forma, dimensiunile şi complexitatea corpurilor
dispozitivelor sau de metoda de asamblare a motoarelor pe corpurile dispozitivelor, dar şi de
soluţia de realizare.

Materiale şi soluţii tehnologice pentru realizarea corpurilor dispozitivelor

Materiale utilizate în mod curent la realizarea corpurilor dispozitivelor sunt fonte cenuşii,
oţelurile carbon obişnuite, aliaje de Al şi unele materiale plastice, iar ca soluţii tehnologice se
utilizează turnarea, forjarea, asamblarea.

a) Turnarea din fontă: se justifică tehnic şi economic când se cer corpuri mai
complexe, când se cere executarea unui număr mare de corpuri de acelaşi tip, şi când se cer corpuri
rezistente si rigide.
b) Forjarea din oţeluri carbon obişnuite: poate fi utilizată la realizarea corpurilor de
dimensiuni mici şi simple.
c) Asamblarea din elemente normalizate sau de construcţie specială: se recomandă
pentru corpurile de dimensiuni relativ mici şi formă relativ simplă.
Elemente pentru orientarea şi fixarea dispozitivelor pe capetele arborilor principali ai
m.u.

Pentru orientarea dispozitivelor pe capetele arborilor principali se utilizează următoarele


elemente de orientare: suprafeţe conice exterioare, suprafeţe cilindrice exterioare sau interioare,
combinate cu suprafeţe plane sau două suprafeţe conice coaxiale opuse ale corurilor dispozitivelor.

Fixarea dispozitivelor de capătul arborelui principal se face cu o serie de elemente cum


sunt: şuruburi, tije filetate şi piuliţe, rozete, speciale filetate.

Elemente pentru ridicarea şi transportul dispozitivelor

Pentru ridicarea şi transportul dispozitivelor grele cu ajutorul instalaţiilor de transport


uzinal, în corpurile acestora se prevăd o serie de elemente cum sunt: urechi, ochiuri, cârlige, capuri
şi mânere.

a) Cârlige fixate prin turnare: se utilizează la sarcini sub 11.000 daN


b) Cârlige fixate prin şuruburi în cazul corpurilor din oţel l sarcini de 6000 daN
c) Cepuri fixare prin turnare
d) Cepuri fixare prin şuruburi
e) Cepuri fixare prin filete

Elemente şi mecanisme pentru fixarea dispozitivului sunt suruburile (8 bucati)

STAS 5144/82
d1 = 28 mm
d = 24 mm
k = 10 mm
b = 20 mm
l = 40 mm
E.7. VERFICAREA REZISTENTEI SI RIGIDITATII DISPOZITIVULUI

Stringere cu mecanism cu parghii si excentric


S=489daN;

𝐾∙𝑃 2,8∙489
S=𝑧∙µ = =2282[daN]
𝑎 3∙0,2

Verificarea condiţiei la rezistenţă la strivire a suprafeţelor de orientare şi strângere:


𝑆𝑖 489
= =0,104 [daN/mm2]
𝐴𝑜𝑖 55∙85

1, 28daN / mm2  Pa  10daN / mm2

a  0, 2
t  0, 2
z 3
k  coeficient de siguranţă
k  k0  k1  k2  k3  k4  k5  k6
k  1,5 1.2 1, 2 111,3 1
k  2,8
P  389,55
M e  548,1

Diametrul tijei se determină din solicitarea de încovoiere şi se verifică la forfecare şi strivire.

3 16∙𝐹∙ℎ
𝑑 t= √ 𝜋∙𝜎 =15,76 mm luam dt=16 mm.
𝑎𝑖

- strivire
𝐹 489
- 𝜎𝑠 =𝑑 ∙ℎ=16∙30=2,71 N/mm2 <60N/mm2
𝑡
E.8. ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA A DISPOZITIVULUI

Spre deosebire de studiul tehnico-economic care se efectuiaza inaintea proiectarii


propriuzise, analiza tehnico econolica se efectuiaza dupa elaborarea desenului de ansambl, adica,
practic, dupa terminarea proiectului dispozitivului.

Analiza tehnica
Se rezuma, la verificarea pozibilitatilor de a obtine precizia caruta la utilizarea
dispozitivului proiectat, prin compararea preciziei probabile care se poate obtine cu dispozitivul
proiectat, cu precizia cruta la operatia respectiva de prelucrare, cintrol, asamblare, etc.
La determinarea preciziei probabile se au in vedere toate abaterile specifice operatiei
respective, pentr fiecare conditie de precizie.
Proiectantul de dispozitive trebuie sasi concentreze atentia asupra analizei si evaluarii
abaterilor erorilor introduse de dispozitiv, pentru a putea lua masurile constructive si de executie,
in vederea asigurarii preciziei de prelucrar, control, asamblare, impusa de operaia respectiva.
Abaterile deorientare pozitionare si de stringere au fost deja, determinate, iar celelalte abateri,
daca, nu au fost stabilite in E4 vor fi stabilite acum.
Daca conditia de precizie nu este satisfacuta se analizeazaabaterile introduse de dispozitiv
si se cauta solutiile pentru asigurarea conitiilor de prelucrare, control masurare. Precizia fiid
asigurata in cazul nostru se poate trece la analiza economica.
Analiza economica
Consta in verificarea conditiei de rentabilitate economica a prelucrarii, controlului sau
asamblarii cu dispozitivul proiectat. Aceasta entabilitate se poate aprecia pe baza unor indicatori si
sau indici economici.
In cadrul proiectului de an se va determina procentul de crestere a productivitati munci ca
urmare a echiparii cu dispozitive pm
NT 0  NT 1
pm  100%
NT 1
In care NT 0 este norma de timp necesara realizarii operatiei cu elemente si mecanismele
din dotarea masini-unelte si NT 0 =12 min iar NT 1 este norma de timp necesara realizarii operatiiei
cu ajutorul dispozitivului proiectat si este egala cu 8 min:
12−10
𝑝𝑚 = ∙ 100%=20%
10
O conditie este ca NT 0 > NT 1
Aceasta se realizeaza prin urmatoarele cai principale:

- Eliminarea sau reducerea operatiilor de trasare

- Eliminarea sau reducerea timpilor ajutatori, pentru verificarea poztiei suprafetelor de


prelucrat, in raport cu masina-unealta si cu scula unealta
- Reducerea timpilor ajutatori pentru slabirea pieselor

- Reducerea timpilor de baza

Conditia de rentabilitate a introducerii unui dispozitiv poate sa fie pusa sub forma:
𝐸 ∙ 𝑁𝑎 >𝑄𝐷 iar economiile anuale se pot calcula cu relatia:
𝐸𝑎 =𝐸 ∙ 𝑁𝑎 -𝑄𝐷 = 8940 𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐,
In care:- E-eficienta economica(economca in lei/buc.); 𝑁𝑎 -programul anual de
fabricatie(buc./an);𝑄𝐷 - cheltuielile anuale(lei/an) ocazional de introducerea si exploatarea
dispozitivelor considerate.
Programul anual de fabricatie 𝑁𝑎 reprezinta una din datele initiale de proiectare, iar
eficienta economica E se poate calcula cu o relatie de forma:
𝐶 𝐶
E=(1+0,01∙ 𝐾𝑟 )∙[𝑁𝑇1 (𝑅1 + 𝐷1 + 𝐸1 ) − 𝑁𝑇2 (𝑅2 + 𝐷2 + 𝐸2 )]=0,3.
1 2
In care : 𝐾𝑟 -coeficientul cheltuielilor de regie ale sectiei de fabricatie in care se introduc
dispozitivele analizate: 𝐾𝑟 =250;
𝑁𝑇1 , 𝑁𝑇2 -norme de timp pe operatie inainte si dupa introducerea dispozitivelor analizate;
𝑅1 , 𝑅2 -retributiile tarifare orare ale muncitorilor ;

T pi
NT   Top  Tdl  Tir  12.92 min
n

Top  t b  t a

Tdl  t dt  t do  5.1

Tir  Ton  Tio  5.4

t a  t a1  t a2  t a3  t a4  t a5  1.15
Tpi – timp pentru pregătire-încheiere – 13min

n – numărul pieselor din lotul optim de fabricaţie - X

l  l1  l 2
tb – timp de bază – t b   i  0.94 min
sn

ta1 – timp ajutător pentru prinderea-desprinderea piesei

ta2 – timp ajutător pentru comanda maşinii


ta3 – timp ajutător pentru măsurători la luarea aşchiilor de probă

ta4 – timp ajutător pentru evacuarea aşchiilor

ta5 – timp ajutător pentru măsurători de control

tdt – timp pentru deservire tehnică

tdo – timp pentru deservire organizatorică

Ton – timp pentru odihnă şi necesitaţi fiziologice


E.9.ELABORAREA INSTRUCTIUNILOR DE EXPLOATARE SI A NORMELOR
DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

1.Denumirea dispozitivului: DISPOZITIV DE ORIENTARE POZITIONARE SI


STRINGERE CU MECANISM PARGHII SI EXCENTRIC.

2.Dispozitivul are ca destinatie prelucrarea unei piese cilindrice pe o masina de frezat FU 36x140,
iar programul anual de productie este de 30000 buc/an.

3.Date tehnice :

- precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03) ;

- precizia de reglare a celor doua scule este ridicata ;

- numarul pieselor prinse este de o piesa ;

5. Instructiuni de transport.

Mecanismul de transport este amplasat intr-o cutie special construita pentru acesta si va fi
legat cu balot. Partile active vr fi acoperite cu o pelicola de unsoare speciala sau prin invelirea lor
cu o hirtie impregnata cu diverse grasimi.

6.Instructiuni de conservare :

Dispozitivul trebuie ferit de lovituri, deteriorari, oxidari prin invelirea partlor active vr fi
acoperite cu o pelicola de unsoare speciala sau prin invelirea lor cu o hartie impregnata cu diverse
grasimi.

7. Instructiuni de depozitare.

Este necesar un spatiu lipsit de umezeala, de admofera nociva , de praf . Depozitarea


trebuie sase fac ape rafturi, in sertare, rafturi sau cutii speciale.

8. Instructiuni de instalare.

Mecanismul va fi amplasat pe masina de frezat FU 36x140, fiind prins cu suruburi de masa


masini, in canalele in T.

9. Instructiuni de reglare.

Pentru reglare se vor folosi piese-model sau etalon.


10. Lista pieselor care sunt supuse uzurii intense si termenile de inlocuire.

Tija care actioneaza mecanismul trebuie verificata frecvent pentru a nu avea fisuri sau
lovituri care pot duce la accidente si distrugerea dispozitivului. Aceasta se va verifica o data la 30
zile lucratoare.

Parghiile dispozitivului se vor verifiva o data la 30 de zile si se vor repara, reconditiona sau
inlocui sau in cazul in care pe partea activa a acestor parghiile sunt lovituri sau orice alte
distrugeri.

Suruburile cu care sunt prinse parghiile mecanisului se vor schimba o data la 60 de zile
lucratoare.

11. Norme de tehnica securitatii muncii la lucrul cu dispozitivul

Piesele de prelucrat si cele prelucrate sa fie depozitate corect pe stelaje, mese, in dulapuri, lazi

- Sa se verifice prinderea (orintarea-pozitionarea si stringerea) corecta a piesei in dispozitiv.


- Sa se controleze periodic presiunea subsistemelor, subansablurilor de actionare pneomatica
- Sa se verifice functionarea aparatelor de siguranta ale subsistemelor/subansamblurilor de
actionare de mai sus pentru evitarea aceidentelor in cazul intreruperi alimentari cu aer comprimat.

- La actionarea pneumatica cind se utilizeaza aerul comprimat pentru curatirea


dispozitivului, aceasta trebuie facuta cu masina-unealta oprita

- Nu se vor folosi dispozitive ce au depasit gradul de uzura prescris, constatat, la rparatiile


periodice. Aceste dispozitive trebuie introduse in reparatii sau casare.

- Sa se utilizeze ecrane de protectie impotriva lichidului de ungere precum si a aschiilor care


pot sari de la procesul de prelucrare.

- Sa nu se actioneze in apropierea partilor in miscare ale mecanismelor dispozitivului si ale


masinii-unelte

- Sa se curate bine dispozitivul de aschii


- Sa nu se porneasca dispozitivul daca nu este cunoscut.
- Muncitorul nu trebuie sa aiba sub picioare ulei, lichid de racire ungere, aschii, bucati de
maerial. Sa se supravegheze starea imbracamintei deoarece salopetele si halatele descheiate si
parul lung despletit rezinta pericol de acidentare

- Locul de munca sa fie corect iluminat


- Avariile de orice natura, in timpul lucrului, trebuie aduse la cunostinta maistrului sefului de
sectie pentru a se lua masuri urgente

- Sa se cunoasca regulele de baza pentru a da un prim ajutor accidentatului. Accidentatul va


fi transportat imediat la punctul sanitar sau dispensar.

- Muncitorii sa fie instruiti in probleme de tehnica securitatii muncii


- Maistrul trebuie sa faca muncitorilor instructajul individual referitor la utilajul la care se va
lucra

- Instructajul
de protectie a munci se va repeta la intervalele indicate de instructiuni,
completindu-se, de fiecare data, fisa de instructaj

- Sa fie afisate la locuri vizibile, dispozitiile legale si instruciunile de tehnica securitatii


muncii
E.10. ELABORAREA DESENULUI DE ANSAMBLU AL DISPOZITIVULUI

Desenul de ansamblu se va face pe o plansa de format A1, avind urmatoarele componete:


Schema nstalatiei pneomatice, desenul motorului, desenul dispozitivului de orientare-pozitionare si
stringere, desenul piesei la scara 1:1
Bibliografie

1. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 1. Note de curs. U. T. „Gh. Asachi“ Iaşi, Facult.
Constr. de Maş., Specializ. Tehnol. Constr. de Maş., 2006-2007.

2. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 2. Note de curs. U. T. „Gh. Asachi“ Iaşi, Facult.
Constr. de Maş., Specializ. Tehnol. Constr. de Maş., 2007-2008.

3. GOJINEŢCHI N. şi GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn. Iaşi,


1983.

4. GHERGHEL N., Construcţia şi exploatarea dispozitivelor, vol. 1 - 2, Inst. Politehn. Iaşi,


1981.

5. VASII-ROŞCULEŢ Sanda, GOJINEŢCHI N., ANDRONIC C., ŞELARIU Mircea,


GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor. Bucureşti: Ed. Did. şi Pedag., 1982.

6. TACHE Voicu, UNGUREANU I., BRĂGARU Aurel, GOJINEŢCHI N., GHERGHEL N.,
MARINESCU I., ŞUTEU Virgil, DRUŢU Silvia, Construcţia şi exploatarea dispozitivelor.
Bucureşti: Ed. Did. şi Pedag., 1982.

7. STĂNESCU I. şi TACHE Voicu, Dispozitive pentru maşini-unelte. Proiectare, construcţie.


Bucureşti: Ed. tehn., 1969.

8. STĂNESCU I. şi TACHE Voicu, Dispozitive pentru maşini-unelte. Proiectare, construcţie.


Bucureşti: Ed. tehn., 1979.

9. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru
maşini-unelte. Bucureşti: Ed. tehn., 1985.

10. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Proiectarea dispozitivelor pentru maşini-
unelte. Bucureşti: Ed. tehn., 1995.

11. BRĂGARU Aurel, Proiectarea dispozitivelor, vol. I. Teoria şi practica proiectării schemelor
de orientare şi fixare. Bucureşti: Ed. tehn., 1998.

12. TACHE Voicu şi BRĂGARU Aurel, Dispozitive pentru maşini-unelte. Proiectarea


schemelor de orientare şi fixare a semifabricatelor. Bucureşti: Ed. tehn., 1976.

13. BRĂGARU A., PĂNUŞ V., DULGHERU L., ARMEANU A., SEFA-DISROM. Sistem şi
metodă. Vol. 1. Teoria şi practica proiectării dispozitivelor pentru prelucrări pe maşini-
unelte. Bucureşti: Ed. tehn., 1982.
14. STURZU Aurel, Bazele proiectării dispozitivelor de control al formei şi poziţiei relative a
suprafeţelor în construcţia de maşini. Bucureşti: Ed. tehn., 1977.

15. GHERGHEL N. şi SEGHEDIN N., Proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iaşi:


Tehnopress, 2002.

16. GHERGHEL N. şi SEGHEDIN N., Concepţia şi proiectarea reazemelor dispozitivelor


tehnologice. Iaşi: Tehnopress, 2006.

17. GHERGHEL N. şi GOJINEŢCHI N., Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1.


Analiza temelor de proiectare. Informarea iniţială. Stabilirea datelor iniţiale. Stabilirea
soluţiilor de ansamblu ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992.

18. GHERGHEL N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor


optime de orientare în dispozitive. Inst. Politehn. Iaşi, 1992.

19. GHERGHEL N., Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de


orientare ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992.

20. GOJINEŢCHI N. şi GHERGHEL N., Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 4.


Proiectarea sistemelor de stângere. Inst. Politehn. Iaşi, 1992.

21. NICULAE M., BOHOSIEVICI Cazimir, GIURCĂ Virgil, GAIGINSCHI Radu, ZUBCU
Victor, GHERGHEL N., Îndrumar pentru elaborarea studiilor tehnico-economice în
proiectele de diplomă. Inst. Politehn. Iaşi, 1983.
22. PLAHTEANU Boris, BELOUSOV Vitalie, CARATA Eugen, CHIRIŢĂ C., COZMÎNCĂ
Mircea, DRUŢU Costache, GHERGHEL N. ş.a. Îndrumar pentru activitatea de cercetare-
proiectare şi întocmire a proiectului de diplomă. Maşini-unelte, scule, echipamente de
prelucrare şi control. Vol. 1 - 3. Inst. Politehn. Iaşi, 1989.
23. OLTEANU Remus şi VALASA Ioan, Atlas de dispozitive de precizie pentru strunjire,
găurire, frezare. Bucureşti: Ed. tehn., 1992.