Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Histrionicii percep lumea prin propriul lor filtru dramatic, colorat, dar imprecis si
extraemotional. Cand sunt rugati sa ofere o descriere, pot raspunde prin cuvinte care denota
incarcatura emotionala exagerata: ’’I just love it!’’, ’’It’s too cute!’’, ’’I can’t stand her!’’ ‚’’I
felt like I would die!’’.
Foarte rar sunt informatii care ajung sa fie procesate in adancime sau profunzime. De fapt,
histrionicii nu se prea concetreaza, contempleaza, reflecta sau realizeaza experimente
comportmentale. Par ca le lepseste curiozitatea de baza in legatura cu lumea inconjuratoare.
Prefera sa igore detaliile fine si sa stocheze informatiile informatiile in categorii
suprageneralizate, cu legaturi slabe intre concepte si difuze.
Astfel, ignorand detaliile lumii in care traiesc, histrionicii favorizeaza aparitia mecanismului
de represie. Prin umare, favorizand formarea slaba a conexiunilor cognitive, acestia nu numai
ca apeleaza in principal la distragere atunci cand viata devine prea suparatoare, dar si sustin
tendinta disocierii in conditii de stres. Cei mai multi dintre noi, de exemplu, atunci cand
suntem confruntati cu o situatie problematica, fromulam diferite strategii si mai apoi invatam
ceva in urma oricarui esec,pana cand problema este rezolvata.
In schimb, histrionicii de cele mai multe ori doar renunta sustinand ca este prea greu. Pot
deveni iritati sau exprimand oboseala. Cocentrarea pe rezolvarea problemei poate parea
plictisitoare sau incongruenta cu imaginea lor despre sine. Din punctul de vedere al istoriei de
viata, histrionicii au invatat ca rezolvarea problmelor nu este ceva necesar intrucat eforturile
lor nu au fost oricum rasplatite in mod consecvent si in raport fix, ci variabil. De asemenea,
un alt motiv pentru care ar putea sa renunte la a incerca sa rezolve problema aparuta este lipsa
background-ului informational. Astfel, ei au invatat ca este mult mai eficient pentru ei sa
solicite ajutorul celor din jur.
Totodata, situatiile care necesita informatii substantiale achizitionte a priori sunt evitate,
astfel limitand asemnificativ expunerea lor la orice fel de provocare intelectuala
simnificativa.
Si ca ultima consecinta a acestui stil de abordare cognitiva a mediului incojurator este chiar
lipsa cunoasterii personale. Persoanele histrionice foarte rar isi dezvolta o identitate bine
formatat, calificata si bazata pe principii care sa se continue cu scopuri pe termen lung si un
plan de viitor bine detaliat.
Terapia cogntiviva contemporana, mai exact Beck et al., Fleming (1990, p. 215) atrag atentia
asupra faptului ca persoanele histrionice cred cu tarie faptul ca ’’I am inadequate and unable
to handle life on my own’’, prin urmare acestia cauta modalitati prin care ii pot persuada pe
cei din jur ca sa aiba grija de ei. Histrionicii i-au initiativa in a solicita atentia si in a atrage de
partea lor pe acele persoane candidat la a avea grija de ei. De asemenea, cauta sa ii controleze
pe cei care, cred ei, le ’’controleaza’’ destinul. Prin urmare, personale histrionice fac tot
posibilul sa se faca atractive si dorite si sunt devastate cand acest lucru nu se intampla sau
chiar si daca doar sunt ignorati.
Histrionicii nu raman distanti si superiori celor din jurul lor, insa, inschimb, solicita de la
acestia un flux continuu de adorare si aprecieri.
Credintele centrale ale histriionicilor sunt intens negative. Acestea sunt variante a : ” Sunt
neatractiv”, ”Am nevoie ca ceilalti sa ma admire pentru ca eu sapot fi fericit”. Credintele
compensatoare, prin urmare, sunt ”Sunt o persona foarte usor de iubit, interesanta si
distractiva” si ”Oamenii exista pentru a ma admira si pentru a-mi indeplinii cerinele”.
Credintele conditionate, careprovin din cele centrale, includ notiuni precum ”Dca nu pot
captiva oamenii, sunt un nimeni”, ”Daca nu pot captiva oamenii, acestia ma vorparasi” si
”Daca nu pot captiva oamenii, sunt neajutorat”.
Ulterior, histrionicii actioneaza pe baza emotiilor, chiar siatunci cand reflectia le-ar servi mult
mai bine, plang cand sunt tristi sau fac crize cand sunt furiosi.
Perspectiva interpersonala
Deoarece persoanele histrionice sunt de cele mai multe ori ignorate de catre figurile
parentale, acestia au, pur si simplu, mai putine reflectii pe care sa le internalizeze, iar cele pe
care le fac sunt centrate pe exagerarea rolurilor de gen. Luand in considerare o astfel de
istorie de viata, dezvoltarea unei identitati de sine slab conturata este de inteles. Aceasta nu
include, prin urmare, nici emotiile de baza sau abilitatea de a asimila sau transforma
impulsurile, lasandu-i pe histrionici vulnerabili la disocieri si fragnentari ale sinelui cand se
regasesc in conditii de stres intens sau anxietate. Ca rezultat persoanele histrionice nu doar ca
se simt ”goale” pe dinautru; ele chiar sunt. Mesajul interactiunii interpersonale pe care il
percep histrionicii este o stima de sinezdrobitor de scazuta: ”You are ignored because you
deserve to be ignored, because you do not merit more, and to merit more, you will have to try
very, vry hard.” In acest caz, sexualiatea lor reprezinta o compensare care functioneaza ca
modalitate de a-i controla pe cei de care depind.