Raportde Securitate

S.C. VIROMET S.A.
VICTORIA
RAPORT DE SECURITATE MODIFICAT
editia 2, iulie 2013, revizia 0
RAPORT DE SECURITATE
MODIFICAT
VOLUMUL PRINCIPAL
pentru
S.C. VIROMET S.A. VICTORIA
Beneficiar: S.C. VIROMET S.A. VICTORIA, Judetul BRASOV
Elaboratorul lucrarii: S.C. H&S ECO CONSULT S.R.L. SIBIU
Editia 2, iulie 2013, revizia 0
1
FOAIE DE SEMNATURI
ELABORATOR/EVALUATOR/AUDITOR ATESTAT:
S.C. H&S ECO CONSULT S.R.L.
Prestator servicii
Nume Functia Data Semnatura
asistenta tehnica
S.C. H&S ECO Responsabil
Ing. Rodica NEDELCU
CONSULT S.R.L. lucrare
Colaborator
lucrare
Ing. Daniela Leopold PFA
(selectare
scenarii)
APROBAT BENEFICIAR,
Societate/
Nume Functia Data Semnatura
Departament
Director
Ing. George COLCEA S.C. VIROMET S.A.
General
Director
Ing. Traian BORHA S.C. VIROMET S.A.
Tehnic
Sef
Ing. Ciprian TETIU S.C. VIROMET S.A. Departament
CM
2
Tabelul actualizarilor si reviziilor
Data Capitolul, pagina Persoana autorizata

Nr. Editia
Actualizarii actualizate care a efectuat Descrierea modificarii
crt. nr.
/revizuirii /revizuite operatia/semnatura
3
CUPRINS
Volumul principal
Foaia de capat 1
Foaia de semnaturi 2
Tabelul actualizarilor si revizuirilor 3
Cuprins 5
Introducere 7
I. Informatii asupra sistemului de management si asupra organizarii 8
amplasamentului cu privire la prevenirea accidentelor majore
I.A. Politica de prevenire a accidentelor majore 8
I.A.1.Obiective ce se doresc atinse in procesul de prevenire si
control a accidentelor majore 8
I.A.2.Principiile de actiune referitoare la controlul asupra pericolelor
de accident major 9
I.B. Sistemul de management al securitatii 14
I.B.1 Organizare si personal 14
I.B.2. Identificarea si evaluarea pericolelor majore care rezulta
din operarea normala si anormala 20
I.B.3. Controlul operational 35
I.B.4. Managementul pentru modernizare 45
I.B.5. Planificarea pentru situatii de urgenta 45
I.B.6. Mijloace folosite in cadrul obiectivului in caz situatii de
urgenta 48
I.B.7. Monitorizarea performantei 70
I.B.8. Audit si revizuire 72
II. Prezentarea mediului in care este situat amplasamentul 73
II.A. Descrierea amplasamentului si a mediului acestuia, inclusiv
localizarea geografica, conditiile meteorologice, geologice,
hidrografice, populatia zonei. 73
II.A.1 Pozitia geografica si harta topografica 74
II.A.2 Vecinatati 76
II.A.3 Date meteorologice 77
II.A.4 Date geologice si hidrografice 78
II.A.5 Teritorii ecologice special ocrotite 80
II.B. Identificarea instalatiilor si a altor activitati de pe amplasament care
ar putea prezenta un pericol de accident major. 82
II.C. II.C.2. Factori de risc 86
II.D Descrierea populatiei zonei (numar, structura, vulnerabilitate,
aglomerari prezente, de tipul celor din scoli, spitale) susceptibil a fi
afectate 88
III. Descrierea instalatiei 90
III.A. Descrierea activitatilor si a produselor principale apartinand acelor
parti ale amplasamentului care au importanta din punct de vedere
al securitatii,surselor de riscuri de accidente majore si a conditiilor
in care un astfel de accident major se poate produce, precum si 90
masurile preventive propuse
4
III.A.1. Descrierea activitatilor si a produselor principale 90

III.A.3. Descrierea infrastructurii si activitati anexa 91
III.A.4. Descrierea surselor de riscuri de accidente majore, a
conditiilor in care un astfel de accident major se poate
produce si a masurilor de prevenire 94
III.B. Descrierea proceselor si a metodelor de operare 94
III.C. Descrierea substantelor periculoase 95
III.C.1 Inventarul substantelor periculoase 95
III.C.2 Caracteristicile fizice, chimice, toxicologice,
ecotoxicologice 106
III.C.3 Indicarea pericolelor imediate si pe termen lung
pentru om si mediu 117
III.C.4 Comportamentul fizic si chimic in conditii normale
de utilizare si/sau in conditii previzibile de
accident 136
III.D. Descrierea cerintelor de siguranta in functionare si fiabilitate 145
la proiectarea, constructia, exploatarea si intretinerea
oricarei instalatii, unitati de stocare, echipament si
infrastructura legata de exploatarea acesteia si care prezinta
pericole de accidente majore in interiorul obiectivului
IV. Identificarea si analiza riscurilor de accidente si metodele de 147
prevenire
IV.A. Descrierea scenariilor posibile de accidente majore.
probabilitatea producerii sau conditiile in care acestea se
produc, inclusiv un rezumat al evenimentelor care pot juca un
rol in declansarea oricaruia dintre aceste scenarii, fie ca
aceste cauze sunt interne sau externe pentru instalatie si
metodele de prevenire 147
IV.A.1. Definirea riscului si cuantificarea acestuia 148
IV A.2. Metodologia abordata pentru analiza riscurilor
industriale ce implica substante periculoase 157
IV.A.3. Descrierea scenariilor posibile de accidente majore si
probabilitatea producerii lor 161
IV.A.4. Evaluarea riscului 162
IV.B. Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor
accidentelor majore identificate, descrierea parametrilor
tehnici si a echipamentului utilizat pentru siguranta
instalatiilor, pentru fiecare scenariu in parte 186
V. Masuri de protectie si de interventie pentru limitarea 189

consecintelor unui accident major
V.A. Descrierea echipamentului instalat pe amplasament pentru
limitarea consecintelor accidentelor majore 189
V.B. Organizarea alertei si a interventiei 189
V.C. Descrierea resurselor ce pot fi mobilizate interne si externe 190
VI. Efectul de domino 191
VII. Concluzii privind scenariile propuse 203
VIII. Informatii necesare, care sa permita autoritatilor competente 205
luarea de decizii privind amplasarea sau extinderea altor
activitati in zona obiectivului
5
activitati in zona obiectivului

IX. Recomandari 213
X. Rezumatul elementelor cuprinse in prezentul raport de
securitate, demonstrarea respectarii cerintelor Art. 10, HG
804/2007 privind controlul asupra pericolului de accident major
in care sunt implicate substante 214
XI. Masuri tehnice propuse de titularul activitatii pentru
imbunatatirea managementului securitatii 223
VOLUMUL DE ANEXE
Anexa nr. 1 – Modelarea accidentelor

Anexa nr. 2 - Analiza LOPA
Anexa nr. 4 – Planse modelare scenarii
Anexa nr. 5 - Lista INSTRUCłIUNI DE LUCRU, S.S.M., S.U. ŞI
PROTECłIA MEDIULUI
Anexa nr. 7 – Alte substante periculoase existente pe
amplasament care nu fac obiectul notificarii Seveso
Anexa nr. 8 – Schema simplificata a proceselor desfasurate pe
amplasament
Anexa nr. 9 - Fise tehnice de securitate
Anexa nr. 10 - Piese desenate
6
INTRODUCERE
Prezenta lucrare este Raportul de securitate modificat, respectiv Raportul de securitate
editia 2, iulie 2013, revizia 0 din care s-au eliminat informatiile confidentiale si s-a intocmit
conform art.14 alin.7 din HG 804/2007 cu modificarile ulterioare.
Documentele :
Raportul de securitate editia 2, iulie 2013, revizia 0, complet
si
Identificarea pericolelor: Metodologia Hazop , Metodologia Listei de verificare
pot fi consultate de publicul interesat la sediul SC Viromet SA,aleea Uzinei nr.8, or. Victoria,
jud.Brasov, Serviciul Tehnic, de luni pana vineri, intre orele 8-16.
Prezenta lucrare reprezinta revizuirea Raportului de securitate pentru S.C.VIROMET S.A. -
Victoria, editia 2 din iulie 2013, revizia 0. Lucrarea a fost intocmita tinand seama de prevederile
HG nr.804/2007, cu modificarile si completarile ulterioare – privind controlul activitatilor care
prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase si de
recomandarile unor ghiduri ghidului prezente pe site-urile Ministerului Mediului si Schimbarilor
Climatice, Inspectoratului General pentru SituaŃii de Urgenta (Twinning Project
RO/2002/IB/EN/02, Ghid pentru implementarea sistemului de management al securitatii in
contextul directivelor SEVESO).
In conformitate cu prevederile Art. 10 din H.G. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de
accident major in care sunt implicate substante periculoase, Raportul de securitate este
elaborat de titularul de activitate in scopul:
a) de a demonstra ca a identificat pericolele potentiale de accidente majore si ca au fost
luate masurile necesare pentru prevenirea unor astfel de accidente si limitarea
consecintelor acestora asupra sanatatii populatiei si mediului;
b) de a demonstra ca au fost incluse masuri adecvate de siguranta in proiectarea,
constructia exploatarea si intretinerea instalatiilor, unitatilor de stocare, echipamentului si
infrastructurii din interiorul amplasamentului, care prezinta riscuri de accidente majore;
c) de a demonstra ca planul de urgenta interna a fost elaborat, iar informatiile necesare
pentru elaborarea planului de urgenta externa au fost furnizate ISU, in vederea luarii
masurilor necesare in cazul producerii unui accident major;
d) de a asigura informatiile necesare autoritatilor publice competente la nivel regional si
judetean si autoritatilor publice locale responsabile cu planificarea amenajarii teritoriului,
pentru a le permite luarea deciziilor cu privire la amplasarea de noi activitati sau
dezvoltarea ulterioara in jurul amplasamentelor existente.
7
I. INFORMATII ASUPRA SISTEMULUI DE MANAGEMENT SI

ASUPRA ORGANIZARII AMPLASAMENTULUI CU PRIVIRE
LA PREVENIREA ACCIDENTELOR MAJORE
I.A. Politica de prevenire a accidentelor majore
În cadrul organizaŃiei S.C. VIROMET S.A. exista o politică de prevenire a accidentelor majore în
care sunt implicate substanŃe periculoase, autorizată de către top-managementul organizaŃiei.
Scopul politicii de prevenire a riscurilor majore si scopul Sistemului de management al securitatii
este de a implementa in cadrul intreprinderii prevederile legale pentru a se preveni accidentele
majore, iar in cazul producerii vreunui accident major, de a reusi, prin actiunile intreprinse,
minimalizarea impactul si a amplitudinii acestora.
Politica de prevenire a accidentelor majore este conceputa pe baza principiului actiunii
preventive si a conceptului de dezvoltare durabila astfel incat masurile tehnice de
securitate, fezabile economic, sa previna si sa limiteze consecintele utilizarii substantelor
periculoase asupra sanatatii populatiei si a mediului.
Politica de prevenire a accidentelor majore este compatibilă cu politica generală din domeniul
activităŃii organizaŃiei şi cu politicile altor ramuri de management, ca de pildă managementul
calităŃii sau al mediului.
I.A.1. Obiective ce se doresc atinse in procesul de prevenire si control a

accidentelor majore
Obiectivului global al politicii de prevenire a accidentelor majore la SC VIROMET SA este:

protectia lucratorilor, populatiei si mediului:
<<Declaratia privind politica de prevenire a accidentelor majore in care sunt implicate

substante periculoase>>, cod PS-MI-02-F09
In conformitate cu H.G. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care
sunt implicate substante periculoase S.C. VIROMET S.A. adopta politica de prevenire a
accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase, cu scopul de a asigura
apararea vietii si sanatatii angajatilor, protejarea mediului inconjurator si a valorilor materiale, pe
timpul producerii unor situatii de urgenta si restabilirea rapida a starii de normalitate.
S.C. VIROMET S.A. are implementat un sistem de management al sanatatii si securitatii
ocupationale conform SR OHSAS 18001:2008, integrat in sistemul de management al societatii,
care include structura organizatorica, responsabilitatile, practicile, procedurile, procesele si
resursele pentru determinarea si implementarea politicii de prevenire a accidentelor majore.
Politica de prevenire a accidentelor majore este conceputa pe baza principiului actiunii
preventive si a conceptului de dezvoltare durabila astfel inca masurile tehnice de securitate,
fezabile economic, sa previna si sa limiteze consecintele utilizarii substantelor periculoase
asupra sanatatii populatiei si a mediului.
Pentru realizarea politicii de prevenire a accidentelor majore se urmresc urmatoarele obiective:
- stabilirea responsabilitatilor personalului implicat in managementul pericolelor
majore la toate nivelurile organizatiei, prin fisele posturilor, manualul sistemului integrat
de management, procedurile de sistem si in planurile de situatii de urgenta.
- Identificarea nevoilor de pregatire a acestui personal si asigurarea pregatirii lui;
8
- Implicarea anagajatilor si, unde este cazul, a subcontractantilor de pe

amplasament;
- Identificarea si evaluarea pericolelor majore, care decurg din operarea normala si
anormala si stabilirea masurilor de prevenire cu scopul de a proteja personalului propriu
si al comunitatii locale si protejarea mediului;
- Planificarea pentru situatii de urgenta prin identificarea situatiilor de urgenta
previzibile, prin anaiza sistematica, pregatirea, testarea si revizuirea planurilor de urgenta
astfel incat sa raspunda unor astfel de situatii de urgenta si sa ofere pregatire specifica
personalului implicat, inclusiv subcontractori;
- Monitorizarea performantei prin evaluarea continua a indeplinirii obiectivelor
stabilite prin politica de prevenire a accidentelor majore si prin analiza sistemului de
managemnt al sanatatii si securitatii ocupationale;
- Efectuarea sistematica a auditurilor interne/inspectii interne pentru prevenirea
accidentelor cauzate de utilizarea substantelor periculoase, conform procedurilor.
Prin punereea in aplicare a acestei politici S.C. VIROMET S.A. se asigura ca ia toate masurile
de prevenire a accidentelor majore, in vederea protejarii sanatatii angajatilor, populatiei civile si
a mediului, cu respectarea legislatiei in vigoare.
Aceasta politica, impreuna cu Sistemul de Management Calitate-Mediu-Sanatate si Securitate

Ocupationala reprezinta un sistem viu, pe deplin sustinut de echipa de conducere si va fi
revizuita anual sau ori de cate ori este necesar.
I.A.2. Principiile de actiune referitoare la controlul asupra pericolelor de

accident major
Atingerea obiectivelor revine ca responsabilitate echipei manageriale (EM) care primeste
asistenta de la diferiti directori/coordonatori de departamente.
Sistemul de Management al Securitatii se bazeaza pe trei principii esentiale:
Integrarea in activitatile comerciale, prin intermediul activitatilor de control si al
responsabilitatilor trasate la toate nivelele si pentru toate aspectele, a activitatii cu
importanta critica pentru Securitate, Sanatate si Protectia Mediului.
Urmarirea factorilor de risc si a efectelor acestora in toate ariile de activitate si in
activitatile critice din punct de vedere al probabilitatii de producere a accidentelor majore,
prin Procesul de Management al Riscurilor si Efectelor (PMRE).
Managementul calitatii care include totalitatea operatiilor de planificare, executare,
verificare si monitorizare (prin ’actiune’ sau ’imbunatatire’) a activitatii pentru asigurarea
functionarii unui sistem viabil de operare zilnica.
Structura Sistemului de management al Securitatii este prezentata in Figura alaturata, iar
aspectele principale si elementele lor componente sunt prezentate in prezentul document.
Figura I.A.2 - Modelul Sistemului de Management al Securitatii
9
Angajamentul conducerii
Poitica si obiective
strategice
Organizare, Responsabilitati
Resurse, Standarde si Doc.
Procesul de Management
al risc
de riscurilor
Hazardsi and
efectelor
Effects
Planificare si Proceduri Actiuni Corective
Implementare Monitorizare
Actiuni Corective si
Audit imbunatatiri
Actiuni Corective
Analiza Management Imbunatatiri
Atingerea obiectivelor se va realiza prin:

• respectarea prevederilor legislative, obtinerea avizelor, autorizatiilor, adoptarea
sistemelor de management standardizate: Sistemul de Management de Mediu,
Sistemul de Management al Calitãtii, Sistemul de Management a Sãnãtãtii si
Securitãtii Ocupationale (Tabel I.A.1.1 Autorizari, licente si certificari)
• asigurarea securitatii in exploatare a echipamentelor tehnice;
• crearea si realizarea efectiva a unui sistem de control pentru respectarea cerintelor
securitatii tehnice si monitorizarea proceselor din societate;
• infiintarea, dezvoltarea si consolidarea structurilor cu rol in implementarea
prevederilor legislative privind prevenirea accidentelor majore in care sunt implicate
substante periculoase;
• asigurarea transparentei si informarii publice asupra politicii si actiunilor societatii in
acest domeniu;
• stabilirea responsabilitatilor pe scara ierarhica;
• instruirea si implicarea corespunzatoare a personalului;
• Implicarea personalului în toate acŃiunile care au drept scop îmbunătăŃirea securităŃii
şi sănătăŃii în muncă
Tabel I.A.2.1 Autorizari, licente si certificari:
S.C. VIROMET S.A. Victoria detine urmatoarele autorizatii:
10
Autorizatie/ Numar Activitatea/ substanta autorizata Organisme

certificare emitente
Autorizatie SB 50 / Instalatiile IPPC autorizate sunt : ARPM Sibiu
Integrata de 06.11.2006 Sectia Metanol:
Mediu Reactualiz. - Instalatia Metanol IV si Instalatia
21.11.2007, Metanol III;
valabila pana - Instalatia NG1000;
in 21.11.2017 Sectia Rasini:
- Instalatia Formol II, Formol II bis,
Formol III, Formol IV, Formol V;
- Instalatii pentru fabricarea
rasinilor ureo-formaldehidice, tip
URELIT;
rasinilor ureo-formaldehidice, tip
ADEZIV din clasa E1;
- Instalatii PRECONDENSAT
UF80, UF70;
rasinilor melaminice VIMEL;
- Instalatii pentru fabricare
intaritori;
- Instalatii pentru fabricare metilal;
- Instalatii pentru fabricare
hexametilentetramina;
- Instalatie producere apa
amoniacala;
- Instalatie producere
paraformaldehida;
- Instalatie pentru fabricarea
esterilor metilici vegetali;
Centrala termoelectrica (CET)
Depozit de deseuri industriale
nepericuloase (Batal)
Activitati direct legate tehnic:
- Receptia si depozitarea
materiilor prime (depozite materii
prime lichide si solide);
- Depozite de produse finite;
- Sector Mase Plastice;
- Instalatii de microproductie;
- Sectia Ape - Statia de epurare si
Sector Hidro;
Activitati anexe :
- Sector Electro-AMA;
- Sector Mecanic Intretinere;
- Sector transporturi;
- Departament Calitate Mediu;
- Activitati administrative;
- Dispensar uzinal;
- Serviciul intern de prevenire si
protectie.
11
Autorizatie SB 122 / Depozit Nou de deseuri industriale ARPM Sibiu

Integrata de 05.05.2011, nepericuloase – Batal NOU, celula I
Mediu valabila pana
in 05.05.2021
Autorizatie de SB 58 / Captarea, tratarea si distributia apei in ARPM Sibiu
Mediu 14.03.2012 / judetul Sibiu
valabilitate
14.02.2022
333 / Atelier tamplarie,atelier cazangerie si APM Brasov
17.12.2009 / atelier AMA,productie si distributia
valabilitate energiei termice
17.12.2019
157 / Comert cu ridicata al deseurilor APM Brasov
02.04.2008 / industriale reciclabile
valabilitate
02.04.2013;
in procedura
de reinoire
256 / Colectarea si valorificarea deseurilor APM Brasov
15.09.2009 / metalice reciclabile
valabilitate
15.09.2019
169 / Activitate de silvicultura si exploatare APM Brasov
18.06.2012 / forestiera
valabilitate
18.06.2022
180/ Autorizatie privind gazele cu efect de Ministerul Mediului
29.05.2013 sera pentru perioada 2013-2020, cu si Schimbarilor
Anexa Plan de monitorizare si Climatice
raportare intocmit si aprobat anual
Autorizatia de 71/ 25.03 2013 Depozit nou de deseuri industriale Administratia
Gospodarire a valabilitate nepericuloase – Batal nou Nationala „Apele
Apelor pana la Romane”
01.03.2015
Autorizatia de 292 / Alimentarea cu apa si evacuarea Directia Apelor Olt –
Gospodarire a 30.10.2007 apelor uzate pe ansamblul obiectivului Rm Valcea
Apelor revizuita
19.07.2013,
valabilitate
pana la
30. 10.2017
Autorizatia de 250/ Monitorizare postinchidere Directia Apelor Olt –
Gospodarire a 15.11.2011 depozit (Batal vechi) Rm Valcea
Apelor valabilitate
pana la
15.11.2013
Autorizatie 0002491/ operatiuni cu metale pretioase,aliaje Autoritatea

pentru operatiuni 03.08.2004 ale acestora Nationala pt.
cu metale cu viza anuala Protectia
pretioase,aliaje Consumatorilor
ale acestora
12
Certificat privind 024M Sistem de Management de Mediu AEROQ Bucuresti

Managementul /28.09.2012
Mediului, valabil
conform 27.09.2015
ISO 14001/2005,
EN ISO
14001/2004
Certificat privind 730 Sistem de Management al Calitãtii AEROQ Bucuresti
Managementului /28.09.2012
Calitatii, conform valabil
EN ISO 27.09.2015
9001/2008
Certificat privind 056 S / Sistem de Management a Sãnãtãtii si AEROQ Bucuresti
Managementului 28.09.2012 Securitãtii Ocupationale
SSO, conform valabil
OHSAS 27.09.2015
18001/2004
Certificat de 177/ Conformitate produse : AEROQ Bucuresti
conformitate si 15.08.2005 Metanol,Formaldehidã,
Licentã pt valabil Hexametilentetraminã,
utilizarea 12.09.2014 Paraformaldehidã
certificatului
Certificat de 178/ Conformitate adezivi KV 110 U, AEROQ Bucuresti
conformitate si 15.08.2005 Adeziv G, Precond UF 80, Urelit R
Licentã pt valabil Urelit P, Urelit 115, Vimel M911
utilizarea 12.09.2014
certificatului
Certificat de POA Ambalaj tip butoi din material plastic Ministerul Economiei
agreare de tip 0102-07 60 l pentru transport marfuri ,Comertului si
nr.CERT-AT- periculoase Mediului de Afaceri -
amb-0141- organism desemnat
10,Rev.0 IPROCHIM
omologare Bucuresti
Atestat pentru Bv 022/ Pentru fabricarea ambalajelor din MAPDR
conformitate 10.11.2005 lemn
fitosanitarã cu viza anuala
Licentã Nr.1774 / Pentru producerea de energie ANRE
18.05.2005 electricã
valabila 25 ani
Licentã Nr.1775 / Pentru producerea de energie termicã ANRE
18.05.2005
valabila 25 ani
Politica de prevenire a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase este
comunicata angajatilor cu scopul de a constientiza personalul asupra obligatiilor individuale
care le revin in domeniul securitatii.
disponibila partilor interesate (grupuri sau indivizi interesati sau afectati de performanta de
securitate a organizatiei).
13
► Ajustarea politicii de prevenire a accidentelor majore in functie de pericolele de

accidente majore ale obiectivului, aplicarea, adoptarea si intretinerea sistemului de
management al securitatii
analizata periodic pentru a se asigura ca ramane relevanta si adecvata organizatiei.
Schimbarea este inevitabila, legislatia evolueaza, asteptarile societatii civile cresc. Prin urmare,
politica de prevenire a accidentelor majore si sistemul de management al organizatiei trebuie sa
fie analizate regulat pentru a se asigura ca raman in mod continuu adecvate si eficiente.
S.C. VIROMET S.A. este constienta de necesitatea implementarii sistemului de management al
securitatii, sa se conformeze acestuia si altor cerinte la care organizatia subscrie ( politicile de
grup, propriile standarde sau specificatii ale organizatiei sau coduri de bune practici la care
organizatia subscrie).
In vederea realizarii obiectivelor politicii sale de prevenire a accidentelor majore in care sunt
implicate substante periculoase managementul S.C. VIROMET S.A. are obligatia sa se asigure
ca sunt disponibile resurse pentru intretinerea unui loc de munca sigur, inclusiv pentru
asigurarea de echipamente, resurse umane, expertiza si instruire.
► Resursele pentru determinarea si punerea in practica a politicii de prevenire a

accidentelor majore
Resurse financiare prevazute in urma analizelor periodice la cel mai inalt nivel de conducere a
societatii a problemelor de securitate ale instalatiilor.
I.B. Sistemul de management al securitatii
I.B.1. Organizare si personal
Activitatea societatii se desfasoara pe o platforma predominant industriala care face parte din
intravilanul orasului Victoria, situata la cca. 2 km sud de oras, la limita vestica a judetului
Brasov.
Capitalul uman al societatii consta intr-un numar de aproximativ 500 de angajati, care isi
desfasoara activitatea in cadrul acestei locatii.
Sistemul de management al Securitatii al VIROMET se aplica la toate nivele de activitate
operationala si de conducere in cadrul VIROMET. Acesta include si activitatile desfasurate de
contractorii care opereaza pe baza de contract cu VIROMET.
Reprezentantilor conducerii le revine responsabilitatea privind asigurarea conditiilor care sa
inlesneasca operarea eficienta a managementului sistemului securitatii. Reprezentantilor
conducerii care supervizeaza activitatea de teren, precum si managerilor responsabili cu
activitatile de „nivel critic”, le revine responsabilitatea de a asigura reducerea numarului de
situatii de risc.
Directorului General al companiei ii revine intreaga raspundere in ceea ce priveste Sistemul de
Management al securitatii, iar implementarea acestui sistem reprezinta o responsabilitate
esentiala a Directorului General.
Structura de interconectare a intalnirilor pe teme de securitate asigura eficienta transmiterii atat
pe verticala, cat si pe orizontala a informatiilor, de la reprezentantii conducerii catre angajati si
invers, prin feedback-ul provenit de la acestia.
14
Pe langa aceasta, buletinele interne, informarile, inregistrarile video, afiseIe sunt valorificate
pentru a constientiza importanta prevenirii accidentelor majore si pentru a mentine la nivel inalt
calitatea activitatii de prevenire.
DIRECTORUL GENERAL
MANAGERUL DE SECURITATE
COMITET DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
Frecventa: 1/trimestru sau oricand este necesar
Controlul medical periodic Sedintele de lucru SSM/SU

Conform graficului anual Frecventa: 1/luna sau oricand este
Instruiri periodice si instruiri specifice locului

de munca
Frecventa conform graficului specific sau
oroicand este necesare.
Figura I.B.1 - Structura intalnirilor pe teme de securitate
15
Responsabilitati privind prevenirea producerii accidentelor majore
In cadrul Viromet identificarea riscurilor se face conform urmatoarelor proceduri operationale:

- Cod PO-MI-65 Editie 1 Revizia 0/22.04.2013 “INTERVENTIA IN SITUATII DE
URGENTA SPECIFICE FIECAREI INSTALATII”;
- Cod PO-MI-63 Editie 1 Revizia 0/17.04.2013 “METODOLOGIE DE IDENTIFICARE SI
ANALIZA A RISCURILOR INDUSTRIALE CE IMPLICĂ SUBSTANłE
PERICULOASE”;
- Cod PO-MI-64 Editie 1 Revizia 0/19.04.2013 “MODUL DE ANALIZA A RISCURILOR
INDUSTRIALE LA SCHIMBARILE PROPUSE”;
- Cod PO-MI-66 Editie 1 Revizia 0/25.04.2013 “METODOLOGIE DE INVESTIGARE A
AVARIILOR / ACCIDENTELOR”.
Structura organizatorica a VIROMET si organizarea sistemului de management al securitatii

au fost prezentate in sectiunea anterioara.
Responsabilitatile personalului VIROMET sunt prezentate in cele ce urmeaza:
Directorul General desemneaza prin decizie colectivul de lucru pentru evaluarea riscurilor /
CE.
Director Tehnic - Productie

Directorul Tehnic – Productie este numit prin decizie a directorului general reprezentantul
managementului pentru securitate si sanatate ocupationala, responsabil cu managementul
situatiilor de urgenta si a activitatii de prevenire a producerii accidentelor majore in cadrul
VIROMET. Acesta este responsabil pentru stabilirea politicilor de prevenire a producerii de
accidente majore pentru dezvoltarea organizatiei si asigurarea resurselor solicitate de
procesul de implementare a acestor politici.
Acesta este responsabil pentru sanatatea si siguranta tuturor membrilor personalului
VIROMET, a clientilor si a celorlalte parti implicate, care pot fi afectati de modul de
desfasurare a activitatii si sunt responsabili pentru acordarea atentiei cuvenite privind
protectia mediului inconjurator in toate activitatile desfasurate.
Responsabilitatile specifice se refera la:
Colaborarea, la solicitare, in pregatirea Evaluarilor de Risc de producere a
accidentelor majore pentru operatiunile si locatiile cu „nivel critic”;
Stabilirea modului de organizare si a controalelor pentru a se asigura ca toate
activitatile se desfasoara in concordanta cu politica SM de securitate;
Promovarea si mentinerea unui nivel ridicat privind gradul de constientizare si
angajamentul privind prevenirea producerii accidentelor majore al personalului din
subordine
Asigurarea ca deciziile referitoare la actiunile de prevenire a producerii accidentelor
majore si modul de organizare privind situatiile de risc sunt tratate cu aceeasi
importanta ca si alte activitati critice ale companiei;
Asigurarea resurselor necesare privind respectarea politicii si atingerea obiectivelor
de prevenire a producerii accidentelor majore;
16
Formularea si adoptarea unor metode, proceduri si practici de lucru de siguranta si

protejare a mediului inconjurator in concordanta cu standardele VIROMET si cu
prevederile legale aplicabile;
Mentinerea in buna stare, din punct de vedere tehnic, a activelor corporale;
Asigurarea ca responsabilitatile membrilor personalului din subordine si a
contractorilor cu care colaboreaza sunt clar definite;
Stabilirea obiectivelor privind prevenirea producerii accidentelor majore ale
departamentului in concordanta cu obiectivele de securitate la nivel de companie;
Monitorizarea performantelor inregistrate in cadrul departamentului in raport cu
obiectivele de securitate si a performantelor directorilor executivi in raport cu sarcinile
trasate la nivel departamental;
Stabilirea de sarcini si obiective individuale privind prevenirea producerii accidentelor
majore si monitorizarea performantei fiecarui angajat si contractor privind aceste
obiective cu ajutorul evaluarilor de personal si a procedurilor de analiza a
contractorilor;
Pregatirea si/sau implementarea planurilor anuale de prevenire a producerii
accidentelor majore;
Participarea la sesiunile de audit si analiza.
Sef Serviciu Tehnic-Productie are urmatoarele atributii:

• Identifica pericolele si potentialele riscuri asociate cu procese sau operatii, înca din
faza de tema de proiectare/cercetare si/sau documentatie de proiectare/cercetare.
• Convoaca CTE pentru analizarea documentatiei de proiectare/cercetare.
• Convoaca CE pentru actualizarea evaluarii riscurilor, a planului de urgentă internă si a
raportului de securitate, conform procedurii cod PO-MI-63 si reglementarilor.
Sefii de sectie/compartiment fac parte din CE.

Acestia joaca un rol important ca veriga de legatura intre reprezentantii managementului
superior si angajati. Responsabilitatile acestora includ:
Promovarea si mentinerea unui nivel ridicat privind gradul de constientizare si
angajamentul personalului din subordine;
Reprezentarea angajatilor din subordine in comitetele de prevenire a producerii
Incurajarea prezentarii opiniilor angajatilor din subordine si informarea
managementului privind aceste opinii, in cadrul sedintelor;
Participarea la sesiunile de audit si analiza;
Acordarea de asistenta in dezvoltarea si desfasurarea activitatilor privind Evaluarile
de risc privind producerea accidentelor majore;
Promovarea si implementarea actiunilor de prevenire la nivelul statiilor de imbuteliere
si a terminalelor de incarcare si transport.
Din CE mai fac parte:

- Sef SIPP;
- Sef SPSU;
- Sef Birou Protectia mediului.
17
Membrii personalului
Tuturor angajatilor companiei le revine responsabilitatea de a coopera in vederea
implementarii politicilor si planurilor de prevenire a producerii de accidente majore. Acestia
sunt solicitati in vederea participarii active in ceea ce priveste dezvoltarea si mentinerea
securitatii in cadrul locatiilor in care isi desfasoara activitatea si in cadrul operatiunilor la care
participa. Acestia vor fi incurajati in vederea participarii active privind controlul sigurantei si a
activitatii de monitorizare si raportare privind incidente potentiale.
Contractorii si angajatii acestora
Tuturor contractorilor si angajatilor acestora le revine responsabilitatea cooperarii depline in
ceea ce priveste implementarea politicilor si planurilor de actiune de prevenire a producerii
accidentelor majore, in acelasi mod ca si angajatilor VIROMET. Termenul „contractor”
defineste terti sau reprezentanti VIROMET din afara organizatiei. In cazul celor din urma,
contractul de colaborare al acestora se refera la serviciile oferite companiei VIROMET, e.g. –
activitati de securitate, activitati operationale.
Responsabilii de contracte
La toate nivelele activitatii comerciale, responsabilii de contracte sunt solicitati sa asigure ca
toti contractorii si angajatii acestora respecta cerintele privind sistemul de management al
securitatii.
Initiatorul contractului este responsabil in fata companiei privind stipularea clauzelor
de securitate in contract pentru activitatile subcontractate si pentru:
Numirea, in forma scrisa, a unui detinator competent de contract;
Numirea, in forma scrisa, a unor reprezentanti competenti ai companiei privind
urmarirea contractelor;
Asigurarea resurselor privind atingerea standardelor de securitate solicitate;
Aprobarea, in forma scrisa, a programului de monitorizare a securitatii a Detinatorului
contractului;
Derularea de sesiuni periodice de audit si analiza a activitatii de gestionare a
contractelor, in vederea evaluarii derularii acestei activitati in concordanta cu
procedura stabilita in acest sens.
Detinatorul contractului este responsabil in fata initiatorului contractului privind gestionarea
aspectelor referitoare la prevenirea producerii accidentelor majore stipulate in contract si
pentru derularea urmatoarelor activitati:
Derularea procesului de evaluare a riscurilor activitatii contractorului;
Mentinerea evidentei contractorilor aprobati care inregistreaza performante ridicate
privind prevenirea producerii accidentelor majore;
Identificarea si evaluarea situatiilor de risc pe care le implica activitatile pentru care s-
a incheiat contractul;
Initierea si implementarea programului de monitorizare, prevenirea producerii
Autorizarea contactorului pentru derularea activitatilor comerciale in diferite faze ale
desfasurarii lucrarilor (in cazul unui proiect de amploare sau a activitatilor care implica
situatii cu grad ridicat de risc);
Aplicarea de sanctiuni in cazul devierii de la planul stabilit de masuri privind
prevenirea producerii accidentelor majore;
Intocmirea de rapoarte de analiza a contractelor;
18
Monitorizarea performantelor privind prevenirea producerii accidentelor majore ale

contractorului in cadrul analizelor KPls.
► Informarea personalului cu privire la riscurile existente pe amplasament
In cadrul societatii se distribuie pe compartimente/sectii urmatoarele documente:
- fisa cu date de securitate pentru substantele si preparatele periculoase
utilizate/produse;
- un extras al rezultatului evaluarii riscurilor identificate;
- un extras din planul de urgenta interna diferentiat pe functii, posturi, sarcini pe timpul
urgentelor;
► Identificarea nevoilor de pregatire a personalului si oferirea pregatirii necesare
Atribuirea responsabilitatilor se face pe baza deciziilor conducerii societatii, in functie de

pregatirea profesionala a personalului si de cerintele legale. Atributiile sunt trecute in fisa
postului. Persoanelor cu responsabilitati in cadrul compartimentului de prevenire li se
faciliteaza frecventarea cursurilor necesare.
In cadrul S.C. VIROMET S.A. instruirea personalului din cadrul SPSU se realizeaza
conform PLANULULUI DE PREGĂTIRE ÎN DOMENIUL SITUAłIILOR DE URGENłĂ - plan
anual, avizat de catre Inspectoratul Judetean pentru Situatii de urgenta Brasov, care
cuprinde urmatoarele:
o Obiectivele pregătirii în domeniul SituaŃiilor de UrgenŃă
o Organizarea pregătirii în domeniul SituaŃiilor de UrgenŃă
o Planificarea pregătirii pe niveluri de competenŃă, structuri funcŃionale şi categorii de
personal
o EvidenŃa participării la activităŃi de pregătire
o Planificarea pregătirii în domeniul SituaŃiilor de UrgenŃă prin aplicaŃii, exerciŃii,
concursuri de specialitate
o Temele obligatorii privind pregătirea Serviciilor Publice Voluntare şi Serviciilor Private
pentru SituaŃii de UrgenŃă
o EvidenŃa şi evaluarea pregătirii
o Asigurarea logistică şi financiară
Obiectivele pregatirii în domeniul Situatiilor de Urgenta constau in :

Obiective generale
• cunoasterea legislatiei în domeniul situatiilor de urgenta;
• cunoasterea tipurilor de dezastre potentiale pe teritoriul României;
• cunoasterea si însusirea modului de actiune în vederea asigurarii protectiei
cetatenilor, bunurilor materiale si a mediului precum si a prevenirii si gestionarii
situatiilor de urgenta;
• urmarirea calitatii si evaluarea pregatirii pentru situatii de urgenta.
Obiective specifice
• cunoasterea tipurilor si caracteristicilor dezastrelor potentiale de pe teritoriul
zonei de responsabilitate
• cunoasterea regulilor de comportare în diferite situatii de urgenta
• cunoasterea semnalelor de alarmare
19
• cunoasterea procedurilor de protectie prin adapostire si evacuare pe teritoriul

zonei de responsabilitate
• antrenarea structurilor voluntare si private pentru Situatii de Urgenta de la
localitati, institutii si operatori economici pentru interventie
• cunoasterea mijloacelor tehnice din organica si antrenarea personalului în
utilizarea cestora la interventii
• cunoasterea procedurilor de prim-ajutor si salvare în situatii de urgenta
• folosirea mijloacelor de protectie individuala de protectie
• însusirea cunostintelor si formarea deprinderilor necesare în vederea prevenirii
si reducerii efectelor negative ale situatiilor de urgenta la locul de munca
• participarea la pregatirea pentru situatii de urgenta
Organizarea pregatirii în domeniul Situatiilor de Urgenta
Pregatirea în domeniul situatiilor de urgenta se realizeaza anual pe niveluri de competenta,

structuri functionale si pe categorii de personal, fiind structurata astfel:
• Pregatirea membrilor celulei pentru situatii de urgenta si centrelor operative , a
inspectorilor si personalului de specialitate cu atributii în domeniul apararii împotriva
incendiilor si protectiei civile, precum si a personalului serviciului privat pentru situatii
de urgenta ;
• Pregatirea salariatilor.
Pregatirea personalului nominalizat se va executa prin instructaje, antrenamente de
specialitate, aplicatii, organizate la nivelul societatii.
Toti cei care viziteaza amplasamentul, precum si personalul subcontractant este informat
despre riscul din amplasament, conform Procedura operationala Cod PO-MI-11-Controlul
Contractantilor, prin elaborarea urmatoarele documente:
• Conventie de SSO, mediu si SU anexata la contract, cod PO-MI-11-F01;
• Fisa pentru instructaj colectiv general, cod PS-MI-06-F14;
I.B.2. Identificarea si evaluarea pericolelor majore care rezulta din

operarea normala si anormala
I.B.2.1. Identificarea proceselor si substantelor periculoase, definirea

criteriilor si cerintelor de securitate
Procesele periculoase de pe amplasament au fost identificate in variantele anterioare ale
Raportului de securitate. In prezenta editiei au fost actualizate datele in conformitate cu
Notificarea revizuita.
In cadrul amplasamentului exista un sistem de actualizare a informatiilor privind
caracteristicile substantelor periculoase.
Fisele cu date de securitate proprii au fost intocmite in conformitate cu Regulamentul (CE)
nr. 1907/2006 (REACH)/Regulamentul(CE) nr. 1272/2008(CPL)/Regulamentul (CE)nr.
453/2010. S-au cerut furnizorilor fise cu date de securitate actualizate conform prevederilor
legislative.
Siguranta echipamentelor
20
Societatea detine urmatoarele proceduri operaŃionale:

Cod PO-MI-09 – Activitatea de control instalaŃii
Cod PO-MI-37 – Activitatea de planificare, urmărire şi execuŃie a reparaŃiilor pentru
mijloacele fixe.
I.B.2.2. Identificarea accidentelor potentiale si analiza de securitate

Pentru identificarea si evaluarea evenimentelor periculoase sunt utilizate:
● Cunostinte si actualizari regulate ale informatiilor de baza incluzand si date privind
experienta operationala
Procedurile operationale, Instructiunile de lucru SSM, SU si protectia mediului pentru fiecare
loc de munca, au in vedere identificarea posibilelor accidente si modul de rezolvare a
situatiilor aparute sau de limitare a condecintelor unor evenimente datorita unei functionari
anormale (cadere utilitati, esec al unor etansari, fisuri de conducte).
I.B.2.3. OPERAREA NORMALA

Desfăşurarea proceselor de fabricaŃie se monitorizează conform programelor tehnologice de
control ale produselor prin măsurări continue ai parametrilor şi inspecŃii regulate efectuate de
persoanele responsabile din întreprindere (compartimentul prevenire). Abaterile de la
desfăşurarea corespunzătoare a procesului vor fi consemnate şi analizate.
La intervale regulate, au loc discuŃii în care se abordează problemele curente privind
siguranŃa. În plus, au loc regulat convorbiri şi inspecŃii în unităŃile organizatorice respective.
Pe lângă subiectele de discuŃie generale, se au în vedere aici şi chestiuni legate de protecŃia
sănătăŃii, siguranŃă, paza contra incendiilor şi protecŃia mediului.
Noile instrucŃiuni de exploatare, respectiv cele modificate, sunt aduse la cunoştinŃă tuturor
angajaŃilor prin instructaje şi pot fi oricând consultate.
Determinarea abaterilor de la funcŃionarea normală, respectiv a defecŃiunilor apărute în
cadrul acesteia, precum şi stabilirea tuturor măsurilor necesare pentru revenirea la
funcŃionarea normală şi limitarea efectelor avariilor, sunt realizate în analiza pericolelor.
În prezent la nivel de fabrica, au loc evaluările de riscuri la toate locurile de munca, după
sistemul existent.
La nivel de fabrica exista implementata instrucŃiunea Pregatirea pentru situatiile de
urgenta,care reglementează masurile tehnice, organizatorice, de securitate şi protecŃia
mediului.
PREVEDERI GENERALE PENTRU PREVENIRE SI PROTECTIE
a). Protectia colectiva se realizeaza prin dotarea instalatiilor tehnologice cu

instalatii, dispozitive si aparate de protectie colectiva:
In acest sens :
• Conductele prin care circula fluide sub presiune sau care pot provoca
arsuri (abur, acizi, baze) sunt prevazute cu aparatori de protectie la imbinari;
• Conductele prin care se vehiculeaza fluide fierbinti sunt izolate termic;
• Conductele prin care se vehiculeaza fluide inflamabile sunt prevazute cu
punti echipotentiale la imbinarile prin flanse;
21
• Utilajele actionate electric sunt prevazute cu legatura la pamantare si este

asigurata efectuarea verificarii periodice a prizelor de pamantare de catre sectia Electro;
Toate organele in miscare ale masinilor si utilajelor sunt prevazute cu aparatori
de protectie;
Pompele cu care se vehiculeaza lichide inflamabile sunt de constructie
antiexploziva, iar cele pentru lichide corosive sunt confectionate din materiale anticorosive
specifice;
Utilajele, aparatele si instalatiile sunt dotate cu aparatura de masura si control
care sunt supuse verificarii periodice;
Pe teritoriul societatii fumatul si focul deschis sunt interzise. Fumatul este
permis numai in locurile special amenajate si marcate in acest sens;
Instalatiile unde sunt posibile degajari accidentale de noxe (gaz, vapori sau
praf) sunt dotate cu sisteme de ventilatie sau de absorbtie locala;
Pentru toate locurile de munca sunt intocmite si afisate instructiuni de lucru,
protectia muncii, protectia mediului si SU care cuprind modul de lucru corect si nepericulos
de executare pentru fiecare operatie, manevra, manipulare, control, factorii de risc si
masurile de prevenire etc., astfel incat sa se elimine pe cat posibil accidentele de munca si/
sau imbolnavirile profesionale;
b). Protectia individuala – se realizeaza prin folosirea echipamentului individual de

protectie, care insumeaza totalitatea mijloacelor individuale de protectie pe care le poarta
muncitorul in timpul lucrului. in acest sens, in conformitate cu legislatia in vigoare si in functie
de factorii de risc de de la fiecare loc de munca s-a intocmit Normativul Intern de acordare a
echipamentului de protectie si de lucru.
In acest sens :
Pentru operatii curente echipamentul este format din: casca de protectie,
ochelari de protectie etansi, salopeta de lucru, manusi, cizme sau bocanci, masca contra
gazelor cu cartus filtrant coresponzator.
Pentru interventii in caz de avarii in cadrul societatii exista 6 aparate izolante
autonome (cu aer comprimat), masti cu furtun de aductiune in fiecare sectie si costume
izolante.
Conducerea S.C.VIROMET S.A asigura pregatirea teoretica si practica a intregului personal
al unitatii prin organizarea si participarea la cursuri de specialitate, de securitate si sanatate
in munca si de protectie civila.
In functie de particularitatile fiecarui sector de activitate mentionate in “Fisa de evaluare a
riscurilor”, la fiecare loc de munca se acorda sortimentele de echipament individual de
protectie specifice, care pot diminua sau elimina riscurile (conf. H.G. 1408/2006)
c). Pregatirea practica a personalului societatii se face prin simulari a unor posibile
accidente. in acest sens se intocmeste anual un program care cuprinde scenarii pentru
fiecare tip de eveniment in care sunt implicate substante periculoase, cu o frecventa de cel
putin o data pe an. La aceste simulari participa toti angajatii societatii impreuna cu logistica
din dotare si asistenta medicala. Simularile, care au la baza scenarii ale unor eventuale
incidente care pot afecta teritoriul din afara amplasamentului, se fac in colaborare cu
Celulele pentru situatii de urgenta ale riveranilor si cu fortele de interventie externe.
22
PREVEDERI SPECIFICE PENTRU PREVENIRE SI PROTECTIE
A. Instalatii pentru producerea metanolului

La exploatarea instalatiilor tehnologice de producere a alcoolului metilic (instalatia de
cracare a gazului metan, sinteza metanolului, distilarea metanolului, depozite si rampe), se
vor respecta cu strictete instructiunile de lucru a fiecarei instalatii, tinandu-se cont ca avariile
sau accidentele tehnice pot duce la incendii si explozii cu pierderi umane si materiale.
Factorii determinanti sunt urmatorii:
existenta unor cantitati mari de gaz metan, gaz de cracare cu un procent mare
de H2, metanol brut si metanol pur;
caracteristicile metanolului in ceea ce priveste autoaprindera si arderea
acestuia, precum si formarea, in anumite conditii de amestecuri explozive cu aerul;
utilizarea de presiuni si temperaturi ridicate;
in instalatie este interzis folosirea focului deschis;la cuptor si cazan Kellog
arderea are loc in focar(sistem inchis);
pericolul potential de avarii datorita periculozitatii substantelor cu care se
lucreaza;
descarcarile electrice atmosferice, precum si electricitatea statica care pot
constitui surse de explozii sau incendii.
Oprirea si repararea, precum si reviziile tehnice ale instalatiilor si depozitelor, se executa
doar in baza planurilor de reparatii intocmite pentru instalatie de catre sefii de sectie si
aprobate de catre conducerea societatii.
Este interzisa punerea in functiune a instalatiilor tehnologice incomplete, neverificate,
nereparate total si neaprobate conform normativelor in vigoare in timpul opririi
instalatiilor pentru revizie si reparatie.
Este interzisa punerea in functiune a instalatiilor tehnologice fara functionarea instalatiei de
interblocare la parametrii functionali, a conductelor de abur pentru stins incendii, precum si
fara intreg inventarul pentru stins incendiul de pe platforma instalatiei respective, inclusiv
instalatiile de alarmare si anuntare a incendiului.
La aparatele si utilajele tehnologice fierbinti, nu se folosesc stingatoare cu spuma, cu
dioxid de carbon; se va folosi pulberi cu gaz inert.
Este interzisa stingerea cu apa, abur sau cu spuma chimica la aparatele si instalatiile
electrice.
In aceste cazuri se vor utiliza numai stingatoare cu dioxid de carbon sau pulberi si CO 2.
Inundarea cu abur a spatiilor de deasupra arzatoarelor se va utiliza pentru protectia
arzatoarelor, conductelor si instalatiilor din partea superioara a cuptorului de cracare.
In timpul functionarii instalatiilor, trebuie controlat daca nu sunt scapari de gaze, vapori
sau produse inflamabile lichide prin diferite defectiuni (fisuri, pori, coroziuni) sau prin
neetanseitati la imbinari. Se va interveni imediat pentru remedierea defectiunilor
respective, la nevoie trecandu-se la oprirea instalatiei tehnologice, pentru prevenirea
incendiilor si exploziilor.
In instalatiile in care se pot produce accidental scapari de gaze, vapori sau lichide
combustibile datorita neetanseitatilor, defectiunilor si avariilor diferite, sunt obligatorii
urmatoarele masuri:
pentru manipularea vanelor, a robinetelor se vor folosi numai carlige din
material neferos;
23
personalul muncitor de exploatare nu va folosi incaltaminte cu potcoava,

cuie de fier, blacheuri pentru evitarea producerii scanteilor;
instalatiile electrice vor fi de tip antiexploziv; ele vor respecta NP 099/2004
pentru instalatiile electrice in mediu cu pericol de explozie si incendiu;
este interzisa folosirea sculelor care pot produce scantei;
lucrarile cu foc pe platforma instalatiilor in functiune sau oprite pentru revizie se
vor face numai pe baza unui permis de lucru cu foc si numai dupa luarea tuturor masurilor
prevazute in permisul de lucru.
imbracaminte si echipament de protectie corespunzatoare.
La opririle normale, la cele de avarie, ca si la cele pentru revizia generala se va respecta
strict planul stabilit pentru aceste lucrari, precum si instructiunile de oprire respective,
acordandu-se o mare atentie evacuarii gazelor la facla, verificarii si repunerii in buna stare
de functionare a instalatiilor de interblocare si alarmare a depasirii parametrilor interblocati.
Fiecare instalatie tehnologica principala sau auxiliara trebuie sa aiba regulament de
fabricatie corelat permanent cu orice modificare in instalatie sau in tehnologie, instructiuni de
lucru si instructiuni de prevenire si stingere a incendiilor actualizate. De asemenea, toate
utilajele vor avea cartea tehnica intocmita de institutul de proiectare de specialitate in
conformitate cu normele ISCIR in vigoare.
In timpul reparatiilor capitale, se vor executa controale si masuratori pentru verificarea
subtierii peretilor tevilor din cuptoare si a peretilor utilajelor si conductelor din instalatii, retele
de conducte etc.(control nedistructiv – ultrasonic).
Pentru lucrarile ce prezinta pericol de incendiu si care se executa permanent in ateliere
mecanice, ateliere electrice, ateliere A.M.A. si laboratoare etc., se vor respecta instructiunile
specifice lucrarii si locului unde se executa.
Inainte de punerea in functiune a unei instalatii tehnologice sau auxiliare, se vor verifica in
mod obligatoriu:
• starea armaturilor de siguranta;
• starea aparatelor de masura si control;
• stare aparatelor de interblocare;
• starea instalatiilor, utilajelor si aparatelor de stins incendiu de pe platforma
instalatiei;
• nivelul de azot pur in vasul de stocaj si al azotului de serviciu;
• verificarea faclei si a traseelor spre facla;
• aprinderea flacarii de veghe de la facla.
A.1. Instalatii de reformare a gazului metan

Inainte de punerea in functiune a instalatiei de cracare, se vor verifica urmatoarele:
* starea armaturilor de siguranta;
* starea aparatelor de masura si control;
* starea aparatelor de interblocare;
* starea de functionare a dispozitivelor si aparatelor de stins incendiu pe
platforma instalatiei;
Pentru evitarea exploziilor, se va preveni formare de amestecuri explozive de gaz metan
in amestec cu aerul in aparate, conducte etc., prin suflare cu azot.
Aprinderea arzatoarelor la instalatia de reformare a gazului metan nu este permisa pana
ce nu se asigura:
24
• existenta circulatiei de gaz inert prin tuburile de cracare (pentru protejarea

hibrizilor);
• vacuum corespunzator in focar;
• analiza in focar.
Pentru evitarea exploziilor ce pot fi provocate de hidrogen in amestec cu aerul (limita de
explozie: 4,1 – 75 %), partea de recuperare a caldurii din gazul cracat va fi suflat si
inertizat cu azot. Suflarea se va face prin purjare la facla instalatiei. La pornirea
instalatiei, este interzisa suflarea cu aer a conductelor de gaz metan, a aparatelor,
conductelor de gaz de sinteza etc.
Toata instalatia de cracare va fi pusa sub perna de azot la pornire.
La oprirea instalatiei, aparatele si conductele care lucreaza cu gaze combustibile vor fi
golite de continut prin purjare cu azot inainte de a se permite patrunderea aerului in
echipamentul respectiv.
La opririle normale sau de avarie, se va urmari si verifica inchiderea hidrogenului de injectie
la deoxigenator pentru inlaturarea fenomenului de explozie si incendiu.
Se interzice suntarea sau scoaterea din functiune a instalatiei de interblocare (in afara
perioadelor de pornire), conform prevederilor instructiunilor de lucru.
In caz de incendiu, echipele pentru stingerea incendiului din schimb vor interveni cu
mijloacele locale din dotare pentru prima interventie si vor anunta Dispeceratul societatii. Se
vor aplica intocmai instructiunile de lucru, prevederile din regulamentul de fabricatie si, dupa
caz, masurile din planul de aparare stabilite pentru incendiu.
A.2. Instalatii de compresie – sinteza metanolului

In instalatia de sinteza, se vehiculeaza si se prelucreaza mari cantitati de gaz de sinteza
care este inflamabil si exploziv. Fabricarea gazului de sinteza se face in instalatia de cracare
a gazului metan in prezenta vaporilor de apa la temperatura de 800 - 830°C si la presiune de
18 atm. Pentru asigurarea securitatii instalatiei si personalului, se vor respecta parametrii de
baza pentru fiecare utilaj sau circuit tehnologic: presiune, temperatura, compozitia gazului de
sinteza conform regulamentului de fabricatie.
Pentru functionarea in siguranta a Instalatiei se vor respecta urmatoarele:
• Lucrarile cu foc deschis sunt interzise in apropierea instalatiei de sinteza a
metanolului.
• Nu se permite functionarea instalatiei cu neetanseitati pe linia gazului sau a
metanolului.
• Scurgerile accidentale de metanol vor fi diluate cu apa, pana la un continut sub
10 % metanol.
• Circulatia autovehiculelor si a mijloacelor de transport intern ce nu sunt in
constructie antiex sau care nu sunt prevazute cu dispozitive antiexplozive este interzisa in
zona instalatiei de sinteza.
• La lucrarile de revizii si reparatii, se vor utiliza numai scule antiscantei.
Instalatia este dotata cu aparate detectoare fixe si portative pentru gaze explozive. Sunt
amplasate in interiorul instalatiei, inclusiv in instalatiile de compresie, detectoare fixe pentru
controlul permanent al oxidului de carbon in aer care, la depasirea unei valori de 30mg/m3,
declanseaza o alarma speciala optica si acustica in hala de compresie sinteza.
Esaparile gazelor din instalatie se fac la cosurile de evacuare prevazute cu cap de ardere,
sisteme de inchidere hidraulica sau site moleculare.
25
Partea inferioara a scheletului metalic de sustinere a utilajelor principale va fi protejata cu

beton refractar.
Inainte de pornirea compresoarelor, se va verifica uleiul de ungere, etansare si comanda
(dupa caz), in conformitate cu instructiunile de exploatare ale masinii.
La introducerea gazului in compresor, se purjeaza intreg traseul pana la compresor, apoi si
compresorul ca atare, pentru inlaturarea total a oxigenului, precum si a eventualului condens
format.
Toate aparatele de masura si control si dispozitivele de siguranta ale compresoarelor vor fi in
perfecta stare de functionare.
Se vor respecta cu strictete parametrii de lucru ai compresoarelor in conformitate cu
instructiunile de functionare ale firmei furnizoare si cu regulamentul de fabricatie pentru
fiecare tip de compresor (rotativ sau cu piston).
Utilajele sunt legate la pamant, iar circuitele tehnologice sunt prevazute la imbinari cu punti
echipotentiale pentru asigurarea continuitatii descarcarii electricitatii statice.
Instalatiile de alarmare, dispozitivele de interblocare, utilajele si materialele pentru stingerea
incendiilor vor fi mentinute in permanenta in stare de functionare normala.
In caz de incendiu, echipa de prima interventie pentru stingerea incendiilor va interveni cu
mijloacele din dotare si va anunta formatia civila de pompieri a societatii. Interventia va fi
operata in conformitate cu regulamentul de fabricatie, instructiunile de
lucru, instructiunile de prevenire incendii. Pentru prima interventie, se vor folosi cu precadere
stingatoarele cu pulbere Florex si dioxid de carbon.
Pentru prevenirea extinderii incendiului, se vor alarma conducerile instalatiilor vecine zonei
incendiate, pentru a lua masuri de autoaparare impotriva incendiului.
A.3. Instalatii de distilare a metanolului

Operarea instalatiei de distilare se va face conform instructiunilor de lucru si a
regulamentului de fabricatie.
Toate utilajele vor fi legate la pamant; de asemenea, toate imbinarile vor fi prevazute cu
punti echipotentiale.
Utilajele care sunt sub control ISCIR vor fi verificate si exploatate in conformitate cu
prevederile ISCIR.
Nu este permisa punerea in functiune a instalatiei fara verificarea amanuntita a acesteia in
ceea ce priveste:
starea utilajelor tehnologice;
starea aparatelor de masura si control;
starea etansarilor;
asigurarea pernei de azot.
Interventiile, reparatiile capitale, reviziile se vor executa dupa un plan intocmit in acest scop.
Interventia la coloana de distilare se va face numai dupa inertizarea totala cu azot si spalare.
Deschiderea manlocurilor se va face de sus in jos.
Este interzisa desfacerea legaturilor de scurgere a sticlelor de nivel care contin produsi
inflamabili
La opririle accidentale sau la oprirea alimentarii coloanei de distilare, se va inchide aburul din
blaza de distilare pentru evitarea suprapresiunii.
In cazul opririi procesului tehnologic, pentru a se impiedica patrunderea aerului in coloana de
distilare, se va asigura si mentine o presiune de azot.
26
Nu se admit scurgeri necontrolate de metanol care pot genera incendii.

In zona in care au avut loc scurgeri de metanol, alcooli superiori etc., se va spala energic cu
apa din abundenta.
A.4. Stocare
Temperatura metanolului pur, la iesirea din instalatia de distilare nu va depasi 39°C (datorita
volatilitatii ridicate a acestuia).
Pentru evitarea acumularii de sarcini electrostatice prin vehicularea metanolului prin
conducte, motorul pompei, rezervoarele etc. trebuie sa fie legate la pamant, iar rezistenta
totala a dispozitivului sa nu depaseasca 4 ohmi.
Flansele sunt prevazute cu punti echipotentiale pentru scurgerea electricitatii statice. Nu se
vor intercala portiuni de conducte din plastic sau cauciuc.
Nu se admite depozitarea temporara in sectii, in instalatii, in utilaje improvizate a
metanolului, ci numai in depozite special amenajate in acest scop.
Este interzisa agitarea sau omogenizarea in rezervoare (sau alte vase) a metanolului prin
amestecare sau agitare cu aer, gaze, abur. Omogenizarea se face numai prin recirculare.
Lucrarile cu foc deschis sau fumatul sunt permise decat numai pe baza unui permis de lucru
cu foc si luarea masurilor necesare .
A.5. Depozitarea – Expeditia

Depozitarea:
Rezervoarele pentru metanol, produs finit sau intermediar, sunt amplasate in interiorul unui
dig betonat sau de pamant care asigura volumul de captare echivalent cu capacitatea celui
mai mare rezervor pentru cazul unor avarii cu pierderi de metanol.
Conductele de intrare si iesire metanol in rezervoare trec pe deasupra digului de
imprejmuire, iar in cazul exceptional al trecerii prin dig, se asigura o etanseitate
corespunzatoare.
Pentru asigurarea scurgerii apelor meteorice si a apelor de racire, exista prevazuta o
canalizare in interiorul depozitului, care este prevazuta cu un camin exterior incintei indiguite
la care exista posibilitatea izolarii prin vana, in cazul avarieirii rezervoarelor.
Rezervoarele sunt dotate cu parasolar, supape de respiratie, gaz inert si sunt prevazute cu
site retinatoare de flacari tip “Kitto”.
Fiecare rezervor este prevazut cu conducte deversoare de spuma chimica rezistente la
alcool, pentru cazul aparitiei incendiului, legate de o statie fixa de generare spuma aflata in
exteriorul depozitului.
Rezervoarele sunt dotate cu instalatii de apa pentru racire.
Rezervoarele si conductele aferente sunt legate la o centura de impamantare cu o rezistenta
de maximum 4 ohmi.
Zona rezervoarelor este ingradita cu un gard de sarma si poarta inchisa, pentru a nu permite
accesul persoanelor straine in depozit.
In zona rezervoarelor, se mentine ordine si curtenie, fiind interzisa depozitarea materialelor.
Se vor pastra in perfecta stare de functionare mijloacele din dotare, pentru stingerea
incendiilor.
Operarea in depozit se va face conform instructiunilor de lucru elaborate. Se vor respecta
parametrii prevazuti in instructiunile de lucru elaborate si aprobate.
27
Realizarea unei etanseitati corespunzatoare a instalatiei este obligatorie. Eventualele

neetanseitati se vor remedia imediat. In cazul unor scapari periculoase, se va izola traseul,
iar utilajul respectiv se va remedia.
Rezervoarele golite pentru reviziei / curtenie vor fi spalate cu apa si vor fi izolate prin
blindarea tuturor conductelor de legatura, inainte de inceperea lucrarilor.
Lucrarile de reparatie si de curatenie interioara se vor incepe numai dupa ce, din analiza
gazelor recoltate din aceste rezervoare, rezulta ca nu mai contin componenti combustibili, iar
continutul de O2 este mai mare de 20%.
La punerea in functiune a unui rezervor, se verifica obligatoriu existenta si functionalitatea
aparatelor de masura si control.
In cazul in care deversarea metanolului in rezervoare se face pe la partea superioara,
capatul conductei de umplere trebuie prelungit pana la cel mult 0,5 m de la baza
rezervorului.
Luarea probelor se va face numai printr-o scurgere lina, prin stuturi special amenajate.
Se interzice cu desavarsire transportul si manipularea metanolului in ambalaje din materiale
plastice.
Se interzice accesul muncitorilor pe rezervoare, in timpul omogenizarii prin pompare.
Rezervoarele sunt protejate contra descarcarilor electrice atmosferice, conform normelor in
vigoare.
Pe timp de furtuna, nu se vor face reparatii la supapele de respiratie si nu se vor deschide
capacele de la gurile de vizitare ale rezervoarelor.
La executia lucrarilor de intretinere, se vor folosi numai scule antiex.
Statiile de pompare aferente depozitelor sunt amplasate in exteriorul bazinului de captare
metanol. Pompele folosite pentru vehicularea metanolului sunt prevazute cu presetupe cu
etansare mecanica, care sa evite scurgerea metanolului la presetupe.
Motoarele pompelor vor fi realizate in constructie antiex si legate la pamant.
Pe fiecare rezervor, se vor aplica, prin vopsire, semnele avertizoare, cat si cantitatile de
substante de stingere.
Pe caile de acces la depozit si in jurul sau se vor planta panouri avertizoare si semne
avertizoare conform normativelor in vigoare.
Expeditia:
Metanolul se transporta in: cisterne C.F., autocisterne, butoaie metalice si alte ambalaje
omologate conform ADR.
Liniile pe care sunt garate la rampa vagoanele – cisterna pentru transportul metanolului vor fi
destinate exclusiv acestui scop.
Vagoanele defecte nu vor fi folosite pentru transportul metanolului.
Inainte de a se incepe incarcarea vagoanelor cisterna, se vor verifica toate armaturile si
existenta garniturilor la capace si robineti.
Pe timpul incarcarii sau descarcarii vagoanelor – cisterna de metanol, acestea vor fi
supravegheate si nu se va permite stationarea cu racordurile legate.
Pentru a se evita aparitia scanteilor la utilizarea cisternelor de metanol, se vor utiliza numai
locomotive fara focare.
Vagoanele – cisterna pentru metanol vor fi folosite numai in acest scop. De asemenea, nu se
vor utiliza alte cisterne pentru transportul metanolului.
Transvazarea metanolului cu ajutorul aerului este strict interzisa.
28
Pentru iluminat, semnalizare, manevrarea vagoanelor – cisterna se vor folosi numai lampi
electrice antiexplozive. Este interzisa folosirea focului deschis pentru incalzire, dezghetari
etc.
Se interzice lovirea vagoanelor – cisterna cu corpuri care produc scantei.
Se interzice manevrarea pe rampa de incarcare a vagoanelor – cisterna cu saboti
supraincalziti.
Deschiderea capacelor cisternelor se va face fara lovirea sau frecarea acestora.
Masurarea nivelului de lichid din vagoanelor – cisterna se va efectua cu dispozitive
omologate si construite din metale neferoase.
Pe timp de furtuna sau descarcari electrice, este interzisa incarcarea metanolului in cisterna
sau descarcarea acestuia.
Golirea cisternelor se va face numai la locurile fixate prin instructiunile de lucru sau
regulamentul de fabricatie.
Sunt interzise lucrarile de remediere a defectiunilor la vagoane in timpul incarcarii acestora
sau daca sunt pline.
Se interzice a se efectua orice fel de lucrare la instalatia de iluminat electric, in timpul
incarcarilor sau descarcarilor de metanol; aceasta se va realiza numai atunci cand rampa
este libera.
Racordarea furtunurilor flexibile atat la vagoanele – cisterna, cat si la gurile de descarcare se
va face complet etans.
Scurgerile provenite de la furtunele si armaturile defecte ale vagoanelor – cisterna se vor
colecta si recupera in vase metalice in conformitate cu instructiunile de lucru.
Constructiile metalice, conductele si utilajele de la rampa metanol prin care se vehiculeaza
metanol si in care se poate produce electricitate statica vor fi legate la reteaua de
pamantare.
Este interzisa incarcarea pe sus sub forma de jet a metanolului in cisterne.
Cand incarcarea se face pe sus, capatul incarcatorului (a furtunului) trebuie sa fie prelungit
pana la cel mult 0.3 m de la baza vagonului – cisterna.
Este interzis a se utiliza furtune de incarcare cu pori sau alte neetanseitati, datorita
pericolului electricitatii statice. De asemenea, nu se utilizeaza guri de incarcare confectionate
din material care produce scantei sau material care se incarca cu potential electrostatic
mare, In cazul circulatiei metanolului prin ele (mase plastice).
Sinele de cale ferata, precum si cisternele aflate la rampele de incarcare vor fi legate la
pamant. Toate legaturile la pamant vor fi verificate conform I.D. – 17 si PRAM - PE -
116/1973. Izolatia conductelor de abur la rampa de incarcare metanol va fi completa si
acoperita cu tabla, pentru a se evita imbibarea materialului izolant cu metanol. Platforma
statiei de incarcare va fi mentinuta continuu curata (prin spalare cu apa sau asternere de
nisip).
Terenul inconjurator va fi mentinut in permanenta deblocat de diverse materiale si curatat de
iarba uscata si alte materiale combustibile.
Este interzisa tamponarea vagoanelor – cisterna incarcate pe rampa de metanol sau pe
liniile de garare.
Locomotivele Diesel vor avea dispozitive parascantei la toba de esapament.
Cisternele trebuie marcate conform RID cu semnele avertizoare prevazute.
Pe caile de acces la rampa de incarcare, sunt plantate semne avertizoare cu inscriptia
“Rampa incarcare metanol” si semnele avertizoare. Introducerea si scoaterea cisternelor de
29
metanol la rampa de incarcare se va face prin interpunere unui vagon tampon intre
locomotiva si cisternele de metanol.
B. INSTALATII PENTRU PRODUCEREA FORMALDEHIDEI
La exploatarea instalatiilor tehnologice de producere a formaldehidei se respecta cu strictete

prevederile Instructiunilor de lucru , SSM. S.U., Protectia mediului .
Instalatiile electrice sunt de tip antiexploziv (specifice mediului cu pericol de explozie) iar
interventiile in instaltiile electrice se fac de catre personal autorizat ; motoarele utilajelor
actionate electric sunt in constructie antiex.
Instalatia dispune de iluminat de siguranta .
Toate aparatele de masura si control sunt mentinute in perfecta stare de functionare.
Instalatia este prevazuta cu paratoniere ; utilajele sunt legate la pamant iar circuitele
tehnologice sunt prevazute la imbinari cu punti echipotentiale pentru asigurarea continuitatii
descarcarii electricitatii statice; Verificarile PRAM sunt efectuate de personal calificat ,
conform unor grafice .
In timpul functionarii instalatiei se efectueaza controale ale echipamentelor de munca pentru
depistarea scaparilor de vapori de metanol, vapori de formaldehida .Se intervine imediat
pentru remedierea defectiunilor respective (fisuri , pori , coroziuni, neetanseitati la imbinari) .
Oprirea si repararea, precum si reviziile tehnice ale instalatiei se executa in baza Planurilor
de reparatii.
Personalul de exploatare si de interventie utilizeaza echipament de protectie corespunzator
mediilor de lucru si unelte antiex (din material neferos).
Lucrarile cu foc pe platforma instalatiilor in functiune sau oprite pentru revizie se executa
numai pe baza Permisului de lucru cu foc si numai dupa luarea tuturor masurilor prevazute in
permis.
Toate recipientele sub presiune din cadrul instalatiilor formol au cartea tehnica intocmita in
conformitate cu normele ISCIR in vigoare iar verificarile se fac la scadenta de catre personal
autorizat .
Rezervoarele de metanol sunt amplasate in cuve betonate si sunt prevazute cu instalatii de
apa pentru racire , depozitul de metanol fiind ingradit si incuiat.
Aldehida formica solutie este depozitata in 6 rezervoare din inox in cuva de retentie, racord
la canalizarea organica si posibilitate de transvazare dintr-un rezervor in altul .
Zonele in care sunt amplasate instalatiile pentru fabricarea formaldehidei sunt clasificate ca
zone cu pericol de explozie si sunt semnalizate conform legislatiei in vigoare.
Lucrarile din laboratoare, ateliere (mecanic, electric, AMA) se executa numai cu respectarea
prevederilor Instructiunilor de lucru, SSM, S.U., Protectia mediului pentru locul de munca
respectiv
Toate caile de acces, evacuare si interventie sunt mentinute libere si curate
Lucratorii (intreg personalul sectiei) sunt instruiti periodic conform unor tematici privind
Situatiile de urgenta, cu consemnarea instructajului in Fisa individuala de instructaj in
domeniul situatiilor de urgenta.
Conform prevederilor Planului de urgenta interna are loc pregatirea practica prin simulari ale
scenariilor posibile .
Fumatul pe teritoriul S.C.VIROMET S.A. este permis doar in locurile special amenajate
pentru fumat.
30
Instalatiile electrice , dispozitivele de masura si control , dispozitivele de protectie fac obiectul

unor controale regulate, conform unui program de mentenanta si control .
Lucrarile de mentenanta si de reparatii ale aparatelor, utilajelor, conductelor, armaturilor sunt
efectuate de personal specializat .
Se asigura dotarea tehnico-materiala de instiintare, alarmare, interventie, protectie si
salvare.
C. Instalatie METILAL
Atat materiile prime care se vehiculeaza in aceasta instalatie: metaform ( amestec de alcool
metilic si formaldehida), cat si produsul finit : metilalul (dimetoximetan) sunt produse
inflamabile si pot genera incendii sau explozii.
Reguli de prevenire:
In aceasta instalatie se utilizeaza doar scule care nu produc scantei prin frecare sau lovire;
Se interzice cu desavarsire fumatul,
Nu se lucreaza cu foc deschis decat in conditiile unor masuri exceptionale consemnate sub
semnatura in permisul de lucru cu foc,
Nu se admite blocarea drumurilor de acces spre hidranti sau spre locurile de deepozitare a
produsului sau a materialelor necesare stingerii incendiilor;
Nu se vor bloca culoarele si iesirile din instalatie precum si drumurile de acces in instalatie;
Aparatura de masura si control se va mentine in stare permanenta de functionare,
Respectarea cu strictete a limitelor parametrilor de operare (temperaturi, presiuni)
Asigurarea de legaturi echipotentiale la imbinarile traseelor tehnologice,
Interzicerea cu desavarsire a utilizarii solventilor pentru degresari, spalari in incinta
instalatiei;
Echipamentele electrice utilizate vor corespunde zonarii de specialitatea instalatiei.
Pentru substantele noi introduse conform Notificarii revizuite s-a impus realizarea sau
completarea unor instructiuni existente care sa cuprinda date despre periculozitatea
substantei, pericole potentiale, mijlace de prevenire si de interventie.
I.B.2.4. FUNCTIONAREA ANORMALA

Functionarea anormala se considera cand :
• apar sau sunt conditii de calamitati naturale;
• apar conditii de incediu sau explozie;
• sunt defectiuni, improvizatii sau lipsesc echipamentele de protectie si securitate;
• echipamentele tehnologice si electrice functioneaza cu defectiuni sau improvizatii;
• echipamente tehnologice, electrice si de securitate au termen de verificare la scadenta
depasit;
• nu se respecta instructiunile de lucru si functionare a echipamentelor tehnologice,
electrice si de securitate;
• se constata ca personalul este insuficient instruit;
31
Orice situatie de functionare in afara parametrilor de lucru stabiliti poare fi generatoare de

situatii de urgenta. In acest caz se iau masurile stabilite prin regulamentele existente la
nivelul fiecarei instalatii sau cele specificate in instructiunile afisate la locurile de munca si se
instiinteaza seful ierarhic.
Opririle instalatiilor sunt reglementate de aceleasi regulamente de functionare.
In caz de avarie, masurile de prevenire de interventie, sunt prevazute in Regulamentul de
functionare a instalatiei, Instructiunile de lucru, SSM,SU si PM.
Alimentarea in caz de avarie: energie, apa, caldura, gaz, azot etc
a. Energia electrica:
SC Viromet SA se alimenteaza cu energie electrica din doua surse:
• CET propriu cu o capacitate instalata de 18 MWh
• SEN prin statia SRA 110/6 kV
In cazul intreruperii alimentarii cu energie electrica, societatea dispune de surse de
alimentare prin baterii de acumulatori pentru asigurarea iluminatului de siguranta si
alimentarea pentru comanda celulelor de 6 kV. (Vezi plan de interventie in caz de incendiu).
In cazul producerii de avarii in instalatii, alimentarea cu energie electrica se intrerupe
pentru toti consumatorii. Nu exista alte surse de energie inafara celor mentionate mai sus.
Reluarea furnizarii energiei electrice este posibila numai dupa eliminarea urmarilor avariei si
dupa o verificare temeinica a tuturor traseelor de alimentare. Este interzisa recuplarea
alimentarii cu energie electrica inainte de a se efectua toate verificarile PRAM pentru
circuitele care se vor activa.
b. Apa:
In cazul producerii unor avarii in instalatii, apa reprezinta agentul principal utilizat pentru
stingerea incendiilor, pentru diluarea si spalarea substantelor evacuate cu prilejul avariei.
In situatia avarierii conductelor care asigura alimentarea cu apa se va proceda de urgenta la
izolarea portiunii avariate si se va actiona prin alimentarea cu apa din surse alternative.
Pentru aceasta, reteaua de alimentare cu apa a SC VIROMET SA a fost realizata stil ,,inel“
ceea ce permite ca in cazul avariei pe un circuit sa se poata realiza cuplarea la alta ramura a
traselor de alimentare cu apa. Presiunea in retea este asigurata gravitational sau cu pompe
cand este necesar.
Reabilitarea portiunilor traseelor de apa avariate in cazul unor accidente reprezinta o
prioritate absoluta.
Asigurarea cu apa tehnologica in caz de avarii este de mare importanta mai ales in situatia
cand racirile la anumite faze tehnologice sunt esentiale pentru a nu determina generarea
altor avarii in instalatiile afectate.
Pentru interventiile in caz de incendiu exista o retea densa de hidranti, retea care asigura o
presiune permanenta de 4 – 6 bari.
c. Abur:
In principiu, in caz de avarie sursa de alimentare cu abur trebuie intrerupta determinand
astfel racirea mediilor de reactie.
Exista si exceptii:
32
- la reactorul de sinteza a instalatiei Metanol IV in cazul opririi instalatiei racirea

catalizatorului se realizeaza prin injectare de abur supaincalzit. Se asigura astfel si
protejarea catalizatorului
- la Metanol la faza de cracare, aburul se foloseste pentru inundare pentru stingerea
incendiilor in cazul spargerii tevilor de cracare .
Aburul se poate folosi si in alte situatii ca posibilitate de stingere a unor inceputuri de
incendii. La fiecare instalatie in parte, in Instructiunile de operare sunt detailate posibilitatile
de actionare cu abur in caz de incendii.
d. Azotul:
Este esential la utilizarea azotului gazos de mare puritate la instalatia Metanol IV in cazul
unor avarii care impune oprirea instalatiei. Mentionam ca azotul asigura mediul inert necesar
conservarii catalizatorului de sinteza.
Azotul reprezinta si agentul de inertizare a volumelor libere din rezervoarele de depozitare
pentru metanol si metilal. In cazul unor avarii se va actiona cu prioritate pentru furnizarea
azotului la aceste depozite.
DETERMINAREA, IDENTIFICAREA SI EVALUAREA PERICOLELOR MAJORE

Evaluarea riscurilor de producere a accidentelor majore in S.C. Viromet S.A. se realizeaza
conform procedurii operationale „METODOLOGIE DE IDENTIFICARE SI ANALIZA A
RISCURILOR INDUSTRIALE CE IMPLICĂ SUBSTANłE PERICULOASE” - cod PO-MI-63.
Evaluarea pericolelor de producere a accidentelor majore reprezinta aplicarea documentata
a Sistemului de management al Securitatii pentru procesele sau activitatile considerate cu
’nivel critic’ privind producerea de accidente majore.
● Tehnici de analiza
Pentru analiza riscurilor s-a utilizat ghidul „Metodologie pentru analiza riscurilor industriale ce
implica substante periculoase”, realizat in cadrul sesiunii de instruiri TUV Austria, TWL
SevesoII / Assessment of Risks/ Major Accident Effects.
Metodologiile TUV recomandate sunt “Analiza pe baza Listei de verificare” şi “Analiza
HAZOP”. Selectarea metodei sau a combinaŃiei de metode depinde de complexitatea unui
amplasament / instalaŃie.
Scopul metodologiei este acela de a analiza siguranŃa unei instalaŃii / amplasament şi mai
ales de a descoperi punctele vulnerabile (tehnice, organizatorice, operaŃionale), de a le
enunŃa, şi de a elabora un plan în vederea rectificării / îmbunătăŃirii acestora.
Analiza HAZOP a pericolelor generale este utilizată pentru identificărea pericolelor relevante
specifice instalaŃiilor / amplasamentelor complexe, cu functionare continua.
A fost realizata pe faze (noduri) sau procese tehnologice. Analiza HAZOP a permis
identificarea scenariilor bazate pe proces.
Analiza pe baza Listei de verificare a pericolelor generale este utilizată pentru
brainstorming ghidat în vederea identificării pericolelor relevante specifice instalaŃiilor /
amplasamentelor simple, cu functionare discontinua.
Modurile discontinue de operare (ca: pornire, oprire, producŃia pe loturi, oprirea de urgenŃă,
etc.), pericole nelegate de proces, pericole bazate pe evenimente incidentale şi pericolele
generale externe ne-acoperite de analiza HAZOP vor fi analizate în conformitate cu
metodologia listei de verificare.
33
Analiza HAZOP si analiza pe baza Listei de verificare sunt prezentate ca anexa la lucrare.
Riscurile scenariilor individuale au legatura cu probabilitatea ca un eveniment initiator sa se
dezvolte catre scenariul cu cele mai grave consecinte credibile. In functie de severitatea
celor mai grave consecinte credibile, un anumit numar si/sau o anumita calitatea barierelor
este necesara pentru a avea in final un risc tolerabil/acceptabil pentru fiecare scenariu
individual analizat (principiul analizei LOPA – Layer of Protection Analysis – analiza
barierelor de protectie – o metodologie cantitativa in vederea evaluarii barierelor necesare
pentru prevenirea evenimentelor periculoase si pentru reducerea riscurilor in unitatile de
proces pana la niveluri tolerabile si acceptabile).
Scenariile periculoase identificate prin cele doua metode (HAZOP si liste de control) vor fi
trecute mai departe la analiza cantitativă a riscului folosind Analiza barierelor de protecŃie
cu metodologia LOPA .
Barierele existente sau cele ce trebuiesc implementate pentru asigurarea unui nivel de
siguranta adecvat se vor stabili conform frecventelor si consecintelor prezentate in
matricea de risc de mai jos:
Frecventa Nivelul consecintelor

C1 C2 C3
-2 -3
10 – 10 [1/an]
10-3 – 10-4 [1/an]
10-4 – 10-5 [1/an]
10-5 – 10-6 [1/an]
10-6 – 10-7 [1/an]
ConsecinŃe Una sau mai multe O fatalitate sau efecte Mai multe fatalităŃi sau
asupra populaŃiei persoane de pe ireversibile asupra efecte ireversibile
amplasament sănătăŃii pentru asupra sănătăŃii pentru
spitalizate pentru mai persoanele de pe persoanele de pe
mult de 24h; efecte amplasament; o amplasament; o
asupra sănătăŃii persoană din afara fatalitate sau efecte
reversibile şi pe termen amplasamentului ireversibile asupra
Scurt. spitalizată. sănătăŃii pentru
persoanele din afara
amplasamentului.
ConsecinŃe Daune reversibile Daune reversibile Daune masive asupra
asupra mediului asupra asupra mediului, fiind mediului, posibil
mediului, fiind necesară intervenŃia ireversibile, fiind
necesară intervenŃia forŃelor externe necesară
forŃelor interne şi regionale. intervenŃia forŃelor
externe (judeŃene). naŃionale,
internaŃionale.
Explicatia culorilor:
Zona roşie – risc intolerabil – pentru toate scenariile ce prezintă frecvenŃe de manifestare
în zona roşie, barierele de protecŃie vor trebui îmbunătăŃite în vederea coborârii nivelului
riscului.
Zona galbenă – risc ALARP - reducerea riscului până la cel mai scăzut nivel practicabil în
34
mod rezonabil: nivelul riscului este considerat a fi „tolerabil”, cu condiŃia ca acesta să fi fost
redus până la punctul în care reducerea este disproporŃionată în raport cu îmbunătăŃirea
obŃinută, costurilor şi faptului că standardele acceptate internaŃional au fost aplicate în
direcŃia controlului şi reducerii riscului.
Zona verde – risc acceptabil – nu sunt solicitate măsuri suplimentare de reducere a riscului.
Originea valorilor ce stau la baza matricei de risc:
• 10-6 [1/an] valoarea riscului individual nefocalizat – valoare des folosită şi aplicată în
medicină;
• 10-5 [1/an] valoare statistică medie pentru un accident de muncă cu consecinŃe fatale;
• 10-3 – 10-4 [1/an] valoare statistică medie pentru un accident de muncă cu spitalizare.
Societatea a implemetat proceduri legate de evaluarea riscului:

■ LISTA DE VERIFICARE cod: PO-MI-63-F01
■ HAZOP cod: PO-MI-63-F02
■ LOPA cod: PO-MI-63-F03
■ Tabel cu actiuni/responsabilitati pentru luarea masurilor preventive/corective de eliminare a
riscurilor cod: PO-MI-63-F04
● Criterii pentru revederea analizei de risc

Analizele de risc vor fi revazuite in urmatoarele situatii:
o modificari ale instalatiilor;
o in cazul in care analiza s-a facut pentru faza de proiect a unui obiectiv, la finalizarea
lucrarilor de executie analiza va fi refacuta;
o producerea unei avarii/accident la o instalatie pentru care s-a facut analiza de risc;
o modificari ale cerintelor legale, imbunata’iri tehnologice, modificari in sistemul de
operare al instalatiei.
● Identificarea responsabilitatilor si criteriile pentru analiza de risc

Pentru abordarea l analizei de risc anexata prezentului Raport de securitate s-a constituit un
colectiv de lucru intern, numit cu responsabilităŃi concrete de către conducerea S.C.
VIROMET S.A. prin decizia nr.13/19.02.2013. Colectivul este format din specialişti care
cunosc bine instalaŃiile, din punct de vedere al procesului tehnologic, al utilajelor
componente, aparaturii AMC, al sistemului de comandă şi control şi al riscurilor posibile.
Pentru structura de ansamblu a lucrării s-a apelat la un colectiv extern format din
reprezentanŃii firmei autorizate H&S ECO CONSULT în colaborare cu PFA Leopold Daniela.
I.B.2.5. Planificarea imbunatatirii inatalatiei si managementul pentru

reducerea riscului
În urma analizei riscului anexa la prezentul raport au rezultat şi măsuri suplimentare necesar
a fi luate şi care sunt trecute în partea generala a analizei pentru fiecare instalaŃie.
I.B.3 Controlul operational

Buna functionare a instalatiilor este determinata in principal de:
35
• exploatarea rationala, conform instructiunilor furnizorilor de echipamente,

procedurilor de lucru si normativelor;
• efectuarea inspectiilor si controalelor tehnice la timp si de buna calitate;
• supravegherea permanenta si remedierea imediata a anomaliilor si
defectiunilor;
• evitarea efectuarii de improvizatii, provizorate sau modificari fata de proiecte.
Controlul operational:
Prin controlul operaŃional se urmăreşte stabilirea şi implementarea unei tehnici pentru
investigarea accidentelor probabile, pe baza unei analize sistematice şi în vederea realizării
testării şi verificării unor planuri de protecŃie împotriva pericolelor şi de alarmare pentru a
avea o reacŃie corespunzătoare în caz de pericol. Se urmăreşte:
- controlul obiectivelor, a sistemelor de siguranŃă;
- întreŃinerea, inspecŃia echipamentelor;
- supravegherea termenelor de realizare a lucrărilor de întreŃinere planificate.
Procedurile pentru operarea in siguranta a instalatiilor si echipamentelor aflate pe

amplasament.
Instructiunile de lucru sunt intocmite pe activitati si locuri de munca si prelucrate de fiecare
organizator al locului de munca cu lucratorii din formatiile de lucru cu ocazia efectuarii
instructajului la locul de munca si a instructajelor periodice, a instructajului la schimbarea
locului de munca sau cind situatia concreta o impune si la angajare, cu ocazia instructajului
introductiv general efectuat la angajare,
Anual lucratorii sunt testati privind cunostintele profesionale, cunoasterea procedurilor de
lucru, a normelor de SSM si SU conform procedurii de sistem PS-MI-06 :Instruirea si
evaluarea personalului, iar practic se fac exercitii de alarmare, cu simulari, pentru diferite
situatii de urgenta. Operatorilor noi angajati, pe langa instructajele de SSM si SU, li se
acorda o perioada de timp pentru acomodare, insusirea corecta a activitatilor si operatiilor pe
care le are de executat, perioada in care sunt asistati de operatori cu pregatire si experienta
pe activitatea respectiva si monitorizati de seful locului de munca; Procedurile sunt revizuite
si reactualizate periodic, avand in vedere daca sunt schimbari sau lucrari noi in instalatii.
InstrucŃiunile de operare sunt realizate în conformitate cu prevederile legale, în special a
legislaŃiei privind protecŃia muncii, substanŃele periculose, siguranŃa utilajelor.
InstrucŃiunile de operare reglementeaza:
- domeniile de responsabilitate;
- operarea în condiŃii normale;
- manipularea substanŃelor şi preparatelor periculoase;
- identificarea accidentelor tehnice, tehnicile pentru identificarea cauzelor acestora,
precum şi domeniile de responsabilitate pentru eliminarea efectelor;
- condiŃii de operare speciale, limitate în timp;
- operare în timpul lucrărilor de întreŃinere;
- măsuri în condiŃii de nefuncŃionare a instalaŃiei; comportamentul în cazul producerii de
defecŃiuni şi accidente, oprirea în caz de urgenŃă, măsuri de prim ajutor şi eliminarea
corespunzătoare a deşeurilor.
Prin SSM se va asigura că instrucŃiunile de operare:
- se referă la toate informaŃiile relevante obŃinute în urma investigării şi evaluării
pericolelor de accidente tehnice;
36
- vor fi adaptate sau reînnoite la orice modificare a proceselor sau a activitatilor;

- vor fi verificate şi actualizate periodic prin considerarea experienŃei din timpul operării,
chiar şi fără existenŃa unei modificări a proceselor sau a activităŃii;
- conŃin în formă clară pentru toŃi angajaŃii toate informaŃiile necesare pentru operarea
în condiŃii de siguranŃă a instalaŃiilor;
- sunt accesibile tuturor salariaŃilor.
Prin SSM se asigura realizarea unei instruiri sistematice a angajaŃilor cu privire la
instrucŃiunile de operare:
- înainte de intrarea în funcŃiune a unor instalaŃii noi;
- înainte de preluarea posturilor de către noii angajaŃi;
- înainte de modificarea proceselor de operare;
- înainte de începerea utilizării de noi substanŃe;
- înainte de opriri majore ale instalaŃiei sau de scoaterea ei din funcŃiune;
- în cazul unor activităŃi care prezintă pericole deosebite;
- după accidente şi evenimente soldate cu emisii;
- înainte de intrarea în vigoare de noi prevederi legale;
- în cazul modificării instrucŃiunilor de operare.
Controlul tehnic al echipamentelor tehnologice, electrice si de siguranta
In cadrul instalatiilor se efectueaza urmatoarele tipuri de verificari ISCIR:

- verificari la scadenta stabilite in cadrul unui plan de control anual de catre serviciul
MEA pe baza cartilor tehnice si cartilor ISCIR ale utilajelor;
- controale proprii sau autorizate ISCIR care constau din: probe hidraulice; probe de
rezistenta si etanseitate; revizie interna, controale nedistructive pentru masurare
grosimi cu ultrasunete, control cu lichide penetrante la suduri si cu pulberi magnetice pentru
adancimea defectelor.
Pentru orice tip de revizie, reparatie sau verificare se emite un proces verbal si un buletin de
verificare, care se arhiveaza la sectie si la serviciul MEA, si se consemneaza in registre
specifice.
ACTIVITATEA DE CONTROL INSTALATII/Procedura PO-MI-09, revizia 3/25.10.2010
Responsabilii:
- Directorul MEA;
- Sef birou control instalatii;
- Responsabil cu supravegherea tehnica a instalatiilor mecanice sub presiune, cu
verificarea la scadenta si repararea recipientelor transportabile si a supapelor de
siguranta aflate sub control ISCIR;
- Responsabil cu supravegherea tehnica a conductelor si fluaj;
- Responsabil tehnic autorizat IR;
- Responsabil tehnic cu sudura;
- Responsabil control nedistructiv utilaje dinamice, sef laborator de examinari
nedistructive;
- Responsabil tehnic pentru utilaje statice si dinamice, verificari, alinieri, control
neditructiv, vibratii;
Masuratorile si verificarile se efectueaza pe grupe de instalatii/utilaje astfel:
1. Instalatii mecanice sub presiune si instalatii de ridicat:
37
- Verificari oficiale periodice, la scadenta sau a celor nou montate : revizii interioare,
încercari de presiune si revizii exterioare, în conformitate cu prescriptiile tehnice
ISCIR în vigoare.
- Controlul deformatiilor;
- Verificarea documentatiei tehnice de garantie la receptionarea utilajelor noi;
- Verificarea supapelor de siguranta, armaturilor, membranelor de siguranta;
- Verificarea grosimii si fundurilor bombate si compararea cu grosimea minima de
siguranta din breviarul de calcul;
- Verificarea etanseitatii;
- Verificarea protectiei anticorozive;
- Verificarea si reglarea dispozitivelor de frânare si blocare a instalatiilor de ridicat.
- Verificarea dispozitivelor de siguranta si semnalizare la instalatiile de ridicat.
- Verificarea fixarii cablurilor, aparatelor de comanda;
- Verificarea legaturilor electrice si verificarea punerii la pamânt;
- Verificarea caii de rulare;
- Controlul strângerii suruburilor (prezoanelor), elementelor de îmbinare si al prinderii
de fundatie;
- Alte verificari care decurg din prescriptiilor tehnice ISCIR, obligatii privind siguranta în
functionare a instalatiilor sub presiune si a instalatiilor de ridicat în vigoare.
2. Utilaje dinamice:
- Masurarea vibratiilor;
- Masurarea deplasarilor axiale;
- Controlul debitului mediu de racire;
- Masurarea temperaturii lagarelor, mediului vehiculat;
- Verificarea starii de functionare a dispozitivelor si sistemelor de ungere, verifica daca
ungerea se face cu lubrifianti de firma si daca dispozitivele de manipulare sunt curate;
- Verificarea fundatiei si a prinderii masinilor;
- Verificarea etanseitatii;
- Verificarea parametrilor de functionare;
- Alte verificari care decurg din documentatia tehnica a furnizorului.
3. Utilaje statice;
- Masuratori de grosimi (mantale, tubur, tevi, etc.)
- Controlul cordoanelor de sudura (vizual, cu lichide penetrante, ultrasonic si magnetic).
- Revizia (interioara, exterioara) a peretilor, serpentinelor, protectiilor.
- Incercarile de presiune a serpentinelor.
- Controlul deformatiilor.
- Controlul etanseitatii.
- Controlul punerii la pamânt.
- Controlul dilatarilor si al deplasarilor pa fundatii.
- Controlul strângerii suruburilor de fundatii.
- Alte verificari care decurg din caietele de sarcini.
4. Conducte si estacade de conducte:
- Revizia exterioara si interioara (unde este posibil).
- Urmarirea grosimii elementelor de conducta.
- Controlul cordoanelor de sudura (vizual, cu lichide penetrante,ultrasonic si magnetic).
- Verificarea punctelor de reazem fixe si a modului de functionare a reazemelor mobile.
38
- Verificarea compensatorilor (de dilatare) lenticulari sau culire de dilatatie si a

limitatoarelor de cursa pentru durata încercarilor de presiune.
- Verificarea armaturilor si îmbinarilor demontabile;
- Incercarea de presiune.
- Verificarea calitatii materilalelor, elementelor de conducta care se înlocuiesc la
reparatii (tevi, coturi, teuri, armaturi, garnituri, suruburi etc.).
- Alte verificari care decurg din ITD pentru executarea, montarea, repararea,
exploatarea si verificarea conductelor tehnologice sub presiune si a estacadelor de
conducte din industria chimica.
Operatiunile de control, volumul masuratorilor si verificarilor, nu sunt limitative, acestea
urmând a fi în functie de specificul proceselor tehnologice de fabricatie, de prevederile
normativelor prevazute în regulamentul de functionare al societatii si de prevederile unor
norme internationale ale furnizorilor de licente si de utilaje.
Inregistrari asociate:
- Rapoarte de inspectie;
- Buletine de atestare a verificarilor;
- Carti tehnice ale utilajelor;
- Plan de control anual al verificarilor si incercari;
- Acte de constatare;
- Procese verbale de oprire si PIF a instalatiei / utilajului;
- Emiteri/prelungiri autorizatii de functionare.
ACTIVITATEA DE PLANIFICARE, URMARIRE SI EXECUTIE A REPARATIILOR PENTRU

MIJLOACE FIXE/Procedura PO-MI-37, revizia 3/20.01.2006
Programul anual de reparatii se intocmeste dupa normele tehnice de reparatii si are la baza
inventarul mijloacelor fixe actualizat la zi (in baza inventarului anual).
Documentele de baza necesare planificarii sunt:
- Livretul utilajului alcatuit din: fisa de evidenta a orelor de functionare de la punerea in
functiune; fisa de evidenta a reparatiilor executate; norme de reparatii;
- Graficul anual al desfasurarii pe luni a programului de revizii tehnice si de reparatii;
- Programul lunar de reparatii si revizii;
- Fisa de constatare a masinii/utilajului;
- Actul de predare a masinii/utilajului in reparatie si receptia utilajului
Serviciul MEA va intocmi Planul anual de reparatii curente si revizii tehnice tinand cont de:
- inventarul mijloacelor fixe;
- modificari ale normativelor tehnice de reparatii;
- modul de desfasurare a ciclului de reparatii;
Reparatiile capitale se executa mijloacelor fixe care au indeplinit ciclul de functionare.
In vederea executarii reparatiilor se tine cont de urmatoarele masuri:
- respectare termenului de incepere si terminare a lucrarilor;
- pregatirea din timp a materialelor si pieselor de schimb necesare;
- stabilirea volumului de lucrari necesare, pe baza constatarilor de la revizia
precedenta;
Executarea lucrarilor de reparatii se face astfel:
- de sectiile si atelierele de reparatii proprii;
39
- de terti pentru activitati cu caracter special, care depasesc gradul de competenta al

sectiei proprii.
PLANUL DE VERIFICARE PERIODICA PENTRU ELEMENTE, DISPOZITIVE SI SISTEME

DE SIGURANTA SI SECURITATE
În cadrul instalatiilor Metanol IV, Metanol III, CET exista recipienti sub presiune, conducte,
supape de siguranta si regulatoare de presiune, care au rolul de a proteja instalatiile în
timpul functionarii acestora.
Toate aceste elemente de siguranta, fiecare în parte, fac obiectul unor prescriptii si norme
tehnice specifice dupa care se verifica, se regleaza, se monteaza si se exploateaza, iar
aceste activitati sunt asigurate prin Biroul Control Instalatii al societatii.
Concret, verficarile se fac conform procedurii operationale PO-MI-09- Activitatea de control
instalatii, astfel :
Pentru recipienti sub presiune verificarile la scadenta tehnica (RI +IP) se fac conform
planului de scadenta întocmit anual dupa P.T. C4/2010 colectia ISCIR.
Pentru supape de siguranta verificari de reglare anuale conform P.T. C7/2010 colectia ISCIR
la standul de proba.
Pentru trasee conducte, verificari tehnice de revizii exterioare (RE) si încercari de presiune
(IP) conform P.T. C6/2010-Conducte de fluide si gaze tehnologice si P.T. C10/2010-
Conducte de abur.
Pentru regulatoare de presiune, indicatoare de nivel, aparatura de masurare si control AMC
se fac în laboratoare si standuri de încercari.
Toate aceste verificari sunt consemnate în procese verbale de verificare si control, buletine
de control emise si întocmite de personal autorizat în domeniile respective.
In cadrul serviciului MEA exista laboratoarele PRAM si Metrologie autorizate care efectueaza
verificarile periodice ale elementelor, dispozitivelor si sistemelor de siguranta si securitate.
Pentru componentele care nu pot fi astfel verificate se apeleaza la servicii externe autorizate.
Controlul tehnic al utilajelor, conductelor şi echipamentelor de automatizare, este

efectuat astfel:
• controlul efectuat în timpul funcŃionarii instalaŃiei;
• controlul efectuat cu ocazia RC1, RC2, RK;
În timpul funcŃionarii instalatie, personalul de exploatare va efectua orar un control vizual la

toate utilajele, armaturile, conductele, elementele de automatizare din sfera de activitate,
controlul vizând integritatea, etanşeitatea, modul de funcŃionare. Orice defecŃiune sau
abatere de la funcŃionarea normala a instalaŃiei se va raporta sefului de tura si va fi trecuta în
registrul de parametri si în raportul de lucru.
DefecŃiunile utilajelor, maşinilor si echipamentului de automatizare se constata prin
compararea parametrilor efectivi cu cei permişi de prescripŃiile tehnice, verificare care se
efectuează orar. De asemenea se verifica starea armaturilor (integritate, etanşeitate) şi
funcŃionarea buclelor de reglare pe timpul operării.
Controlul efectuat cu ocazia RC1, RC2 si RK - Acest control se face atât de personalul de
întreŃinere al secŃiei cat şi de către personalul altor sectoare cum ar fi: SecŃia AMA, SecŃia
ÎntreŃinere, SecŃia Electro, SecŃia Hidro, Serviciul Control InstalaŃii .
40
Verificarea echipamentelor AMC - Se efectuează de către personalul AMC al sectiei

împreuna cu Serviciul AMA si Serviciul Metrologie. Aceasta verificare se face in concordanta
cu legea metrologiei, prescripŃiile tehnice pentru fiecare aparat în parte.
Scolarizarile si instruirile
Prin programul anual de instruire elaborat si aprobat la nivel de management, conform
PROCEDURA INSTRUIREA SI EVALUAREA PERSONALULUI, Cod : PS–MI–06, se
efectueaza periodic cursuri de perfectionare atestare, autorizare a personalului operator.
Instruirea se desfasoara in cadrul unor cursuri de formare si/sau prin instruire la locul de
munca, de catre personal autorizat sau firme specializate,
Toate normele generale de tehnica securitatii care sunt utilizate la SC Viromet SA sunt
cuprinse in Planul de urgenta interna al unitatii.
Proiectare, mentenanta la principalele instalatii

METANOL
InstalaŃiile care intră în componenŃa ORS 1 Metanol de la S.C. VIROMET S.A. sunt
structuri de mare complexitate lucrând la parametri extremi.
Proiectarea acestora a impus asigurarea unor măsuri de siguranŃă ridicată având în
vedere atât lucrul cu substanŃe care prezintă caracteristici care pot produce evenimente
deosebite: incendii, explozii, intoxicaŃii, etc, cât şi măsuri tehnice de asigurare a
securităŃii pentru exploatarea instalaŃiilor în condiŃii extreme de temperatură, presiune,
etc. Aceste condiŃii au impus utilizarea unor materiale de înaltă calitate cât şi utilizarea
masivă de dispozitive de asigurare a siguranŃei în exploatare.
Material, construcŃie, proiectare

InstalaŃia pentru fabricarea metanolului a fost proiectata de Institutul de inginerie
tehnologică şi proiectări pentru industria chimică” Bucureşti (I.I.T.P.I.C.), în cooperare
cu firma UHDE - R.F.G.
InstalaŃia este compusa din utilaje amplasate pe shelete metalice sau în cladiri. Alegerea
materialului de constructie s-a facut în functie de temperatura, presiunea şi natura substanŃei
vehiculate.
Principalele materiale utilizate sunt: otel, otel aliat, otel placat cu polietilena, aluminiu,
polipropilena, teflon.
Utilajele care constitue părŃi de instalaŃie relevante pentru securitate sunt confectionate
din oteluri aliate rezistente la actiunea coroziva a substanŃelor vehiculate, precum şi
conditiilor de lucru: temperatura şi presiune. Principalele materiale utilizate în
confectionarea utilajelor sunt: oteluri aliate cu Ni, Mo, Cr, Ti care sunt rezistente la
temperaturile şi presiunile mari din instalatie.
Utilajele de depozitare a metanolului (rezervoarele) sunt confectionate din OL37K.
Conductele din retelele de transport substanŃe periculoase sunt realizate din materiale
specifice naturii subtantei transportate. Conductele au diametre în functie de cerinta
tehnologica. Grosimea conductelor este aleasa în functie de natura şi presiunea de
lucru a fluidelor vehiculate.
SubstanŃele corozive (acizi , baze) sunt vehiculate prin conducte rezistente la actiunea
coroziva (de exemplu: oteluri aliate, aluminiu, otel placat cu polimeri, mase plastice:
polietilena, polipropilena, teflon, etc.).
41
Conductele prin care circulă abur sau condens sunt realizate din otel aliat (OLT-35K),
Cuvele de retenŃie în care sunt amplasate rezervoarele cu substanŃe periculoase sunt
placate cu betoane speciale rezistente la actiune coroziva a acestora. Sheletele
metalice ( stalpi, grinzi, invelis de tabla scari şi platforme ) pe care sunt amplasate
utilajele sunt realizate din Otel carbon aliat (OL37-2k-2k)
Clădirile sunt în general construite din caramida cu stalpi de rezistenta din beton armat
şi cu acoperisurile tip sarpata cu hidroizolatie.
Cladirile au una sau mai multe căi de acces direct din aleele de circulatie .
Instalatiile se incadreaza in gradul de uzura acceptat pentru siguranta instalatiei pana la
reparatia urmatoare.
Service şi întreŃinere a IRS

Activitatea de întreŃinere şi de reparatii a IRS-urilor se realizeaza în conformitate cu
normativele tehnice de reparatii şi planului de control ISCIR a utilajelor, aparaturii de
masura şi control a echipamentelor de automatizare, a echipamentelor electrice,etc.
Graficul de lucrări se întocmeşte de către secŃia tehnologica în baza raportului Biroului
Control InstalaŃii şi a defecŃiunilor constatate pe parcursul perioadei de funcŃionare a
utilajelor şi echipamentelor de la ultima oprire generala.
În urma analizelor, se stabilesc lucrările care urmează a se efectua.
Graficul de lucrări cuprinde:
1. toate utilajele scadente la reparaŃii planificate conform normativelor tehnice de
reparaŃii şi planului de control la scadenŃă ISCIR;
2. utilajele dinamice care nu realizează parametrii funcŃionali conform proiectului
sau cărŃii tehnice a utilajului;
3. instalaŃiile mecanice sub presiune şi instalaŃiile de ridicat scadente la revizia
interna şi proba de presiune conform planului de control ISCIR;
4. verificare supape de siguranŃa din instalatie conform listei ISCIR;
5. conductele sub presiune şi estacadele de conducte din toata instalaŃia
scadente la revizia interna şi externa sau încercarea la presiune conform prevederilor
PD 178/82, C 15/84 şi alte verificări distructive şi nedistructive necesare conform C
29/93, C 36/82, CR 4/81, CR 6/82, CR 8/83.
6. lucrări de control, verificare şi remediere a instalaŃilor electrice şi de
automatizare în construcŃie antiexplozivă;
7. lucrări privind controlul, verificarea şi remedierea continuităŃii electrice a
instalaŃiilor de punere la pământ a utilajelor şi traseelor de conducte, a centurilor de
împământare, a instalaŃiilor de captare a electricităŃii atmosferice şi a instalaŃiilor de
paratrăznete;
8. verificarea integrităŃii şi funcŃionalităŃii tuturor circuitelor de măsura,
automatizare, interblocare şi semnalizare tehnologica şi remediere a deficientelor;
9. verificarea metrologică a tuturor aparatelor de măsura scadente;
10. înlocuirea instalaŃiilor de măsura şi automatizare uzate fizic şi moral;
Acest control se face atât de personalul de întreŃinere al secŃiei cat şi de către
personalul altor sectoare cum ar fi: SecŃia AMA, SecŃia ÎntreŃinere, SecŃia Electro,
SecŃia Hidro, Serviciul Control InstalaŃii
Activitatea de întreŃinere a aparatelor şi echipamentelor de automatizare este prestata
de formaŃia de amecişti ai secŃiei Metanol.
42
ActivităŃile mari de întreŃinere şi verificările metrologice sunt efectuate în colaborare cu

SecŃia Electo - AMA şi cu Laboratorul Metrologic.
FORMALDEHIDA-ORS 2
Proiectarea acestora a impus asigurarea unor măsuri de siguranŃă ridicată avand în
vedere atât lucrul cu substanŃe ale căror caracteristici pot produce evenimente
deosebite: incendii, explozii, intoxicătii, etc, cât şi măsuri tehnice de asigurare a
securităŃii pentru exploatarea instalaŃiilor în condiŃii extreme de temperatură, presiune,
etc. Aceste condiŃii au impus utilizarea unor materiale de înaltă calitate cât şi utilizarea
masivă de dispozitive de asigurare a siguranŃei în exploatare.
Materiale de construcŃie, proiectare

InstalaŃia pentru fabricarea formaldehidei a fost proiectată de Institutul De Inginerie
Tehnologică Şi Proiectări Pentru Industria Chimică Bucureşti (I.I.T.P.I.C.), în cooperare
cu firma DEGUSSA.
InstalaŃia este compusă din utilaje amplasate pe platforme metalice sau în cladiri.
Alegerea materialului de constructie s-a facut in funcŃie de temperatura, presiunea şi
natura substanŃei vehiculate.
Utilajele care constituie părŃile de instalaŃie relevante pentru securitate sunt
confecŃionate din oŃeluri aliate rezistente la acŃiunea corozivă a substanŃelor vehiculate,
precum şi condiŃiilor de lucru: temperatură şi presiune.
Principalele materiale utilizate în confectionarea utilajelor sunt: oŃeluri aliate cu Ni, Mo,
Cr, Ti care sunt rezistente la mediul coroziv, temperaturile şi presiunile din instalaŃie.
Utilajele de depozitare (rezervoarele) sunt confecŃionate din:
OL37K pentru oleum,
oteluri inoxidabile (V2A) pentru formaldehida, metilal,
Conductele din retelele de transport substanŃe periculoase sunt realizate din materiale
specifice naturii substanŃei transportate. Conductele au diametre în funcŃie de cerinta
tehnologică. Grosimea conductelor este aleasa în funcŃie de natura şi presiunea de
lucru a fluidelor vehiculate.
SubstanŃele corozive (acizi, baze) sunt vehiculate prin conducte rezistente la acŃiunea
corozivă (de exemplu: oŃeluri aliate, aluminiu, otel inoxidabil, oŃel placat cu polimeri,
mase plastice: polietilenă, polipropilenă, teflon, etc.); pentru amoniac oteluri cu
rezilienta, etc.
Conductele prin care circulă abur sau condens sunt realizate din oŃel aliat (OLT-35K).
Cuvele de retenŃie în care sunt amplasate rezervoarele sunt realizate din betoane si
unde situatia impune din betoane placate cu materiale speciale rezistente la actiunea
coroziva a acestora.
Scheletele metalice (stâlpi, grinzi, inveliş din tablă scări şi platforme) pe care sunt
amplasate utilajele sunt realizate din oŃel carbon (OL37-2k)
Cladirile sunt în general construite din caramida cu stalpi de rezistenta din beton armat
şi cu acoperisurile tip sarpata cu hidroizolatie. Cladirile au una sau mai multe căi de
acces direct din aleile de circulatie ale societatii. Caile de acces principale sunt utilizate
ca şi căi de salvare în caz de urgenŃă.
Concluzie:
InstalaŃiile de producere a formaldehidei sunt constituite din utilaje construite din oŃeluri
speciale, inoxidabile şi rezistente la mediul agresiv în care se lucrează.
43
Aparatura de măsură şi control a instalaŃiilor este amplasată în camere de comandă

situate în afara instalaŃiei
Circuitele şi acŃionările electrice sunt din construcŃie antiex
Uzura instalaŃiilor este neglijabilă. Toate utilajele, circuitele electrice şi aparatura de
măsură şi control sunt sub control permanent ISCIR, PRAM şi al altor organisme
abilitate, fiind controlate periodic şi funcŃionând doar sub certificare.
InstalaŃiile se încadreaza în gradul de uzură acceptat pentru siguranŃa în exploatare
până la reparaŃia următoare.
Service şi întreŃinere a IRS

Activitatea de întreŃinere şi de reparatii a IRS-urilor se realizeaza în conformitate cu
normativele tehnice de reparaŃii şi planului de control ISCIR a utilajelor, aparaturii de
masura şi control a echipamentelor de automatizare, a echipamentelor electrice,etc.
Graficul de lucrări se întocmeşte de către secŃia tehnologica în baza raportului Biroului
Control InstalaŃii şi a defecŃiunilor constatate pe parcursul perioadei de funcŃionare a
utilajelor şi echipamentelor de la ultima oprire generală.
În urma analizelor, se stabilesc lucrările care urmează a se efectua în perioada de
oprire.
Graficul de lucrări cuprinde:
• toate utilajele scadente la reparaŃii planificate conform normativelor tehnice
de reparaŃii şi planului de control la scadenŃă ISCIR;
• utilajele dinamice care nu realizează parametrii funcŃionali conform
proiectului sau cărŃii tehnice a utilajului;
• instalaŃiile mecanice sub presiune şi instalaŃiile de ridicat scadente la
revizia interna şi proba de presiune conform planului de control ISCIR;
• verificarea supapelor de siguranŃa din instalaŃie conform listei ISCIR;
• conductele sub presiune şi estacadele de conducte din toata instalaŃia
scadente la revizia interna şi externa sau încercarea la presiune conform prevederilor
PD 178/82, C 15/84 şi alte verificări distructive şi nedistructive necesare conform C
29/93, C 36/82, CR 4/81, CR 6/82, CR 8/83.
• lucrări de control, verificare şi remediere a instalaŃilor electrice şi de
automatizare în construcŃie antiexplozivă;
• lucrări privind controlul, verificarea şi remedierea continuităŃii electrice a
instalaŃiilor de punere la pământ a utilajelor şi traseelor de conducte, a centurilor de
împământare, a instalaŃiilor de captare a electricităŃii atmosferice şi a instalaŃiilor de
paratrăznete;
• verificarea integrităŃii şi funcŃionalităŃii tuturor circuitelor de măsura,
automatizare, interblocare şi semnalizare tehnologica şi remediere a deficientelor;
• verificarea metrologică a tuturor aparatelor de măsura scadente ;
• înlocuirea instalaŃiilor de măsura şi automatizare uzate fizic şi moral;
Acest control se face atât de personalul de întreŃinere al secŃiei cat şi de către
personalul altor sectoare cum ar fi: SecŃia AMA, SecŃia ÎntreŃinere, SecŃia Electro,
SecŃia Hidro, Serviciul Control InstalaŃii
Activitatea de întreŃinere a aparatelor şi echipamentelor de automatizare este prestata
de formaŃia de AMC-işti ai secŃiei Rasini precum si de personalul specializat al
sectorului Electro - AMA.
44
ActivităŃile mari de întreŃinere şi verificările metrologice sunt efectuate în colaborare cu

SecŃia Electo - AMA şi cu Laboratorul Metrologic.
Proceduri si instructiuni de operare in conditii normale si de urgenta

In Anexa.3 este prezentata lista INSTRUCłIUNILOR DE LUCRU, S.S.M., S.U. ŞI
PROTECłIA MEDIULUI pentru fiecare instalatie.
Aceste instructiuni cuprind:
- procedurile de operare in onditii normale si de urgenta;
- parametrii de operare, limitele si sistemele de blocare;
- proceduri de pornire si de oprire in ituatii normale si de urgenta
Acolo unde prin analiza HAZOP sau prin listele de control s-a constatat situatii lipsa, in
capitolele generale la punctul URMĂRIREA REALIZĂRII ACłIUNILOR PREVENTIVE cod
PO – MI – 63 – F02 s-au impus completari sau realizari ale instructiunilor acolo unde
nu exista.
Proceduri pentru furnizori si subcontractori

• PROCEDURA FUNCTIE DE SISTEM CONTROLUL APROVIZIONARII , PS-MI-18;
• PROCEDURA OPERATIONALĂ CONTROLUL CONTRACTANTILOR , PO-MI-11;
I.B.4. Managementul pentru modernizare
Managementul pentru modernizare are la baza asigurarea integritatii activelor, care reprezinta
factorul cheie in evitarea accidentelor in cadrul societatii .
VIROMET are un sistem si un set de proceduri care urmareste sa asigure explotarea si
intretinerea echipamentelor pentru o buna functioanare.
Sistemul de SSM are în vedere stabilirea unor tehnici pentru planificarea modificărilor în
cazul instalaŃiilor existente sau în vederea realizării de noi instalaŃii:
- planificarea şi modificarea instalaŃiilor cu respectarea securităŃii industriale;
- o analiză a securităŃii (concepte, rapoarte);
- obŃinerea autorizaŃiilor instalaŃiei.
In cazul unor modernizări sau schimbări ale unor procese sau faze tehnologice, sunt luate
următoarele măsuri:
- sunt alocate responsabilităŃi pentru autorizare şi iniŃiere a proiectării;
- sunt notificate autorităŃile competente pentru protecŃia mediului şi autorităŃile de protecŃie
civilă, în conformitate cu prevederile legale prevăzute şi în H.G. 804/2007;
- sunt identificate şi documentate proiectele pentru noua instalaŃie sau noul proces;
- sunt definite, documentate şi implementate măsurile de control pentru asigurarea
siguranŃei şi protecŃiei mediului;
- sunt stabilite acŃiunile de verificare, revizuire şi corectare post implementare.
I.B.5. Planificarea pentru situatii de urgenta

PLANURI PENTRU SITUATIILE DE URGENTA
Pentru toate situatiile de urgenta, la nivelul obiectivului exista:

• Plan de aparare impotriva inundatiilor,gheturilor si accidentelor la constructiile
hidrotehnice(captari);
45
• Planul de urgenta interna

• Planul de interventie in caz de incendiu;
• Plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale.
Planul de urgenta interna se refera la oricare scenariu posibil identificat in cadrul PMRE si se
aplica pentru fiecare interventie.
PLANUL DE URGENTA INTERNA este integrat intr-un sistem unitar de abordare a

managementului de control al riscului de accidente majore. Obiectivele stabilite prin plan
sunt specifice, masurabile si pot fi realizate operativ. Se are in vedere si necesitatea de
revizuire periodica (sau ori de cate ori este necesar), tinand cont de:
- progresul cunostintelor tehnice;
- experienta acumulata ca rezultat al eventualelor accidente majore produse pe
amplasament;
- lectii invatate in perioada de implementare a planului de urgenta;
- schimbari semnificative pe amplasament;
- comportamentul uman, ca raspuns la situatiile de criza.
Planul de urgenta interna are in vedere identificarea sistematica a consecintelor oricarui
accident major care poate apare si contin:
● modul cum este organizata interventia la o situatie de urgenta;
● modul de furnizare a informatiilor, alarmarea;
● posibilele urgente ce pot apare in toate scenariile de accidente majore;
● modul de coordonare si comunicare in timpul unei interventii la o situatie de urgenta;
● asigurarea resurselor necesare de catre operator, daca sistemele de interventie proprie
nu sunt suficiente;
● descrierea resurselor interne si externe care pot fi mobilizate de operator pentru a limita
consecintele unui accident major pentru oameni si mediu;
● modul de asigurare cu personal suficient, intr-o perioada de timp rezonabila, pentru a
conduce si actiona in cadrul planului de urgenta interna;
● asigurarea echipamentului necesar pentru interventie, corespunzator scopului,
disponibil in orice moment si in perfecta stare de functionare;
● asigurarea resurselor necesare pentru monitorizare si prelevare de probe in momentul
producerii unui accident major;
● modul de mobilizare a serviciilor de urgenta medicala necesare in cazul raspunsului la o
situatie de urgenta.
Specific pentru instalatiile de productie este atentia deosebita care se acorda si

incidentelor latente, prevenirea oricarui risc fiind problema prioritara.
PLANUL DE PREVENIRE SI COMBATERE A POLUARILOR ACCIDENTALE

Conform editiei nr. 5 din septembrie 2010 modul de actionare in caz de producere a unei
poluari accidentale sau a unui eveniment care poate conduce la poluarea iminenta a surselor
de apa este urmatorul:
→ Persoana care observa fenomenul anunta imediat conducerea sectiei si a unitatii conform
schemei de instiintare;
46
→ Conducerea sectiei sau a unitatii dispune:

- Anuntarea personaleor sau a colectivelor cu atributii pentru combaterea avariilor, in
vederea trecerii imediate la masurile si actiunile necesare eliminarii acestora si pentru
diminuarea efectelor acestora;
- Anuntarea imediata a SGA Brasov, APM Brasov si a GNM – Comisariatul Brasov, ISU
Brasov si apoi informarea periodica asupra desfasurarii operatiunilor de sistare a
poluarii accidentale;
- Anuntarea agentilor economici si a primariilor din vecinatate in situatia in care
poluarea accidentala se extinde si afecteaza si zonele invecinate;
→ Persoanele sau colectivele din unitate, cu atributii in combaterea poluarii accidentale
actioneaza pentru:
- Eliminarea acuzelor care au provocat poluarea accidentala in scopul sistarii acesteia;
- Limitarea si reducerea ariei de raspandire a substantelor poluante prin foflosirea de
materiale absorbante, devierea undei poluante catre reteaua de canalizare ape uzate
din cadrul societatii, crearea de baraje:
- Indepartarea prin mijloace adecvate a substantelor poluante;
- Colectarea, transportul si depozitarea intermediara in conditii de securitate
corespunzatoare pentru mediu, in vederea recuperarii, neutralizarii sau distrugerii a
substantelor poluante;
- Monitorizarea permanenta a factorilor de mediu in zona si in aval.
→ Daca conducere unitatii constata ca fortele si mijloacele disponibile in unitate nu sunt
suficiente pentru sistarea imediata a poluarii, solicita sprijin imediat unitatii militare de
pompieri din vecinatate.
→ In cazul in care, cu toate masurile luate, exista pericolul ca poluarea sa se extinda catre
resursele de apa de suprafata sau subterane, va fi avertizat sistemul de gospodarire a
apelor asupra situatiei deosebite create;
in cazul de fota majora, conducerea unitatii va dispune oprirea functionarii unor instalatii
sau sectii de productie, sectoare de activitate care contribuie la continuarea poluarii
accidentale.
→ Dupa eliminarea cauzelor poluarii accidentale si dupa indepartarea pericolului raspandirii
acestora in unitate sau in zonele adiacente, se va informa SGA Brasov si APM Brasov
asupra sistarii fenomenului;
→ Conducerea unitatii dispune subordonatilor colaborarea cu autoritatile in vederea stabilirii
raspunderilor si a vinovatilor pentru situatia de poluare accidentala produsa.
PLANUL DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INUNDAłIILOR, GHEłURILOR ŞI ACCIDENTELOR

LA CONSTRUCłIILE HIDROTEHNICE S.C. VIROMET S.A. VICTORIA
In baza prevederilor art.44 din Legea nr. 107/1996 – Legea apelor cu modificările ulterioare
şi art.8 din Ordinul nr.638/2005 – „Regulament privind gestionarea situaŃiilor de urgenŃă
generate de inundaŃii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcŃii
hidrotehnice şi poluări accidentale” Directorul societatii emite decizia privind constituirea
Comisiei de apărare împotriva inundaŃiilor si de nominalizare a membrilor formatiilor de
interventie pe puncte de captare, a caror componenta este definita in anexa 1 a Planului de
aparare.
47
Este definit si necesarul de mijloace şi materiale de apărare stabilit conform „Normativului

cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaŃiilor, gheŃurilor şi
combaterea efectelor poluărilor accidentale”
Barajele nu sunt construite cu scopul de a retine o anumita cantitate de apa, ci doar pentru a
asigura acoperirea cu apa a gurilor de captare. Instalatiile de captare de tip deversor dispuse
pe cursurile de apa sunt construite din beton, cu inaltimea de 1,2 - 1,5 m, cu prize de captare
orizontale cu gratare si stavilare.Stavilarele din baraj sunt construite pentru a asigura
autocuratirea prizei de apa, ori de cate ori este necesar. Prin aceste constructii hidrotehnice
(barajele de la prizele de apa) nu se pot regulariza debitele de apa la raurile respective, in
caz de viitura.
Masuri prestabilite a se lua la producerea avariilor in ipotezele de inundare la depasirea
cotelor de aparare sunt:
→ ATENTIE:
a. inceperea urmaririi evolutiei fenomenelor si comportarea lucrarilor;
b. pregatirea formatiilor, materialelor si utilajelor pentru interventie.
→ INUNDATIE:
a. urmarirea in continuare a evolutiei fenomenelor si comportarea lucrarilor
→ PERICOL:
a. actionarea in continuare conform masurilor stabilite anterior pentru diminuarea efectelor
negative.
Avand in vedere ca distanta intre baraje si localitatile in aval de parauri este destul de mare,
iar debitele nu depasesc cotele de pericol, este putin probabil sa existe pericol de inundatii a
localitatilor din zona afectata, cel mult va fi inundata pasunea pe o suprafata de maxim 5 ha.
I.B.6. Mijloacele folosite in cadrul obiectivului in caz de urgenta

NOTIFICAREA, INFORMAREA SI ALARMAREA
Date generale
Notificarea unei situatii de urgenta se face in functie de natura acesteia (eliberarea de
substante in aer, apa si sol, incendiu, explozie, situatii extreme meteorologice, actionarea
persoanelor neautorizate) precum si in functie de clasa de urgenta:
- clasa A – urgenta locala
- clasa B – urgenta pe amplasament
- clasa C – urgenta in afara amplasamentului
Informarea, in cazul unui accident incadrat intr-o situatie de urgenta, se face imediat prin
mijloacele de alarmare din dotare.
Notificarea se transmite, prin fax, in maxim 2 ore la :

− Garda Nationala de Mediu Comisariatul Judetean Brasov: 0268-417028;
− Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta,,Tara Barsei,, Brasov: 0268-428888;
− Agentia pentru Protectia Mediului Brasov: 0268-419013; 0369-409124.
Organizare generala VIROMET
Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta al S.C.VIROMET S.A. intervine in cazul
evenimentelor conform Planurilor de interventie. Are in dotare 1 autospeciala de lucru cu apa
si spuma.
48
Serviciul privat pentru situatii de urgenta este de categoria a-IV (in conformitate cu Criterile
minime de incadrare si functionare a servicilor private pentru situati de urgenta) si are
incadrati 13 pompieri pe functii operative care asigura permanent interventia in situatii de
urgenta in conformitate cu Organizarea zilnica a interventei
Sectia de pompieri - Victoria participa la stingerea incendiilor la solicitarea conducerii
unitatii.
Organizarea SU pe locurile de munca este efectuata conform legislatiei in vigoare,
fiecare loc de munca avand afisat PLANUL DE EVACUARE.
Tipuri de notificare
In cazul producerii unui accident (eliberare de substante toxice sau inflamabile, explozie,
incendiu, etc.) transmiterea informatiilor se va face in conformitate cu Schema de
instiintare-alarmare in caz de urgenta cuprinsa in Planul de urgenta interna.
Notificarile situatiilor de urgenta se vor realiza prin telefon sau prin formulare simplificate.
Notificarile sunt inregistrate la Dispecerat, si sunt definite in functie etapele de defasurare a
incidentului:
a) notificare prealabila a accidentului
b) notificare accidentului
c) notificare periodica a accidentului
d) notificarea finala a accidentului
In caz de accident, in functie de gravitate si incadrare in clasa de urgenta transmiterea

informatiilor se va face dupa urmatoarea procedura:
- Persoana care a observat o avarie, incendiu, explozie, cu eliberari masive de

substante periculoase are obligatia sa anunte imediat seful direct (sef echipa, maistru,
inginer tehnolog) sau dispecerul.
- Seful de tura va informa dispecerul de serviciu la telefoanele 1313, 1175 si seful de
sectie (unde are loc incidentul).
- Dispecerul care primeste notificarea va informa imediat membrii Celulei pentru situatii
de urgenta Acestia vor informa Directorul general (Presedintele CSU) despre
eveniment.
- Dispecerul va lua legatura telefonic sau prin radiotelefonie cu seful de tura (maistru)
sau cu inginerul tehnolog din sectia unde are loc incidentul in vederea localizarii
incidentului si obtinerii de informatii complete despre incident.
- Seful de tura ( maistru, inginer) va pleca imediat la locul accidentului pentru a stabili
masurile ce trebuie luate. Seful de tura va transmite de urgenta prin telefon
dispecerului, informatiile cerute.
- Dispecerul va analiza datele primite va stabili masurile de prima urgenta care trebuie
luate si va informa Directorul General al Viromet despre situatia existenta si despre
masurile luate.
- Directorul general va intruni Celula pentru Situatii de Urgenta si va numi
Comandantul Centrului operational cu activitate temporară, care va intruni
Centrul operativ cu activitate temporara.
- Centrul operativ cu activitate temporara si conducatorii sectiilor afectate vor
declansa alarma locala.
49
- Presedintele Celulei pentru situatii de urgenta va dispune, in functie de situatie,

declansarea alarmei generale/instaurarea starii de urgenta.
- Dispecerul va informa despre producerea accidentului si despre amploarea acestuia
Seful Serviciului privat pentru situatii de urgenta.
- Seful serviciului va dispune mobilizarea echipelor de interventie, dupa caz: echipa
pentru interventie tehnologica, cercetare, instiintare-alarmare, deblocare salvare,
evacuare, transmisiuni.
- Presedintele Celulei pentru situatii de urgenta va dispune informarea organele
superioare ierarhice despre situatia existenta, despre masurile care s-au luat si
activitatile desfasurate si va numi Comandantul incidentului – persoana responsabila
de actiunile desfasutate la locul accidentului si care va efectua coordonarea unitara a
actiunii tuturor fortelor stabilite pentru interventie. Acesta va avea in subordine:
- Dispecerul va comunica Centrelor operative cu activitate temporara constituite:
ordinea de evacuare, locurile de adunare si caile de acces/evacuare cele mai
indicate, in functie de situatia existenta.
- Serviciul privat pentru situatii de urgenta va trimite la locul incidentului grupele de
interventie si echipele specializate
In vederea optimizarii timpului si a modalitatii de raspuns, informatiile transmise trebuie sa fie

relevante si precise. Se va urmari urmatorul algoritm:
Cine? Identitatea celui care Nume

raporteaza Compania (daca este subcontractor)
Ce ? Identificarea evenimentului Explozie
Incendiu
Eliberare de gaz inflamabil
Eliberare de gaz toxic
Scurgeri de lichid inflamabil
Scurgeri de lichid toxic
Unde ? Localizarea evenimentului Unitatea
Zona
Instalatia
Echipamentul
Cati ? Personal afectat Raniti/ intoxicati/arsi/morti
Pe tot parcursul desfasurarii actiunilor de interventie in conformitate cu planurile specifice de

interventie interna, sefii Centrelor operative cu activitate temporara din sectiile afectate, vor
informa in permanenta presedintele Celulei pentru situatii de urgenta /dispecerul despre
stadiul actiunilor de combatere a calamitatii. Dispecerul are obligatia de a transmite
informatiile Celulei pentru situatii de urgenta activate la nivelul societatii.
Din ordinul Presedintelui Celulei pentru situatii de urgenta (directorul general), dispeceratul:
- dispune oprirea partiala sau totala a instalatiilor.
- alarmeza telefonic unitatile vecine (PIROCHIM Victoria, PUROLITE, MAXAM ,
etc.), Primaria Or. Victoria, Primariile comunelor invecinate care pot fi afectate
(Ucea de Jos, Sumerna, Vistea de Sus, Arpasul de Jos ), Politia Victoria
conform Schemei de instiintare alarmare pe niveluri de urgenta
50
- informeaza telefonic unitatile vecine despre natura pericolului asupra mediului

si populatiei si propune masuri de interventie
- solicita ajutor echipelor de interventie externe (Sectia de pompieri-Victoria) si
echipelor medicale de prim ajutor sau Serv. Ambulanta, Inspectorul pentru
Protectie Civila si Sefii SIPP, Birou Protectia Mediului vor face notificare
telefonica periodica, cu acordul Directorului General, catre autoritatile judetene
: Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta “Tara Barsei” al judetului Brasov ,
Sistemul de Gospodarire a Apelor Brasov, Agentia de Protectie a Mediului
Brasov, Comisariatul Judetean al Garzii de Mediu.
Dupa eliminarea cauzelor accidentului si indepartarea pericolului pentru populatie si mediu,
seful de sectie va informa dispecerul despre situatia din zona.
In cazul producerii unui eveniment transmiterea informatiilor se va face in conformitate cu

Schema de instiintare-alarmare
Tipuri de alarmare
Pe teritoriul societatii, alarma se poate declansa in cazul in care se produc accidente grave
care nu pot fi combatute imediat de salariatii de exploatare si care pot afecta oamenii sau
mediu din societate si din vecinatati.
Se poate declansa alarma locala sau generala cu acordul Presedintelui Celulei pentru situatii
de urgenta in una din urmatoarele situatii :
- Eliberarea unor cantitai mari de substante periculoase in aer, apa si sol
- Incendii cu pagube majore
- Explozii cu distrugeri mari
- Situatii extreme meteorologice ( cutremure puternice de pamant, inundatii grave,
furtuni sau tornade et.)
Eliberarea unor cantitati mari de substante periculoase se produce in cazul unor avarii la
rezervoarele de stocare sau la utilajele prin care sunt vehiculate acestea. Se pot degaja
substante periculoase in timpul unor incendii sau explozii produse in instalatiile de productie
sau la depozite precum si in timpul unor situatii meteorologice deosebite ( inundatii, furtuni
puternice, cutremure de pamant, etc.) sau in cazul unor sabotaje.
Scopul alarmarii in caz de urgenta este pentru prevenire si evitarea producerii unor pierderi
umane si materiale.
In functie de natura si gravitatea accidentului alarma poate fi :
a) alarma locala – se declanseaza in cazul unor accidente majore care se produc pe
amplasamentul societatii si care nu afecteaza teritoriul din jurul acesteia.
b) alarma generala – se declanseaza in cazul unor accidente severe care implica o mare
parte din societate si afecteaza populatia si mediul din jurul acesteia.
Alarma generala se declanseaza numai de catre dispecerul de serviciu cu aprobarea
directorului general.
Mesajul de instiintare
Dupa declansarea alarmei, dispeceratul va transmite mesaje de instiintare Celulei pentru
situatii de urgenta, Centrului operativ cu activitate temporala si forurilor tutelare conform
Schemei de instiintare alarmare. Continutul acestor mesaje este in functie de natura
incidentului si de gravitatea acestuia.
51
Aceste mesaje contin informatii privind: locul , momentul producerii si amploarea accidentului
chimic, natura substantelor toxice, directia si viteza de deplasare a norului toxic, masuri care
se pot lua (specifice substantei chimic) pentru eliminarea efectelor negative asupra
populatiei si mediului .
Mesajele de instiintare sunt transmise in conformitate cu schema de instiintare alarmare pe
trei trepte de urgenta. Treptele de urgenta sunt stabilite in functie de natura urgentei (clasa
A, B, C), de distanta de imprastiere si de directia norului chimic.
Centrul operativ cu activitate temporara analizeaza situatia existenta, conditiile
meteorologice, determina parametrii si traseaza pe harta zonele de actiune a norului toxic.
In cazul in care se considera ca norul toxic depaseste zona amplasamentului societatii se
vor transmite mesaje de instiintare pe tot parcursul desfasurarii evenimentului reinnoind
informatiile despre evolutia accidentului si va emite avertismente pentru zonele amenintate.
Semnalele de alarma
Semnalele de alarma sunt constituite din semnale acustice difuzate prin intermediul
sirenelor. Functie de tipul de urgenta exista doua tipuri de semnale:
• trei sunete scurte cu durata a 5 secunde fiecare cu pauza de 5 secunde - alarma
pentru urgenta clasa B
• 16 secunde sunet continuu, cu 5 secunde pauza, timp de 2 minute - alarma
pentru urgenta clasa clasa C
• un sunet continuu timp de 2 minute - pentru incetarea alarmei.
Pentru clasa A nu se introduce semnal acustic.
Alarmele sunt introduse de catre dispecerul de serviciu din dispozitia directorul general .
Persoanele prezente din zona societatii , precum si autoritatile locale, riveranii si populatia
din imediata apropiere care poate fi afectata de incidentul petrecut in unitate, vor fi instiintate
in conformitate cu “Schema de instiintare pentru situatii de urgenta” de catre dispecerul
unitatii din dispozitia directorului general.
Instructiuni generale in cazul introducerii semnalelor de alarma
Pentru urgenta clasa A nu se introduce semnal acustic .

- In zona de interventie accesul este interzis sau limitat
- Nu este necesara evacuarea .
- Nu este necesara intreruperea activitatii in sectorul respectiv.
- Mijloacele auto aflate la rampele de incarcare din sectorul afectat isi vor intrerupe
incarcarea. Vor parasi zona pe ruta dispusa de comandament si nu vor bloca caile de
acces ale fortelor de interventie .
Pentru urgenta clasa B la auzul semnalelor acustice de alarma se impun urmatoarele
masuri de siguranta :
- Toti angajatii trebuie sa se deplaseze la locurile lor de munca pentru a-si indeplini rolul in
organizarea interventiei , lasand liniile de telefon libere pentru comunicarile pe timpul
urgentei
- Operatiile de incarcare /descarcare trebuie oprite imediat si echipamentul lasat in
siguranta
52
- Autocamioanele si alte vehicule neimplicate in operatiile de interventie trebuie sa

paraseasca imediat amplasamentul, sa parcheze in afara acestuia, dar sa lase drumurile
de acces libere pentru circulatie
- Orice acces al persoanelor si mijloacelor fara autorizatie este strict interzis .
- Toate autovehicule care circula pe teritoriul societatii trebuie sa respecte regulile de
circulatie instituite pe intreg amplasamentul
- Viteza limita este de 40 Km /h;
- Se va conduce prudent si cu respectarea indicatoarelor rutiere;
- Se va respecta ruta care a fost indicata la intrarea in amplasament;
- In caz de urgenta se va scoate vehiculul pe marginea drumului si se va opri motorul;
- Fumatul este interzis
- Nu se va utilizata flacara deschisa (chibrituri , brichete);
- Nu se vor parca autovevicule pe drumuri de acces
- personalul trebuie sa imbrace echipamentul de protectie care se va s-a inmanat la
intrarea pe amplasament, de la personalul de interventie
- Interzis accesul cu camere video sau aparate foto in interiorul unitatii;
- Nu se vor deschide telefoanele mobile in zonele de munca;
- Se interzice cu desavarsire pe timpul alarmei alergarea , evacuarea dezordonata, in
panica si pe alte directii decat cele stabilite;
- La auzul semnalului acustic de urgenta se va contacta un membru al conducerii din zona
in care va aflati si vor fi urmate intocmai indicatiile acestuia ;
- In caz de evacuare , personalul se va indrepta cu calm catre iesirile de urgenta si pe
caile de evacuare indicate .
53
DESCRIEREA RESURSELOR MOBILIZABILE, INTERNE SAU EXTERNE - Figura I.B.6.2. Structura pentru situatii de urgenta
CELULA PENTRU SITUAłII DE URGENłĂ

Presedinte CSU, Membrii
CENTRUL OPERATIV CU ACTIVITATE TEMPORARĂ (COAT)

DISPECERAT, Dispecer de serviciu
SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUAłII DE URGENTA

Sef Serviciu, Loctiitor, Sef tura
COMPARTIMENT DE PREVENIRE
FORMATIE DE INTERVENTIE, SALVARE SI PRIM AJUTOR
Inspector PC, Cadru tehnic PSI
GRUPE DE INTERVENTIE ECHIPE SPECIALIZATE

Sef Grupa, Membrii Sef Grupa, Membrii
Suport logistic
tehnologica.
Transmisiuni
Deblocare -
Interventie
Instiintare -
incendiilor
Cercetare
Stingerea
ProtecŃie
Sanitara
Evacuare
alarmare
logistic
salvare
Suport
logistic
sanutar
Suport
CRBN
54
CELULA PENTRU SITUATII DE URGENTA – colectiv constituit din factori de decizie din
conducerea societatii (Directorul general, alti factori de decizie) cu responsabilitati directe in
coordonarea masurilor de limitare si inlaturare a consecintelor unei situatii de urgenta.
Celula pentru situatii de urgenta are urmatoarele atributiuni:
• organizarea si pregatirea personalului pentru a asigura raspunsul la urgenta in
interiorul amplasamentului;
• luarea deciziilor initiale despre tipul de raspuns care va fi acordat situatiei specifice
de urgenta creata, realizand incadrarea in nivelul de urgenta si evaluand resursele necesare
interventiei.
CSU de la S.C. Viromet S.A. are in componenŃă:
- Presedinte CSU - Directorul general al societatii
- Loctiitor Presedinte CSU – Director tehnic - productie
- Membrii: Director MEA; Director economic.
În gestionarea situaŃiilor de urgenŃă sau a celor potenŃial generatoare de asfel de situatii, CSU
îndeplineşte următoarele atribuŃii:
→ AtribuŃii principale :
- Convoacă întrunirea CSU
- Semnează planurile,şi măsurile adoptate;
- Informează operativ organele statului despre evenimentul produs
- Dispune masurile ce trebuie luate pe amplasament in cazul situatiilor de urgenta
declansate pe amplasament
→ Atributiile specifice ale Presedintelui Celulei pentru situatii de urgenta sau loctiitorului
acestuia sunt:
a) in timpul functionarii normale a instalatiilor:
- Stabileste prin dispozitii interne structura organizatorica a sistemului de management al
situatiilor de urgenta prin constituirea structurilor prevazute de legislatia in vigoare si
atribuirea de sarcini si responsabilitati concrete in vederea gestionarii situatiilor de
urgenta declansate pe amplasament.
- Dispune intocmirea Planurilor de raspuns pentru riscurile identificate pe teritoriul
societatii.
- Dispune asigurarea dotarii cu mjloace de protectie si interventie a tuturor locurilor de
munca conform riscurilor identificate pe fiecare zona de activitate.
- Asigura efectuarea programului de pregatire si instruire al Centrelor operationale cu
activitate temporara si conduce efectuarea exercitiilor de alarma in caz de urgenta
conform graficului pe care il aproba anual.
- Dispune si asigura prin structurile din subordine luarea tuturor masurile de ordin tehnic
si organizatoric pentru asigurarea gestionarii in siguranta a situatiilor de urgenta in
vederea evitarii producerii accidentelor majore in obiectiv.
- Dispune asigurarea capacitatii corespunzatoare de interventie in caz de pericol.
- Dispune asigurarea verificarii periodice a existentei si functionarii aparatelor de analiza
a deversarilor de substante periculoase lichide catre statia de epurare a unitatii si catre
efluenti, precum si a aparatelor de determinare a noxelor sub forma de gaze.
- Dispune verificarea si asigurarea bunei functionari si integritatea sistemelor de
colectare si dirijare catre Statia de epurare a substantelor periculoase deversate
accidental in mediu pe amplasament, precum si buna functionare a Statiei de epurare .
90
b) in cazul declansarii unor situatii de urgenta: pe baza informatiilor primite de la Dispecerat

(COAT):
- locul avariei, evenimentul aparut, natura si cantitatea substantei periculoase.
- conditiile meteorologice existente in momentul respectiv in zona:
- directia si viteza vantului;
- temperatura si umiditatea atmosferica (daca este cazul).
Analizeaza si stabileste impreuna cu membrii Celulei pentru situatii de urgenta urgenta:

- circunferinta posibila a zonei de impact a evenmentului produs;
- directia si viteza de dispersie a norului toxic;
- obiectivele afectate de norul toxic si masurile concrete de protectie si interventie .
In functie de datele de mai sus:

- Dispune declansarea alarmei de urgenta;
- Stabileste tipul de alarma;
- Dispune alarmarea unitatilor si localitatilor invecinate conform schemei de instiintare
alarmare colaborand cu organele locale posibil afectate.
- Dispune punerea in aplicare a Dispozitiei de evacuare a personalului posibil afectat,
stabilind itinerariile de evacuare si locurile de refugiu a celor evacuati.
- Analizeaza situatia creata si in functie de durata si pericolul evenimentului respectiv
dispune oprirea totala sau partiala a instalatiilor.
- Dispune notificarea evenimentului catre autoritatile judetene si locale, conform schemei
de instiintare alarmare si in caz de necesitate solicita forte suplimentare pentru
interventie in vederea limitarii efectelor si consecintelor evenimentelor periculoase.
Membrii CSU îndeplinesc următoarele atribuŃii:

- Participă la şedinŃele CSU;
- Prezintă informări şi puncte de vedere;
- Informează operativ Sefii de Sectii si Servicii din subordine asupra problemelor
dezbătute, concluziilor rezultate, hotărârilor şi măsurilor adoptate şi urmăresc aplicarea
acestora în sectoarele de competenŃă;
- MenŃin permanent legătura cu COAT odată ce acesta a fost activat;
Componenta nominala a Celulei pentru situatii de urgenta este prezentata in Cap. 7 din Planul
de urgenta interna.
CENTRUL OPERATIV CU ACTIVITATE TEMPORARA – este un colectiv de informare,

comunicare si executie compus din dispecerii societatii, conducatorii locurilor de munca (Sefii
Sectii si Servicii) si persoane desemnate de catre conducerea societatii..
Continuitatea activităŃilor de gestionare a situaŃiilor de urgenŃă a CSU se asigură prin Centrul
Operativ cu Activitate Temporară, numit COAT.
COAT se activeaza prin dispoziŃia Presedintelui CSU – Directorul general, sau loctiitorul
acestuia - Directorul tehnic.
Este formatiunea care transmite si asigura legatura intre Celula pentru situatii de urgenta, si
grupele de interventie si echipele specializate constituite la nivel de societate si de sectie de la
locul evenimentului si coordonarea unitara a actiunii tuturor fortelor stabilite pentru interventie
91
În situaŃii de urgenŃă, coordonarea unitară la locul producerii unor evenimente excepŃionale a

acŃiunii tuturor forŃelor şi mijloacelor stabilite pentru intervenŃie, se realizează de către o
persoană împuternicită de către CSU, denumită comandantul acŃiunii, acesta fiind directorul
tehnic sau in lipsa acestuia seful COAT.
AtribuŃiile comandantului acŃiunii :
- CSU va sprijini comandantul acŃiunii (CA) în toate acŃiunile pe care acesta le întreprinde,
CA îşi desfasoara activitatea in subordinea Presedintelui CSU
- În îndeplinirea sarcinilor sale, comandantul acŃiunii va fi ajutat de către o grupă operativă
constituita la sediul COAT.;
- Comandantul acŃiunii primeste date din teren de la seful SPSU si inspectorul PC, care
asigură coordonarea în teren a activităŃilor .
- Pentru conducerea acŃiunilor de intervenŃie comandantul acŃiunii îşi va stabili un punct de
comandă la sediul COAT – dispeceratul societatii sau punctul de conducere al actiunilor
constituit la nivelul sectorului unde evenimentul declansat este in desfasurare
Grupele operative îşi pot desfăşura activitatea în locul stabilit pentru şedinŃe tehnice sau pot
trece, atunci când situaŃia o impune, la coordonarea, din teren a activităŃii.
Centrul operativ cu activitate temporara (COAT) este condus de catre seful Departamentului
Monitorizarea calitatii care indeplineste si functia de purtator de cuvant al societatii. Punctul
stabilit pentru efectuarea comunicatelor de presa este Incaperea expozitiei Hol intrare cladire
administrativa sau Poarta comerciala.
SpaŃiul de lucru al COAT este sediul dispeceratului societatii si punctele de conducere a
actiunilor constituite la nivelul sectoarelor afectate.
In functie de gravitatea situatie de urgenta declansate si a gradului de influenta al acesteia pe
amplasament sau in afara acestuia membrii COAT se alerteaza in totalitate sau doar cei direct
implicati in conducerea activitatilor de gestionare in siguranta a activitatilor de interventie
Centrul Operativ cu Activitate Temporala (COAT) se activeaza in urmatoarele situatii:

- in cazul unor situatii de urgenta aparuta pe amplasament
- in cazul unor situatii de urgenta declansate in exteriorul amplasamentului societatii , care
afecteaza teritoriul societatii
- in cazul unor exercitii de textare a planului de urgenta externa,
- in cazul unor exercitii de textare a Planului de urgenta interna.
COAT are urmatoarele atributiuni:

a). in timpul functionarii normale:
- Organizeaza echipele de prima interventie proprii pe schimburi si ture
- Instruieste membrii echipelor propri de interventie pentru situatii de urgenta din sectorul
de responsabilitate asupra modului de actiune in caz de urgente
- Coordoneaza , participa si verifica modul de executare a exercitiilor de alarma
- Stabileste necesarul de materiale de interventie, il comunica Celulei pentru situatii de
urgenta si face interventii pentru obtinerea acestuia
- Verifica periodic existenta si starea dotarii minimale cu echipament de protectie si
interventie necesar precum si a instalatiilor de semnalizare, alarmare si comunicatii
- Ia masuri de inlocuire a membrilor echipelor de interventie care au plecat din sector sau
prezinta afectiuni medicale incompatibile cu conditiile de sanatate necesare pentru
interventie in situatii de urgenta
92
- Instruieste echipele de interventie, constituite conform planurilor de raspuns in cazul

situatiilor de urgenta
b). in timpul declansarii unor situatii de urgenta:
- Organizeaza si realizeaza alarmarea personalului din sectia pe care o conduce , precum
si oprirea totala sau partiala a instalatiilor sau continuarea procesului tehnologic la
dispozitia Celulei pentru situatii de urgenta
- Organizeaza si dispune operatiile de evacuare a personalului din sectorul de competenta
neimplicat in activitatile de interventie
- Organizeaza si conduce activitatea de interventie a echipelor de interventie la locul
avariei si in instalatiile afectate din raionul de responsabilitate
- Asigura materialele, mijloacele de interventie , salvare si alarmare din sectorul propriu
pentru echipele de interventie constituite si urmareste actionarea cu eficienta a acestora
- Pastreaza legatura cu Celula pentru Situatii de Urgenta, intocmeste Notificarile
evenimentelor si duce la indeplinire dispozitiile emise de Celula pentru Situatii de
Urgenta pentru coordonarea activitatilor si acordarea de sprijin reciproc intre sectoarele
afectate
- Realizeaza toate activitatile cuprinse in planurile de raspuns in cazul situatiilor de urgenta
pentru situatia existenta
- Dupa interventia de prima urgenta coordoneaza lucrarile de remediere si reparatii ale
instalatiilor avariate, pana la eliminarea oricarui pericol si aducerea zonei calamitate in
starea de dinainte de producerea evenimentului.
SERVICIUL PRIVAT PENTRU SITUATII DE URGENTA se constituie in cadrul operatorilor

economici (conform ordin nr. 158/2007), ca serviciu propriu. Serviciul privat isi indeplineste
atributiile legale intr-un sector de competenta stabilit cu avizul Inspectoratului Judetean pentru
Situatii de Urgenta.
Conform art.12 din Ord. 158/2007 Serviciul privat pentru situatii de urgenta din S.C. Viromet
S.A. se costituie ca serviciu de categoria IV, avand incadrate grupe de interventie si echipe
specializate in functie de riscurile identificate.
Serviciul pentru situatii de urgenta este condus si coordonat de seful Serviciului numit prin
decizie de catre conducatorul societatii.
Serviciul privat pentru situatii de urgenta cuprinde:
- Compartimentul de prevenire este subordonat direct Sefului SPSU si este format din
Inspectorul de protecŃie civilă si Cadrul tehnic PSI.
Are atribuŃii in organizarea şi desfasurarea activitatii specifice de prevenire a situaŃiilor de
urgenta, participa la identificarea, inregistrarea si evaluarea tipurilor de risc si a factorilor
determinanti ai acestora.
Periodic prezinta Sefului SPSU spre analiza Rapoarte de activitate care vor cuprinde
neregulile constatate in activitatea de prevenire si gestionare a situatiilor de urgenta pe
parcursul controalelor efectuate si propuneri de imbunatatire a capacitatii de raspuns in
cazul situatiilor de urgenta a structurilor de interventie constituite pe locurile de munca.
- Formatiile de interventie, salvare si prim ajutor formată din :

• grupe de interventie: stingerea incendiilor, suport logistic si suport logistic sanitar
• echipe specializate: pentru cercetare, instiintare- alarmare, CRBN, tehnologica,
deblocare – salvare, sanitara, transmisiuni, evacuare si suport logistic
93
Şeful serviciului SPSU răspunde de pregătirea, coordonarea, instruirea si controlul tuturor

componentelor serviciului având următoareIe atribuŃii:
- asigura completa încadrare cu personal a Serviciului pentru situatii de urgenŃă şi
organizeaza intervenŃia pe schimburi (ture);
- organizează, desfăşoară şi conduce nemijlocit pregătirea de specialitate a serviciului de
urgenŃă, în acest scop întocmind programul lunar de pregătire şi planurile conspecte;
asigură materialul bibliografic necesar pregătirii de specialitate a echipelor si grupelor
Formatiunii de interventie si prim ajutor;
- organizează şi conduce activitatea de prevenire a situatilor de urgenta desfăşurată de
membrii Serviciului ; controlează respectarea în unitate a normelor legala de prevenire a
situatiilor de urgenta, de dotare cu mijloace de interventie si protectie individuala si
colectiva şi ia măsuri pentru înlăturarea neregulilor constatate, raportand conducerii
societaŃii situaŃiile care prezintă pericol de declansare a unor situatii de urgenta
- execută instructajul introductiv general şi tine evidenŃa persoanelor instruite; sprijină şefii
formaŃiilor de lucru în executarea instruirii personalului de pe locul de muncă şi
efectuează instructajul cu personal exterior societatii care desfasoara pe teritoriu
societatii diverse activitati abprobate de conducerea acesteia;
- întocmeşte programul zilnic al serviciului de urgenŃă, pe schimburi (ture ) şi verifică
respectarea acestuia; controleaza activitatea serviciului in schimburile II-III, în zilele de
sărbatori legale şi pe timpul situaŃiilor speciale;
- controlează şi ia măsuri ca toate maşinile, utilajele, instalatiile, aparatele, echipamentele
de protecŃie si interventie din dotarea serviciului sa fie în permanenŃă stare de
funcŃionare sau de utilizare; asigură respectarea regulilor de circulaŃie pe timpul
deplasării la incendii, aplicatii sau alte misiuni, verifica modul de intocmire a
documentelor de exploatare a maşinilor si utilajelor din dotarea serviciului;
- organizează activitatea serviciului de urgenŃă pentru verificarea stării de functionare a
mijloacelor initiale de stingere, a surselor de apă pentru incendiu, a stocurilor de
substante chimice pentru neutralizare şi a căilor de acces ;
- conduce şi participă efectiv la : acŃiunile de interventie in cazul situatiilor de urgenta, de
stingere a incendiilor şi salvarea persoanelor si bunurilor materiale ce se află în pericol în
caz de incendiu sau calamitaŃi naturale ori catastrofe; la prevenirea situatiilor de urgenta
pe timpul repunerii în funcŃiune a instalatiilor tehnologice avariate de calamitaŃi naturale
sau catastrofe;
- participa la intocmirea Fisei tehnice de securitate pentru produsele si substantele ce se
vehiculeaza in societate ;
- intretine relatii de ordin tehnic si specific in domeniul situatiilor de urgenta cu institutiile de
profil din tara si strainatate, acestea din urma cu aprobarea directorului general al
societatii.
Compartimentul de prevenire din cadrul Serviciului pentru situatii de urgenta are ca atribuŃie
principala prevenirea producerii unor situaŃii de urgenŃă prin actiuni de îndrumare şi control în
cadrul societatii referitoare la respectarea prevederilor legale de desfasurare in siguranta si
securitatea a tuturor activitatilor pe care le presteaza personalul societatii.
- Membrii Compartimentului de prevenire din cadrul Serviciului pentru situatii de urgenta
au urmatorelele atributii:
- respecta Programul anulal de activitate intocmit si avizat de conducerea societatii ;
94
- participă la elaborarea şi aplicarea concepŃiei de managemet al situatiilor de urgenta

implementata la nivelul societatii
- controlează aplicarea normelor de protectie civila si apărare împotriva incendiilor în
domeniul specific;
- propun includerea în bugetele proprii a fondurilor necesare organizării activităŃii de
prevenire si gestionare a situatiilor de urgenta, dotării cu mijloace tehnice pentru
apărarea împotriva incendiilor şi echipamente de protecŃie specifice;
- îndrumă şi controlează activitatea de protectie civila si apărare împotriva incendiilor şi
analizează respectarea încadrării în criteriile de constituire a serviciului de urgenŃă privat,
- prezintă conducerii, semestrial sau ori de câte ori situaŃia impune, raportul de evaluare a
capacităŃii de raspuns in cazul situatiilor de urgenta;
- urmareasc pe timpul contoalelor efectuate pe locurile de munca respectarea măsurilor de
protectie si siguranta specifice locurilor de muncă;
- controlează respectarea prevederilor legale referitoare la proterctia civila si prevenirea si
stingerea incendiilor pe locurile de munca;
- acŃionează cu fermitate pentru înlăturarea imediată a stărilor de pericol posibil
generatoare de situatii de urgenta pe care le constată şi urmăreşte rezolvarea lor
operativă;
- stabilesc restricŃii şi interdicŃii la utilizarea sau efectuarea unor lucrări cu pericol dacă nu
se respectă prevederile legale prevazute pentru desfasurarea acestora in siguranta;
- verifică dotarea şi starea tehnică a mijloacelor de primă intervenŃie în cazul declansarii
unor situatii de urgenta respectiv: mijloacele de protectie individuala si colectiva,
mijloacele de interventie pentru stins incendii, sursele de alimentare cu apă pentru stins
incendii (rezervoarele de apă de incendiu şi hidranŃii exteriori de incendiu), mijloacele de
salvare, acordare a primului ajutor si evacuare a posibililor accidentati;
- verifică organizarea primei interventii pe locurile de muncă pe ture si schimburi;
- controlează locurile de muncă unde s-au executat lucrări cu risc de incendiu;
- sprijină şefii de sectii şi de compartimente în realizarea protecŃiei împotriva incendiilor şi
instruirea personalului muncitor pentru situatii de urgenta;
- informează conducătorul locului de muncă, şeful serviciului imediat după ce a constatat
nereguli in cadrul prevederilor legale privind prevenirea situatiilor de urgenta sau stări de
pericol de incendiu, explozii sau accidente tehnice;
- acŃionează prin mijloace legale pentru înlăturarea imediată a stărilor de pericol
constatatepe timpul controalelor;
- urmareste modul de depozitare a substanŃelor şi materialelor, astfel încât să nu blocheze
căile de acces şi de evacuare în caz de incendiu, mijloacele şi instalaŃiile de stingere,
instalaŃiile electrice şi de alimentare cu apă de incendiu;
- urmareste starea tehnică a instalaŃiilor electrice de forŃă şi iluminat să nu prezinte
defecŃiuni, improvizaŃii, stare de uzură avansată şi să corespundă la mediul unde sunt
exploatate (medii cu pericol de explozie);
- verifica starea tehnica a utilajelor şi instalaŃiilor de tehnologice (pompe şi conducte de
transvazare a lichidelor inflamabile, rezervoare etc.) in vederea eliminarii cauzelor
generatoare de situatii de urgenta
- verifica depozitarea deşeurilor combustibile rezultate din procesele tehnologic, operaŃii
de curăŃenie şi transportarea lor în locurile special amenajate de depozitare sau
distrugere la terminarea programului;
95
- verifica respectarea graficului de verificare si intreŃinere a instalaŃiilor fixe de stingere si

de semnalizare avertizare incendii de la locurile de munca,
- urmareste modul de respectare a interdicŃiei privind fumatul şi focul deschis în incinta
societaŃii;
- verifica starea tehnică şi dotarea cu mijloace şi instalaŃii de prima interventie de pe
locurile de muncă;
- verifica modul de păstrare şi depozitare a substanŃelor şi materialelor periculoase în
locuri special amenajate, cu respectarea condiŃiilor impuse de proprietăŃile lor fizico –
chimice;
- verifica starea etanşeietati conductelor, robinetelor şi racordurilor instalaŃiilor de pompare
cu lichide imflamabile;
- verifica starea de funcŃionare şi marcarea A.M.C. – lor;
Formatiile de interventie, salvare si prim ajutor

Grupa de interventie pentru stingerea incendiilor incadreaza o autospeciala de stins incendii
cu persoanal angajat pe baza de contract individual de munca, pe functii operative conform
Organizarii interventiei si are urmatoarea componenta:
- sef grupa
- sofer
- pompier servant – sef teava
Programul se desfasoara pe 4 ture de 12 ore, pe baza unui grafic intocmit si aprobat de Seful
serviciului pentru situatii de urgenta.
Grupa de interventie pentru stingerea incendiilor este condusa de un sef de grupa si are in
componenta pompieri profesionisti incadrati pe functii operative impartiti in 4 ture formate
dintr-un sef de tura care indeplineste functia de loctiitor al sefului de grupa (in lipsa acestuia) si
pompieri, respectiv soferi si pompieri servanti.
Grupa de stingere a incendiilor are ca atributie principala interventia, la solicitare, pentru
localizarea si stingerea incendiilor declansate pe teritoriul societatii. Totodata la solicitare poate
executa activitati preventive de asistenta tehnica de specialitate in cadrul desfasurarii unor
activitati tehnice pe teritoriul societatii care prezinta pericol de producere a unor incendii sau
explozii, asistenta tehnica prin operatiuni de racire suplimentara a utilajelor in cazul producerii
unor dereglari tehnologice cu posibila evolutie spre explozie sau incendiu, operatiuni preventive
de stropire cu apa a materialelor combustibile expuse radiatiilor solare in perioadele secetoase
sau caniculare si operatiuni de inlaturare a urmarilor unor situatii de urgenta declansate care
impun dilutia deversarilor accidentale de substante toxice sau periculoase in mediul
inconjurator.
Grupa de interventie pentru suport logistic incadreaza cu personal mijloacele de transport

existente in dotarea Serviciului pentru situatii de urgenta in functie de necesitati si urgente
respectiv, autoturism de servicu, tractor cu remorca sau plug, tractor forestier.
Grupa de interventie pentru suport logistic se suburdoneaza sefului Serviciului pentru situatii de
urgenta este formata din soferi si asigura deplasarea mijloacelor de transport din dotare de la
sediul serviciului la locul de desfasurare a evenimentului produs.
Grupa are ca atributie principala asigurarea prezenttei autosanitarei societatii la locul de
producere a accidentului in momentul solicitarii acesteia, asigurarea deplasarii masinii de
serviciu la solicitare pentru diverse activitati ordonate, asigurarea degajorii cailor de acces in
societate pe timp de iarna in caz de inzapezire.
96
Grupa de interventie pentru suport logistic sanitar incadreaza cu personal autosanitara

societatii asigurand deplasarea acesteia impreuna cu membrii Echipei sanitare de la
Dispensarul societatii la locul de interventie pentru acordarea primului ajutor calificat
persoanelor accidentate.
Grupa de interventie pentru suport logistic sanitar se suburdoneaza sefului Serviciului pentru
situatii de urgenta, este formata din soferi si asigura deplasarea autosanitarei societatii de la
sediul serviciului la Dispensar si la locul de desfasurare a evenimentului produs si transportul
accidentatilor de pe amplasamentul societatii la Spitalul orasenesc Victoria.
Grupa are ca atributie principala asigurarea prezentei autosanitarei societatii la locul de
producere a accidentului impreuna cu asistentul de serviciu in momentul solicitarii acesteia.
Echipele specializate se constiuie pe fiecare loc de munca din personalul disponibil pe fiecare
tura si schimb, de catre conducatorul locului de munca in functie de specificul fiecarui loc de
munca si riscurile identificate pentru fiecare zona de responsabilitate. In cazul in care personalul
disponibil nu este suficient numeric pentru incadrarea independenta a echipelor specializate
pentru gestionarea riscurilor identificate si apare necesitatea apartenentei unei persoane
simultan la mai multe echipe specializate, conducatorul locului de munca va stabilii ordinea
operatiunilor de interventie conform instructiunilor propri de lucru prioritar fiind instiintarea-
alarmarea si salvarea persoanelor posibil afectate (accidentate) cu luarea tuturor masurilor de
siguranta a salvatorilor. In cazul in care conducatorul locului de munca nu poate gestiona
situatia de urgenta declansata cu persanalul propriu incadrat in echipele specializate va solicita
prin intermediul Dispeceratului suplimentarea fortelor de interventie cu echipele specializate
constituite la nivelul societatii respectiv in Organigrama Serviciului pentru situatii de urgenta.
Echipele specializate au in componenta:
- sef echipa
- membrii echipei
Pe locurile de munca respectiv instalatii functia de sef al echipelor specializate este ocupata de
conducatorul locului de munca respectiv maistrul de tura iar la nivelul societatii seful de echipa
sau serviciu. Acestia se subordoneaza in cadrul operatiilor de interventie Sefului Serviciului
pentru situatii de urgenta si Sefului locului de munca.
Echipa de cercetare
Echipele de cercetare sunt constituite la nivelul fiecarui loc de munca, sunt conduse de un sef in
speta conducatorul locului de munca respectiv si au in componenta 1 sau 2 membri in functie
de complexitatea evenimentului produs.
In cazul in care evenimentul produs implica o posibile deversare sau dispersie de substante
toxice sau periculoase echipa va cuprinde obligatoriu personal calificat (laborante) pentru
determinarea nivelului de noxe in zona, monitorizarea permanenta a acestora si stabilirea
masurilor de protectie individuala si colectiva a personalului de interventie si a persoanelor
posibil afectatede eveniment.
Daca locul de munca implicat in accident nu dispune de mijloacele tehnice necesare evaluarii
situatiei din acest punct de vedere va solicita prin intermediul Dispeceratului alarmarea echipei
de cercetare chimica constituita la nivelul societatii respectiv laborantele Biroului de protectia
mediului.
In cazul in care sunt banuieli privitoare la persoane disparute in zona de impact a evenimentului
produs va incerca cu mijloacele din dotare localizarea acestora.
97
Atributiile principale ale echipelor de cercetare sunt in speta cele de evaluare cat mai exacta a
situatiei create in vederea transmiterii structurilor superioare respectiv COAT, Celula SU si
SPSU a unor informatii cat mai concrete si exacte referitoare la amploarea si impactul
evenimentului produs atat asupra instalatiilor in sine cat si asupra utilizatorilor si mediului
inconjurator.
Echipa de instiintare – alarmare

Echipa de instiintare alarmare se constituie la nivelul societatii din personalul din cadrul
echipelor de prima interventie nominalizate pe fiecare loc de munca cu atributii de alarmare si
anuntare, personal calificat cu atributii in exploatarea si manipularea mijloacelor de instiintare
alarmare in masa respectiv: sirene electrice, fluier cu abur, statii de radioficare, personalul
nominalizat pentru alarmarea Comitetelor locale posibil a fi afectate si personalul de legatura cu
mass media si populatia dupa cum urmeaza :
- echipe de instiintare alarmare pe fiecare instalatie sau loc de munca nominalizate
functional pe panourile Organizarea interventiei pe locurile de munca care au ca atributie
principala anuntarea evenimentului produs sefilor ierarhici superiori iar acestia mai
departe dispeceratului si prin acestia declansarea procedurilor de alarmare si anuntare in
functie de trepta de urgenta considerata a structurilor si fortelor de interventie
- personal cu atributii de instiintare-alarmare care la ordinul Presedintelui Celulei pentru
situatii de urgenta actioneaza mijloacele de instiintare in masa respectiv sirenele electrice
locale si fluierul cu abur
- personal cu atributii de instiintare care la ordinul Presedintelui Celulei pentru situatii de
urgenta popularizeaza deciziile Celulei pentru situatii de urgenta in rindurile personalului
aflat pe teritoriul societatii prin intermediul mijloacelor de informare in masa existente in
dotarea societatii respectiv Statie de radioficare si portavoce.
- personal cu atributii de instiintare alarmare care din ordinul Presedintelui Celulei pentru
situatii de urgenta mentine permanent legatura cu Comitetele locale ale localitatilor
limitrofe posibil a fi afectate de evenimentul produs si cu reprezentantii mass media.
Echipa de instiintare alarmare este condusa de un sef in persoana nominalizata cu atributii de
comunicare cu mass media si membri
Atributiile Echipelor de instiintare alarmare sunt in principal de comunicare in timp util a
informatiilor si dispozitiilor intre locul producerii evenimentului si structura de decizie a
sistemului de managemet a situatiilor de urgenta respectiv Celula pentru situatii de urgenta si
popularizarea sub forma explicita a acestor informatii in randul persoanelor neavizate pentru a
elimina posibilitatea interpretarilor si crearea starilor de panica prin necunoastere.
Echipele CRBN (chimice, radiologice, biologice si nucleare)

Echipele CRBN sunt constituite la nivelul societatii din personalul laboratoarelor centrale si de
sectie, sunt conduse de sefii de laborator in subordinea carora se afla si au ca atributii
- executarea actiunilor dispuse de cercetare chimica, radiologica, biologica sau nucleara,
in limita competentelor si a dotarii tehnice pe care o au, la locul de producere a unui
eveniment generator de situatii de urgenta
- la solicitare executa actiunii de decontaminare si denocivizare a echipamentelor
infestate, a zonelor din mediul inconjurator afectate de deversarile accidentale de
substante nocive, a instalatiilor si utilajelor afectate
- stabileste si ajuta la marcarea zonelor de influenta a deversarilor accidentale de
substante produse stabilind masurile de protectie individuala si colectiva impuse de
98
natura substantelor implicate in accident precum si modul de neutralizare al efectului

acestora asupra mediului
Echipele pentru interventia tehnologica

Echipele tehnologice sunt constituite pe fiecare loc de munca in subordinea unui sef, respectiv
conducatorul locului de munca, din personalul de tura existent pe fiecare instalatie sau loc de
munca.
In functie de specificul activitatii pe care trebuie sa o desfasoare acestea sunt impartite in:
- echipe de interventie chimica incadrate cu personalul angajat pe locurile de munca care
vor face inteventiile de securizare tehnologica a instalatiilor chimice pe care le deservesc
conform Instructiunilor de lucru, SSM si SU, a Regulamentelor si Procedurilor proprii
intocmite in acest sens
- echipe de interventie electrica incadrate cu personal propriu daca schema de incadrare a
instalatiei prevede electrician de tura sau cu personalul de tura al Sectiei Electro AMA
care vor executa actiuni de izolare si securizare a zonei afectate din punct de vedere
electric in vederea eliminarii pericolului de electrocutare a personulului de interventie sau
de aprindere a substantelor inflamabile deversate in zona accidentului
- echipele de interventie instalatii constituite fie din personal propriu daca exista personal
de specialitate incadrat pe schema de personal a instalatiei sau locului de munca fie din
personalul existent in sectiile de servicii auxiliare ale societatii respectiv instalatorii si
personalul autorizat sa faca manevre pe traseele de gaz metan, mecanici de interventie
pentru traseele de apa si abur care vor executa la dispozitie actiuni de izolare a instalatiei
sau zonei afectate din punct de vedere a alimentarii cu utilitati respectiv gaz metan, abur
sau apa
In atributiile Echipelor tehnologice consituite pe fiecare loc de munca mai intra si asigurarea
primei interventii pe locurile de munca deservite conform sarcinilor stabilite prin Organizarea
apararii impotriva incendiilor intocmite pe fiecare loc de munca respectiv cercetare, alarmare,
salvarea persoanelor accidentate, actionare cu mijloacele de prima interventie pentru stingerea
incendiilor existente in dotare (stingatoare manuale, hidranti interiori, instalatii speciale de
stingere), actiuni de evacuare a persoanelor si bunurilor afectate.
Echipele de deblocare salvare

Echipele de deblocare salvare sunt constituite pe fiecare loc de munca si au in componenta un
sef in speta conducatorul locului de munca si 2 membrii avand ca atributie principala deblocarea
persoanelor surprinse de eveniment intr-o zona calamitata localizate de echipele de cercetare
si transportarea acestora din zona afectata intr-o zona sigura de unde vor fi preluati de echipele
sanitare in vederea acordarii primului ajutor sau evacuarii.
Pentru evenimentele mai grave care implica operatii de sapaturi sau descarcerare, operatii de
deblacare a cailor de acces si evacoare, operatiuni care depasesc posibilitatile tehnice de
interventie existente pe locul de munca la nivelul societati s-a canstituit echipa de deblocare
salvare farmata din personalul Sectiei MRVM care dispune de utilaje de ridicat, sapat sau
descarcerat incadrate cu personal calificat pentru manipularea acestora
Atributiile echipelor de deblocare salvare constau in actiuni de deblocare de sub daramaturi a
persoanelor surprinse de eveniment in astfel de situatii si de transportare a acestora in afara
zonei de influenta in vederea acordarii primului ajutor sau a evacuarii acestora. Totodata
echipele de deblocare salvare vor intreprinde in masura posibilitatilor actiuni de asigurare cu
strictul necesar a persoanelor care nu pot fi evacuate din zona calamitata in timp util respectiv
99
aer respirabil, mijloace de protectie individuala, apa sau consiliere psihologica.Daca este cazul
la dispozitie vor executa actiuni de deblocare a cailor de acces si evacure in vederea asigurarii
accesului fortelor de interventie si usurari operatiunilor de evacuare a personaluilui surprins in
zona si a bunurilor.
Echipa sanitara
Echipa sanitara este constituta la nivelul societatii si are in componenta un sef in persoana
Medicului de intreprindere si membri respectiv asistentii sanitari de servici si soferii autosanitarei
propri.
Atributiile echipei sanitare constau in actiuni de acordare a primului ajutor persoanelor
accidentate, de stabilizare a starii acestora si transport catre unitatile spitalicesti in vederea
acordarii asistentei medicale de specialitate de care au nevoie.
Deasemenea in cazul existentei unui accident colectiv care implica un numar mai mare de
persoane accidentate in sarcina echipei sanitare revine si trierea si stabilirea prioritatilor de
acordare a primului ajutor calificat si ordinea de evacuare si transport a cazurilor identificate.
Daca seful echipei sanitare considera necesara aplicarea unor masuri de profilaxie sau anti
epidemice le va propune Celulei pentru situatii de urgenta si le va aplica doar dupa primirea
dispozitiei din partea Presedintelui Celulei pentru situatii de urgenta
Echipa de transmisiuni
Echipa de transmisiuni se constituie la nivelul societatii din personalul cu atributii specifice in
intretinerea si exploatarea mijloacelor de comunicare existente la nivelul societatii. Echipa are in
componenta un sef in persoana sefului Atelierului AMA si membri.
Atributiile echipei de transmisiuni constau in actiuni de asigurare a functionarii mijloacelor de
comunicatie existente respectiv telefonie fixa, statii de radio comunicatii, interfoane si statie de
radioficare.
Echipa de evacuare
Echipele de evacuare se constituie atat pe fiecare loc de munca indeplinind atributii de prima
interventie si evacuare locala cat si la nivel de societate cu atributii de dirijare a fluxurilor de
evacuare spre punctele de adunare si de parasire a societatii pe trasee sigure si practicabile.
Membrii echipelor de evacuare trebuie sa cunoasca modul de evacuare pe tipuri de urgenta,
stabilite in conformitate cu Planul de urgenta interna.
Procedeaza la dirijarea pentru evacuare a personalului sau a bunurilor la dispozitia Celulei
pentru situatii de urgenta.
Colaboreaza cu personalul autorizat sa controleze accesul si iesirea din unitate, cu echipele de
deblocare salvare. Evacuarea se va efectua pe caile de evacuare indicate clar prin semne
vizibile.
Comunica informatiile privind rutele de urmat pentru cei ce parasesc locurile de munca, locurile
de adunare, folosind un sistem de adresare prin voce.
Pentru stabilirea cailor de evacuare va urmari situatia meteorologica pe amplasament (in
special directia si viteza vantului).
Va executa evacuarea diferentiat in functie de tipul de urgenta stabilit asfel
- toti angajatii trebuie sa securizeze locurile de munca si sa se indrepte spre locurile de
adunare in vederea stabilirii atributiilor fiecarei persoane fata de situatia creata. Vizitatorii
si personalul subcontractorilor vor trebui sa paraseasca locurile in care se afla si sa se
indrepte spre locurile de adunare in vederea primirii informatiilor necesare. In functie de
100
evolutia situatiei, Presedintele Celulei pentru situatii de urgenta poate decide evacuarea
partiala sau totala a personalului angajat, pe amplasament ramanand numai echipele de
interventie.
- dupa evacuare, se va verifica daca sunt victime sau persoane care, datorita panicii sau
altor cauze nu au parasit locul de munca.
- pentru sprijinirea evacuarii cu mijloace auto, au prioritate: sectia in care s-a produs
evenimentul si sectoarele vecine afectate.
- transportul auto este interzis in zona contaminata, toate autovehiculele surprinse de norul
de gaze dispersate in urma evenimentului vor fi oprite si parasite imediat.
- mijloacele de trasport feroviar vor fi oprite, asigurate cu saboti, inclusiv vagoanele, si
parasite.
Echipa de suport logistic raspunde in cazul situatiilor de urgenta ce apar pe amplasament,

privind asigurarea cu utilaje, mijloace de transport si alte echipamente de protectie si interventie
ce formeaza suportul logistic disponibil pe amplasament.
Pregatirea personalului serviciului privat pentru situatii de urgenta

Instruirea personalului serviciului se face pe baza unui Plan de pregătire anual – lunar cu teme
de pregătire specifică activităŃilor desfasurate de fiecare componenta a serviciului.
Procesul de pregătire trebuie să asigure ridicarea nivelului de pregătire de specialitate şi fizică a
tuturor membrilor serviciului în scopul îndeplinirii integrale şi de calitate a sarcinilor specifice si a
ridicarii capacitatii de raspuns in cazul situatiilor de urgenta.
Procesul de pregatire al membrilor serviciului se executa sub conducerea nemijlocita a sefiilor
de grupa si echipa sub coordonarea sefului serviciului
Pregatirea si instruirea personalului Grupelor si Echipelor specializate constituite se face de
catre sefii echipelor pe baza programului propriu de pregatire si instruire periodica, pe baza
tematicilor anuale stabilite in prealabil
Programul de pregatire cuprinde
- lectii cu caracter general intocmite si difuzate de catre Compartimentul de prevenire al
Serviciului pentru situatii de urgenta
- lectii cu caracter specific fiecarui loc de munca si tip de echipa specializata intocmite de
conducatorii locurilor de munca respectiv sefii de echipa
- exercitii de alarmare-evacuare pe fiecare loc de munca conduse de conducatorii locurilor
de munca
- aplicatii la nivel de societate pe baza Graficului de testare al PUI intocmit de Seful SPSU
si aprobat de ISU Brasov.
Verificarea cunostintelor si a modului de desfasurare a programului de pregatire se face astfel:
- anual de catre conducatorii locurilor de munca prin testare si examinare directa
evidentiata de acordarea de calificative tuturor persoanelor din subordine
- aleator prin verificarile si controalele efectuate de membrii Compartimentului de prevenire
al Serviciului pentru situatii de urgenta, observatiile si concluziile acestora fiind aduse la
cunostinta conducatorilor locurilor de munca verbal sau prin note de control
- periodic in urma desfasurarii aplicatiilor prevazute in Graficul de testare PUI finalizate cu
intocmirea unui Raport de interventie care cuprinde modul de desfasurare, fortele
participante si masuri pentru imbunatatirea capacitatii de raspun al fortelor implicate in
actiunea simulata.
101
Tematica generală a pregătirii de specialitate, fizică şi specifică se întocmeşte de seful

serviciului pentru situatii de urgenta, în raport de complexitatea procesului tehnologic şi specific.
Categoriile de pregătire a membrilor serviciului pentru situatii de urgenta sunt:
- măsuri de prevenirea a situatiilor de urgenta generale si specifice
- modul de organizare a serviciului (Org. S.P.S.U.)
- instrucŃie la tehnica de specialitate
- cunoaşterea tehnicii de specialitate
- pregătire de specialitate
- pregătire fizică
- norme tehnice de exploatare a tehnicii de specialitate şi sistemelor de prevenire şi
interventie in cazul situatiilor de urgenta
- tactica interventiei in cazul situatiilor de urgenta
In vederea însuşirii acestor teme se întocmesc planuri conspecte care vor fi prezentate spre
insusire membrilor Serviciului pentru situatii de urgenta, SedinŃele de prevenire a incendiilor şi
instrucŃia la tehnica de intervnetie de specialitate se execută de regulă in sectoarele de
intervenŃie, prin exerciŃii şi aplicaŃii practice.
InstrucŃia tehnică de specialitate se execută cu grupa sau echipa prin exerciŃii tactice de
specialitate şi de verificare a stadiului de pregătire prin aplicaŃii tactice,.ExerciŃiile şi aplicaŃiile
tactice se execută cu fiecare schimb de regulă mai frecvent la obiectivele cu risc mare de
declansare a unor situatii de urgenta
Cunoasterea tehnicii de specialitate,. a accesoriilor şi mijloacelor de interventie. se execută cu
toŃi membri formatiei de interventie si prim ajutor fiecare pe specificul propriu de interventie.
Temele de pregătire fizică şi de specialitate se desfăşoară practic prin şedinŃe de învăŃare,
antrenament de mânuire a tehnicii de interventie din dotare şi verificarea pregătirii fiecărei ture.
Planul de pregătire lunară se structurează pe toate specialităŃile din cadrul serviciului (servanŃi,
soferi, şef tură) şi pe toate categoriile de pregătire, precizându-se data şedinŃei.
Prin executarea planului de pregătire se urmăreşte:

- însuşirea temeinică a actelor normative şi normelor de specialitate;
- îmbunătăŃirea cunoştinŃelor de specialitate ale membrilor Formatiei de interventie si prim
ajutor;
- perfecŃionarea deprinderilor in mânuirea tehnicii de interventie din dotare;
- creşterea competenŃei membrilor Formatiei de interventie si prim ajutor privind
prevenirea situtiilor de urgenta si imbunatatirea capacitatii de raspuns in cazul situatiilor
de urgenta;
- depistarea stării de pericol şi combaterea neglijenŃei in desfasurarea activitatilor din
societate;
- cunoaşterea şi întreŃinerea în stare de funcŃionare a tehnicii de interventie si salvare, a
accesoriilor, instalaŃiilor, mijloacelor şi sistemelor de prevenire, protectie, salvare si
interventie;
- creşterea simŃului de răspundere pentru îndeplinirea atribuŃiunilor şi misiunilor
încredinŃate;
- cunoaşterea documentelor serviciului şi modul de întocmire;
- organizarea temeinică şi eficientă a intervenŃiei asigurându-se observarea şi alarmarea
imediată în cazul declansarii unor situatii de urgenta şi acŃionarea operativa in cazul
declansarii unor evenimente periculoase;
102
- anual şi la încadrare pe functii operative membrii Formatiei de interventie si prim ajutor

vor trebui să îndeplinească criteriile de aptitudini fizice şi baremele de pregătire fizică şi
profesionale stabilite în indicatorul de calificare.
Modul de testare a membrilor Formatiei de intrventie, salvare si prim ajutor conŃine: întrebări
din toate categoriile de pregătire şi legislaŃie, pregătire profesională ,verificarea aptitudinilor
profesionale specifice (aplicaŃii cu grupa sau echipa)
Verificarea insusirii cunoştinŃelor se face după programul de instruire la o dată planificată pe mai
multe direcŃii în scris sau oral urmata de acordare de calificative de atestare a nivelului de
pregatire profesionala si specifica.
Dispeceratul de situatii de urgenta - Este formatiunea care transmite si asigura legatura intre
Celula pentru situatii de urgenta, Centrul operational cu activitate temporara si echipele de
interventie de la locul evenimentului asigurand coordonarea unitara a actiunii tuturor fortelor
stabilite pentru interventie si comunicarea cu cei din afara locului evenimentului.
Dispecer de serviciu
a). Atributiile dispecerului in timpul functionarii normale a instalatiilor
- Isi insuseste Planul de urgenta interna pentru a cunoastea activitatea pe care o va
desfasura in caz de alarma si asigura afisarea schemelor si planurilor in biroul
dispeceratului.
- Urmareste si inregistreaza parametrii meteorologici.
- Participa la exercitiile de alarma de urgenta, notifica exercitiile de alarma si comunica
Celulei pentru situatii de urgenta datele solicitate si masurile de prima urgenta luate.
b). Atributiile dispecerului in caz de alarma de urgenta
- Primeste instiintarea despre evenimentul periculos declansat.
- Verifica informatia primita si solicita precizari asupra tipului avariei, marimea si urmarile
accidentului in vaderea completarii formularului de notificare prealabila prevazut in Planul
de urgenta interna.
- Informeaza despre situatia ivita pe Directorului general / loctiitorul acestuia si asteapta
de la acesta dispozitia de declansare a semnalului de alarma corespunzator clasei de
urgenta create si de declansare a procedurii de alarmare instiintare prevazuta in Planul
de instiintare alarmare pentru astfel de situatii.
- Alarmeaza daca este cazul si din dispozitia Presedintelui Celulei pentru situatii de
urgenta operatorii economici din zona previzibila de influenta a evenimentului produs
conform schemei de instiintare.
- Se informeaza de situatia meteorologica.
- Traseaza pe harta zona de actiune a norului toxic sau zonele afectate de eliberarile de
substante periculoase.
- Alarmeaza medicul unitatii si /sau spitalul orasenesc Victoria
- Dispune la posturile de paza, interzicerea accesului in intreprindere, cu exceptia celor
care actioneaza in cadrul alarmei de urgenta.
- Dispune, dupa caz, centralei telefonice intreruperea tuturor convorbirilor si solicita
legatura directa cu unitatile invecinate.
- La sosirea in unitate a membrilor Celulei pentru situatii de urgenta, raporteaza despre
actiunile intreprinse si evolutia situatiei. Din acest moment, se subordoneaza
Presedintelui Celulei pentru situatii de urgenta (Director General), executand dispozitiile
acestuia.
103
Serviciul de paza si supraveghere

- sprijina evacuarea pentru evitarea accidentelor de circulatie
- indruma evacuarea de urgenta a personalului
- indruma echipele de interventie specializate la instalatii
- sprijina evacuarea autospecialelor de transport
- avertizeaza in cazul unor formarii de nor de gaz asupra directiei acestuia, populatia
din zona statiei
- asigura paza obiectivului conform Planului de Paza si dispozitiilor serviciilor
specializate.
SISTEME DE COMUNICARE
VIROMET dispune de urmatoarele sisteme e comunicare:
retea interna de telefonie – cu puncte de deservire la tablouri de comanda, puncte de
lucru, sedii administrative, servicii functionale, birouri, dispecerat, etc. Centrala telefonica
care deserveste acest sistem de comunicare este conectata exterior la retele fixe si mobile
de telefonie.
retea interna de infotrafic – utilizata la transferul de date referitoare la urmarirea productiei,
a stocurilor de materii prime, produse finite, etc;alte transferuri de date. Reteaua dispune de
calculatoare amplasate la sediile sectiilor de productie, la serviciile de specialitate precum si
la birourile conducerii administrative;
aparatura de comunicare radio – cu dotare cu radiotelefoane in dotarea unor sectoare de
productie, dispecerat, puncte de lucru izolate ( captari apa ), mijloace de transport;
MASURI GENERALE PENTRU PREVENIRE SI PROTECTIE
a). Protectia colectiva se realizeaza prin dotarea instalatiilor tehnologice cu instalatii,

dispozitive si aparate de protectie colectiva:
In acest sens :
• Conductele prin care circula fluide sub presiune sau care pot provoca arsuri
(abur, acizi, baze) sunt prevazute cu aparatori de protectie la imbinari;
• Conductele prin care se vehiculeaza fluide fierbinti sunt izolate termic;
• Conductele prin care se vehiculeaza fluide inflamabile sunt prevazute cu punti
echipotentiale la imbinarile prin flanse;
• Utilajele actionate electric sunt prevazute cu legatura la pamantare si este
asigurata efectuarea verificarii periodice a prizelor de pamantare de catre sectia Electro;
Toate organele in miscare ale masinilor si utilajelor sunt prevazute cu aparatori de
protectie;
Pompele cu care se vehiculeaza lichide inflamabile sunt de constructie
antiexploziva, iar cele pentru lichide corosive sunt confectionate din materiale anticorosive
specifice;
Utilajele, aparatele si instalatiile sunt dotate cu aparatura de masura si control
care sunt supuse verificarii periodice;
Pe teritoriul societatii fumatul si focul deschis sunt interzise. Fumatul este permis
numai in locurile special amenajate si marcate in acest sens;
Instalatiile unde sunt posibile degajari accidentale de noxe (gaz, vapori sau praf)
sunt dotate cu sisteme de ventilatie sau de absorbtie locala;
104
Pentru toate locurile de munca sunt intocmite si afisate instructiuni de lucru,

protectia muncii, protectia mediului si PSI care cuprind modul de lucru corect si nepericulos de
executare pentru fiecare operatie, manevra, manipulare, control, factorii de risc si masurile de
prevenire etc., astfel incat sa se elimine pe cat posibil accidentele de munca si/ sau
imbolnavirile profesionale;
b). Protectia individuala – se realizeaza prin folosirea echipamentului individual

de protectie, care insumeaza totalitatea mijloacelor individuale de protectie pe care le poarta
muncitorul in timpul lucrului. in acest sens, in conformitate cu legislatia in vigoare si in functie de
factorii de risc de de la fiecare loc de munca s-a intocmit Normativul Intern de acordare a
echipamentului de protectie si de lucru.
In acest sens :
Pentru operatii curente echipamentul este format din: casca de protectie, ochelari
de protectie etansi, salopeta de lucru, manusi, cizme sau bocanci, masca contra gazelor cu
cartus filtrant coresponzator.
Pentru interventii in caz de avarii in cadrul societatii exista 4 aparate izolante
autonome (cu aer comprimat), masti cu furtun de aductiune in fiecare sectie si costume izolante.
Conducerea S.C.VIROMET S.A asigura pregatirea teoretica si practica a intregului personal al
unitatii prin organizarea si participarea la cursuri de specialitate, de securitate si sanatate in
munca si de protectie civila.
In functie de particularitatile fiecarui sector de activitate mentionate in “Fisa de evaluare a
riscurilor”, la fiecare loc de munca se acorda sortimentele de echipament individual de protectie
specifice, care pot diminua sau elimina riscurile (conf. H.G. 1408/2006)
c). Pregatirea practica a personalului societatii se face prin simulari a unor posibile
accidente. in acest sens se intocmeste anual un program care cuprinde scenarii pentru fiecare
tip de eveniment in care sunt implicate substante periculoase, cu o frecventa de cel putin o
data pe an. La aceste simulari participa toti angajatii societatii impreuna cu logistica din dotare
si asistenta medicala. Simularile, care au la baza scenarii ale unor eventuale incidente care pot
afecta teritoriul din afara amplasamentului, se fac in colaborare cu Celulele pentru situatii de
urgenta ale riveranilor si cu fortele de interventie externe.
I.B.7. Monitorizarea performantei
Controlul eficientei sistemului de management al sigurantei

O data pe an are loc o analiza a managementului pe teme de securitate, protectia muncii si a
mediului inconjurator privind urmatoarele aspecte:
- Rezultatele auditarilor interne si externe ale protectiei mediului si securitatii in munca,
- Stadiul de indeplinire si urmarire a telurilor, programelor si masurilor,
- Prezentarea si comentarea modificarilor importante aduse organizarii structurale si
operationale in protectia muncii si a mediului din intreprindere,
- Noile achizitii efectuate si planificate, sau modificarile importante aduse instalatiilor
relevante din punct de vedere al sigurantei si al mediului inconjurator,
- Comentarea celor mai importante modificari, relevante pentru locatie, in domeniul
legislatiei privind protectia muncii si a mediului inconjurator,
105
Acolo unde este posibil, indicatorii de performanta vor masura obiective cuantificabile.
Monitorizarea va fi solicitata in vederea evaluarii performantei in ariile pentru care s-au trasat
aceste obiective. Rezultatele procesului de monitorizare vor fi raportate si discutate de catre
persoanele competente, in cadrul intalnirilor de profil.
Performanta pe obiective la nivel de companie si sarcinile pe indicatori cheie de performanta la
un nivel mai ridicat vor fi monitorizate pe baza indeplinirii unor sarcini bine definite si stabilite.
Raportul privind evaluarea performantei pe sarcini prestabilite va fi inclus in raportul lunar
referitor la Indicatori Cheie de Performanta. Evaluarea performantei pe baza sarcinilor trasate
va fi raportata si supusa dezbaterilor trimestrial, in cadrul intalnirilor Comitetului de Coordonare.
Detinatorii contractelor vor face, la intervale regulate de timp, o evaluare a performantei politicii
de prevenire a accidentelor majore a contractorilor, pe baza indicatorilor de performanta stabiliti.
Va fi derulata o activitate de analiza a tuturor contractorilor, iar acolo unde se constata ca
acestia nu raspund cerintelor privind SSMPM, se vor aplica, cu acceptul ambelor parti,
programe de actiune corectiva.
S.C. VIROMET S.A. a elaborat si implementat un sistem de management integrat calitate-
mediu-sãnãtate si securitate ocupationalã, conform SR EN ISO 9001:2008; SR EN ISO
14001:2005 si SR OHSAS 18001:2008, prin care se urmãreste atat satisfacerea asteptãrilor si
cerintelor clientilor , precum si controlul impactului propriilor activitãti, produse si servicii , asupra
mediului inconjurãtor ,sãnãtãtii si securitãtii angajatilor si comunitãtii.
Societatea detine Certificate emise de organismul SC AEROQ SA Bucuresti, privind:
Sistemul de Management de Mediului, conform SR EN ISO 14001:2005, certificat nr.
024 M/2003, valabil pana la 27.09.2015;
Sistemul de Managemental Calitatii, conform SR EN ISO 9001:2008, certificat nr. 730
/2003, valabil pana la 27.09.2015;
Sistemul de Management al Sãnãtãtii si Securitãtii Ocupationale conform SR OHSAS
18001:2008, cu certificat nr.056 S/2006 , valabil panã la 27.09.2015;
Prin procedura - Pregatirea pentru situatiile de urgenta - sunt stabilite si evaluate

amplasamentele unde exista riscul aparitiei accidentelor si probabilitatea poluarii factorilor de
mediu.
Pe parcursul anilor nu au avut loc incidente majore legate de mediu.
La proiectarea instalatiilor s-au prevazut masuri de limitare a riscului declansarii unor avarii,
respectiv masuri de functionare in siguranta a instalatiilor.
Parte a sistemului de management al securităŃii, monitorizarea performantei, este constituită din
monitorizarea permanentă a eficienŃei conceptului de securitate, a sistemului de management al
securităŃii şi a măsurilor de protecŃie. Rezultatele acestei monitorizări vor fi comparate cu
obiectivele de securitate stabilite. Aceasta înseamnă în special:
- O monitorizare activă a atingerii planurilor şi obiectivelor stabilite şi a utilizării preventive
a măsurilor de protecŃie şi nu după producerea accidentelor tehnice, a evenimentelor
periculoase sau a altor evenimente relevante pentru securitate;
- Reglementări privind stabilirea defecŃiunilor în cadrul sectorului de operare care pot
prezenta pericole pentru binele general şi pentru vecinătate sau din investigarea cărora
pot rezulta informaŃii pentru creşterea securităŃii la nivelul întreprinderii, precum şi pentru
modalităŃile de comunicare cu operatorul şi investigarea acestor incidente - monitorizare
reactivă.
106
I.B.8. Audit si revizuire
In afara de monitorizarea performantei operatorul intreprinde verificari periodice ale conceptului

de securitate si ale sistemului de management al securitatii (audit). Rezultatele verificarii vor fi
evaluate. Conceptul de securitate si sistemul de management al securitatii vor fi imbunatatite pe
baza acestei evaluari.
Auditul
Auditul are ca scop sa stabileasca daca organizarea, procesele si procedurile sunt realizate in
conformitate cu definitia stabilita de conceptul pentru evitarea producerii accidentelor tehnice si
daca in general respecta prevederile legale venite din exterior cat si prevederile interne ale
intreprinderii. Rezultatele acestui audit vor fi folosite pentru stabilirea modalitatilor de
imbunatatire a componentelor sistemului de management al sigurantei .
Operatorul are propus un plan anual de audit. Acest plan va fi verificat de catre managementul
de varf si trebuie sa cuprinda urmatoarele puncte:
- Zonele si activitatile care vor trebui supuse auditului,
- Frecventa realizarii auditului pentru sectorul respectiv,
- Persoanele responsabile pentru fiecare audit,
- Resurse si personalul necesare pentru realizarea fiecarui audit, prin considerarea
cunostiitelor de specialitate necesare, a independentei fata de intreprindere si a
suportului tehnic,
- Protocoalele de audit ce vor fi folosite (care pot contine formulare, liste, interviuri
deschise, observatii),
- Modalitatile de raportare ale rezultatelor auditului,
- Modalitatile de utilizare ulterioara (utilizarea auditului pentru imbuntatirea sistemului de
management al securitatii) ,
- Persoanele responsabile pentru administrarea sistemului de audit.
In organizatie auditurile periodice se realizeaza conform procedura PS-MI-19 , care stabileste

responsabilitatile,modul de planificare si efectuare ale auditurilor interne de catre organizatie.
La auditul intern periodic se verifică si conformarea cu cerintele legale si reglementate aplicabile
de mediu, ssm si su si se realizeaza controlul riscurilor identificate prin Procedura operationala
METODOLOGIE DE IDENTIFICARE SI ANALIZA A RISCURILOR INDUSTRIALE CE IMPLICA
SUBSTANTE PERICULOASE, cod PO-MI-63.
Auditul este realizat de auditori interni care au facut dovada experientei si competentei de
realizare a auditului; societatea aloca toate resursele materiale si personalul necesar. Raportul
auditului se face in scris si va contine procedurile, standardele si referintele utilizate,
metodologia de lucru, investigatiile si masuratorile efectuate, concluzii si recomandari.
Evaluare
Rezultatele monitorizarii performantei si ale auditului vor fi evaluate de catre conducerea
intreprinderii cu scopul de a stabili daca conceptul de securitate si sistemul de management al
securitatii sunt concludente si eficiente.
Evaluarea rezultatelor verificarii trebuie sa ofere indicii privind necesitatea de a modifica sau nu
conceptul de securitate si obiectivele propriu-zise ale acestuia. Dintr-un alt punct de vedere
107
evaluarea va determina repartitia resurselor pentru implementarea modificarilor atat la nivelul

organizarii cat si la cel al tehnologiei prin respectarea standardelor si a cadrului legislativ.
Aceasta corespunde procesului continuu de imbunatatire.
Conducerea societatii va stabili urmatoarele:
• Persoanele responsabile in cadrul conducerii intreprinderii,
• Termene limita,
• Documentarea, inclusiv distribuirea raportului,
• Urmarirea implementarii masurilor,
• Consemnarea modificarilor.
Se recomandă ca verificarea, evaluarea rezultatelor şi hotărârea privind modificarea conceptului
de securitate şi al SSM să fie realizată la nivelul conducerii întreprinderii şi să fie consemnate.
Adoptarea si implementarea procedurilor de evaluare sistematica periodica, a politicii de
prevenire a accidentelor majore, precum si a oportunitatii si eficientei sistemului de
management al securitatii; revizuirea documentata a performantei politicii si a sistemului de
management al securitatii, precum si actualizarea acestuia se fac de catre conducerea societatii
prin analiza la cel mai inalt nivel.
II. PREZENTAREA MEDIULUI IN CARE ESTE SITUAT

AMPLASAMENTUL
II.A. Descrierea amplasamentului si a mediului acestuia, inclusiv
localizarea geografica, conditiile meteorologice, geologice,
hidrografice, populatia zonei.
Amplasamentul obiectivului analizat face parte din intravilanul orasului Victoria, fiind situat la 2
km sud, la limita vestica a judetului Brasov, intr-o zona predominant industriala, pe un platou la
poalele versantului nordic al muntilor Fagaras, intre paraurile Corbisor (la est) si Ucea Mare (la
vest).
Vecinatati:
⇒ la sud – suprafata impadurita proprietate ROMSILVA
⇒ la vest – paraul Ucea Mare,
⇒ la nord – urmatoarele societati comerciale:
S.C. PUROLITE S.R.L.,
terenuri intravilane apartinind orasului Victoria
S.C. FLUOROPOLIMERI S.R.L.
S.C. POLLUX S.R.L.
S.C. WIND SPEED SRL.
SC TRANSCHIM SRL
S.C. ARZ PROD S.R.L.
⇒ la est –S.C. PIROCHIM S.A si S.C. MAXAM S.R.L. precum si terenuri cu fanete sau
vegetatie forestiera proprietate privata apartinind comunei Vistea.
108
Cele mai apropiate asezari umane sunt reprezentate de: raman toti vecinii chiar daca
sunt inafara razei de actiune a scenariilor
Orasul Victoria aflat la nord de obiectiv, la o distanta de cca. 2 km, cu 10 000 locuitori
sat Vistisoara aflat la est de obiectiv la o distanta de 1,5 km, cu 200 locuitori
comunitatea Sumerna aflata la vest de societate, la o distanta de 1,5 km, cu 100
locuitori
sat Ucea de Sus - aflat la nord, la o distanta de 6 km
sat Ucea de Jos - aflat la nord, la o distanta de 10 km de obiectiv
sat Vistea de Sus – aflat la nord -est, la o distanta de 6,5 km
sat Vistea de Jos – aflat la nord - est, la o distanta de 15 km
sat Corbi – aflat la nord, la o distanta de 8 km
sat Arpasu de Sus situat la vest la o distanta de 5,8 km
sat Arpasul de Jos situat la nord – vest la o distanta de 12 km
sat Dragus situat la est, la o distanta de 8 km
statiunea Sambata situata la sud -est la o distanta de 8,5 km
`
Cea mai importanta cale de acces din zona este drumul european E 64 (drumul national DN 1)
– Bucuresti – Fagaras – Sibiu). DN 1 este situat la cca 10 km nord de amplasament. Paralel cu
DN 1, la mica distanta se afla calea ferata Brasov – Sibiu de pe magistrala 200. S.C. VIROMET
S.A. este conexata la ambele cai de comunicatie.
Batalurile de depozitare pentru deseuri industriale nepericuloase - (namolul deshidratat de

la instalatia de neutralizare a statiei de epurare si deseul copolimeric, provenit de la S.C.
PUROLITE S.A., pentru care VIROMET presteaza serviciul de depozitare) este amplasat pe
platforma societatii VIROMET Victoria, si anume in partea de est a incintei statiei de epurare,
avand urmatoarele vecinatati:
la nord: terenuri cu vegetatie forestiera iar la circa 1,5 km, Gara Victoria si cartiere
de locuinte apartinand orasului Victoria;
la vest, structurile instalatiilor Statiei de epurare ( bazine de aerare, decantoare,
omogenizatoare, paturi uscare, etc );;
est: Paraul Corbul Ucei precum si pasuni si vegetatie forestiera pendinte de
comuna Vistea.
La sud zona impadurita pe terenuri apartinand SC VIROMET SA.
II.A.1. Pozitia geografica si harta topografica

Geografia regiunii de amplasare a unitatii – judetul Brasov
Judetul Brasov se gaseste in zona centrala a Romaniei (sud-estul Transilvaniei), in interiorul
arcului carpatic, la intersectia drumurilor comerciale care leaga Balcanii de restul Europei.
Orasele importante ale judetului sunt: Brasov (550 mii locuitori), Fagaras (45 mii locuitori),
Sacele (30 mii locuitori), Zarnesti (26,6 mii locuitori), Codlea (24.4 mii locuitori), Rasnov (16.4
mii locuitori), Victoria (10,7 mii locuitori), Predeal (6,9 mii locuitori), Rupea (6,2 mii locuitori).
Din punct de vedere geografic, marea majoritate a teritoriului judetului Brasov - circa 80% - se
incadreaza in zona subcarpatica, la contactul Carpatilor Orientali cu Carpatii Meridionali. Judetul
Brasov ocupa cea mai mare parte a depresiunilor Brasov si Fagaras, unitatile de relief avand
109
altitudini cuprinse intre 400 si 2544 m altitudine. Zona dealurilor subcarpatice si zona montana
ocupa circa jumatate a teritoriului Brasov, restul fiind reprezentat de zona depresiunilor Barsei,
Fagarasului si platoul Hartibaci.
Regiunea se compune din doua unitati distincte: depresiunea Brasovului si orogenul Carpatilor
Orientali. La contactul dintre acestea s-au dezvoltat o serie de piemonturi ca urmare a
activitatilor factorilor externi, si anume: piemontul orasului Brasov, piemontul Sacele, culoarul
piemontan Rasnov.
Din punct de vedere morfologic se disting trei trepte majore de relief:
treapta muntilor inalti, cu inaltimi de peste 1700 m - muntii Barsei, respectiv masivele
Postavarul si Piatra Mare; in sudul judetului se gasesc, pe spinarile celor mai
importante masive carpatice: Fagaras - vf. Moldoveanul, 2543 m, Bucegi - vf. Omu,
2507 m, Piatra Craiului - vf. La Om, 2239 m, Ciucas - vf. Ciucas, 1956 m, Piatra Mare
- vf. Piatra Mare, 1844 m si o parte a muntilor Intorsura Buzaului. Spre nord, muntii
descresc in inaltime, cele mai inalte varfuri fiind Cristianul Mare - 1802 m, Ciuma -
1618 m si Magura Codlei din Muntii Codlei, Varna - 1272 m si Cetatuia - 1105 m.
treapta muntilor scunzi, cu inaltimi intre 800 si 1700 m, in care se incadreaza muntii
intorsura Buzaului, Darstelor, Tampa, Poiana Brasovului, Codlei si Persani; treapta
depresiunilor, cu inaltimi intre 450 si 700 m altitudine.
regiune de coline subcarpatice, depresiunile cu infatisare de sesuri ale Tarii Barsei si
Tarii Fagarasului si, dincolo de Olt, sudul Podisului Transilvaniei.
Localizarea geografica a obiectivului

Amplasamentul S.C. Viromet S.A. este situat langa orasul Victoria, la extremitatea vestica a
judetului Brasov.
Din punct de vedere geografic, zona amplasamentului este platoul situat la poalele versantului
nordic al muntilor Fagaras, pe malul sudic al cursului mijlociu al raului Olt, la altitudinea de 650
m.
Elementele caracteristice ale reliefului zonei sunt reprezentate in cea mai mare parte de munti
(Masivul Fagaras, in proximitatea varfului Moldoveanu), intalnindu-se urme ale glaciatiunii
cuaternare, evidente in extremitatea vailor, circurilor si lacurilor glaciale.
Coordonatele topografice ale amplasamentului SC Viromet SA Victoria sunt urmatoarele:

• 240 42’ 42’’ – longitudine estica;
• 450 42’ 42’’ – latitudine nordica.
Cursurile de apa care tranziteaza zona amplasamentului sunt:

- paraul Corbisor la limita estica si
- raul Ucea Mare care bordeaza limita vestica a unitatii.
Apele paraului Corbisor pornesc din zona platformei industriale S.C. VIROMET S.A. Dupa un
parcurs de circa 14 km, acesta traverseaza satul Corbi si se varsa in raul Olt, care este situat la
cca 10 km nord de amplasament.la cca 10 km nord de amplasament.
110
II.A.2.Vecinatati
S.C. Viromet S.A. este amplasata in intravilanul orasului Victoria spre sud, la o distanta de 2 Km
pe un platou la poalele versantului nordic al muntilor Fagaras, intre paraurile Corbisor (la est) si
Ucea Mare (la vest).
Cele mai apropiate asezari umane sunt: orasul Victoria, satele Vistea de Sus, Arpasul de Sus,
Sumerna, Vistea de Jos, Ucea de sus, Ucea de Jos, Corbi., Arpasul de Jos. Informatii privind
amplasarea in teritoriu a societatii sunt date in Plan nr. 2902/1: Plan obiectiv cu riverani. Planul
mai contine informatii despre amplasarea in teritoriu a riveranilor (orasul Victoria, satele Vistea
de Sus, Vistea de Jos, Ucea de Sus, Ucea de Jos, Corbi, Sumerna, Arpasul de Sus, Arpasul de
Jos precum si a societatilor comerciale S.C. PUROLITE S.R.L., S.C. PIROCHIM S.A., S.C.
MAXAM S.A., si despre raurile si caile de acces din zona.
Fig. II.A.2. Amplasarea în zona a S.C. VIROMET S.A.
Zone locuite-Instalatii invecinate care pot provoca accidente

Pe platforma industriala pe care este amplasata unitatea se gasesc mai multe instalatii care pot
provoca accidente. Acestea instalatii fac parte din urmatoarele unitati:
111
Nr. Unitati economice Instalatiile care pot provoca

Situare
crt. apropiate accidente
1 PIROCHIM Est Depozite de munitii
2 MAXAM Est Depozit de explozibili
3 PUROLITE Nord Vest Pericol de incendiu, substante toxice,
Strazi principale si strazi importante pentru acces in caz de urgenta

Cea mai importanta cale de acces spre zona amplasamentului este drumul european E 64
(drumul national DN 1) – Bucuresti – Brasov - Fagaras – Sibiu.
Accesul pe amplasamentul SC Viromet SA se realizeaza din DJ 105 P - Ucea de Jos –
Victoria. In Planul obiectivului 2902/8-Plan cladiri, locuri de adunare, cai evacuare,
depozite si rampe incarcare-descarcare este prezentatã situatia privind amplasarea
obiectivelor pe teritoriul societãtii si a cãilor de acces in interiorul amplasamentului. Drumurile
de acces sunt betonate sau asfaltate iar la fiecare intersectie exista indicatoare de directionare
cãtre obiective.
II.A.3. Date meteorologice

In general, clima judetului Brasov are un specific temperat – continental, caracterizandu-se prin
nota de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental: mai
umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor scazute
in zonele mai joase. Inversiunile de temperatura nu sunt numeroase, de aceea, temperaturile
minime din timpul iernii nu se inscriu in valorile extreme.
Cantitatea de precipitatii este relativ mai ridicata ca urmare a contrastelor diurne mici.
Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6 0 C, temperatura maxima absoluta
fiind de 37 0 C in luna august. Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50 pe
an. Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are
valori medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600 - 700 mm / an.
Vantul la sol are directii predominante dinspre vest / nord-vest si viteze medii cuprinse
intre 1,5 si 3,2 m/s conform Rozei vanturilor din zona.
Datorita pozitiei sale geografice, depresiunea Fagaras prezinta o aerisire mai slaba, de aceea
iarna aerul este rece, favorizand inversiunile termice:
Temperatura medie anuala a aerului este de 7,6°C,
Temperaturile medii pentru lunile de iarna sunt de -4° C
Temperatura maxima absoluta a fost de 37°C in luna august
Temperatura minima absolute atinse au fost de -33,8° C
Din punct de vedere climatic, zona obiectivului se caracterizeaza printr-o clima temperat –
continentala moderata, cu urmatoarele caracteristici:
Numarul anual de zile senine: < 60 zile;
Durata de stralucire a soarelui: 2.000 – 2.100 h / an;
Numarul anual de zile acoperite: 100 – 120 zile .
Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50/an.
Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50/an.
In zona obiectivului, valoarea medie multianuala a precipitatiilor este de 600-700 mm pe an. Din
aceasta cantitate de apa, cca. 450 – 500 mm se evapora si numai 30% din apa care participa la
scurgerea superficiala se infiltreaza in sol.
112
Nivelul apei subterane este influentat de regimul hidrodinamic al raurilor din zona,
precum si de cantitatea de precipitatii cazuta pe amplasament.
Primele ninsori pot sa cada in luna noiembrie, iar ultimile la inceputul lunii aprilie. Stratul
de zapada se mentine in general 50-60 de zile/an .
II.A.4. Date geologice si hidrografice

Date geologice
Relieful judetului Brasov prezinta in amanunt o mare complexitate morfologica si morfogenetica,
ca rezultat al unei indelungate evolutii in functie de loc si timp pe un fundament de geosinclinal
carpatic si pe variate structuri geologice. Analiza indicilor morfometrici indica existenta unor
complexe naturale materializate in trei trepte majore de relief.
Din punct de vedere geologic, amplasamenetul studiat se inscrie in zona de sud a unitatii
morfostructurale cunoscuta sub numele de Depresiunea Fagarasului.
Amplasat in imediata aperopiere a zonei de contact dintre fosa depresionara a Fagarasului si
versantii nordici ai muntilor cu acelasi nume, in perimetrul cercetat, fundamentul geologic este
constituit din sisturi cristaline, avand in compozitie mica sericit si clorit afectate de metamorfism
de epi si metazona.
Placat peste fundamentul stancos, se gasesc masive depozite coluvial – deluviale,
rezultate in urma proceselor de dezagregare fizica si alterare chimica a rocii de baza,
precum si de eroziunea si transportul efectuat de torentii care au drenat versantii nordici ai
Muntilor Fagaras.
Cercetarile geologice si geotehnice executate in zona au stabilit ca pe amplasament si in zona
acestuia nu se gasesc depuneri de mal, turba, saruri solubile sau alte fenomene naturale din
categoria golurilor carstice, caverne, etc.
Date geomorfologice
Cercetarile mineralogice si petrografice efectuate asupra subsolului judetului Brasov arata ca
aici zacamintele de minereuri sunt mai putine, dar rocile utile se afla in cantitati nelimitate si sunt
raspandite pe toata suprafata judetului. Rezervele de roci utile sunt de diferite categorii: calcare,
dolomite, marne, gresii, nisipuri si tufuri.
In zona obiectivului studiat, terenul este neproductiv datorita tipului de sol care este “Litosol”;
acesta, prin natura sa este usor degradabil, cu stratul fertil foarte subtire si o cantitate totala de
humus foarte redusa, volumul edafic mic, datorita prezentei scheletului (70%).
Terenul pe care s-a construit platforma industriala VIROMET prezinta denivelari si o sensibilila
panta de inclinare de la sud catre nord.
Fundatiile constructiilor s-au incastrat in terenul natural.
Date geotehnice - Stratificatia terenului de suprafata

Prospectiunile executate in perimetrul cercetat au stabilit ca grosimea stratului de pamant
vegetal este de 0.2 – 0.5 m.
Sub stratul vegetal se gaseste un strat de argila galbuie plastic vartoasa, care se extinde
pana la – 3,00 ÷ 3,30 m, unde se patrunde formatiunea aluvionara alcatuita din bolovanis
si pietris, cuprins intre masa de nisip argilos cafeniu roscat. Elementele de bolovanis cu
dimensiunile cuprinse intre 15 ÷ 20 cm, sunt de forma rulata sau colturoasa, procentul
acestora in masa de nisip fiind de 15 ÷ 40%, uneori crescand pana la 70% si apar blocuri
113
de 60 ÷ 80 cm. Aceasta formatiune aluvionara cu grad de indesare avansat este extinsa

pana la 7 ÷ 15 m.
Adancimea de inghet
Conform STAS 6054/77, in zona amplasamentului obiectivului analizat, adancimea maxima de
inghet este de 1,10 m.
Zonarea seismica
Potrivit normativului P 100 / 1 - 2006 in calculul seismic perimetrul cercetat se incadreaza in
zona seismica D avand intensitatea seismica I = 7, coeficientul ks = 0,16, perioada de colt Tc =
0,7 s si ag = 0,20.
Incadrarea terenului conform TS / 988

Incepand de la suprafata exista 0,2 – 0,5 m pamant vegetal, dupa care terenul pe care se afla
fundatiile se incadreaza in categoria “teren foarte tare”.
Amplasamentul batalului se suprapune zonei de campie piemontana avand fundamentul
constituit din sisturi cristaline peste care s-au depus masive acumulari de argila in care se
gasesc inglobate fragmente de sisturi.
In perimetrul studiat au fost executate foraje de studiu care au permis evidentierea
litologiei terenului de fundare.
De asemenea, din forajele de studiu au fost recoltate probe pe baza carora s-au stabilt
caracteristicie fizico-mecanice ale terenului.
Amplasamentul depozitului de deseuri industriale ( batal ) situat in zona Statiei de epurare, in
vecinatatea vestica a paraului Corbul Ucii, litologia terenului de fundare este urmatoarea:
- la suprafata apare un strat de argila prafoasa avand 2,5 m grosime in partea de vest.
Grosimea stratului de argila scade catre est ajungand la 1,5 m.
- sub stratul de argila prafoasa de la suprafata se dezvolta un orizont masiv de pietris din
sisturi cristaline avand interspatiile umplute cu argila prafoasa cu grad ridicat de compactare
si permaeabilitate redusa (4,4 x 10-5 cm/s).
Caracteristicile fizico-mecanice ale argilei sunt urmatoarele:
- indicele de consistenta: 0,8
- indicele de plasticitate: 35%
- greutatea volumetrica: 1,9 KW/mc
- unghiul de frecare interna: Ø = 260.
- coeziunea C = 20 KPa.
- coeficientul de filtratie: K = 3 x 10-7 cm/s.
In studiul geotehnic intocmit de Proiect Brasov S.A. se recomanda ca la realizarea
sapaturilor pentru bataluri, panta de taluz sa fie egala cu 550 pana la adancimi de 5m si de
450 pentru adancimi mai mari de 5 m.
Studiul geotehnic mentionat, precizeaza ca amplasamentul batalului nu este afectat de reteaua
hidrografica din zona.
In privinta regimului apelor subterane, panza freatica se intalneste la 15 – 20 m adancime.
114
Date hidrologice si hidrogeologice

Reteaua hidrografica de pe teritoriul judetului Brasov este relativ bogata, densa, bine organizata
si cu debite ridicate in toate anotimpurile anului. Majoritatea raurilor mai mici din arealul judetului
Brasov sunt colectate de raul Olt, care strabate partea de nord – vest a judetului Brasov pe o
distanta de circa 210 km, intre Lunca Calnicului (la limita cu judetul Covasna) si comuna Ucea
(limita cu judetul Sibiu).
Debitele raurilor din zona:
- Ucea Mare: 840 mc/h;
- Corbul Ucii: 632 mc/h;
- Vistea Mare: 1.530 mc/h.
Amplasamentul este drenat de paraul Corbul Ucii (care il traverseaza). Albia paraului este bine
conturata, cu adancimea medie de 2,5 m. Pana in prezent nu s-au produs fenomene de
inundatii datorita regularizarii lui si/sau datorita bazinului de receptie mic si impadurit.
Zona fiind de munte se caracterizeaza prin ploi reci si dese, Q = 24 l/mp. care se strang in ape
de suprafata cu caracter slab acid, dirijate la canalizarea conventional curata.
Apa subterana
Amplasamentul nu este afectat de nici un fel de artera hidrografica sau de torent, iar nivelul
panzei freatice se gaseste la adancimi ce depasesc 10÷20 m.
Apele provenite din precipitatii nu se infiltreaza si nu se acumuleaza in roci intrucat formatiunile
existente din startificatia terenului permit o buna drenare a acestor ape catre adancime.
II.A.5. Teritorii ecologice special ocrotite

Victoria este un oras in judetul Brasov, situat la poalele Muntilor Fagaras, la 30 de km de
municipiul Fagaras si la 100 kilometri de municipiul – resedinta de judet, Brasov.
Obiectivul Viromet este situat in doua situri protejate: ROSPA0098 Piemontul Fagaras si
ROSCI0122 Muntii Fagaras.
Teritoriul sitului SPA Piemontul Fagaras se intinde pe judetul Brasov, pe aria administrativa a
Municipiului Fagaras si comunelor: Dragus (51 %), Harseni (39 %), Lisa (60 %), Recea (43 %),
Sambata de Sus (41 %), Sinca Noua (22 %), Sinca Veche (52 %), Ucea de Jos (17 %), Victoria
(45 %), Vistea de Sus (22 %).
Padurile sunt administrate pe judet.
Suprafata sitului SCI Muntii Fagaras ocupa o parte din judetul Brasov dupa cum urmeaza:
Dragus (42 %), Harseni (58 %), Lisa (55 %), Recea (48 %), Sambata de Sus (50 %), Sinca
Noua (5 %), Sinca Veche (35%), Ucea de Jos (39%), Vistea de Sus (29%), Zarnesti (17%).
Situl este amplasat parte in regiunea alpina si parte in cea continentala. Relieful dominant este
deal si munte.
ROSCI0122 Muntii Fagaras a fost declarat sit de importanta comunitara datorita biodiversitatii
si habitatelor care caractrerizeaza muntii Fagaras.
Acest sit cuprinde urmatoarele:
Tipuri de habitate:
3220 - Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane; 3230 - Vegetatie lemnoasa cu
Myricaria germanica de-a lungul raurilor montane; 3240 - Vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos
115
de-a lungul raurilor montane; 4060 - Tufarisuri alpine si boreale; 4070* - Tufarisuri cu Pinus
mugo si Rhododendron myrtifolium; 4080 - Tufarisuri cu specii sub-arctice de salix; 6150 -
Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios; 6230* - Pajisti montane de Nardus bogate in specii
pe substraturi silicioase; 6410 - Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase
(Molinion caeruleae); 6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul
campiilor, pana la cel montan si alpin; 6520 - Fanete montane; 7240* - Formatiuni pioniere
alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae; 8110 - Grohotisuri silicioase din etajul montan pana in
cel alpin (Androsacetalia alpinae si Galeopsietalia ladani); 8120 - Grohotisuri calcaroase si de
sisturi calcaroase din etajul montan pana in cel alpin (Thlaspietea rotundifolii); 8220 - Versanti
stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase; 9110 - Paduri de fag de tip Luzulo-
Fagetum; 9130 - Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 9150 - Paduri medioeuropene de fag
din Cephalanthero-Fagion; 9170 - Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; 9180* -
Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene; 91E0* - Paduri aluviale cu
Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 91V0 -
Paduri dacice de fag (Symphyto- Fagion); 9410 - Paduri acidofile de Picea abies din regiunea
montana (Vaccinio-Piceetea).
- Specii de mamifere: 1352* - Canis lupus (Lup); 1355 - Lutra lutra (Vidra, Lutra); 1361 -
Lynx lynx (Ras); 1324 - Myotis myotis (Liliac comun); 1303 - Rhinolophus hipposideros
(Liliacul mic cu potcoava); 1354* - Ursus arctos (Urs brun).
- Specii de amfibieni si reptile: 1193 - Bombina variegata (Buhai de balta cu burta
galbena); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creasta); 2001 - Triturus montandoni (Triton
carpatic).
- Specii de pesti: 1138 - Barbus meridionalis (Moioaga); 1163 - Cottus gobio (Zglavoc);
2484 - Eudontomyzon mariae (Chiscar de rau); 1122 - Gobio uranoscopus (Petroc).
- Specii de nevertebrate: 1078* - Callimorpha quadripunctaria; 4057 - Chilostoma
banaticum; 1065 – Euphydryas aurinia; 1083 - Lucanus cervus (Radasca, Ragacea);
1060 - Lycaena dispar; 1089 - Morimus funereus (Croitorul cenusiu); 1037 -
Ophiogomphus cecilia; 1084* - Osmoderma eremita (Carabus); 4054 – Pholidoptera
transsylvanica (Cosasul transilvan); 4021* - Phryganophilus ruficollis (Gandac); 1087* -
Rosalia alpina (Croitor de fag); 1927 - Stephanopachys substriatus (Gandac)
- Specii de plante: 4070* - Campanula serrata (Clopotel); 1393 - Drepanocladus
vernicosus; 1898 - Eleocharis carniolica; 1903 - Liparis loeselii (Mosisoare); 1389 -
Meesia longiseta; 4122 - Poa granitica ssp. disparilis (Firuta de munte); 4116 - Tozzia
carpathica (Iarba gatului).
Din punct de vedere al sitului de protectie avifaunistica (ROSPA0098 Piemontul Fagaras) –

teritoriul sitului este amplasat in cadrul Depresiunii Fagarasului pe latura nordica a muntilor
Fagaras. Muntii de pe marginea depresiunii impiedica deplasarea maselor de aer rece boreal in
acelasi timp bareaza accesul liber al celor submediteraneene din sud spre nord, prin frecarea
de pantele muntilor in actiunea descendenta spre nord, astfel incat la temperaturile din zona
depresiunii Fagaras este mai ridicata decat normal. Reteaua hidrografica este bogata, alcatuita
din numeroase rauri si afluenti ai acestora, varsandu-se in Olt.
Zona sitului este predominant de pasune, faneata, padurea aparand pe versantii nordici ai
muntilor Fagaras. Habitatele sunt foarte variate (culturi – teren arabil, pasuni, alte ternuri
arabile, paduri de foiase, paduri de conifere, paduri de amestec, vii si livezi, alte terenuri
artificiale – localitati, mine, paduri in tranzitie).
116
Flora este bine reprezentata, fiind inregistrate peste 900 specii de plante, diversitatea floristica
cea mai mare se observa in fanetele umede – peste 450 specii.
Padurile de fag din Muntii Fagaras cu intinsa zona deschisa semi-naturala de la poalele muntilor
ofera o combinatie de habitate ideale pentru multe specii de pasari.
Padurile adapostesc efective semnificative din doua specii de ciocanitori, huhurez mare, doua
specii de muscari. Aici cuibaresc si speciile de rapitoare si barza neagra care isi cauta hrana pe
zonele deschise de la poalele muntilor, la fel ca barza alba. Fanetele, pasunile si terenurile
agricole de aici gazduiesc o populatie semnificativa de ciocarlie de padure si de cristel de camp.
In formularul standard Natura 2000 sunt descrise urmatoarele specii de pasari: Aquila
pomarina, Pernis apivorus, Bonasa bonasia, Crex crex, Strix uralensis, Dryocopus martius,
Picus canus, Dendrocopos medius, Dendrocopos syriacus, Dendrocopos leucotos, Lullula
arborea, Ficedula albicollis, Ficedula parva, Ciconia ciconia, Circus cyaneus, Circus
aeruginosus, Circaetus gallicus, Lanius collurio, Lanius minor, Tetrao urogallus..
II.B. Identificarea instalatiilor si a altor activitati de pe

amplasament care ar putea prezenta un pericol de accident major.
Forma de proprietate: societate cu capital integral privat din luna iunie 2002 prin achizitionarea
pachetului majoritar de actiuni de catre INTERAGRO BUCURESTI.
Obiect de activitate:
Profil de activitate: Categoria de activitate, conform anexei 1 a Ordonantei de Urgenta
nr.152/2005, aprobata prin Legea nr. 84/2006.
Societatea fabrica produse chimice de baza, cod CAEN 2414, si are ca obiect de activitate
producere si comercializare de substante chimice organice obtinute prin chimizarea gazului
metan (metanol, formaldehida, hexametilentetramina, paraformaldehida, metilal, biocombustibil
din uleiuri vegetale, rasini ureoformaldehidice, rasini fenolice, rasini melaminice); prelucrarea
polietilenei, polipropilenei si politetrafluoretilenei, precum si activitati conexe (alimentare cu apa,
colectare si epurare ape uzate, producere de agent termic cat. IV.4., intretinere si reparatii,
transport intern, proiectare de echipamente, utilaje, modernizare si retehnologizare Instalatii
existente).
Explicitarea codurilor CAEN pentru activitatile ce se desfasoara pe amplasament
Cod CAEN Activitate Instalatia
2414 Fabricarea altor produse chimice Instalatii de fabricare metanol
organice de baza Instalatii de fabricare aldehida formica
Instalatie fabricare metilal
2462 Fabricarea cleiurilor si gelatinelor Instalatii de fabricare rasini ureo-formaldehidice
(cleiuri) de tip Urelit
Instalatii de producere a rasinilor ureo-
formaldehidice (cleiuri) - Clasa E1
Instalatie de fabricare Precondensat UF 70
Instalatie de fabricare Precondensat UF 80
Instalatie fabricare rasini melaminice
Instalatie microproductie rasini ureo-formaldehidice
(Tip UREFOR), rasini melaminice
2416 Fabricarea materialelor plastice Instalatie microproductie rasini fenolice
in forma primara
2466 Fabricarea altor produse chimice Instalatii fabricare intaritori pentru rasini
117
n.c.a.
2411 Fabricarea gazelor industriale Instalatie Azot lichid
2413 Fabricarea altor produse chimice
anorganice de baza
2521 Fabricarea Produse prelucrate din mase plastice ;
placilor,foliilor,tuburilor Produse prelucrate din PTFE;
si profilelor din material plastic Produse placate anticoroziv;
2522 Fabricarea articolelor de ambalaj
din material plastic
2523 Fabricarea articolelor din
material plastic pentru constructii
2913 Fabricarea de articole de
robinetarie
2852 Operatiuni de mecanica generala
4011 Productia de energie electrica
4012 Transportul energiei electrice
4030 Productia si distributia energiei
termice si a apei calde;
5020 Intretinerea si repararea
autovehiculelor
6312 Depozitari
9001 Colectare si tratarea apelor uzate
9002 Colectarea si tratarea altor
reziduuri
5155 Comert cu ridicata al produselor
chimice
4100 Captarea, tratarea si distributia
apei
Denumirea instalatiei IPPC:
1.1. Instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW:
4.1. Instalatii chimice pentru producerea de substante chimice organice de baza:
4.1.b) hidrocarburi ce contin oxigen, precum: alcooli, aldehide, cetone, acizi
carboxilici, esteri, acetati, eteri, peroxizi, rasini epoxidice.
4.2. Instalatii chimice pentru producerea de substante chimice anorganice de baza:
4.2.c) baze: obtinerea apei amoniacale.
5.4. Depozite de deseuri:
5.4. Depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri/zi sau avand o capacitate
totala mai mare de 25.000 tone deseuri, cu exceptia depozitelor de deseuri inerte.
Reglementate
Activitati IPPC prin
Sectia Metanol: AUTORIZATIE
- Instalatia Metanol IV si Instalatia Metanol III; INTEGRATA
- Instalatia NG1000; DE MEDIU Nr.
SB 50 din
118
Sectia Rasini: SB 50 din

- Instalatia Formol II, Formol II bis, Formol III, 06.11.2006
Formol IV, Formol V; ACTUALIZATA
- Instalatie pentru fabricarea rasinilor ureo-formaldehidice, tip URELIT; in data de
- Instalatie pentru fabricarea rasinilor ureo-formaldehidice, tip ADEZIV 21.11.2007
- din clasa E1;
- Instalatie PRECONDENSAT UF80, UF70;
- Instalatie pentru fabricarea rasinilor melaminice VIMEL;
- Instalatie pentru fabricare intaritori;
- Instalatie pentru fabricare metilal;
- Instalatie pentru fabricare hexametilentetramina;
- Instalatie pentru fabricarea esterilor metilici vegetali ;
- Instalatie producere apa amoniacala (in conservare);
- Instalatie producere paraformaldehida (in procedura de dezafectare) ;
Centrala termoelectrica (CET)
Alcatuita din 2 cazane(tip CR12) de 50 t/h si turbine de abur condensatie
de 2-6 MW
Activitati direct legate tehnic:
- Receptia si depozitarea materiilor prime (depozite);
- Depozite de produse finite;
- Sector Mase Plastice;
- Sector cercetare - Instalatii de microproductie cercetari;
- Statia de tratare ape uzate;
- Captare, tratare si distributie apa;
- Sector Electro-AMA;
- Sector Mecanic Intretinere;
- Sector Transporturi auto si CFU;
- Departament Calitate Mediu ;
- Dispensar uzinal;
- Serviciul intern de prevenire si protectie;
- Activitati administrative;
Depozite de deseuri
Pe amplasamentul S.C. VIROMET S.A. in vecinatatea statiei de epurare exista depozite de

deseuri industriale nepericuloase “clasa b”, destinate depozitarii slamului de sulfat de calciu,
namolului biologic rezultat din Statia de epurare si deseu de copolimer stiren – divinilbenzen
rezultat de la de la S.C. PUROLITE S.R.L.
Regimul de functionare al acestor depozite se prezinta astfel :
• Depozit de deseuri industriale nepericuloase “clasa b”, inchis in 2006, capacitate totala
24000 mc, reglementat prin Autorizatie de Gospodarire a Apelor nr. 250/15.11.2011
privind Monitorizare postinchidere depozit deseuri industriale;
• Depozit deseuri industriale nepericuloase “clasa b”, capacitate dupa suprainaltare de

70000 mc(2 celule a cate 35000 mc), autorizat prim AIM nr. SB 50/2007.
119
Amplasamentul acestui depozit este in vecinatatea batalului inchis. Impermeabilizarea batalului

s-a asigurat pe cale naturala prin stratul de argila prafoasa existent in terenul de fundare, peste
care s-a asternut un strat de argila plastica, depusa si compactata atat pe fundul cat si pe
taluzele batalului. Digurile de pamant sunt impermeabilizate cu masca de argila asternuta pe
taluzul interior, in continuarea impermeabilizarii batalului. Izolarea digurilor si a fundalului
batalului s-a realizat cu un strat de argila.Peste stratul de argila de impermeabilizare s-a
asternut pe fundul batalului si pe taluzurile interioare ale digurilor, un strat de protectie din
pamant nisipos de 10 cm grosime.
Depozitul este imprejmuit cu gard. Depozitul este prevazut cu dispozitive de urmarire a
comportarii in timp a constructiei.
In batal a fost depozitat deseu de namol deshidratat de la statia de epurare biologica, care
contine cca 96% sulfat de calciu rezultat din procesul de neutralizare al apelor uzate acide in
cadrul Statiei de epurare.
S-a construit in 2003, in regim de exploatare din 2005 si s-a utilizat pana la epuizarea capacitatii
de depozitare.
• Depozit nou de deseuri industriale nepericuloase - Batal Nou Celula I, in functiune din
Mai 2012. Activitatea depozitului este reglementata prin Autorizatie de gospodarire a
apelor nr. 71/25.03.2013 si AIM nr. SB 122 din 2011.
Capacitatea Depozitului Nou – celula I este de 72 332 to, durata de funcŃionare estimată 10
ani pentru prima celulă, cu dezvoltare pe o perioadă de 20 ani.
Tip de deseu depozitat :
- namol deshidratat în proportie de 97%, cu umiditatea la depunere de cca. 50%, si
continând sulfat de calciu (CaSO4) în proportie de 96% (substanta uscata), restul fiind
constituit din substante organice ;
deseu de copolimer stiren-divinilbenzenic, provenit de la SC Purolite SRL în proportie de max. 3%
cu o granulatie de 80% < 300 microni si 20% > 950 microni (max. 2 mm), stabil chimic, insolubil,
nevolatil si nebiodegradabil ;
Alte activitati noi autorizate:

Productia de energie electrica prin doua Investitia detine in prezent
Microhidrocentralele: urmatoarele acte de
reglementare:
MHC 1 • Decizia etapei de
- debit maxim: Qmax = 0,29 m3/s incadrare nr. 120/I din
- putere la cupla Qmax = 110 KW 26.03.2012;
• si Autorizatie de
MHC 2 gospodarire a apelor
- debit maxim: Qmax = 0,65 m3/s nr. 292, revizuita Iulie
- putere la cupla Qmax = 300 KW 2013;
In prezent , in procedura de
Total debit maxim : 3384 mc/h emitare Autorizatie de Mediu,
conform documentatie
de solicitare depusa in 2012.
120
Activitati existente pe amplasament,care nu fac obiectul instalatiei IPPC si care nu

sunt in functiune
• Instalatia pentru fabricarea esterilor metilici vegetali – ESTERVI este oprita si in
conservare din 2006.
• Instalatia pentru fabricarea hexametilentetraminei este oprita si in conservare din
2006.
• Instalatii nefunctionale existente pe amplasament si care detin in prezent
Acorduri de dezafectare:
- Instalatie Metanol II;
- Instalatia Oxigen II;
- Instalatie rasini fenolice si alchidice;
- Instalatie pentru producerea acidului sulfuric, 15 % din structuri si utilaje
ramase ;
- Instalatie pentru producerea acidului azotic concentrat;
- Instalatia de producere paraformaldehida;
- Depozit de fenol si depozit de acid sulfuric/oleum din cadrul CPR Rasini;
Instalatie producere apa amoniacala si depozitul de amoniac sunt scoase din functiune
conform Hotararii Consiliului de Administratie din 16.05.2013.
Situatia Instalatiilor NC (linia speciala si linia economica) la data de 1.06.2013 -Ateliere

nefunctionale cu potential pericol de explozie, care nu mai pot fi puse in functiune. Este posibila
existenta urmelor de nitroceluloza in locuri mai putin accesibile ale traseelor tehnologice,trasee
de ventilatie sau coturi ale traseelor de canalizare.
Suprafata totala a amplasamentului pe care se desfasoara activitatea este de cca. 3786058 mp.
II.C.2. Factorii de risc

Marimea gradului de periculozitate depinde de un cumulul de factori si anume:
- proportiile accidentului
cantitatea pierderilor de substanta periculoasa
intensitatea inceputului de incendiu si a posibilitatilor de extindere
- zona in care s-a produs accidentul
interiorul instalatiilor tehnologice in spatiu deschis sau inchis, in partea superioara sau
inferioara;
statia Trafo
statia reglare gaz metan
statia de tratare ape uzate
batalurile de deseuri
depozite de materii prime si materiale
magazii depozitare
spatii administrative
zonele verzi din incinta societatii
- teritoriul pe care s-a produs accidentul
incinta instalatiei
121
incinta unitatii .
zona societatilor invecinate
aria suprafetelor verzi si impadurite din afara perimetrului
- perioada de timp
ziua / noaptea
in timpul programului de lucru / pauza de masa
zile lucratoare / sarbatori legale
- starea conditiilor climatice
cald / frig
ceata / polei
ploaie / ninsoare
vant /directia vantului
- cunoasterea si aplicabilitatea procedurilor, in situatii de urgenta
- timpul de interventie al operatorilor, in situatii de urgenta
- timpul de raspundere la comenzi a echipamentelor, destinate situatiilor de urgenta
- posibilitati tehnice si umane, pentru localizarea accidentului
• Factori de risc la transfer, depozitare, incarcare, expediere substante periculoase

- Fisuri, spargeri la sisteme etansare pompe, conducte, armaturi, racorduri flexibile
(furtune);
- Blocari, gripari compresoare si pompe;
- Blocari, gripari, pe pozitia „inchis” / „deschis” armaturi-supape siguranta;
- Supraincarcare recipiente depozitare;
- Caderea echipamentului de automatizare si control;
- Caderea aparaturii de masura si control;
- Caderea presiunii de apa in linia de hidranti;
- Caderea presiunii in linia de azot pentru inertizare;
- Caderea sistemului de producere spuma chimica pentru inabusire si interventie in caz de
incendiu
- Blocarea/defectarea sistemele de stropire cu apa pulverizata;
- Manipulare autocisterna sau cisterna CF cu furtunele / bratele de descarcare / incarcare
cuplate;
- Coliziunea unui vehicul cu conductele de transport;
- Deraieri vagoane cisterna de pe liniile CF;
- Distante de securitate pentru dispersia gazelor fara aprindere;
- Aparitia si descarcarea de electricitate statica;
• Factori de risc tehnologic la instalatiile de productie continua

- Prezenta in cantitati mari a substantelor periculoase;
- Caracterul periculos al substantelor vehiculate: gaz metan, gaz sinteza, metanol brut,
metanol pur, formol, metilal, etc.
- Lucru la presiuni si temperaturi ridicate;
- Prezenta focarelor de ardere cu flacara in zonele de cracare sau producere a energiei
termice;
- Densitate mare de aparatura tehnologica in spatiu restrans;
- Intrepatrunderi ale fluxurilor de fluide in cadrul procesului tehnologic;
122
- Utilizarea unor sisteme complexe de recuperare a energiei;

- Esecul sistemelor de eliberare a surplusului/scurgerilor de substantelor periculoase din
instalatie/ cos dispersie, supape de siguranta si respiratie, facla, sisteme de evacuare ape
uzate;
- Esecul sistemelor de automatizare, inregistrare, control si bloocare;
- Deteriorarea echipamentelor tehnologice datorita erorilor de supraveghere si mentenanta;
- Esecul sistemului de inertizare cu azot;
- Esecul utilitatilor;
• Factori de risc la intretinerea echipamentelor tehnologice

- Nerespectare planurilor de inspectie si verificari legale;
- Lucrul cu foc deschis in zone interzise;
- Prezenta unei atmosfere explozive in spatii inchise/ hale sau rezervoare;
- Utilizarea echipamentelor de sudura, aparatelor de taiat, polizat in zone cu pericol de
incendiu;
- Lucrul cu scule necorespunzatoare si/sau echipamente electrice improvizate;
- Lucrul la echipamente electrice fara a fi scoase de sub tensiune sau de persoane
neautorizate;
- Excavatii / sapaturi fara permis de sapaturi;
- Manipulare / depozitare incorecta de substante periculoase.
Detalierea factorilor de risc s-a efectuat in capitolul IV. A si B.
II.D. Descrierea populatiei zonei (numar, structura, vulnerabilitate, aglomerari

prezente de tipul celor din scoli, spitale) susceptibil a fi afectate
Zonele locuite adiacente teritoriului din jurul societati, pe o raza de aproximativ 10 km sunt
urmatoarele:
Orasul Victoria aflat la nord de obiectiv, la o distanta de cca. 2 km, cu 10 000 locuitori
sat Vistisoara aflat la est de obiectiv la o distanta de cca. 1,5 km, cu 200 locuitori
comunitatea Sumerna aflata la vest de societate, la o distanta de cca. 1,5 km, cu 100
locuitori
Toate centrele locuite sunt figurate pe Planul topografic al teritoriului.
Centre vulnerabile
a) Oras Victoria
- Scoli:
• Liceul teoretic “I.C.Dragusanu” (800 persoane)
• Grup scolar de chimie (400 persoane) ,
• Centru de protectie minori (100 persoane)
- Gradinitele nr. 1 si nr. 2 (100 persoane)
123
- Spitalul orasenesc (20 persoane)

- Biserici :
• Biserica penticostala (50 persoane)
• Biserica adventista (50 persoane)
• Biserici ortodoxe parohiale nr. 1 si nr. 2 (400 persoane)
- Piata agro-alimentara (100 persoane)
- Baza sportiva (1000 persoane)
- Baza agrement “VIROMET” (2000 persoane)
b) Vistisoara
- Scoala generala-Cls.I-VIII(100 persoane)
- Gradinita(20 persoane)
- Biserica ortodoxa(30 persoane)
c) Sumerna
Nota: Numarul de persoane s-a estimat la valori maxime existente la un moment dat.
Toate centrele vulnerabille sunt marcate pe Planul nr. 2902/10 - Obiective afectabile
124
III. DESCRIEREA INSTALATIEI

III.A. Descrierea activitatilor si a produselor principale apartinand
acelor parti ale amplasamentului care au importanta din punct de
vedere al securitatii, surselor de riscuri de accidente majore si a
conditiilor in care un astfel de accident major se poate produce,
precum si masurile preventive propuse
III.A.1. Descrierea activitatilor si a produselor principale
In principal, societatea comerciala VIROMET produce si livreaza, atat pe piata interna cat
si la export, o gama larga de substante chimice organice, produse din mase plastice, etc.
In Planul 2902/8 - Plan Cladiri, locuri de adunare, cai evacuare, depozite si rampe incarcare-
descarcare este prezentata situatia privind amplasarea obiectivelor (instalatii, depozite, rampe
de incarcare-descarcare, statii electrice, depozit carburanti, statia de tratare ape uzate, etc.) pe
teritoriul unitatii.
Activitatile industriale desfasurate pe amplasament cuprind un ansamblu de operatiuni
complexe care implica si reactii chimice, la temperaturi si presiuni ridicate, in instalatii
dotate cu sisteme de supraveghere si control, ansamblu care implica pe langa factorul
tehnic si factorul uman. Toate procesele tehnologice utilizeaza ca materii prime substante
chimice din care unele sunt periculoase si care, datorita fluxului continuu, sunt
aprovizionate in cantitati mari, fiind depozitate in depozite special amenajate care implica
un potential factor de risc chimic.
Recipientii de capacitate mica care contin substante periculoase (reactivi chimici) se
gasesc numai in laboratoarele unitatii. Toate ambalajele de substante sunt marcate cu
etichete cu pictograme specifice pentru tipul de substanta periculoasa pe care il contine, in
conformitate cu prevederile H.G. 804/2007 si H.G. 1408/2006.
Depozitele de substante periculoase sunt amenajate conform cerintelor tehnologice, in
apropierea instalatiilor unde vor fi utilizate acestea si nu sunt amplasate in interiorul
cladirilor.
Societatea cuprinde urmatoarele sectii si servicii: CPr Metanol, CPr Rasini, CPr Mase
plastice, sectia Cercetare, sectia Termoenergetica, sectia Electro-AMA, sectia Mecanica –
Intretinere, CPr Hidro, CPr Revalmat.
Controlul si intretinerea instalatiilor relevante pentru securitate

Lucrarile de intretinere si reparatii curente se realizeaza cu personal propriu si terti, in timpul
saptamanii sau, functie de necesitate, in zilele de repaus sau sarbatori legale, in baza
programului de lucru, a listei de activitatii, cu intocmirea si eliberarea permiselor de lucru,
sapaturi si lucru cu foc, acolo unde este cazul, intocmit de seful atelierului intretinere si aprobat
de directorul statiei de imbuteliere. Activitatiile care necesita verificari periodice la scadenta,
intretinere, revizii, reparatii la echipamentele relevante de securitate, reglementate prin norme,
normative, prescriptii tehnice se executa de societati autorizate cu personal calificat, pe baza de
contaract-comanda, cu respectarea masurilor de securitate si siguranta in munca, a regulilor de
125
prevenire a incendiilor, stipulate in conventiile incheiate, intre parti, sau procesul-verbal de

instruire, efectuat inainte de inceperea activitatiilor.
III.A.3. Descrierea infrastructurii si activitatilor anexa

III.A.3.2 Descrierea activitatilor anexa legate tehnic de activitatea de
productie
ZONE DE DEPOZITARE MATERII PRIME, PRODUSE FINITE SI INTERMEDIARE
Unele materii prime sunt clasificate substante chimice periculoase care, datorita fluxului
continuu, sunt aprovizionate in cantitati mari, fiind depozitate in depozite special amenajate care
implica un potential factor de risc chimic.
Depozitele de substante periculoase sunt amenajate conform cerintelor tehnologice, in
apropierea instalatiilor unde vor fi utilizate acestea si nu sunt amplasate in interiorul cladirilor.
Materiile prime si materialele se primesc in diferite ambalaje: cisterne, butoaie, saci, recipienti si
se depoziteaza in rezervoare supraterane sau subterane (numai carburantii), amplasate in
indiguiri (cuve de retinere), pentru evitarea imprastierii lichidului in caz de avarie. Rezervoarele
sunt prevazute cu racire, prin stropire exterioara cu apa.
Principalele spatii de depozitare si cantitatile de substante chimice continute sunt redate in
tabelul urmator.
Tabel III.A.3.2. Principalele spatii de depozitare pentru substantele incadrate in directiva
SEVESO si cantitatile de substante chimice continute
126
Nr. Denumirea Numar CAS Localizare Capacitate Stare Mod de Conditii de stocare
Crt substantei de stocare fizica stocare
periculoase [t]
1. Fenol 108-95-2/ Sectia 40 t Lichid 2 rezervoare Cuva de retentie cu basa de colectare, indicator de nivel,
99.5 % 203-632-7 Cercetari 40 mc metalice a izolare termica, serpentina interioara pentru incalzire,
0
25 mc si 15 mc temperatura de 50 C.
Un rezervor este utilizat pentru transvazare in caz de
urgente.
2. Alcool metilic 67-56-1 CPR Metanol 11 000 t Lichid 5 rezervoare din Cuva de retentie, perna de azot, racire cu apa, indicator
99.85% 15 936 mc otel de nivel, cuva de retentie cu racord la canalizarea
CPR Rasini Metanol: Lichid 2 rezervoare organica, statie generare spumant cu racord pe fiecare
3 x 5000 mc vas,
2 x 400 mc
Rasini
2 x 68 mc
3. Aldehida 50-00-0/ CPR Rasini 1300 t Lichid 6 rezervoare din Cuva de retentie cu racord la canalizarea organica,
formica, 200-001-80 3 x 250 mc inox indicare de nivel si temperatura; izolatie termica,
0
1 x 200 mc serpentina de incalzire; temperatura 40-44 C, posibilitate
2 x 150 mc de transvazare dintr-un rezervor in altul..
4. Metilal 109-87-5/ CPR Rasini 55 t lichid 2 rezervoare Cuva retentie, racord canalizare organica, stropire cu apa,
(dimetoximeta 203-714-2 din otel site Kito
n) inoxidabil
5. Oleum 8014-95-7 CPR Rasini 300 lichid 3 rezervoare din Rezervoare din V2A, cu agitator, indicator de nivel si
V2A de temperatura, amplasate in cuva de retentie placata
50 de mc, antiacid, prevazuta cu pante pentru deversare la
densitate 1,85 canalizarea acida.
3
g/cm , grad de
umplere de 90 %
6. Hidrat de 302-01-2 / CPR Metanol 1,0 lichid Butoaie Butoaiele se depoziteaza in magazie special amenajata
hidrazina 206-114-9 metalice
25%
7. Gaz natural - CPR Metanol 0.6 gaz Fara Alimentarea cu gaz natural se face din SRM Victoria, la
Sectia stocare presiuni de 6 barr, printr-o conducta de Dn 500. Din statia
termoenergetica
de reglare gazul natural este distribuit prin conducte de
otel cu Dn 200-500 mm si presiuni de 2-6 barr
8. Catalizator de CPR Metanol 28 solid 2 desulfuratoare Conditii controlate - conform Regulament de fabicatie si
desulfurare pe In Instalatia V 103 A si B, instructiuni de lucru, pentru cele doua desulfuratoare
. 127
baza de ZnO Metanol, umplute cu existente in instalatia metanol.

KATALCO JM in 2 catalizator cca
32-5 desulfura- 10 mc, in
toare V 103 instalatia
Metanol IV,
A si B,
densitate vrac =
umplute cu 1,4 g/cm
3
cca 10 mc
catalizator
fiecare
9. Oxigen, 7782-44-7/ Sectie MRVM 0,24 gaz 30 butelii de 6 Magazie special amenajata in cadrul Sectiei MRVM,
comprimat 231-956-9 mc, densitate ventilata, ferita de sursele de caldura, verificate periodic
gaz comprimat = conform reglementari ISCIR
1,337 kg/mc
10. Acetilena, 74-86-2/ Sectie MRVM 0,06 gaz 10 butelii de 6 Magazie special amenajata in cadrul Sectiei MRVM,
dizolvata 200-816-9 kg ventilata, ferita de sursele de caldura, verificate periodic
conform reglementari ISCIR
11. Clor 7782-50-5/ Directia 0,75 gaz 15 butelii de 50 Butelii sub presiune, autorizate ISCIR depozitate in
231-959-5 AVRN- kg magazie special amenajata in cadrul Directiei AVRN –
Captare, Captare, distributie si filtre industriale. Magazia este
distributie si ventilata, ferita de sursele de caldura, depozitare cu
filtrare apa capace de protectie. Zona de depozitare are in dotare un
bazin cu lapte de var.
12. Motorina 68334-30-5 Serviciul 37 lichid 1 rezervor Amplasat in cuva de ciment, prevazut cu site Kito,
Achizitii - subteran din impamantare, cu urmatoarele dotari:stingator cu praf total
Depozit inox de 50 mc, si CO2, stingator cu spuma pe roti, lada de nisip, pichet
carburanti de incendiu cu unelte , guri de hidrant subteran
In afara de substantele periculoase cuprinse in NOTIFICARE si listate in tabelul de mai sus, in cadrul VIROMET se descarca, se
stocheaza si se utilizeaza si alte substante cu caracteristici de periculozitate.
Informatiile referitoare la aceste substante sunt prezentate in Anexa 7.
128
III.A.4. Descrierea surselor de riscuri de accidente majore, a conditiilor

in care un astfel de accident major se poate produce si a masurilor de
prevenire
Aceste aspecte sunt prezentate in Cap. IV.A.1.2.
III.B. Descrierea proceselor si a metodelor de operare
III.B.1 Planul general al amplasamentului

Planul general pozitioneaza instalaŃiile şi celelalte activităŃi ale amplasamentului, caile de acces.
Schema simplificata a procesului identifica instalaŃiile şi celelalte activităŃi ale amplasamentului,
de asemenea identifica legaturile între o instalaŃie a amplasamentului şi alte instalaŃii(anexa 8)
Pentru fiecare instalatie exista scheme tehnologice si instructiuni de operare:
Anexa 5 – Lista instructiunilor in vigoare
Aceste documente cuprind:
a) Schema procesului tehnologic , reŃelele de conducte şi a instrumentelor (P&I);
b) CondiŃiile de proces: presiune, temperatură, concentraŃie, intervale de funcŃionare
normală, condiŃii care pot conduce la formarea de subproduse şi/sau produse care se
formează din anomalii neprogramate, factori care condiŃionează produsul final;
c) Aparatura şi sistemele de control
RETELE DE CONDUCTE
Pe teritoriu societatii sunt utilizate conducte pentru transportul substantelor chimice (materii
prime, auxiliare, produse) si a utilitatilor (apa, abur, condens, gaz metan, aer comprimat, azot,
etc.).
Acestea sunt detaliate in planurile:
• Pl.2902/3 - Retele de apa si hidranti
• Pl.2902/4 - Retele de canalizare
• Pl.2902/5 - Plan Trasee tehnologice
• Pl.2902/6 – Plan Retele energie electrica.
Conductele din retelele de transport fluide sunt realizate din materiale specifice naturii subtantei
transportate. Alegerea materialului se face si in functie de temperatura, presiunea si
concentratia substantei vehiculate. Principalele materiale utilizate sunt: otel, otel aliat, otel
placat cu polietilena, aluminiu, polipropilena, teflon.
Conductele au diametre in functie de cerinta tehnologica. Grosimea conductelor este aleasa in
functie de natura si presiunea de lucru a fluidelor vehiculate.
Substantele corozive (acizi, baze) sunt vehiculate prin conducte rezistente la actiunea coroziva
(de exemplu: oteluri aliate, aluminiu, otel placat cu polimeri, mase plastice: polietilena,
polipropilena, teflon, etc.).
Conductele prin care circula abur sau condens sunt realizate din otel aliat (OLT-53K), in timp
ce conductele prin care circula apa sunt realizate din OLT35 zincate.
Apele reziduale sunt transportate prin conducte din propilena sau OLT35. Traseele de
canalizare sunt realizate din tuburi de beton, gresie sau bazalt in functie de natura apei
reziduale (organica, acida sau bazica).
129
Traseele de gaz metan, de aer comprimat si de azot sunt realizate din oteluri (OLT35).
Conductele sunt colorate, distinct, in functie de natura fluidului in conformitate cu STAS
8589/1970 dupa cum urmeaza:
• conducte de apa – albastru;

• conducte de abur – cenusiu argintiu;
• conducte cu uleiuri vegetale, minerale si combistibili lichizi – maro;
• conducte de gaze combustibile si gaz lichefiat – galben;
• conducte cu acizi si baze – violet;
• conducte cu alte lichide – negru;
• conducte de transport lichide pentru stins incendii – rosu;
• conducte care necesita indicatiia „pericol“ – galben cu dungi diagonale negre;
• conducte de apa potabila – albastru auxiliar pe verde.
III.B.2 Descrierea detaliata a activităŃilor periculoase

Descrierea detaliata a activitatilor periculoase este realizata in documentul anexa prezentului
raport:
IDENTIFICAREA PERICOLELOR: METODOLOGIA HAZOP, METODOLOGIA LISTEI DE
VERIFICARE
III.C. Descrierea substantelor periculoase

III.C.1. Inventarul substantelor periculoase
In urma analizei activitatilor desfasurate pe amplasament au fost considerate ca posibile
surse de accidente instalatiile sau parti ale instalatiilor cu grad ridicat de risc, care produc sau
stocheaza urmatoarele substante/ compusi chimici:
1. Notificate:
alcool metilic (metanol);
oleum;
aldehida formica/formaldehida;
fenol;
metilal (dimetoximetan);
hidrat de hidrazina 25 %;
catalizator de desulfurare pe baza de ZnO KATALCO JM 32-5;
oxigen comprimat;
acetilena dizolvata;
clor;
motorina;
gaz natural.
Alte substante periculoase existente pe amplasament care nu fac obiectul notificarii SEVESO:
Sunt prezentate in Anexa nr. 7.
130
Pentru substantele notificate au fost identificate instalatiile in care se produc sau

depoziteaza, dupa cum urmeaza:
alcool metilic (metanol):

se sintetizeaza in cadrul capacitatilor de fabricatie ale instalatiilor Metanol III si
Metanol IV;
se depoziteaza in 2 rezervoarele intermediare ale instalatiei Metanol IV, avand
fiecare capacitatea de 400 mc;
depozitarea finala se face in parcul de mare capacitate R 5000, care dispune de
trei rezervoare a cate 5000 mc fiecare;
VIROMET dispune si de o capacitate de depozitare formata din doua rezervoare a
cate 68 mc fiecare, amplasate in cadrul Sectiei Rasini. Aceste vase sunt utilizate la
depozitarea metanolului utilizat ca materie prima pentru fabricarea aldehidei
formice;
Metanolul produs pe platforma VIROMET este livrat ca produs finit prin intermediul
a doua rampe:
Rampa CF situata in vecinatatea instalatiei Metanol IV;
Rampa CF si pentru auto, situata in zona cld. 5211/1, la mica distanta de
depozitul R5000.
aldehida formica (formaldehida):

se fabrica pe capacitatile de productie ale instalatiilor Formol II, Formol II
bis, Formol III, Formol IV, Formol V;
Se depoziteaza in parcul de rezervoare care dispune de un rezervor de
200 mc si de trei rezervoare de 250 mc si doua rezervoare de 150 mc;
Se utilizeaza ca materie prima la instalatiile: Precondensat UF70 si UF
80, Rasini ureoformaldehidice, Adezivi cls. E1/E2; VIMEL, Metilal, Rasini
fenolformaldehidice;
Se livreaza la exterior prin intermediul rampelor de incarcare auto sau
CF;
oleum (acid sulfuric fumans):

Pentru acest produs, S.C. VIROMET S.A. presteaza contractual servicii de
descarcare din autocisterne, depozitare si incarcare in autocisterne pentru S.C.
PUROLITE S.R.L.;
Depozitarea se face in patru rezervoare a cate 50 mc fiecare.
fenol
Se descarca la rampa auto a Instalatiei de Microproductie Sectia Cercetari si se depoziteaza
in rezervoarul de 25 de mc existent in cadrul depozitului din cadrul Sectiei Cercetari;
Se utilizeaza ca materie prime la fabricarea rasinilor fenolformaldehidice;
hidrat de hidrazina
Se aprovizioneaza ambalat in butoaie din masa plastica de mare rezistenta
avand capacitatea de 200 l / butoi;
Se utilizeaza la purificarea apei de cazan la Metanol IV.
131
metilal (dimetoximetan):
se fabrica pe capacitatile de productie a instalatiei Metilal din cadrul CPr Rasini;
Se depoziteaza intr-unul din cele doua rezervoare de care dispune instalatia;
Se utilizeaza ca materie prima ca agent de gonflare in industria schimbatorilor de
ioni;
Se livreaza in cisterne auto
gaz natural
Repezinta combustibilul utilizat pentru producerea de energie electrica la CET si abur la
Metanol IV si CET. Intra in VIROMET printr-o conducta avand diametrul Φ = 500 mm si o
presiune de 6 bari.
catalizatori de desulfurare de ZnO-KATALCO JM 32-5, utilizati in desulfuratoarele din

cadrul instalatiei Metanol IV;
oxigen si acetilena – butelii utilizate in carul sectorului mecanic - intretinere;
clor – buteliile sunt utilizate in cadrul instalatiei de clorinare;
motorina – se utilizeaza pentru mijloacele interne auto de pe amplasament.
III.C.1.1. Cantitatea de substante periculoase care sunt prezente în capacitatile de stocare
Inventarul substantelor periculoase cuprinzand identificarea substantelor periculoase: denumire

chimica, numarul de inregistrare CAS (Chemical Abstract Service - Registry Number),
denumirea conform nomenclatorului de chimie organica IUPAC (International Union of Pure and
Applied Chemistry) sau conform Fisei tehnice de securitate si cantitatea maxima de substante
periculoase care ar putea fi prezenta precum si conditiile de stocare a acestora, sunt redate in
tabelele urmatoare:
Tabel III.C.1.1.1
132
Denumirea Nr. CAS/ Localizare Capacitatea Stare Mod de Tip Conditii de stocare Cantitate
substantei CE totala de fizica stocare substanta relevanta
periculoase stocare conf. HG
[t] 804/2007,
art. 7si 8 /
art 10
[t]
Substante periculoase ce intra sub incidenta HG 804 / 2007
Alcool metilic 67-56-1 / CPr Metanol 11000 lichid 3 rezervoare Produs Cuva de retentie, perna de azot, racire 500 / 5000
200-659-6 metalice finit cu apa, indicator de nivel, cuva de
de 5000 mc retentie cu racord la canalizarea
2 rezervoare Produs organica, statie generare spumant cu
metalice intermediar racord pe fiecare vas,
de 400 mc
fiecare
CPr Rasini 2 rezervoare Materie
metalice prima
de 68 mc
fiecare
Fenol 99.5 % 108-95-2/ Sectia Cercetari 40 lichid 2 rezervoare Materie Cuva de retentie cu basa de colectare, 50 / 200
203-632-7 metalice a prima indicator de nivel, izolare termica,
25 mc si 15 mc serpentina interioara pentru incalzire,
0
temperatura de 50 C.
Un rezervor este utilizat pentru
transvazare in caz de urgente.
Formaldehida 50-00-0/ CPr Rasini 1300 lichid 6 rezervoare Produs Cuva de retentie cu racord la 50/200
200-001-80 din inox finit canalizarea organica, indicare de nivel
Materie si temperatura; izolatie termica,
prima serpentina de incalzire; temperatura
0
40-44 C, posibilitate de transvazare
dintr-un rezervor in altul.
Metilal 109-87-5/ CPR Rasini 55 lichid 2 rezervoare Produs Cuva retentie, racord canalizare 5000/55000
(dimetoximetan) 203-714-2 din otel finit organica, stropire cu apa, site Kito
inoxidabil
133
Oleum 8014-95-7 CPr Rasini 300 lichid 4 rezervoare Materie Rezervoare din V2A, cu agitator, 100 / 500
din V2A de prima indicator de nivel si temperatura,
50 de mc, amplasate in cuva de retentie placata
densitate 1,85 antiacid, prevazuta cu pante pentru
3
g/cm , grad deversare la canalizarea acida.
de umplere de
90 %
Hidrat de 302-01-2 / CPr Metanol 1,0 lichid Butoaie Materie Butoaiele se depoziteaza in magazie 0.5 / 2
hidrazina 206-114-9 metalice prima special amenajata
25%
Gaz natural - CPr Metanol 0.6 gaz Fara Materie Alimentarea cu gaz natural se face din 50/200
Sectia termoenergetica stocare prima SRM Victoria, la presiuni de 6 barr,
printr-o conducta de Dn 500. Din statia
de reglare gazul natural este distribuit
prin conducte de otel cu Dn 200-500
mm si presiuni de 2-6 barr
Catalizator de CPr Metanol 28 solid 2 Conditii controlate - conform 100/200
desulfurare pe baza Desulfurare gaz metan desulfuratoare Regulament de fabicatie si instructiuni
de ZnO V 103 A si B, de lucru, pentru cele doua
KATALCO JM 32-5 umplute cu desulfuratoare existente in instalatia
catalizator cca metanol
10 mc, in
instalatia
Metanol IV,
densitate vrac
3
= 1,4 g/cm
Oxigen, comprimat 7782-44-7/ Sectie MRVM 0,24 gaz 30 butelii de 6 Materii Magazie special amenajata in cadrul 200/2000
231-956-9 mc, densitate auxiliare Sectiei MRVM, ventilata, ferita de
gaz comprimat sursele de caldura, verificate periodic
= 1,337 kg/mc conform reglementari ISCIR
Acetilena, dizolvata 74-86-2/ Sectie MRVM 0,06 gaz 10 butelii de 6 Materii Magazie special amenajata in cadrul 5/50
200-816-9 kg auxiliare Sectiei MRVM, ventilata, ferita de
sursele de caldura, verificate periodic
conform reglementari ISCIR
Clor 7782-50-5/ Directia AVRN- Captare, 0,75 gaz 15 butelii de Materii Butelii sub presiune, autorizate ISCIR 10/25
231-959-5 distributie si filtrare apa 50 kg auxiliare depozitate in magazie special
amenajata in cadrul Directiei AVRN –
134
Captare, distributie si filtre industriale.

Magazia este ventilata, ferita de
sursele de caldura, depozitare cu
capace de protectie. Zona de
depozitare are in dotare un bazin cu
lapte de var.
Motorina 68334-30-5 Depozit carburanti auto 37 lichid 1 rezervor Combustibil Amplasat in cuva de ciment, prevazut 2500/25000
subteran din parc auto cu site Kito, impamantare, cu
inox de 50 mc, urmatoarele dotari:stingator cu praf
total si CO2, stingator cu spuma pe
roti , lada de nisip, pichet de incendiu
cu unelte , guri de hidrant subteran
Nota : S.C. VIROMET S.A. depoziteaza si manipuleaza oleum apartinand S.C. PUROLITE S.A. si are responsabilitatea manipularii
acestui produs.
Frazele de risc care caracterizeaza substantele chimice supuse HG 804/2007 care se regasesc pe platforma S.C. VIROMET S.A.
sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Tabel III.C.1.1.2
Nr. Denumirea substanŃei Număr Localizarea Clasificare substanta sau amestec, conform FDS detinute de titularul
crt. periculoase CAS/CE activitatii
Directiva 67/548 (DSD) Regulamentul 1272/2008(CLP)
0 1 2 3 4 5
1. Alcool Metilic 67-56-1/ CPR Metanol R11 (F) H 225 – lichid si vapori foarte inflamabili
200-659-6 CPR Rasini R 23/24/25 (T) H 301 – toxic in caz de inghitire
R39/23/24/25 (T) H 311 – toxic in contact cu pielea
H 331 – toxic in caz de inhalare
H 370 – provoaca leziuni ale organelor
2. Formaldehida 50-00-0/ CPR Rasini R 40 (Xn) H 301 – toxic in caz de inghitire
200-001-8 R23/24/25 (T) H 311 – toxic in contact cu pielea
R34 (C) H 331 – toxic in caz de inhalare
R43 H 314 –provoaca arsuri grave ale pielii si
lezarea ochilor
H 351 – susceptibil de a provoca cancer prin
135
inhalare
3. Fenol 108-95-2/ Sectia Cercetari R68 (Mut. cat.3) H 301 – toxic in caz de inghitire
203-632-7 R23/24/25 (T) H 311 – toxic in contact cu pielea
R34 (C) H 331 – toxic in caz de inhalare
R48/20/21/22 (nociv) H 314 –provoaca arsuri grave ale pielii si
lezarea ochilor
4. Hidrat de hidrazina 302-01-2/ CPR Metanol R10 (F) H 226- lichid si vapori inflamabili
206-114-9 R45 (Carc.Cat.2) H 301- toxic in caz de inghitire
R23/24/25 (T) H 311- toxic in contact cu pielea
R34 (C) H 330 - mortal in caz de inhalare
R43 H 314 - provoaca arsuri grave ale pielii si
R50/53 (N) lezarea ochilor
H 317 - poate provoca o reactie alergica a
pielii
H 350 - poate provoca cancer
H 400 - foarte toxic pentru mediul acvatic
H 410 - foarte toxic pentru mediul acvatic cu
efecte pe termen lung
5. Gaz natural - CPR Metanol R12 (F+) -
Sectia termoenergetica
6. Oleum 8014-95-7 CPR Rasini R14 H 314 - Provoacă arsuri grave ale pielii şi
R35 (C) lezarea ochilor
R37 H 335 – poate cauza iritarea cailor respiratorii
EUH 014 – reactioneaza violent cu apa
7. Metilal 109-87-5/ CPR Rasini R11 (F) H 225 – lichid si vapori foarte inflamabili
203-714-2 R36/37/38 ( Xi) H 302 – nociv in caz de inghitire
H 371 – poate provoca leziuni ale organelor
136
8. Catalizator de - In Instalatia Metanol, R50/53 (N) H 400 - foarte toxic pentru mediul acvatic
desulfurare pe baza in 2 desulfuratoare H 410 – foarte toxic pentru mediul acvatic cu
de ZnO V 103 A si B, umplute efecte pe termen lung
KATALCO JM 32-5 cu cca 10 mc
catalizator fiecare
9. Oxigen, comprimat 7782-44-7/ Sectie MRVM R8 (O) H 280 – contine gaz sub presiune, poate
231-956-9 exploda la incalzire
H 270 – poate provoca sau agrava un
incendiu, oxidant
10. Acetilena, dizolvata 74-86-2/ Sectie MRVM R12 (F+) H 280 – contine gaz sub presiune, poate
200-816-9 R5, R6 exploda la incalzire
H 220 – gaz extrem de inflamabil
EUH 006 – exploziv in contact sau fara
contactul cu aerul
11. Clor 7782-50-5/ Directia AVRN- R 23 (T) H270 – poate provoca sau agrava un
231-959-5 Captare, distributie si R36/37/38 (Xi) incendiu, oxidant
filtrare apa R50 (N) H315- provoaca iritarea pielii
H319- provoaca o iritare grava a ochilor
H 331 - toxic in caz de inhalare
H 335 – poate cauza iritarea cailor respiratorii
12. Motorina 68334-30-5 Serviciul Achizitii - R20 H 226- lichid si vapori inflamabili
Depozit carburanti R38 H304 – poate fi fatal la inghitire
R40 (Carc.Cat.3) H315- provoaca iritarea pielii
R51/53 (N) H332-pericol la inhalare
R65 (Xn) H351 - poate provoca cancer
H373- poate cauza afectiuni ale organelor la
expunere repetata
H 411-toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe
termen lung
137
III.C.1.3. Calculul cantitatilor relevante specifice
Nr. Substanta Capaci- Incadrare conform Categorii de Categorii de Categorii de Substante

crt chimica sau tatea partea I si partea substante , partea substante , partea a substante , partea nominalizate
. preparatul max. de a II – a, a 2-a, gr. 1,2, toxice 2-a, a II-a, gr. 9-10, Partea 1
utilizat stocare si foarte toxice gr. 3-8, oxidante, periculoase
to HG 804/2007 explozibile, pentru mediu,
inflamabile orice clasificare
Art. 7,8 Art. 10 Art. 7,8 Art. 10 Art. 7,8 Art. 10 Art. 7,8 Art. 10
1 Alcool metilic 11000 R11 (F) 11000/ 11000/
R23/24/25 (T) 500 5000
Substanta
nominalizata, anexa
1, partea 1
2 Formaldehida 1300 R23/24/25 (T) 1300/50 1300/200
Substanta
nenominalizata,
anexa 1, partea a2-a,
punctul 2
3 Fenol 40 R23/24/25 (T) 40/50 40/200
Substanta
nenominalizata,
punctul 2
4 Hidrat de 1,0 R10 (F) 1,0/0,5 1,0/2
hidrazina R23/24/25 (T)
R50/53 (N)
Substanta
nominalizata, anexa
1 partea 1
5 Gaz natural 0,6 R12 (F+) 0,6/50 0,6/200
Substanta
nominalizata, anexa
1, partea 1
138
6 Oleum 300 R14 300/100 300/500

Substanta
nenominalizata,
punctul 10i
7 Metilal 55 R11 (F) 55/5000 55/55000
Substanta
nenominalizata,
anexa 1, partea a 2-
a, punctul 7b, nota
3b(2)
8 Catalizator de 28 R50/53 (N) 28/100 28/200
desulfurare pe Substanta
baza de ZnO nenominalizata,
KATALCO JM anexa 1, partea a2-a,
32-5 punctul 9i
9 Oxigen, 0,24 R8 (O) 0,24/200 0,24/2000
comprimat Substanta
nominalizata, anexa
1, partea 1
10 Acetilena, 0,06 R12 (F+) 0,06/5 0,06/50
dizolvata Substanta
nominalizata, anexa
1, partea 1
11 Clor 0,75 R 23 (T) 0,75/10 0,75/25
R50 (N)
Substanta
nominalizata, anexa
1, partea 1
12 Motorina 37 R12 (F+) 37/2500 37/25000
Substanta
nominalizata, anexa
1, partea 1
139
∑qx/Q(Lx) =26+0,8 =6,5+0,2 =0,011 =0,0011 =3,0+ =0,60+ =22+2 =2,2+0,5=

∑qx/Q(Ux) =26,8 = 6,7 0,28= 0,14= = 24 2,7
3,28 0,74 =22+2+ =2,2+0,5+
0,012+ 0,003+
0,0012+ 0,00012+
0,012+ 0,0012+
0,014= 0,0014=
24,0392 2,7057
=2+0,075 =0,5+0,03
=2,075 = 0,53
Coeficientii rezultati prin aplicarea regulilor de insumare , conform HG 804/2007, Partea a 2- a , Nota 4 - a, b si c
Insumare : substante si preparate nominalizate in partea 1 si clasificate drept toxice ∑qx/Q(Lx) 24+26,8 = 50,8 > 1
si foarte toxice cu substante si preparate partea a 2-a, categoriile 1,2. ∑qx/Q(Ux) 2,7+6,7 = 9,4 >1
Insumare: substante si preparate nominalizate in partea 1 si clasificate drept ∑qx/Q(Lx) 24,0392+0,011= 24,0502 >1
oxidante, explozibile, inflamabile , foarte inflamabile sau extrem de inflamabile cu ∑qx/Q(Ux) 2,7057+0,0011 = 2,7068 >1
substante si preparate partea a 2-a, categoriile 3-8.
Insumare: substante si preparate nominalizate in partea 1 si clasificate drept ∑qx/Q(Lx) 3,28+2,075 = 5,35 >1
periculoase pentru mediu cu substante si preparate partea a 2-a, categoriile 9i si ∑qx/Q(Ux) 0,74+0,53 = 1,27 >1
9ii.
Datorita faptului ca in urma calculelor, coeficientul rezultat este > 1 pentru suma proportiilor raportate la limita superioara (coloana
3) pentru categoriile de substante toxice, oxidante, inflamabile, periculoase pentru mediu si orice clasificare, obiectivul intra sub
incidenta HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase cu risc
major (Art.10) .
140
În cazul în care pe un amplasament, unde nicio substanŃă sau preparat luate individual nu
sunt prezente într-o cantitate mai mare sau egală cu cantităŃile relevante, se aplică
următoarea regulă pentru a determina dacă amplasamentul intră sub incidenŃa prezentei
hotărâri.
H.G. 804/2007 se aplică dacă suma:
q1/QU1, + q2/QU2 + q3/QU3 + ....... qx/QUX + ..... > 1,
unde:
qx = cantitatea de substanŃă periculoasă x (sau categoria de substanŃe periculoase)
care intră sub incidenŃa părŃii 1 sau părŃii a 2-a a acestei anexe;
QUX = cantitatea relevantă pentru substanŃa sau categoria de substanŃe x din coloana 3,
partea 1 sau partea a 2-a.
H.G. 804/2007 se aplică, cu excepŃia art. 10, 12 şi 14, dacă suma:
q1/QL1 + q2/QL2 + q3/QL3 + ....... qx/QLX + ......... > 1,
unde:
qx = cantitatea de substanŃă periculoasă x (sau categoria de substanŃe periculoase)
care intră sub incidenŃa părŃii 1 sau părŃii a 2-a a acestei anexe; şi
QLX = cantitatea relevantă pentru substanŃa sau categoria x din coloana 2 partea 1 sau
partea a 2-a.
Această regulă se utilizează pentru a evalua pericolele totale asociate cu toxicitatea,
inflamabilitatea şi ecotoxicitatea. De aceea trebuie aplicată de 3 ori:
a)se însumează substanŃele şi preparatele nominalizate în partea 1 şi clasificate drept
toxice sau foarte toxice cu substanŃele şi preparatele din categoriile 1 şi 2;
b)se însumează substanŃele şi preparatele nominalizate în partea 1 şi clasificate drept
oxidante, explozive, inflamabile, foarte inflamabile sau extrem de inflamabile cu substanŃele
şi preparatele din categoriile 3, 4, 5, 6, 7 a, 7b şi 8;
c)se însumează substanŃele şi preparatele nominalizate în partea 1 şi clasificate drept
periculoase pentru mediu [R50 (incluzând R50/R53) sau R51/R53] cu substanŃele şi
preparatele din categoriile 9(i) şi 9(ii).
Prevederile relevante ale H.G. 804/2007 se aplică dacă oricare dintre sumele obŃinute este
mai mare sau egală cu 1.
Inca din faza de proiectare la alegerea amplasamentelor pentru instalatii sau depozitele de
substante periculoase s-au stabilit distantele de siguranta pentru functionare si evitare a unor
accidente majore. Locatiile sunt racordate la sisteme de canalizare cu dirijare in statia de
epurare.
Pe platforma S.C. Viromet S.A. sunt depozitate, in spatii amenajate, in regim de inchiriere,
substante chimice apartinand SC Purolite SA. Pentru oleum, obligatiile de mediu revin S.C.
Viromet S.A. care opereaza descarcarea, depozitarea si livrarea oleumului. Pentru stiren si
divinilbenzen unde S.C. Purolite S.A. opereaza descarcarea, depozitarea si livrarea,
obligatiile de mediu revin S.C. Purolite S.A. conform intelegerilor contractuale.
III.C.2. Caracteristicile fizice, chimice, toxicologice, ecotoxicologice

(conform fiselor de securitate)
Pentru toate materiile prime si materialele utilizate in procesele de productie, produsele finite
sau cele stocate pe amplasament, unitatea detine Fise Tehnice de securitate in conformitate
147
cu legislatia in vigoare. Fisele tehnice de securitate elaborate de S.C. VIROMET S.A. pentru
produsele chimice obtinute sunt revizuite si actualizate in mod curent.
Descrierea materiilor prime si produselor care contin substante chimice periculoase,
caracteristicile lor relevante, sunt prezentate in continuare conform specificatiilor continute in
Fisele tehnice se securitate.
Descrierea substantelor principale care au importanta din punct de

vedere al securitatii
METANOL/ALCOOL METILIC (conform Fisei tehnice de securitate)
Tabel III.A.1.1 Descriere metanol
Identificare pericole
2.1 Clasificarea substanŃei sau a
amestecului
Clasificare (REGULAMENT (CE) H 225 – lichid si vapori foarte inflamabili
Nr. 1272/2008) H 301 – toxic in caz de inghitire
H 311 – toxic in contact cu pielea
Clasificare (67/548/CEE, R11 (F)
1999/45/CE) R 23/24/25 (T)
R39/23/24/25 (T)
Indicatia de pericol: F – foarte inflamabil; T – toxic;
Limite de concentratie:
Concentratie Clasificare
C>20% T, R 23/24/25
3<C<20% Xn, R20/21/22
C<10% T, R 39/23/24/25
3<C<10% Xn, R68/20/21/22
2.2 Elemente pentru etichetă Cuvânt de avertizare: Pericol
Fraze de pericol:
H 225 – lichid si vapori foarte inflamabili
H 301 – toxic in caz de inghitire
Fraze de precauŃie:
P210; P280, P 303+P361+P353; P301+P310; P321; P322;
P304+P340, P 307+311; P263; P240; P241; P242; P260;
P264; P270; P403+P235; P405; P233; P501; P370+378
2.3 Alte pericole si riscuri Metanolul nu indeplineste criteriile PBT sau vPvB.
Nu au fost identificate alte pericole.
CompoziŃie/informaŃii privind componenŃii

3.1. Substanta
Denumirea substanŃei Număr Index ConcentraŃie
chimice Nr. CAS [%]
Nr. EINECS/Nr. ELINCS (Lista Europeană a
SubstanŃelor Chimice Notificate)
Constituent principal
148
Metanol 67-56-1 >99,90%

200-659-6
Impuritati
Etanol 64-17-5 <500ppm
200-578-6
Apa 7732-18-5 <150ppm
231-791-2
Acetona 67-64-1 <30ppm
200-662-2
FORMLDEHIDA (conform Fisei tehnice de securitate)
Tabel III.A.1.2. Descriere formaldehida
2.1 Clasificarea substanŃei sau a
amestecului
Clasificare (REGULAMENT (CE) Nr. H 301 – toxic in caz de inghitire
1272/2008) H 311 – toxic in contact cu pielea
H 314 –provoaca arsuri grave ale pielii si lezarea ochilor
H 351 – susceptibil de a provoca cancer prin inhalare,
Clasificare (67/548/CEE, 1999/45/CE) R 40 (Xn)
R23/24/25 (T)
R34 (C)
R43
Indicatia de pericol: T – toxic;
C>25% T, R 23/24/25
5<C<25% Xn, R20/21/22
C>25% C, R34
5<C<25% Xi, R36/37/38
C>0,2% R43
IndicaŃii de pericol:
H 351 – susceptibil de a provoca cancer prin inhalare.
Fraze de precauŃie: P102 A nu se lăsa la îndemâna copiilor.
P271, P280, P303+P361+P353, P304+P340;
P305+P351+P338, PP301+P310;
2.3 Alte pericole Formaldehida nu indeplineste criteriile PBT sau vPvB.
Nu au fost identificate alte pericole.

3.1. Substanta
Solutiile apoase au concentratii cuprinse intre 30-60 %.
149

chimice Nr. CAS [%]
Formaldehida 50-00-0 30-60 % m/m
200-001-8
Metanol 67-56-1 0,1-3 % m/m
200-659-6
Acid formic 200-579-1 0,001-0,050 %
64-18-6 m/m
FENOL
Tabel III.A.1.3. Caracteristici Fenol
2.1 Clasificarea substanŃei sau
a amestecului
Clasificare (REGULAMENT H 301 – toxic in caz de inghitire
(CE) Nr. 1272/2008) H 311 – toxic in contact cu pielea
R68 (Mut. cat.3)
Clasificare (67/548/CEE,
1999/45/CE) R23/24/25 (T)
R34 (C)
R48/20/21/22 (nociv)
Prevenire:
P261, P281
Raspuns:
P302+P352, P322, P305+P351+P338, P309+P311
2.3 Alte pericole si riscuri Poate provoca moartea daca este abrsorbit prin piele, leziuni
oculare ireversibile.
Vaporii pot forma amestecuri explozive cu aerul.

3.1. Substanta
chimice Nr. CAS [%]
fenol 108-95-2 <100
203-632-7
METILAL – Dimetoximetan (conform fiselor tehnice de securitate)
150
Tabel III.A.1.4 Identificare pericole

a amestecului
Clasificare (REGULAMENT H 225 – lichid si vapori foarte inflamabili
(CE) Nr. 1272/2008) H 302 – nociv in caz de inghitire
1999/45/CE) R36/37/38 ( Xi)
Indicatia de pericol: F, Xi;
3<C<20% Xn, R20/21/22
3<C<10% Xi, R68/20/21/22
2.2 Elemente pentru etichetă Cuvânt de avertizare: avertisment

H 225 – lichid si vapori foarte inflamabili
H 302 – nociv in caz de inghitire
P210, P240, P241, P242, P270, P280
2.3 Alte pericole si riscuri Nu sunt disponibile.

3.1. Substanta
chimice Nr. CAS [%]
Dimetoximetan 109-87-5 >93 %
203-714-2
Metanol 67-56-1 <6,5 %
200-659-6
Apa 7732-18-5 <0,1 %
231-791-2
HIDRATUL DE HIDRAZINA (conform fiselor tehnice de securitate)

a amestecului
Clasificare (REGULAMENT H 226- lichid si vapori inflamabili
(CE) Nr. 1272/2008) H 301- toxic in caz de inghitire
H 311- toxic in contact cu pielea
H 330 - mortal in caz de inhalare
H 314 - provoaca arsuri grave ale pielii si lezarea ochilor
H 317 - poate provoca o reactie alergica a pielii
1999/45/CE) R45 (Carc.Cat.2)
R23/24/25 (T)
151
R34 (C)
R43
R50/53 (N)
2.2 Elemente pentru etichetă Cuvânt de avertizare: pericol

Fraze de pericol:
H 226- lichid si vapori inflamabili
H 301- toxic in caz de inghitire
H 311- toxic in contact cu pielea
H 330 - mortal in caz de inhalare
H 314 - provoaca arsuri grave ale pielii si lezarea ochilor
H 317 - poate provoca o reactie alergica a pielii
Fraze de precautie:
Prevenire: instructiuni speciale inainte de utilizare; imbracaminte si
echipament de protectie a ochilor si fetei; evitarea degajarii in mediu.
2.3 Alte pericole si riscuri neaplicabil
3. CompoziŃie/informaŃii privind componenŃii

Definitia produsului: Amestec
Solutie apoasa ce contine 24% hidrat de hidrazina, corespunde 15% hidrazina.
Denumirea Număr Index Clasificare Clasificare ConcentraŃie

substanŃei chimice Nr. CAS (67/548/CEE) (REGULAMENT [%]
Nr. EINECS/Nr. ELINCS (CE) Nr.
(Lista Europeană a 1272/2008)
SubstanŃelor Chimice
Notificate)
Numar de inregistrare
Hidrazina 302-01-2 R10 Flam. Liq. 3; 15
206-114-9 Carc.Cat.2; H226
R45 Acute Tox. 3;
T R23/24/25 H301; H331
C; R34, R43 Acute Tox. 2;
N; R50/53 H330
Skin Corr. 1B; H314
Skin Sens. 1; H317
Carc. 1B; H350
Aquatic Acute1;
H400
Aquatic Chronic
2; H411
OLEUM
152
2.1 Clasificarea substanŃei

sau a amestecului
Clasificare (REGULAMENT H314 – Cauzeaza arsuri severe ale pielii si afecteaza ochii.
(CE) Nr. 1272/2008) H335 - Poate cauza iritatii ale cailor respiratorii
EUH 014 - Reactioneaza violent cu apa.
Clasificare (67/548/CEE, C
1999/45/CE) R 14 - Reactioneaza violent cu apa.
R 35 - Caueaza arsuri severe.
R 37 - Iritator al sistemului respirator.
2.2 Elemente pentru Cuvânt de avertizare: pericol
etichetă Fraze de pericol:
H314 – Cauzeaza arsuri severe ale pielii si afecteaza ochii.
H335 - Poate cauza iritatii ale cailor respiratorii
EUH 014 - Reactioneaza violent cu apa.
Fraze de precautie:
P280, P310, P303+P361+P353, P305 + P351 + P338

Definitia produsului: Acid sulfuric (fumans cu 20-65% continut de SO3)

substanŃei Nr. CAS (67/548/CEE) (REGULAMENT [%]
chimice Nr. EINECS/Nr. (CE) Nr.
ELINCS (Lista 1272/2008)
Europeană a
SubstanŃelor
Acid sulfuric 8014-95-7 C H314 – Cauzeaza fumans cu
016-019-00-2 R 14 - arsuri severe ale 20-65%
Reactioneaza pielii si afecteaza continut de
violent cu ochii. SO3
apa. H335 - Poate
R 35 - cauza iritatii ale
Caueaza cailor respiratorii
arsuri severe. EUH 014 -
R 37 - Iritator Reactioneaza
al sistemului violent cu apa.
respirator.
GAZ NATURAL

sau a amestecului
Clasificare (REGULAMENT Gaze inflamabile – Categoria 1 – Pericol (H220)
(CE) Nr. 1272/2008) Gaze sub presiune – Gaze comprimate – Atentie (H280)
Clasificare (67/548/CEE, F+; R12.
1999/45/CE)
153
2.2 Elemente pentru Cuvânt de avertizare: pericol

H220: Gaz extrem de inflamabil
H280: Contine un gaz sub presiune; pericol de explozie in caz
de incalzire.
Fraze de precautie:
P377, P381, P403

Europeană a
SubstanŃelor
Metan 74-82-8 F+; R12 Gaze inflamabile – 100
200-812-7 Categoria 1 –
Pericol (H220)
Gaze sub presiune
– Gaze
comprimate –
Atentie (H280)
Catalizator KATALCOJM 32-5

sau a amestecului Amestec
Clasificare (REGULAMENT Nespecificat
(CE) Nr. 1272/2008)
Clasificare (67/548/CEE, N; R50/53
1999/45/CE)
154
2.2 Elemente pentru IndicaŃie privind pericolul: Periculos pentru mediu

etichetă Fraze de risc:
R50/53- Foarte toxic pentru organismele acvatice, poate
provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului
acvatic.
2.3 Alte pericole si riscuri Nu se aplică.

SubstanŃă / preparat Amestec

Europeană a
SubstanŃelor
oxid de zinc 1314-13-2 N; R50/53 Aquatic Acute 1, >90
215-222-5 H400
Aquatic Chronic 1,
H410
ACETILENA
2.1 Clasificarea substanŃei Gaz compr. - ConŃine un gaz sub presiune; pericol de explozie
sau a amestecului în caz de încălzire.
Clasificare (REGULAMENT Gaz infl. 1 - Gaz extrem de inflamabil.
(CE) Nr. 1272/2008) - Exploziv în contact sau fără contactul cu aerul.
Clasificare (67/548/CEE, F+; R12, R5, R6
1999/45/CE)
2.2 Elemente pentru IndicaŃie privind pericolul: Periculos
H280 ConŃine un gaz sub presiune; pericol de explozie în caz
de încălzire.
155
H220 Gaz extrem de inflamabil.

EUH006 Exploziv în contact sau fără contactul cu aerul.
Fraze de precautie:
P210 A se păstra departe de surse de căldură/scântei/flăcări
deschise/suprafeŃe încinse. – Fumatul interzis.
P377 Incendiu cauzat de o scurgere de gaz: nu încercaŃi să
stingeŃi, decât dacă scurgerea poate fi oprită în siguranŃă.
P381 EliminaŃi toate sursele de aprindere, dacă acest lucru se
poate face în siguranŃă.
P403 A se depozita într-un spaŃiu bine ventilat

SubstanŃă / preparat: substanta

Europeană a
SubstanŃelor
Acetilenă, 74-86-2 F+; R12, R5, Gaz compr. - Gaz dizolvat
dizolvată 200-816-9 R6 ConŃine un gaz
sub presiune;
pericol de explozie
în
caz de încălzire.
Gaz infl. 1 - Gaz
extrem de
inflamabil.
- Exploziv în
contact sau fără
contactul cu aerul.
156
OXIGENUL

sau a amestecului Substanta
Clasificare (REGULAMENT Gaz compr. - ConŃine un gaz sub presiune; pericol de explozie
(CE) Nr. 1272/2008) în caz de încălzire.
Gaz oxid. 1 - Poate provoca sau agrava un incendiu; oxidant
Clasificare (67/548/CEE, O; R8
1999/45/CE)
H280 ConŃine un gaz sub presiune; pericol de explozie în caz
de încălzire.
H270 Poate provoca sau agrava un incendiu; oxidant.
Fraze de precautie:
P220 A se păstra/depozita departe de îmbrăcăminte/materiale
combustibile.
P244 Feriti valvele si racordurile de grasimi si uleiuri.
P370 + P376 În caz de incendiu: opriŃi scurgerea, dacă acest
lucru se poate face în siguranŃă.
P403 A se depozita într-un spaŃiu bine ventilat


Europeană a
SubstanŃelor
Oxigen 7782-44-7 O; R8 Gaz compr. - -
231-956-9 ConŃine un gaz
sub presiune;
pericol de explozie
în caz de încălzire.
Gaz oxid. 1 - Poate
provoca sau
agrava un
incendiu; oxidant
157
CLORUL (gaz lichefiat)

sau a amestecului Substanta
Clasificare (REGULAMENT Gaz oxid. 1; Skin Irrit.2; Eye Irrit.2; Acute Tox.3; STOT SE 3;
(CE) Nr. 1272/2008) Aquatic Acute 1; Press.Gas
Clasificare (67/548/CEE, T, R23; Xi, R36/37/38; N, R50
1999/45/CE)
H270 Poate provoca sau agrava un incendiu; oxidant;
H315 Provoaca iritarea pielii;
H319 Provoaca o iritare grava a ochilor;
H331 Toxic in caz de inhalare;
H335 Poate provoca iritarea cailor respiratorii;
H400 Foarte toxic in mediul acvatic.
Fraze de precautie:
P220 , P261, P281, P273
P370 + P376, P304 + P340, P305+P351+P338, P391
P403 +P233, P410+ P403
2.3 Alte pericole si riscuri Acest produs nu indeplineste criteriile de clasificare ca PBT
sau vPvB.
158

generica Nr. CAS (67/548/CEE) (REGULAMENT [%]
Nr. EINECS/Nr. (CE) Nr.
Europeană a
SubstanŃelor
Halogen 7782-50-5 T, R23; Xi, Gaz oxid. 1; Skin > 99,7 %
231-959-5 R36/37/38; Irrit.2; Eye Irrit.2;
N, R50 Acute Tox.3; STOT
SE 3; Aquatic
Acute 1;
Press.Gas
MOTORINA
sau a amestecului
Clasificare (67/548/CEE, Carc.Cat.3; R40 - Xn; R65 - R66 - N; R51/53
1999/45/CE)
Clasificare (REGULAMENT Posibil efect cancerigen - dovezi insuficiente.
(CE) Nr. 1272/2008) Nociv: poate provoca afecŃiuni pulmonare în caz de înghiŃire.
Expunerea repetată poate provoca uscarea sau crăparea
pielii.
Toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte
adverse pe termen lung asupra mediului acvatic.
2.2 Clasificarea produsului Produsul este periculos
2.3 Efecte adverse şi

simptome de manifestare
2.3.1 Efecte adverse ale Produsul nu este clasificat drept inflamabil. Prezintă risc de
proprietăŃilor fizice şi aprindere şi explozie doar la expunerea la căldură şi flacără.
chimice şi mod de
manifestare
2.3.2 Efecte adverse asupra - prin inhalare: expunerea prelungită poate provoca iritarea
sănătăŃii umane şi sistemului respirator; este agent depresiv al sistemului nervos
simptomele de manifestare central.
- prin contact cu pielea şi cu ochii: expunerea prelungită
poate provoca uscarea, iritarea şi crăparea pielii, apariŃia
159
dermatitelor, iritarea ochilor şi înroşirea acestora.

- prin înghiŃire: provoacă iritare la nivelul sistemului digestiv.
Poate produce intoxicaŃie. AbsorbŃia de produs lichid în
plămâni poate provoca pneumonie.
2.3.3 Efecte adverse asupra In cazul deversării în apă formează peliculă ce împiedică
mediului şi simptomele contactul cu atmosfera, putând provoca efecte adverse pe
de manifestare termen lung asupra mediului acvatic. Produsul este poluant şi
prin aspectul de murdărie.

generica Nr. CAS (67/548/CEE) (REGULAMENT [%]
Nr. EINECS/Nr. (CE) Nr.
Europeană a
SubstanŃelor
Combustibili, 68334-30-5 T, R23; Xi, Carc.Cat.3 R40 ≤ 100
diesel; 269-822-7 R36/37/38; Xn R65
Motorină – fără 649-224-00-6 N, R50 R66
specificaŃii N R51/53
III.C.3. Indicarea pericolelor imediate si pe termen lung pentru om si mediu
METANOL
8. CONTROALE ALE EXPUNERII / PROTECłIA PERSONALĂ
8.1. Parametrii de control (Romania si UE)
Valoare limită de expunere ocupationala (8 h) = 260 mg/mc = 200 ppm;
Valoare limită de expunere ocupationala (15 min.) = 5 ppm;
VLBO = 6 mg/l (in urina la sfarsit schimb);
Indicativ: P* - poate patrunde in organism prin piele sau mucoase intacte.
9. ProprietăŃile fizice şi chimice
9.1 InformaŃii privind proprietăŃile fizice şi chimice de bază

Aspect lichid incolor
Miros intepator
160
pH 4,5 – 6,5
o
Punct de topire/punct de inghetare -97,8 C
o
Punct initial de fierbere 64,7 C
o
Punctul de aprindere 9,7 C
Densitate de vapori 1,1
Densitate relativa 0,79 – 0,80
o
Solubilitate in apa Miscibil; complet miscibil la 20 C
inflamabilitatea Lichid foarte inflamabil
10. Stabilitate si reactivitate
10.1 Reactivitatea Nu prezinta perciol de reactivitate in conditii normale de

presiune si temperatura. Se pastreaza in recipiente
inchise etans ptr.ca este f. avid de apa.
10.2 Stabilitate chimica Metanolul este stabil in conditii normale de temperatura
si presiune. Manipulare cf. pct. 7 din FDS.
10.3 Posibilitate de reactii periculoase Reactii explozive cu: cloroform+metoxid de sodiu; dietil
de zinc.
Reactii violente cu: oxidani puternici; saruri de alchil
aluminiu; bromura de acetil; cloroform+hidroxid de
sodiu; KOH+ cloroform; CrO3; clorura cianurica;
I+etanol+HgO; acid azotic; HClO4; P2O3.
Masuri: a se evita depozitarea cu materialele cu care
pot da reactii periculoase.
10.4 Conditii de evitat Surse de caldura, scantei, flacara deschisa, suprafete
incinse, descarcari electrostatice
10.5 Materiale incompatibile Metale, oxidanti, tetraclorura de carbon+metale
11. Informatii toxicologice

Metanolul se absoarbe usor dupa inhalare, ingestie si dupa contact cu pielea si se distribuie
rapid in tot corpul. La om, rozatoare si maimute, prin metabolism se degaja pana la 98% prin
expiratie ca dioxid de carbon, mai mul de 90% din doza administrativa. Excretia renaa si
pulmonaa contribuie numai cu aprox. 2-3 5. Metabolismul si toxicocinetica metanolului
variaza in functie de specie si doza. La om, timpul de injumatatire este de aprox. 2,5-3 ore la
dize mai mici de 100 mg/kg corp. La doze mai mari, timpul de injumatatire poate fi 24 ore sau
mai mult.
Efectele toxice la otravirea cu metanol la om si primate se caracterizeaza prin acidemia
formica, acidoza metabolica, toxicitate oculara, depresia sistemului nervos, orbire, coma si
deces.
Toxicitatea metanolului la oameni se refera la consecintele expunerii acute, mai ales prin
ingestie.
Doza minima letala: 0,3 – 1 g/kg corp.
Simptomele oculare grave apar la peste 500 mg/l, variind de la usoara fotofobie, bedere
incetosata, neclara pana la reducerea seminifactiva a acuitatii vizuala si orbire totala.
12. Informatii ecologice
Ecotoxicitate: produsul are impact negativ asupra mediului si faunei acvatice, este f. toxic.
Doza letala: 17000-32000 mg/l metanol in apa.
Toxicitate acvatica:
TLM = > 1000 ppm;
161
LC50 = 28100 mg/l – 96 h;

Protoza = > 10000 mg/l – 72 h.
Mobilitate
- apa: solubil in apa, solutia este biodegradabila;
- sol: deversat in sol se evapora repede producand aze toxice.
Persistenta si biodegradabilitate:
Timp injumatatire: 24 in conditii aerobe.
5 zile in conditii anaerobe.
Potential de bioacumulare: usor biodegradbil.
FORMALDEHIDA
8. Controale ale expunerii / protecŃia personală
8.1. Parametri de control
Valoare limită de expunere profesională pentru produs

Valoare limită maximă la locul de muncă (8 h) = 1,2 mg/mc sau 1 ppm;
Valoare limită maximă la locul de muncă (15 min.) = 3 mg/mc sau 2 ppm;
Indicativ = pC* - substnta potential cancerigena.

InformaŃii generale
Aspect Lichid incolor la 20 °C si 1013 hPa;
Stare de agregare Gaz la 20 °C si 1013 hPa; lichid, sub presiune
Miros Intepator, sufocant
pH 2,5-3,5
o
Punct de aprindere solutie apoasa 80 C
Inflamnilitate solutie apoasa
<45 % Nu este inflamabila
>45% Lichid combustibil.
Limita de explozie superioara-inferioara 72-73% - 7 % v/v
Densitate realativa solutie apoasa 1,14 g/cmc
10.1 Reactivitatea Nu prezinta pericol de reactivitate

10.2 Stabilitate chimica Materiale containere depozitare: otel inoxidabil;
o
Stabil daca este depozitat la temperatura 10-40 C ptr.
formaldehida 30%
o
10.3 Posibilitate de reactii periculoase Amestecul cu NO la 180 C devine exploziv
Reactii violente cu acid percloric+anilina; acid
performic, nitrometan, carbinat de magneziu, apa
oxigenata.
10.4 CondiŃii de evitat Surse de apindere, acumulare de electricitate statica
10.5 Materiale incompatibile Cf. 10.3
10.6 Produsi de descompunere periculosi Gaze corozive, formaldehida gaz, CO si CO2.
Poate ataca metalele, elibernad hidrogen gaz, care
162
poate forma amestec exploziv cu aerul.
11.1 Informatiiprivind efectele toxicologice

Toxicitate acută
Efect important de iritare locala - Arsuri severe esofagiene si ulceratii superficiale ale
stomacului (cca. 45 ml sol.apoasa 37% formldehida
si o inghititura de sol.apoasa 40% formldehida);
- Arsuri in gura si esofag, greata, varsaturi cu sange
si tesuturi, dureri abdominale si diaree;
- Icter, albuminurie, hematurie si anurie, acidoza si
convulsii, depresia sistemului nervos central,
pierderea cunostintei si moartea, datorita caderii
sistemului cardiovscular;
- Doza fatala: 60-90 ml formol.
Corodarea / iritarea pielii Efecte iritante ale pielii la concentratii > 3%;
Iritatia pielii Sensibilizarea pielii – NOAEL 3 micrograme/cmc;
Iritatia ochilor NOAEL = 0,7 ppm fara expunere la varf
Mutagenitatea celulelor germinative Nu este evidentiata

Genotoxicitate in vitro
Cancerogenitatea Cancerigena categ. 2, H 351
Toxicitatea pentru reproducere Genotoxic cancerigen

Efecte asupra fertilitatii NOAEC = 10 ppm
12.1 Toxicitatea
Toxicitate acută la peşti LC50Doză: 6,7-6,9 mg/l

Toxicitate acută în cazul nevertebratelor EC50Doză: 5,8 mg/l
subacvatice
Toxicitatea pentru alge şi plantele acvatice EC50Doză: 4,89 mg/l
12.2 Persistenta si degradabilitatea Hidroliza – formeaza solutii apoase
Fototransformare si fotoliza in aer.
Fototransformare in apa si sol
Usor biodegradabila in apa si sol.
12.3 Potentialul de bioacumulare Nu exista dovezi.
FENOL
TWA/EU = 2 ppm; 8 mg/mc;

STEL = 4 ppm; 16 mg/mc.
163
DNEL pentru produs - lucratori

Cai de expunere: inhalare
Efecte potentiale asupra sanatatii: termen lung
Valoare: 8 mg/m3
Cai de expunere: contact cu pielea

Efecte potentiale asupra sanatatii: termen lung
Valoare: 1,23 mg/kg

o
Aspect Lichid, > 40,9 C;
o
Solid < 40,9 C
Culoare Incolor/lichid, alb/solid, prin expunerea la lumina si aer
schimba culoarea in roz/rosu
Miros picant
Pragul de acceptare a mirosului 0,006-6 ppm
Proprietate UM Valori
4-5 concentratie 10 g/l la
pH-ul o
20 C
o o
Punct de topire C 40,9 C
o o
Punct de fierbere C 181,9 C
Limita inferioara de explozie % vol 1,3
Limita superioara de explozie % vol 9
0
Presiunea de vapori 20 C hPa 0,2
o 3
Densitatea la 20 C, in stare lichida g/cm 1,07
0
Solubilitatea in apa g/l 84 g/l la 20 C
Coeficientul de partitie n-octanol/apa Low pow 1,47
o
Temperatura de aprindere C 595
10.1 Reactivitatea Nici o reactie periculoasa in conditii normale de

folosire.
10.2 Stabilitate chimica Poate ataca multe materiale plastice, cauciuc si
acoperirir. Higroscopic.
10.3 Posibilitate de reactii periculoase Nici o reactie periculoasa in conditii normale de
folosire.
10.4 CondiŃii de evitat Expunere la aer, lumina soarelui.
Distanta fata de sursele de caldura si foc.
10.5 Materiale incompatibile Agenti oxidanti, aldehide, izocianati, nitriti, nitrura,
catalizatori Friedel-Crafts, metale.
Vaporii pot forma amestecui explozive cu aerul.
10.6 Produsi de descompunere periculosi Incalzirea sau arderea poate elibera gaze toxice si
corozive.
In caz de incendiu: monoxid de carbon, bioxid de
carbon.
164

Toxicitatea acuta orala LD50 oameni= 140 mg/kg
Toxicitatea acuta prin inhalare Toxic, pericol de efecte grave asupra sanatatii in caz de
expunere prelungita.
Corodarea / iritarea pielii Provoaca arsuri, expunerea antreneaza rapid o actiune
Iritatia pielii puternic coroziva asupra tuturor tesuturilor organismului,
risc posibil de efecte ireversibile.
Lezarea grava / iritarea ochilor Provoaca leziuni oculare grave, poate provoca leziuni
Iritatia ochilor oculare ireversibile.
Mutagenitatea celulelor germinative Test in vitro ames, cromozomiale, mutagenitatea,
mamifere: pozitiv.
Test in vivo mutagenitatea; slab pozitiv.
Cancerogenitatea Nu apar efecte.
Toxicitatea pentru reproducere Nici un efect cunoscut.

Efecte asupra fertilitatii
Efecte acute Toxic in caz de inghitire, toxic in contact cu pielea, toxic
in caz de inhalare.
12.1 Toxicitatea
Toxicitate acută la peşti LC50Doză: 8,9 mg/l, 96 ore

Toxicitate acută în cazul nevertebratelor EC50Doză: 3,1 mg/l, 48 ore
subacvatice
Toxicitatea pentru alge şi plantele acvatice EC50Doză: 61,1-76 mg/l
12.2 Persistenta si degradabilitatea Usor biodegradabil;
Mobilitate ridicata in apa.
12.3 Potentialul de bioacumulare Bioacumulare.
METILAL

Valoare limită de expunere ocupationala (8 h) = 1500 mg/mc = 531 ppm;
Valoare limită de expunere ocupationala (15 min.) = 2500 mg/mc = 885 ppm;

Aspect Lichid limpede fara suspensii
Miros Specific eterat
165
pH-ul Nu este disponibil
o
Punct de topire C -105
o
Punct de fierbere C 42
o
Punct de aprindere C -18
Limita inferioara de explozie % vol 17,6
Limita superioara de explozie % vol 1,6
0
Presiunea de vapori 20 C kPa 44
o 3
Densitatea la 20 C, in stare lichida g/cm 0,858
Solubilitatea in apa g/100l 33
Coeficientul de partitie n-octanol/apa 0
o
Temperatura de aprindere C 237
10.1 Reactivitatea Nu prezinta peicol de reactivitatea in conditii normale

de presiune si temperatura.
10.2 Stabilitate chimica Conditii de instabilitatea: se poate descompune prin
expunere la aer; se poate descompune prin expunere
la lumina.
10.3 Posibilitate de reactii periculoase Reactii explozive: daca este incalzit cu oxigen;
Reactii violente: cu oxidanti puternici;
Masuri: a se evita depozitarea cu materiale cu care
poate da reactii periculoase.
10.4 CondiŃii de evitat Lumnia, surse de caldura, scantei, flacara deschias,
suprafete incinse, unelte care produc scantei, fumatul;
La incarcare-descarcare se face legatura la
pamant/conexiunea echipotentiale cu recipientul si cu
echipamenul de receptie.
10.5 Materiale incompatibile Oxidanti puternici
10.6 Produsi de descompunere periculosi Gaze toxice si iritante, monoxid de carbon, bioxid de
carbon.
Vaporii formeaza cu aerul amestec exploziv.

Toxicitatea acuta Nu sunt date disponibile
Corodarea / iritarea pielii Nu sunt date disponibile.
Lezarea grava / iritarea ochilor Nu sunt date disponibile.
Mutagenitatea celulelor germinative Nu sunt date disponibile.
Cancerogenitatea Nu sunt date disponibile.
Toxicitatea pentru reproducere Nu sunt date disponibile.

Efecte asupra fertilitatii
166
12.1 Toxicitatea Nu sunt date disponibile.

12.2 Persistenta si degradabilitatea Nu sunt date disponibile.
12.3 Potentialul de bioacumulare Nu sunt date disponibile.
HIDRATUL DE HIDRAZINA

Este absorbit prin piele.
VLA (8 h) = 0,1 mg/mc = 0,08 ppm;
VLA (15 min.) = 1 mg/mc = 0,8 ppm;
DNEL termen scurt inhalare/ sistemic si local = 0,133 mg/mc
DNEL termen lung inhalare/ sistemic si local = 0,013 mg/mc
DNEL termen lung dermic/ sistemic = 0,006 mg/mc

Aspect Lichid
Culoare incolor
Miros Tip amoniac
pH-ul 102,2
o
Punct de topire C 14
o
Punct de fierbere C 42
o
Temp.de inflamabilitate C >100
Presiunea de vapori 200C 20
hPa
Densitatea la 20 oC, in stare lichida g/cm3 1,008
Solubilitatea in apa g/l Miscibil in apa
10.1 Reactivitatea Nu sunt disponibile date.

10.2 Stabilitate chimica Produs stabil.
10.3 Posibilitate de reactii In condiii normale de depozitare si utilizare nu
periculoase vor aparea reactii periculoase.
10.4 CondiŃii de evitat Posibile reactii periculoase cu oxidanti
puternici.
A se tine la distanta de subst. oxidante acide
si compusi de metale grele.
10.5 Materiale incompatibile acizi
10.6 Produsi de descompunere In condiii normale de depozitare si utilizare nu
167
periculosi se vor forma produsi de descompunere

periculosi.

Toxicitatea Toxic in caz de inhalare
Toxic in caz de inghitire
Corodarea / iritarea pielii Provoaca arsuri grave. Nociv in contact cu
pielea. Poate provoca reactii alergica a pielii.
Lezarea grava / iritarea ochilor Provoaca leziuni oculare grave.
Mutagenitatea celulelor Test in vitro pozitiv
germinative
Cancerogenitatea Poate provoca cancer.
12.1 Toxicitatea EC 50 = 0,175 mg/l.

LC 50 = 0,61 mg/l
12.2 Persistenta si degradabilitatea 88% in 0,25 zile
12.3 Potentialul de bioacumulare joasa.
OLEUM

VLA (8 h) = 0,05 mg/mc
Controalele expunerii: In cazul materialelor periculoase fara controlul de concentratie este
datoria angajatului sa pastreze nivelele concentratiei jos pana la un minim atins de mijloacele
stintifice si tehnice, unde substanta periculoasa din dotare nu poate vatama lucratorii.
Controale ingineresti corespunzatoare: In timpul derularii lucrului ca precautie necesara este
evitarea scurgerilor pa haine si podele si a se evite contactul cu ochii si pielea.
Folositi ventilatie anti coroziva, care trebuie separata de alte sisteme de ventilatie.
Materialele de constructie trebuie sa fie anticorozive.
Evitati inhalarea de vapori.
Evitati contactul cu pielea si ochii.
In vecinatatea locului de munca o sticla de apa pentru spalarea ochilor trebuie sa fie
disponibila
Nu mancati, nu fumati si nu depozitati hrana la locul de munca.
Asigurati facilitate de spalare cu apa rece/calda.
168

Aspect Lichid
Culoare incolor
Miros pregnant
pH-ul <1
o
Punct de fierbere/coagulare C 10-35
o
Punct initial de fierbere C 582
Presiunea de vapori 200C hPa 105
Densitatea la 20 oC, in stare lichida g/cm3 1,88-2,02
Solubilitatea in apa g/l Indefinit cu degajare de
caldura; descompunere cu
explozie..
o
Temp.de autoaprindere C 151
10.1 Reactivitatea Higroscopic, coroziv.

10.2 Stabilitate chimica Produs stabil, la temperatura normala.
10.3 Posibilitate de reactii Reactioneaza violent cu apa si alcali. Reactia
periculoase este urmata de degajare de caldura. Distruge
cele mai multe materiale organice. In reactia
violenta cu materialele combustibile se poate
aprinde. Efect puternic oxidant.
10.4 CondiŃii de evitat Descompunere cu efect de caldura
10.5 Materiale incompatibile apa, alcali, acid cu continut de apa, materiale
combustibile
10.6 Produsi de descompunere trioxid de sulf
periculosi

Toxicitatea acuta arsuri serioase
Corodarea / iritarea pielii Categoria 1A.
Lezarea grava / iritarea ochilor cauzeaza arsuri serioase.
Mutagenitatea celulelor necunoscut
germinative
Cancerogenitatea necunoscut.

12.1 Toxicitatea Sa nu intre in rigole/canale de scurgere,cursuri de
apa si sol.
169
Toxic ptr. organisme agvatice. Efecte ale produsului

depind de circumstantele de mediu de ex.: pH,
temperatura, compozitia substantelor organice si
anorganice.
12.2 Persistenta si degradabilitatea Nu trebuie sa ajunga la apa reziduala si canal fara a
fi diluat si neutralizat.Substante recomandate pentru
neutralizare: var,lapte,hidrat de var,solutie de soda.
12.3 Potentialul de bioacumulare Nu sunt date disponibile.
12.4 Mobilitate in sol Pulverizat in aer sub forma de praf. Apa/sol: bine
solubil, raspandire rapida.
GAZ METAN

VLA (8 h) = 1200 mg/mc = 1834 ppm;
VLA (15 min.) = 1500 mg/mc = 2292 ppm;
8.2. Controale ale expunerii

Se va evita o atmosfera saracita in oxigen (< 21%).

Aspect gaz incolor
Culoare incolor
Miros Mirosul nu atrage atentia
pH-ul nerelevant
o
o
Punct de fierbere C -161
o
Punct de aprindere C 595
0
Presiunea de vapori 20 C Gaz permanent
Densitatea relativa fata de aer g/cm3 0,671
Solubilitatea in apa g/l 26
o
Temp. de autoaprindere C inflamabil
10.1 Reactivitatea Poate forma impreuna cu aerul un amestec

exploziv.
Poate reactiona puternic cu substante oxidante
sau alte materiale oxidante.
10.2 Stabilitate chimica Este stabil chimic in toate conditiile de depozitare.
10.3 Posibilitate de reactii In timpul depozitarii, expunerea accidentala la
temperatura ridicata poate conduce la cresterea
170
periculoase temperatura ridicata poate conduce la cresterea

excesiva a presiunii in recipiente.
10.4 CondiŃii de evitat A se feri de surse de caldura/scantei/flacari
deschise sau suprafete incinse. Fumatul interzis
10.5 Materiale incompatibile Aerul. Gaze oxidante sau alte substante oxidante.
10.6 Produsi de descompunere Nu de descompune chimic.
periculosi

Nu sunt disponibile informatii privind toxicitatea.
12.1 Toxicitatea Nu sunt disponibile informatii privind

toxicitatea.
12.2 Persistenta si degradabilitatea Metanul nu se degradeaza in mediu
12.3 Potentialul de bioacumulare Nu este relevant.
Catalizator KATALCO 32-5


VLA (8 h) = 5 mg/mc;
VLA (15 min.) = 10 mg/mc;

Nu există cerinŃe speciale de ventilare. Pentru a controla expunerea muncitorilor la
substanŃele contaminante aeropurtate, este suficientă o ventilaŃie generală bună. Dacă acest
produs conŃine ingrediente pentru care există limite de expunere, pentru a menŃine
expunerea muncitorilor sub orice limite recomandate sau obligatorii, utilizaŃi metode de
izolare a procesului, ventilaŃie locală de evacuare sau alte măsuri tehnice de control.

Stare fizica Solid/granulat
Culoare alburiu
Miros inodor
171
pH-ul neaplicabil
o
Punct de topire C neaplicabil
o
Punct de fierbere C neaplicabil
o
Punct de aprindere C neaplicabil
Presiunea de vapori 200C neaplicabil
Densitatea relativa fata de aer g/cm3 neaplicabil
Solubilitatea in apa g/l neaplicabil
o
Temp. de autoaprindere C neaplicabil
10.1 Reactivitatea Nu sunt disponibile date din teste referitoare

la reactivitate, pentru acest produs sau
pentru ingredientele sale.
10.2 Stabilitate chimica Produsul este stabil.
10.3 Posibilitate de reactii În condiŃii normale de depozitare şi utilizare
periculoase nu vor apărea reacŃii periculoase.
10.4 CondiŃii de evitat Nu există date specifice
10.5 Materiale incompatibile Nu există date specifice.
10.6 Produsi de descompunere În condiŃii normale de depozitare şi utilizare,
periculosi nu se vor forma produşi de
descompunere periculoşi.

În industria metalelor, concentraŃiile înalte de particule foarte fine conŃinând compuşi
de cupru şi/sau de zinc sunt cunoscute ca producând simptomele febrei fumului
metalic.
Praful în concentraŃii mari poate fi iritant pentru tractul respirator superior. Praful poate
pătrunde în plămâni şi curăŃarea sa poate fi lentă Ingerarea poate cauza iritarea
tractului gastrointestinal.
Contactul prelungit sau repetat cu pielea poate cauza iritaŃie.
Praful poate cauza iritaŃia ochilor.
12.1 Toxicitatea Acut LC50 = 98 ug/L = 1,1-2,5 ppm / Apă

dulce.
12.2 Persistenta si degradabilitatea Indisponibil.
12.3 Potentialul de bioacumulare Indisponibil..
ACETILENA
172

Nu este stabilita.

Se va purta echipament individual de protecŃie (mănuşi din piele salopetă din bumbac 100%
şi cască). Când se efectuează operaŃii de sudură / tăiere cu flacără oxiacetilenică se vor
purta ochelari de protecŃie cu lentile filtrante. Se va asigura o ventilaŃie corespunzătoare. Nu
se va fuma pe durata manipulării produsului. Pe timpul manipulării buteliilor de gaze se vor
purta mănuşi şi încălŃăminte de protecŃie cu bombeu metalic.

Stare fizica Gaz
Culoare incolor
Miros Asemănător usturoiului. Greu sesizabil la
concentraŃii mici
pH-ul neaplicabil
o
Punct de topire C -80,8
o
o
Temp. de autoaprindere C 325
o
Temp. critica C 35
0
Presiunea de vapori 20 C 44 bar
Densitatea relativa fata de aer mg/l 0,9
Solubilitatea in apa g/l 1185
Limita explozie % v/v 2,4 – 8,8

Se descompune violent la temperatură şi / sau presiune mari sau în prezenŃa unui
catalizator. Formează acetiluri explozive cu argintul cuprul şi mercurul. Nu se folosesc aliaje
cu un conŃinut mai mare de 70% cupru la instalaŃiile pentru acetilenă. Dizolvată într-un
solvent. poate fi stocată în mase poroase. Poate forma amestecuri explozive cu aerul. Poate
reacŃiona violent cu oxidanŃii.

Nu se cunosc efecte toxice pentru acest produs.

Produsul nu este poluant pentru apă sau aer.
OXIGENUL
173

Fără limită de expunere ocupaŃională.

Control corespunzător al instalaŃiilor. Produsul să fie manipulat într-un sistem închis.
SubstanŃa trebuie să fie manipulată în conformitate cu normelor de igienă industrială şi
procedurile de siguranŃă. LuaŃi în considerare sistemul permiselor de lucru, de exemplu,
pentru activităŃile de întreŃinere. InstalaŃiile sub presiune ar trebui să fie verificate periodic
pentru depistarea eventualelor scurgeri. AsiguraŃi o ventilaŃie adecvată generală sau locală.
Detectoarele de gaz ar trebui să fie utilizate atunci când cantităŃi de gaze oxidante pot fi
eliberate.

Stare fizica Gaz
Culoare incolor
Miros Fără proprietăŃi de sesizare a prezenŃei după
miros
pH-ul neaplicabil
o
o
o
Temp. de autoaprindere C neaplicabil
Presiunea de vapori 200C neaplicabil
Densitatea relativa fata de aer mg/l 1,1
Solubilitatea in apa mg/l 39
o
Temp.critica C -118
Gaz/vapori mai greu(I) decât aerul. Se poate acumula în spaŃii
închise, în special la sau sub nivelul solului.
10.1 Reactivitatea Stabil în condiŃii normale.

10.2 Stabilitate chimica Stabil în condiŃii normale
10.3 Posibilitate de reactii periculoase Oxidează violent materialele organice.
10.4 CondiŃii de evitat Se va lua în considerare potenŃialul pericol datorat
apariŃiei polimerilor clorinaŃi sau fluorinaŃi în caz
de combustie a liniiilor de oxigen la presiune
înaltă (>30 bar).
10.5 Materiale incompatibile Materiale combustibile. AgenŃi reducători.
Materiale organice. A se păstra echipamentele
departe de uleiuri şi grăsimi..
174
10.6 Produsi de descompunere În condiŃii normale de depozitare şi utilizare, nu ar

periculosi trebui să fie produşi de descompunere periculoşi.
.
Nu se cunosc efecte toxice pentru acest produs.

Neaplicabil. Produsul nu este poluant pentru apă sau aer.
CLORUL (gaz lichefiat)


Valoare limită de expunere VLE = 1,5 mg/mc; termen de expunere 15 minute.

Prevedeti in zona de lucru sisteme de ventilatie si fantani pentru spalari oculare.
Apele contaminate cu acest produs nu se vor deversa in cursurile de apa, pe sol sau
canalizari fara neutralizare prealabila.

Aspect Gaz lichefiat
Culoare Galben verzui
Miros Sufocant
pH-ul neaplicabil
o
Punct de topire C -101,05
o
Punct de fierbere C -34,05
o
Temp. de aprindere C neaplicabil
Inflamabilitate neinflamabil
Presiunea de vapori 200C 6780 hPa
Densitatea relativa la 200C kg/dmc 1411
Solubilitatea in apa g/l 7,41
Este un produs cu
Proprietati oxidante
proprietati oxidante
10.1 Reactivitatea Acest produs este stabil in conditii normale de

manipulare si depozitare; activitatile care presupun
lucrul cu acest produs se vor desfasura in locuri special
amenajate, bine ventilate, ferite de caldura, lumina,
175
separat de substante inflamabile, combustibile sau/si

incompatibile.
10.2 Stabilitate chimica Se recomanda evitarea depozitarii produsului timp
indelungat la temperaturi mai mari de 400C.
10.3 Posibilitate de reactii periculoase Reactioneaza cu apa cu formare de acid clorhidric, prin
punerea in libertate a oxigenului; ca produs intermediar
se obtine acid hipocloros.
Reactia cu nemetale (sulf, fosfor, arsen, siliciu, bor s.a),
in conditii de temperatura scazuta are loc cu degajare
mare de caldura si lumina. Metalele usoare (sodiu,
potasiu, magneziu) reactioneaza cu clorul, formand
clorurile respective; reactia are loc cu incandescenta..
10.4 CondiŃii de evitat Evitati depozitarea tuburilor de clor in acelasi loc cu
tuburi ce contin substante incompatibile cu acesta:
hidrogen, acetilena, amoniac, oxigen – formeaza
amestecuri explozive.
Prin incalzire vaporii sai formeaza amestecuri explozive
cu hidrogenul.
Se interzice umplerea recipientilor peste valoarea
incarcaturii maxim admise.
10.5 Materiale incompatibile Incompatibilitati chimice: metale fin maruntite, materiale
organice, cauciuc, substante (arsenic, bor, benzen,
calciu, eter, bisulfura de carbon, glicerina, hidrocarburi),
substante inflamabile.
10.6 Produsi de descompunere Reactia cu unele substante organice si anorganice se
periculosi desfasoara cu degajare de caldura..
.
Toxicitatea acuta Provoaca iritatii severe asupra ochilor/pielii si este fatal
daca este inhalat.
LC50 / (ca si clor activ) oral = 1100 mg/kg corp, (hipoclorit
de sodiu ca si clor activ)
LD50/ inhalare/ sobolan = 0.65 mg/m3
LD50/ piele/ iepure = 20000 mg/kg corp (test efectuat pe
hipoclorit de sodiu sol. 12.5% clor activ)
Corodarea / iritarea pielii Produsul este iritant/coroziv pentru piele
Lezarea grava / iritarea ochilor Studiile privind toxicitatea acuta prin inhalare,
demonstreaza ca produsul are efecte iritante severe asupra
ochilor.
Solutiile de clor in apa formeaza acid hipocloros si/sau
hipoclorit, aceste solutii fiind deasemenea iritante pentru
ochi.
Contactul cu acest produs provoaca iritatii, arsuri ale
corneei, conjunctivite
Sensibilizarea pielii sau a cailor Se considera ca acest produs nu prezinta pericole privind
respiratorii sensibilizarea pielii sau a cailor respiratorii.
Mutagenitatea celulelor Se concluzioneaza ca acest produs nu prezinta proprietati
germinative mutagene/genotoxice
Cancerogenitatea Nu prezinta potential cancerigen
.
176

Toxicitate –teste de toxicitate acuta pentru organismele acvatice
LC50 /96h / pesti (apa dulce) = 0.06 mg/l
LC50 /96h / pesti (apa sarata) = 0.032 mg/l
NOEC (7 zile) /pesti (apa dulce) = 0.04 mg/l
LC50 /48 h/ daphnia magna (apa dulce) = 0.141 mg/l
NOEC (termen lung)/ daphnia magna (apa sarata) = 0.007 mg/l
IC50 (termen lung)/ alge (apa dulce) = 0.023 mg.
Degradare abiotica
Clorul este un compus cu reactivitate crescuta, care reactioneaza rapid in atmosfera, in sol si
cu substantele organice.
In apa clorul formeaza acid hipocloros si hipoclorit la nivele de pH existente in mediu.
Fiind un compus anorganic, nu este biodegadabil.
Potential de bioacumulare
Datorita solubilitatii crescute in apa si reactivitatii ridicate clorul nu este bioacumulabil sau
bioconcentrabil.
MOTORINA

Valoare limită de expunere ocupationala / OEL = 1000 mg/mc; termen de expunere 15
minute.
Valoare limită de expunere ocupationala / OEL = 700 mg/mc; termen de expunere 8 ore.
8.2 Controlul expunerii

8.2.1 Controlul expunerii profesionale
8.2.1(a) ProtecŃie respiratorie (căi respiratorii) În aer liber, când concentraŃia oxigenului este de
minim 18% se va folosi masca de gaze cu cartuş
filtrant (filtru de gaze AX) pentru vapori organici.
Când concentraŃia oxigenului este sub 18% se
va folosi un aparat izolant cu aer sau oxigen.
8.2.1(b) ProtecŃia mâinilor În cazul unui posibil contact cu mâinile, a se
purta mănuşi de protecŃie rezistente împotriva
pătrunderii lichidelor
Material: Nitril şi Fluoroelastomer
În practică, durata de utilizare a mănuşilor
recomandate pentru protecŃia împotriva
substanŃelor chimice poate fi mai redusă decât
timpul de străpungere determinat conform
normelor EN 374 datorită numărului mare de
factori de influenŃă (de exemplu temperatură,
sarcină mecanică).
8.2.1(c) ProtecŃia ochilor Se vor purta ochelari de protecŃie cu sticlă sau
ochelari de protecŃie chimică, conform
reglementărilor referitoare la protecŃia ochilor şi a
177
feŃei. Nu se vor purta lentile de contact la locul de

muncă.
8.2.1(d) ProtecŃia pielii În cazul pericolului de a intra în contact cu pielea
se va purta costum de protecŃie antistatic şi
rezistent la ardere.
8.2.2. Controlul expunerii mediului Se vor lua toate măsurile de prevenire a
scurgerilor accidentale de produs în timpul
manipulării, transportului, depozitării şi/sau
utilizării.
Dacă nu poate fi prevenită eliminarea produsului,
acesta trebuie absorbit la punctul de evacuare cu
evitarea oricărui pericol. Respectarea valorilor
limită cu privire la emisii, dacă este cazul,
asigurând o ventilaŃie cu evacuare a aerului
(dacă este necesar).
Se vor consulta prevederile de la SecŃiunea 6.
8.3 Alte informaŃii Se recomandă dotarea cu aparatură de măsură
şi control, asigurarea cu sisteme de ventilaŃie
pentru menŃinerea concentraŃiilor sub limitele
periculoase.

Aspect lichid vâscos
Culoare Galbena
Miros Specific produs petrolier
pH-ul neaplicabil
o
Temp. de aprindere C necunoscut
o
Inflamabilitate C > 55
Proprietati explozive %vol.
Limita minima explozivitate 0,6
Limita maxima explozivitate 6,5
Presiunea de vapori 200C <1 hPa
Coeficientul de partiŃie n- 3,9 - 6
octanol/apă
Vîscozitatea la 40oC mm2/s 2,0 ÷ 4,5
o
Temp.autoaprindere C > 200
10.0 Stabilitatea Produsul este stabil în condiŃii normale de

depozitare şi manipulare
10.1 CondiŃii de evitat - depozitarea în locuri fără o bună ventilaŃie;
- depozitarea în apropierea surselor de
căldură şi de aprindere;
- formarea electricităŃii statice
178
10.2 Materiale de evitat Acizi tari şi agenŃi oxidanŃi

10.3 Posibilitate de descompunere Arderea generează monoxid de carbon, dioxid de
periculoase carbon şi alte gaze periculoase
10.4 Alte informatii Nu suferă polimerizări
.
Efect acut LD50 (şobolan) > 5000 mg/kg
- prin înghiŃire Posibilă apariŃia stărilor de greaŃă, vomă şi diaree,
precum şi pericolul unei pneumonii cauzate de
factori chimici ca urmare a aspirării pe parcursul
ingerării sau în cazul vărsăturilor.
- prin inhalare LC50 (şobolan) = 4,6 mg/l, 4h
ConcentraŃiile foarte ridicate conduc la pierderea
cunoştinŃei după perioade foarte scurte de
acŃionare.
- prin piele LD50 (iepure) > 2000 mg/kg
Vaporii produsului în concentraŃieridicată pot
conduce la apariŃia unor iritaŃii ale pielii şi ale
mucoaselor (nas, faringe).
- alte căi Necunoscut
Efecte în cazul expunerii
repetate sau de lungă durată
- prin înghiŃire Se poate produce iritarea gastrointestinala, vomă,
diaree şi în cazuri severe depresia sistemului
nervos central.
- prin inhalare Prin inhalarea în exces a vaporilor se produce
iritarea tractului respirator, cefalee, ameŃeli, vomă,
şi pierderea coordonării mişcărilor în funcŃie de
concentraŃia şi durata expunerii.
- prin piele La expuneri îndelungate se produce o
hipersensibilizare a pielii, uscarea şi crăparea
acesteia, apariŃia unor dermatite.
- alte căi Necunoscut
Efect iritant
- piele Iritant .
- ochi Posibilă iritaŃie temporară
Efect narcotic Inhalarea în concentraŃii mari conduce la pierderea
cunoştinŃei chiar şi după perioade foarte scurte de
expunere.
Efecte specifice Posibil cancerigen (cancer de piele)
.
Toxicitate –date de toxicitate acuta pentru organismele acvatice
Peşti (Rainbow troat) LC50 (96h)= 51 mg/l;
Purici de apă (Daphnia magna) EC50 (48h)= 20÷210 mg/l;
Alge LC50= 2,6÷25 mg/l (72h); EC50 1,3 ÷ 1,42 mg/l.
Mobilitatea Scurgerile, deversările pot pătrunde în sol contaminând apa subterană. Produsul
se poate acumula în sedimente
179
PersistenŃa şi degradabilitatea - PotenŃialul substanŃei (componenŃilor) de a se

degrada
În aer se produce dispersia hidrocarburilor sub formă de vapori urmată de
fotodegradare. Nu hidrolizează în apă şi sol.
Potential de bioacumulare - Necunoscut.
III.C.4. Comportamentul fizic si chimic in conditii normale de utilizare

si/sau in conditii previzibile de accident
COMPORTAMENTUL FIZIC SI CHIMIC IN CONDITII NORMALE DE UTILIZARE
Formaldehida
Formaldehida este un gaz incolor, cu miros puternic, inflamabil, cu mare capacitate de
polimerizare in solutii apoase, efectele nocive asupra sanatatii umane fiind astazi bine
cunoscute si documentate stiintific. Formaldehida este inclusa in categoria substantelor din
clasa 2a (agent probabil carcinogen pentru om) de catre Agentia internationala pentru
cercetarea cancerului (IARC).
Formaldehida se gaseste in mediu atat ca rezultat al proceselor naturale cat si al
activitatii umane. In aerul atmosferic formaldehida este gasita in zonele industriale,
provenind din arderea incompleta a substantelor organice. Se gaseste si in emisiile
produse de traficul rutier si aerian. In aerul interior sursele sunt reprezentate de fumul
de tutun, mobilele si materialele de constructie continand rasini, de plastic si parchet,
vopsele, dezinfectanti, gaze rezultate in urma arderii combustibililor fosili pentru
incalzire si gatit, precum si din utilizarea ei ca agent de conservare si sterilizare.
Perceptia olfactiva si sensibilitatea la efectele iritante ale formaldehidei variaza in
functie de individ. Mirosul este perceput de la concentratii cuprinse intre 0,1 si 1 ppm.
Iritatia este resimttita la concentratii intre 1 si 3 ppm, se agraveaza rapid cu cresterea
concentratiei, iar majoritatea indivizilor nu pot tolera o expunere prelungita la 4-5 ppm.
La 10-20 ppm semnele de iritatie severa ale mucoaselor oculare si respiratorii apar
rapid dupa inceperea expunerii. Expunerea scurta la o concentratie mai mare de 50 ppm
poate duce la bronhospasm sever si leziuni caustice grave ale cailor respiratorii (edem
acut pulmonar, ulceratii traheale si bronsice).
Ingestia de formaldehida este urmata de tulburari digestive a caror gravitate depinde de
concentratia solutiei, la concentratii mari avand efecte caustice asupra mucoaselor digestive.
Intoxicatia sistemica cu formaldehida conduce la afectari organice multiple, cu citoliza
hepatica, coma, convulsii, tulburari cardiovasculare, hemoliza moderata si nefropatie
tubulara. Aplicatiile cutanate de formaldehida in solutie 1% sunt putin iritante. Solutiile
concentrate sunt caustice.
Studiile efectuate asupra persoanelor expuse profesional la formaldehida au pus in evidenta
o prevalenta crescuta a semnelor subiective de iritare a mucoaselor oculare si a cailor
respiratorii, o patologie respiratorie cronica si leziuni ale epiteliului nazal. Formaldehida
produce sensibilizari ale cailor aeriene si crize de astm dupa expuneri cronice la concentratii
relativ scazute, intalnite chiar si in afara mediului profesional. Formaldehida este
considerata agent probabil carcinogen pentru om (clasa 2A). Localizarile cancerelor sunt
variate: cavitate bucala, fose nazale, faringe, organe hematopoietice, creier, colon, prostata.
Efecte imediate :
180
- piele : provoaca , iritatii si dermatoze alergice care se manifesta prin inrosirea pielii iar in
cazuri extreme provoaca umflaturi.
- ochi : in cantitati mici sau timp scurt de expunere provoaca iritati, lacrimare si lezarea
mucoaselor oculare.
- inhalare:
la concentratii mici sau timp scurt de expunere provoaca iritarea cailor respiratorii,
ameteala, tuse si stari alergice.
la concentratii mari, sau la expunere indelungata provoaca intoxicatii, tulburari
nervoase, pierderea cunostiintei, pneumonii si edem pulmonar dupa cateva ore.
- inghitire:
in cantitati mici provoaca iritarea, inflamarea si ranirea tubului digestiv insotite de
dureri abdominale precum si stari de ameteala si lesin;
in cantitati mai mari provoaca moartea accidentatului
Efecte pe termen lung: slabirea vederii, afectiuni cronice ale cailor respiratorii
superioare, reducerea capacitatii respiratorii, alergie. Este considerat un potential
cancerigen.
Pericol pentru mediu
Pe sol, dupa diluare cu apa, formaldehida se solubilizeaza usor si la concentratii foarte mici
se biodegradeaza in cateva zile. La concentratii mari reprezinta un biocid.
Vaporii de formaldehida si de metanol sunt inflamabili si pot produce explozii in spatii inchise
si neaerisite, dupa acumulare. in caz de incendiu, focul este amplificat de prezenta lui
deoarece odata cu incalzirea solutiei creste presiunea de vapori.
Limita de explozie
- inferioara 7% vol. in aer
- superioara 73 % vol in aer
Alcoolul metilic
Metanolul est e un lichid mobil, volatil (p.f. 65ºC), cu miros si gust asemanator
etanolului,
d = 0,798, solubil in apa si solventi organici.
Metanolul patrunde in organism pe cale digestiva, respiratorie, secundar transcutanat. Dupa
patrundere se distribuie, datorita hidrosolubilitatii, in toate tesuturile si in special in lichidele
oculare (apos si vitros) care contin 99,7 % apa.
In ficat se oxideaza la formaldehida, dar aceasta trece in acid formic, ambii, metaboliti
hidrosolubili si mai toxici decit metanolul. Deci, toxicitatea metanolului se datoreaza in
special metabolitilor si mai putin lui insusi si este consecinta acidozei metabolice, a
anoxiei tisulare si a dereglarii unor metabolisme. Acidoza se datoreaza, partial acidului
formic, dar intervin si alti factori. Anoxia tisulara este consecinta inhibarii respiratiei
celulare prin complexarea, de catre acidul formic, a fierului din enzimele
oxidoreducatoare. Retina este deosebit de afectata, deoarece este foarte sensibila la
anoxie, iar patrunderea masiva a metanolului la acest nivel si metabolizarea locala
determina o concentratie maxima de metaboliti toxici. Totodata este afectat si nervul
optic, prin patrunderea formiatului, liposolubil. Ca urmare, apar leziuni degenerative in
celulele ganglionare ale retinei si in nervul optic, precum si tulburari circulatorii in
coroida. in afara de acidoza si afectare specifica oculara se inregistreaza si afectare
nervoasa, hepatica, renala, pulmonara, miocardica – unele determinate de hipoxie.
181
In intoxicatia acuta prin ingerare apar, dupa o perioada de latenta, tulburari digestive,
respiratorii, neuropsihice, cardiovasculare, apoi coma si moartea.
Intoxicatia acuta prin inhalare se exprima prin iritatia conjunctivelor si mucoasei respiratorii,
tulburari nervoase si oculare (orbirea definitiva este mai putin frecventa). in intoxicatia
cronica se observa fenomene iritative, nervoase, digestive, vizuale.
Indicatorul biologic de expunere este alcoolul metilic urinar cu limita de 6 mg/l.
Cai de expunere : piele, ochi, inhalare si inghitire.
Efecte imediate :
- piele: provoaca dermatoze la contactul cutanat prelungit, explicabil in special prin
distrugerea stratului cutanat lipoacid .
- ochi:
in cantitati mici sau timp scurt de expunere provoaca iritatii, lacrimare si lezarea
mucoaselor si a tesuturilor oculare.
in cantitati mari sau la expunere indelungata afecteaza conjuctiva si corneea,
provocand aparitia de conjuctivite, fotofobie si in cazuri grave chiar orbire;
Tulburarile vizuale apar la intoxicati, cel mai tarziu in a doua zi de evolutie. La inceput
vederea este neclara, incetosata apoi, apar fenomene de ingustare a campului vizual si
fotofobie. daca vederea nu se amelioreaza in timp de o saptamina este probabila agravarea
bolii pana la orbire.
Lezarea specifica a celulei retiniene a fost explicata prin tendinta toxicului de a se acumula in
tesuturile oculare.
- Inhalare:
Concentratiile mici si timpul scurt de expunere pot provoca iritarea mucoaselor nazale,
ameteli dureri de cap si dureri digestive .
La concentratii mari si o expunere indelungata pot apare intoxicatii acute care se
manifesta la inceput cu cefalee, astenie, stare generala rea. Aceste reactii dureaza
mai multe zile, dupa care apare starea de ameteala de tip depresiv. Situatia se poate
agrava cu frisoane, dureri frontale si abdominale si orbire progresiva. In cazul
inhalarilor masive si prelungite pot apare grave tulburari oculare, care in final duc la
orbire.
- inghitire:
in cantitati mici ( doza letala 50-75g ) provoaca intoxicatii grave, care, dupa o perioada
de latenta scurta, determina starea de betie insotita de ameteli, astenie si somnolenta.
De asemenea, apar greturi si dureri abdominale intense. Fata si buzele se
cianozeaza, pupilele se dilata si nu mai reactioneza la lumina, gura devine uscata,
apar transpiratii reci, tensiunea arteriala scade, respiratia devine greoaie, apar
fenomene nervoase, confuzie mintala si fenomene depresive.
-In cantitati mai mari produce moartea accidentatului. Moartea survine prin paralizie
respiratorie , mai rar prin insuficienta renala .
Efecte pe termen lung: Slabirea vederii, intoxicatii cronice ale ficatului, rinichilor si
pancreasului, inflamarea cronica a cailor respiratorii, afectiuni ale sistemului nervos
central.
Fenolul
182
Este o substanta solida cristalina, cu miros patrunzator si gust caustic, higroscopic,

degaja vapori chiar la temperatura obisnuite, putin solubil in apa, solubil in alcool, eter si
cloroform.
Fenolul patrunde in organism pe cale respiratorie, prin piele si prin tractul digestiv.
Fenolul este in primul rand un toxic pentru centrii nervosi superiori.
Asupra tegumentelor are o actiune iritanta puternica putind produce o gama intreaga de
leziuni: eczema, inflamatie, papilom, necroza si gangrena.
Intoxicatiile cronice cu fenol nu sunt foarte frecvente, acestea manifestindu-se prin
tulburari digestive, nervoase, respiratorii si uneori cu eruptii sau prurit cutanat.
Indicatorul biologic de expunere il reprezinta fenolii totali urinari care au limita biologica
tolerabila de 50 mg/l.
Istoricul expunerii umane la fenoli este amplu. Fenolul era utilizat ca antiseptic in
chirurgie. Efectele atribuite expunerii cronice la fenoli includ anorexie, scaderea
progresiva in greutate, diaree, dureri de cap, vertij, salivatie, precum si o coloratie
inchisa a urinii.
Methemoglobinemia si anemia hemolitica, precum si leziunile hepatice au fost de
asemenea, semnalate in urma expunerii umane la fenoli. Contactul cutanat direct cu
fenolii are ca efect aparitia iritatiilor si necrozelor tegumentare.
Din pacate, dozele care au condus la aparitia acestor efecte nu sunt bine definite, iar
rapoartele care descriu aceste efecte nu sunt riguroase. Expunerea umana la nivele
scazute ale concentratiei fenolului, este larg raspandita, intrucat fenolul este un
constituent al multor produse de consum, cum sunt apa de gura, solutii pentru gargara,
dropsuri, expectorante si unguente.
Fenolul este un produs al metabolismului proteic, fiind de asemenea un metabolit al
benzenului. in cazul persoanelor care nu sunt expuse la fenol sau benzen, concentratia
fenolului in urina nu depaseste, in general, 20 mg/L, si inregistreaza cel mai adesea
valori sub 10 mg/L.
Fenolul este absorbit la nivel pulmonar, la nivelul tractului gastrointestinal si la nivel
cutanat. Un studiu care a examinat absorbtia vaporilor de fenol prin piele indica faptul
ca fenolul se absoarbe cu usurinta la nivel cutanat, iar absorbtia cutanata este
considerata calea primara de expunere pentru fenolul in stare gazoasa, lichida sau
solida. Conjugarea fenolului cu acidul glucuronic si conjugarea cu sulfat sunt caile
principale de metabolizare. Conjugarea se petrece cu predilectie la nivel pulmonar, al
tractului gastrointestinal, la nivel hepatic si renal. Pielea are un potential relativ scazut
de detoxifiere a fenolului. Prin urmare, absorbtia fenolului la nivel cutanat reprezinta
pericolul cel mai insemnat, deoarece
fenolul traverseaza cu usurinta bariera cutanata. Expunerea animalelor la doze mari de
fenol conduce la efecte neurologice cum sunt tremur muscular si pierderea coordonarii.
Alte efecte consemnate la animalele expuse la fenol includ scaderea numarului
hematiilor, scaderea ratei de crestere in greutate, precum si necroza si inflamatia
tegumentului ca urmare a aplicarii directe. Expunerea animalelor gestante la fenol (in
doze care au condus la instalarea efectelor toxice la mama, incluzand wheezing si
scaderea ratei de crestere in greutate), a avut ca efect scaderea numarului de nascuti
vii si greutatea scazuta la nastere. Nu se cunosc efectele produse de fenol asupra
functiei reproductive sau asupra dezvoltarii la om.
Studiile au evidentiat faptul ca fenolul (20% in acetona) s-a comportat ca un promotor al
cancerului in urma expunerii tegumentare. Studiile in vitro au aratat ca fenolul poate cauza
183
aberatii cromozomiale in celulele mamiferelor. Nu exista insa, dovezi suficiente in ceea ce

priveste implicarea fenolului in aparitia cancerului la subiectii umani.
EFECTELE NOCIVE ALE POLUANTILOR CE POT APAREA ÎN CAZUL UNUI ACCIDENT
1. Factorul de mediu aer

Noxele de interes: – metanol; formaldehida; oxizi de sulf; oxizi de azot;monoxid de
carbon;pulberi;acid clorhidric.
Compusii chimici din emisiile poluante actioneaza diferit, prin mecanisme diferite asupra
omului – personalul unitatii, populatia din vecinatate.
Caracterizarea toxicologica a noxelor investigate in studiu s-a efectuat, in special, pe factorul
de mediu aer, tinand cont de actiunea asupra starii de sanatate a personalului si a populatiei
din zona, dar si a efectelor asupra factorilor de mediu si a bunurilor materiale.
Poluarea atmosferei se defineste ca: prezenta in atmosfera a unor substante care in functie
de natura, concentratie si timp de actiune afecteaza sanatatea, genereaza disconfort si/sau
altereaza mediul. Din definitie reiese ca se au in vedere atat unii dintre constituientii normali
ai aerului care pot fi considerati poluanti in cazul in care se gasesc in alte concentratii decat
cele normale, cat si alte substante in afara constituientilor normali ai aerului.
Actiunea factorilor de mediu asupra organismului uman si sanatatii populatiei poate imbraca
mai multe forme, in cazul unor poluari masive si cumulate. Astfel, niveluri foarte ridicate sau
de mare intensitate dau nastere la actiune acuta sau imediata in care reactiile organismului
apar rapid.
Cel mai frecvent actiunea factorilor de mediu se desfasoara la niveluri de intensitate redusa,
ceea ce determina o actiune cronica sau de lunga durata, ce necesita perioade lungi de timp
pentru a produce in starea de sanatate modificari decelabile si uneori pot scapa de vigilenta
cadrelor sanitare.In fine, actiunea factorilor de mediu poate sa se exercite nu asupra
populatiei expuse, ci asupra descendentilor acesteia determinand fie efecte ereditare
transmisibile, fie modificari congenitale.
• SOX este un gaz cu miros inecacios si mai greu decat aerul. Este un reducator
care poate oxida formand SO 3, in prezenta catalizatorului sau a radiatiilor solare,
rezultand in atmosfera acid sulfuric si/sau sulfati. Actioneaza asupra plantelor
producand necrozante. Asupra oamenilor actioneaza ca iritant al aparatului respirator
(rinofaringite cronice, tuse, dispnee la efort), conducand si la conjuctivita, stomatite,
gingivoragii, alterarea gustului si mirosului, tulburari de tipul asteno – vegetativ, iar la
concentratii de 1,5 mg/mc produce moartea in ½ ÷ 1 h, concentratia maxima admisa
fiind de 0,02 mg/mc. Absorbtia SO 2 si a
aerosolilor de acid sulfuric se face pe cale respiratorie. Cand se inhaleaza si aerosoli de
acid sulfuric, apar carii dentare si actiuni caustice asupra ochilor. Oxizii sulfului, ce apar
in aer din diferite procese industriale, au un grad mare de solubilitate, produc iritatii ale
cailor respiratorii ce se traduc prin salivatie, expectoratie, spasme si dificultati in
respiratie, care permanentizate duc la aparitia bronsitei cronice.
• HCl provoaca coroziunea metalelor. In stare concentrata, provoaca eritem si chiar

arsuri de culoare cenusie – albicioasa. Vaporii iritanta caile respiratorii si corodeaza dintii.
184
Acidul clorhidric in stare de vapori este un iritant al mucoaselor, in special al ochilor si cailor
respiratorii. Doza letala este de 15 ÷ 20 mg/mc.
• Aldehida formica exercita o actiune iritanta si necrozanta asupra pielii si mucoaselor,

datorita reactiei cu grupele aminice din protide, pe care le coaguleaza. Este recunoscuta
actiunea sa antiplasmatica, precum si actiunea sa asupra sistemului nervos central, cu
precadere asupra talamusului, la concentratii de 7 mg/mc. Mirosul neplacut de aldehida
formica poate fi perceput in concentratii minime de 0,2 mg/mc.
• Oxidul de azot si (mai ales) dioxidul de azot pot provoca accidente, stiut fiid ca
in aer oxidul trece la dioxid.
Acesti oxizi sunt iritati ai mucoaselor, in special ai mucoaselor cailor respiratorii, la
nivelul carora pot provoca edem acut. Oxizii de azot sunt methemoglobinizati.
Intoxicatia supraacuta, rezultata din inhalarea concetratiilor mari de oxizi (500 ÷ 5.000
ppm), conduce la moarte in cateva secunde, fie prin atigerea directa a centrului
respirator, fie prin sincopa reflexa, provocata de agresiunea brutala a aparatului
respirator.
Ca urmare a inhalarii unor concetratii de 100 ÷ 300 ppm, produce iritatia cailor respiratorii
superioare cu tuse si iritatie a mucoasei oculare. Aceasta stare este urmata de o perioada de
liniste inselatoare, care poate dura 2 ÷ 8 h, dupa care apar simptome grave: rau general
nedefinit, sete mare, dispnee, tuse, expctoratii, mucoasa rosie sau galben – roz, cianoza,
puls accelerat, neregulat, tesiune arteriala scazuta, sangele devine de culoare negricioasa.
Asfixierea progreseaza rapid, victima are transpiratii reci, urmand coma si colapsul
cardiac.
In intoxicatia acuta, nu se observa, in general, decese tardive. Bolnavii, care rezista la
criza de edem, supravietuiesc.
Inhalat pe durata mare, bioxidul de azot provoaca: dureri de cap, insomie, ulcerul
nasului si gurii, anorexie, dispepsie, eroziune dentara, slabiciune, bronsita cronica,
emfizem.
• Oxidul de carbon este o noxa deosebit de importanta pentru faptul ca este foarte des
intalnita, cat si pentru faptul ca produce forme grave de intoxicatie.
Actiunea oxidului de carbon se manifesta prin blocare, adica complexarea hemoglobinei
(pigment rosu din globulele rosii) si formarea carboxihemoglobinei dupa reactia:
CO + Hb COHb
In acest fel, oxihemoglobina devine inapta pentru transportul oxigenului in organism. Se
impiedica astfel oxidarea hemoglobinei la oxihemoglobina:
O 2 + Hb O 2Hb
Carboxihemoglobina este o substanta nedisociata la nivel celular, avand constanta de

echilibru de aproximativ 210 ori mai mica decat oxihemoglobina, hemoglobina avand o
afinitate mai mare pentru CO decat O2.
In aer existand aproximativ 21% O 2 este suficienta o concentratie de 0,1% oxid de
carbon in aer pentru a se obtine cantitati egale de oxihemoglobina si
185
carboxihemoglobina; deci, se blocheaza 50% din hemoglobina, situatie care reprezinta o

stare grava de intoxicatie.
Atat oxigenul cat si oxidul de carbon se leaga covalent cu atomul de fier bivalent al
moleculei de hemoglobina. O molecula de hemoglobina fixeaza 4 molecule de CO.
Fenomenele toxice provocate sunt, in general, cele de anoxemie (lipsa de oxigen). Spre
deosebire de alte anoxemii, in care tensiunea partiala a oxigenului in plasma sangelui
arterial are rol important, in anoxemia carbonica, tensiunea partiala a oxigenului in
sangele arterial ramane normala.
Aceasta face ca centrul respirator in anoxemia oxicarbonica sa nu fie excitat si in
consecinta frecventa respiratorie sa nu sufere modificari.
Anoxemia oxicarbonica prezinta un tablou de afectiuni cu predominanta circulatorie.
Aceasta se explica prin faptul ca miocardul, ca tesut foarte activ (lipsit de mioglobina in
care sa fie inmagazinat oxigen), este printre primele tesuturi care sufera din lipsa de
oxigen. Fenomenele de sincopa in intoxicatia cu CO sunt mai frecvente si mai grave cu
cat activitatea fizica este mai intensa.
Cel mai sensibil la insuficienta de oxigen si cel mai usor vulnerabil este tesutul cerebral;
creste permeabilitatea capilarelor si tesutului cerebral, precum si tensiunea
intracraniana.
Oxigenul legat de hemoglobina (oxihemoglobina), in prezenta carboxi-hemoglobinei, este
mult mai stabil, ceea ce face ca cedarea sa tesuturilor sa fie redusa, la trecerea sangelui prin
capilare.
Este posibil ca scaderea labilitatii oxihemoglobinei la nivelul tesuturilor sa fie cauzata si de
tulburari in functia unor enzime, care catalizeaza disocierea acesteia in oxigen si
hemoglobina la nivelul tesuturilor. Acest mecanism fiziologic explica discrepanta dintre
fenomenele clinice la o intoxicatie cu CO si la anoxemia de acelasi grad, dar avand o alta
cauza. Ca si in cazul anxemiilor provocate de cauze de alta natura, are loc o scadere a
rezervei alcaline dupa instalarea acidozei, ca urmare a scaderii hemoglobinei si a cresterii
acidului lactic.
Reducerea CO din aer este in functie de:
- concentratia CO din aer;
- durata inhalarii.
Raportul cantitativ intre carboxihemoglobina sanguina si hemoglobina (oxihemoglobina) se
numeste coeficient de intoxicatie cu CO si se exprima in procente.
Carboxihemoglobina fiind un produs stabil, eliminarea de CO este mult mai lenta decat
retinerea. in afara de acesti factori principali, influenteaza o serie de factori secundari
individuali si de mediu.
Printre factorii individuali, sunt:
- varsta;
- sexul (femeile suporta mai usor CO decat barbatii; femeile gravide il suporta insa mai
greu);
- diverse afectiuni ale organismului (capacitatea sangelui de a se imbogatii in oxigen),
cum sunt afectiunile care restrang capacitatea respiratiei artificiale (tuberculoza, silicoza)
si cele care restrang activitatea circulatorie si altereaza compozitia sangelui (anemie,
insuficienta cardiaca, arteroscleroza).
Printre factorii de mediu mentionam:
- microclimatul (temperatura, umiditatea, presiunea);
186
- existenta in aer, alaturi de CO, a altor substante nocive, care pot marii
capacitatea de actiune a CO.
Intoxicatia acuta se manifesta prin senzatia de tensiune si pulsatii in tample, ameteli,
zgomot in urechi, oboseala.
Pielea prezinta – de obicei – o coloratie rosie – violacee (culoarea
carboxihemoglobinei).
Intr-o faza avansata de intoxicatie, apar greturi, varsaturi, ameteli, pierderea cunostintei.
In cazul concentratiilor mari de CO aceste simptome se pot dezvolta fulgerator,
provocand moartea in cateva minute.
Se inregistreaza tulburari vizuale privind campul vizual si perceperea culorilor.
In metabolism, apar unele modificari, printre care: cresterea in sange a continutului de
zahar si a acidului lactic, scaderea rezervelor alcaline, leucocitoza.
Ca sechele ale intoxicatiei acute, se pot inregistra afectiuni ale glandei tiroide, ale
rinichilor, precum si tulburari gastrointestinale.
In cazul alimentatiei insuficiente si necomplete, intoxicatia acuta, complicatiile, precum
si sechelele se intensifica.
Persistenta oxicarboniei in intoxicatia cronica, timp indelungat se explica prin faptul ca –
in prima faza – hemoglobina isi deschide inelul tetrapirolic, transformandu-se in
pseudohemoglobina si ca fierul din pseudohemoglobina ar lega CO mai puternic decat
fierul din hemoglobina.
Simptomele sunt constituite din: astenie, cefalee si vertije, ca urmare a unei indelungate
si repetate expuneri la CO.
Astenia este simptomul cel mai des intalnit si se caracterizeaza prin oboseala, apatie
intelectuala, uneori impotenta sexuala, desi conditia fizica este buna in general.
Cefaleea este un simptom tenace si rebel, cu localizari frontale, occipitale; poate, de
asemenea, afecta intreaga calota craniana.
Vertijul este insotit de sincopa, insa se intalneste rar.
Aceasta triada simptomatica nu este prezenta in toate cazurile si chiar daca ar fi
prezenta nu inseamna neaparat o intoxicatie cu CO, dar faptul ca mediul este incarcat
cu CO, acesta constituie un martor la stabilirea diagnosticului.
Pe langa aceste simptome, pot fi intalnite si altele, printre care:
- tulburari digestive (greturi, varsaturi);
- tulburari auditive (zgomote in urechi);
- tulburari de vedere (licariri in fata ochilor);
- tulburari nervoase (iritabilitate);
- tulburari cardiace (palpitatii, dureri precordiale);
- modificari sanguine (poliglobulie).
2. Poluanti ai apelor ce pot apare în timpul accidentelor

Substante organice: metanol, formaldehida, metilal, fenol
Aceste substante patrund in reteaua de canalizare, ajungand in statia de epurare. In general
instalatiile si depozitele au cuve de retentie cu sisteme de blocare a scurgerilor, rigole de
colectare, care impiedica patrunderea substantlor deversate in reteaua de canalizare. Pentru
a nu perturba procesul de epurare, deversarile accidentale in cantitate mare vor fi
dirijate in bazine de stocare, urmand a fi introduse in procesul de epurare, in cantitati
mici. Pentru fenol sunt luate masuri speciale de a nu patrunde în reteaua de canalizare
Amoniac – sub forma ionului amoniu
187
Este o substanta periculoasa pentru mediul acvatic, patrunderea în statia de epurare este
periculoasa. Depozitul de amoniac este prevazut cu cuva de retentie, rampa este prevazuta
cu rigole.
Cloruri
Clorurile sunt substante anorganice. Cantitatea de cloruri nu se schimba la trecerea
apei uzate prin instalatiile de epurare.
La concentratii de peste 500 ÷ 700 mg/l, prezenta clorurilor se face resimtita pe cale
organoleptica.
In contact cu betoanele, clorurile existente in apa intra in reactie cu carbonatul de
calciu, formand clorura de calciu. Din aceasta cauza, apele cu continut ridicat de cloruri
pot avea influenta asupra betoanelor.
Aciditatea
Aciditatea apei reprezinta suma concentratiilor de hidrogen corespunzator anionilor
sulfatilor, clorurilor si nitratilor. Aciditatea crescuta poate conduce la coroziunea
conductelor. Pe amplasament exista sisteme de captare a scurgerilor acide si de
neutralizare a lor.
Efectele nocive ale poluantilor apelor uzate

Aparitia poluantilor in concentratii ridicate in statia de epurare pot avea efecte asupra
starii de sanatate, in special la personalul angajat
Aparitia gazelor si vaporilor otravitori pot conduce la asxfixieri sau otraviri, arsuri sau
explozii. Asfixierea cu gaze poate avea loc prin reactii chimica (oxid de carbon) sau prin
inlocuirea oxigenului din atmosfera respectiva, acestea provocand lipsa de oxigen.
3. Poluanti pentru sol si vegetatie

In functie de originea si modul in care poluantii ajung pe vegetatie si sol, efectele sunt diferite
si de aceea se prezinta separat, in fuctie de sursa.
Pot exista doua situatii:
▪ pentru scurgerile accidentale pe sol, manipulari defectuoase, fisuri, neetanseitati la flanse,
depozitare necorespunzatoare – modificarea proprietatilor fizice, chimice si biologice ale
solului;
▪ contactul cu precipitatiile acide – dizolvarea tesuturilor protectoare ale epidermelor,
depuneri pe frunze si sol – obturarea celulelor stomatice si inhibarea schimbului de gaze,
exces de metale cu blocarea situsurilor absorbante ale radacinilor si modificari in
ultrastructura celulara, scurgeri pe sol – asfixierea sistemului radicular si cresterea presiunii
osmotice.
Efectele nocive ale poluarii solului

Cantitatea in care substantele deversate sunt raspandite in sol, insa, poata fi variabila
de la un sol la altul.
Poluarea industriala cu substante toxice creeaza premiza trecerii acestora in apele
subterane sau de suprafata, ca si in culturile vegetale cu influente inca neestimate
asupra sanatatii populatiei.
Efectele asupra biodiversitatii
188
Un accident major, respectiv raspandirea in aer de substante periculoase poate afecta

speciile de pasari si animale surprinse in zona de deplasare a norului toxic.
III.D. Descrierea cerintelor de siguranta in functionare si

fiabilitate la proiectarea, constructia, exploatarea si intretinerea
oricarei instalatii, unitati de stocare, echipament si infrastructura
legata de exploatarea acesteia si care prezinta pericole de
accidente majore in interiorul obiectivului
III.D.1. Sisteme caracteristice de securitate
Instalatiile sunt prevazute cu aparatura de masura, control si reglare. La aparatele
indicatoare valoarea parametrului masurat se citeste local iar aparatele inregistratore sunt
dispuse in camere de comandã. Aparatele de semnalizare au rolul de a avertiza optic sau
acustic la tabloul local sau camera de comandã depasirea valorilor normale de functionare a
parametrilor controlati.
1. INSTALATIA METANOL IV
Sistemele de securitate sunt prezentate in documentul - IDENTIFICAREA PERICOLELOR -
METODOLOGIA HAZOP, cod PO – MI – 63 – F02 - Nod: H 1.1., H 1.2, H 1.3., H 1.4., H
1.5., H 1.6., H1.7. GeneralităŃi
Pentru depozite si rampe CF, Sistemele de securitate sunt prezentate in documentele

IDENTIFICAREA PERICOLELOR - METODOLOGIA LISTEI DE VERIFICARE , cod PO –
MI – 63 – F01
L 1. 2. Depozitul intermediar Metanol IV
L 1.3. Depozitul R 5000. Rampa de încărcare – descărcare
Metanol I.
2. INSTALATIE METANOL III

METODOLOGIA HAZOP , cod PO – MI – 63 – F02 - Nod: H 2.1., H 2.2., H 2.3. GeneralitaŃi.
INSTALATIILE FORMALDEHIDÃ (III si IV)

METODOLOGIA HAZOP, cod PO – MI – 63 – F02 - Nod: H 3.1., H 3.2. GeneralităŃi
Pentru depozite, Sistemele de securitate sunt prezentate in documentele IDENTIFICAREA

PERICOLELOR - METODOLOGIA LISTEI DE VERIFICARE , cod PO – MI – 63 – F01
L 3.1. Depozit formaldehidă
L 3.3. Depozit metanol CPR Răşini
1. Instalatie Metilal (dimetoximetan)

Sistemele de securitate sunt prezentate in Lista IRS
189
2. Rasini
Sistemele de securitate sunt prezentate in Lista IRS
3. Pentru alte depozite

Pentru depozite si rampe CF, Sistemele de securitate sunt prezentate in documentele
IDENTIFICAREA PERICOLELOR - METODOLOGIA LISTEI DE VERIFICARE , cod PO –
MI – 63 – F01
L 4. Magazie depozitare butelii clor, instalaŃia de
clorinare
L 5. Depozit butelii de oxigen
L 6. Rezervoare oleum
L 7. Rezervor motorină
L8 Magazie butelii de acetilenă
L9 Depozit fenol
190
IV. IDENTIFICAREA SI ANALIZA RISCURILOR DE

ACCIDENTE MAJORE SI METODELE DE PREVENIRE
IV.A. DESCRIEREA SCENARIILOR POSIBILE DE ACCIDENTE MAJORE.
PROBABILITATEA PRODUCERII SAU CONDITIILE IN CARE ACESTEA SE
PRODUC,INCLUSIV UN REZUMAT AL EVENIMENTELOR CARE POT JUCA UN
ROL IN DECLANSAREA ORICARUIA DINTRE ACESTE SCENARII,FIE ACESTE
CAUZE SUNT INTERNE SAU EXTERNE PENTRU INSTALATIE SI METODE DE
PREVENIRE
IV.A.1 DEFINITIA RISCULUI SI CUANTIFICAREA ACESTUIA
IV.A.1.1 Riscul si controlul riscului
Riscul este probabilitatea ca un efect negativ sa se produca intr-o anumita perioada de timp
si /sau in anumite circumstante. Riscul este estimarea matematica a probabilitatii producerii
de pierderi umane si pagube materiale pe o perioada de referinta, intr-o zona data, pentru un
anumit tip de dezastru. Riscul este definit ca produsul dintre probabilitatea de producere a
fenomenului generator de pierderi umane sau pagube materiale si valoarea pagubelor
produse.
Pericolul sau hazardul este proprietatea intrinseca a unei substante periculoase sau a unei
situatii fizice cu potential de a induce efecte negative asupra sanatatii populatiei si/sau
mediului.
Pentru acele pericole considerate cu potential pentru un accident major este necesar sa
demonstram ca riscul este controlat in mod adecvat. Acest proces este cunoscut sub
numele de controlul riscului si implica:
• evaluarea riscului
• reducerea riscului
• planificarea raspunsului in caz de urgenta
Controlul riscului este un proces iterativ care se realizeaza astfel:
− se efectueaza o evaluare a riscului
− riscul se considera acceptabil sau inacceptabil
− daca este inacceptabil, atunci sunt necesare masuri de reducere a riscului si de
reactie in caz de urgenta
− dupa implementarea masurilor este necesar sa se reevalueze riscul
Evaluarea riscului
Evaluarea riscului este procesul general de identificare a pericolelor, de evaluare a
probabilitatii existentei si a consecintelor probabile (riscul asociat cu pericolul).
Clasificarea pericolelor este un element fundamental in evaluarea riscului de a produce
accidente majore, pentru ca in acest mod sunt luate in considerare doar acele pericole
cu potential de accident major
191
Reducerea riscului la cel mai scazut nivel posibil - aceasta este politica si obiectivele
sistemului de management al securitatii
Planificarea raspunsului in caz de urgenta

Pentru toate situatiile de urgenta, la nivelul obiectivului exista:
- Planul de urgenta interna
- Planul de interventie in caz de incendiu.
Exista o intrepatrundere intre aceste doua planuri, deoarece orice incendiu nestapanit se
poate generaliza conducand la un accident major.
Structura actiunilor de raspuns in cazurile de urgenta este prezentata in Viromet in Planurile
de Urgenta Interna elaborat la nivel de companie.
IV.A.1.2. Pericolele generale ce pot fi luate in considerare la stabilirea scenariilor
Pericolele luate in considerare la stabilirea scenariilor pot fi:

- naturale
- tehnologice
- biologice
Pericole naturale
Se refera la evenimente cauzate de fenomene meteo periculoase, respectiv ploi, ninsori
abundente, variatii de temperatura (înghet, seceta, canicula), furtuni si fenomene distructive
de origine geologica, respectiv cutremure, alunecari si prabusiri de teren. Desi aparitia celor
mai multe riscuri naturale nu poate fi împiedicata, efectele acestora pot fi reduse printr-o
gestionare corecta a situatiei la nivel local, regional, central.
Pericole tehnologice
Pericolele tehnologice cuprind totalitatea evenimentelor negative care au drept cauza
depasirea masurilor de siguranta impuse de reglementari, ca urmare a unor actiuni umane
voluntare sau involuntare, defectiunilor componentelor sistemelor tehnice, esecul sistemelor
de protectie. Riscul tehnologic, spre deosebire de cel natural, poate fi controlat si redus,
necesitând un management elaborat si personalizat pe fiecare categorie în parte.
Dintre evenimentele generatoare de situatii de urgenta pot fi mentionate:
a) accidente în industrie;
b) accidente de transport;
c) accidente nucleare;
d) prabusirea de constructii, instalatii sau amenajari;
e) esecul utilitatilor publice – avarii;
f) caderi de obiecte din atmosfera sau din cosmos;
g) periclitare intentionata
Pericole biologice
Pericolele biologice se refera la urmarile negative asupra colectivitatilor de oameni, animale
si asupra plantelor, cauzate de îmbolnaviri sau de alte evenimente în relatie cu sanatatea si
care afecteaza un numar neobisnuit de mare de indivizi. Evenimentele generatoare de situatii
de urgenta sunt:
a) epidemii;
192
b) epizootii;
c) zoonoze.
Pericolul de incendiu
Este cel mai frecvent risc, producerea lui fiind o situatie de urgenta de tip special, care
afecteaza constructii, instalatii, amenajari, paduri, mijloace de transport, culturi agricole, etc.
Acest risc reprezinta o cerinta esentiala de proiectare a constructiilor. Abordarea tehnica a
securitatii la incendiu consta în aplicarea unor principii tehnice si metode specifice de calcul
pentru a evalua nivelul minim de protectie si pentru a proiecta si calcula masurile de
siguranta necesare.
Incendiul este socotit un risc de gravitate mica, dar frecventa manifestarii îi confera un efect
cumulat.
(Referinte bibliografice: Strategia Nationala de Prevenire a Situatiilor de Urgenta).
INCENDIUL
Notiunea de ,,incendiu,, este tehnica legata de ceea ce determina arderea unui material.
Arderea este reactia unui material combustibil in contact cu oxigenul, fenomen ce are loc cu
degajare de caldura si este insotit, in general de emisie de flacari si fum.
Procesul de ardere nu poate avea loc decat daca sunt indeplinite simultan conditiile:
- prezenta combustibilului-care sa arda in prezenta focului sau a temperaturilor ridicate;
- prezenta substantelor care intretin arderea-oxigenul din aer;
- existenta unei surse de foc;
Pentru ca un proces de ardere sa fie considerat un incendiu sunt necesare trei elemente:
─ existenta unei arderi scapate de sub control ;
─ producerea de pagube materiale in urma arderii;
─ necesitatea interventiei printr-o actiune de stingere pentru intreruperea si lichidarea
arderii.
Incendiul este deci o ardere declansata cu sau fara voia omului, scapata de sub control, in urma
careia se produc pagube materiale si pentru a carei intrerupere si lichidare este necesara
interventia printr-o actiune de stingere.
EXPLOZIA
Nu toate scaparile de substante inflamabile sau explozive produc explozii, intrucat pentru
producerea acestui fenomen deosebit de periculos, este necesar sa fie indeplinite simultan
urmatoarele conditii:
- gazele scapate sa formeze cu aerul un amestec cu un inalt grad de omogenitate si
dispersie;
- concentratia amestecului gaze - aer sa se afle intre limitele de explozie;
- sa existe o cantitate periculoasa de amestec si
- sa existe o sursa eficienta de aprindere.
Existenta acestor factori determina pericolul de explozie si pentru a evita producerea
acesteia, se vor influenta convenabil acesti factori.
CAUZELE producerii de incendii-explozii pot fi:

a. obiective-generate de calamitati naturale;
b. subiective-generate de nerespectarea:
- instructiunilor de lucru, a parametrilor tehnologici de exploatare a utilajelor si
echipamentelor tehnologice;
193
- graficelor de intretinere, revizii si reparatii curente a utilajelor, echipamentelor

tehnologice, a instalatiior electrice si de interventie la incendii;
- prescriptiilor tehnice privind verificarea la scadenta a conductelor, recipientelor
tehnolgice, echipamentelor si instalatiilor electrice, de automatizare precum si a
echipamentelor de prevenire a incendiilor;
- instructiuniilor de prevenire a incendiilor privind fumatul si lucrul cu foc deschis, a
procedurilor pentru depozitarea materialelor si deseurilor combustibile, a masurilor
generale si specifice locurilor de munca;
- normelor de SSM si SU;
- regulamentului de ordine interioara;
c.erori umane-generate de oboseala, stres;
d.erori de proiectare si / sau executie.
Catastrofe
Riscul unor catastrofe nu tine de masurile de siguranta luate in intreprindere, si se
manifesta cu o probabilitate foarte redusa.
Caderea de obiecte din atmosfera, risc particularizat printr-un accident aviatic, ar putea fi luat
in considerare la stabilirea scenariilor necesare planificarii pentru protectia impotriva
catastrofelor.
Situatia pe amplasamentul S.C. VIROMET S.A.
Pericole naturale – inundatii, cutremur, tornade, furtuni:

- amplasamentul obiectivului nu este expus riscului de inundatii;
- elementele constructive au fost proiectate tinând seama de cerintele legislative
privind gradul de seismicitate a zonei;
- terenul este stabil, nu sunt pericole de alunecari.
Un seism de amplitudine mare ar putea periclita:
- etansarea legaturilor conductelor la utilaje, fapt care ar avea drept consecinta
scurgeri de substante periculoase .
- întreruperea alimentarii cu energie electrica, întreruperea unor sectoare de
productie.
În acest caz masurile de interventie trebuie dirijate catre reducerea riscurilor unor incendii
(conform Planului de interventie în caz de incendiu) prin:
- întreruperea activitatii de productie în conditii de siguranta, cu accent pe
utilajele cu conditionari la scoaterea din functiune;
- întreruperea alimentarii cu energie electrica, cu gaze naturale, cu propan,
amoniac, metanol;
- interventia pentru localizarea si lichidarea incendiilor cu mijloace initiale din
dotare (stingatoare portabile, stingatoare transportabile si hidranti interiori;
- protectia si racirea elementelor de constructie în vederea pastrarii capacitatii
portante a acestora.
Societatea detine Planul de aparare impotriva inundatiilor, gheŃurilor şi accidentelor la
construcŃiile hidrotehnice, avizat de conducerea societatii si ISU Brasov.
Pericolul de incendiu si explozie
Incendiile prin extindere pot declansa un accident major.
194
Factorii care determina potentialul de incendiu si explozie sunt:
1) Caracteristicile periculoase ale substantelor implicate

Pentru aceasta trebuie cunoscute urmatoarele:
Influenta gradului de dispersie
Greutatea specifica a gazelor si modul in care ele scapa in atmosfera din conducte sau
echipamente, influenteaza dispersia si omogenitatea amestecului.
In momentul scaparii, in functie de viteza de iesire, gazele se disperseaza neomogen. Prin
instalatiile de ventilatie si actionare cu abur, sau apa pulverizata, dispersia se mareste,
indepartand posibilitatea de producere a exploziei.
Concentratia amestecului
Explozia devine posibila in cazul in care concentratia in aer a gazului scapat se afla intre
limitele de explozie. Reducerea concentratiei sub LIE (Limita Inferioara de Explozie), se
poate realiza ca si in cazul anterior.
Cantitatea de amestec exploziv
Cantitatea periculoasa de amestec exploziv, conform "Indreptarului Departamental de
zonare" al MIP 1987, pentru spatii inchise, este de 10 dm3 (10 litri).
2) Sursele de aprindere
Sursele de aprindere se clasifica, dupa natura lor, in urmatoarele grupe:
- surse de aprindere cu flacara: flacara de chibrit, bricheta, lumanare, aparat de
taiere, lipire, sudura oxiacetilenica;
- surse de aprindere de natura termica: tigara, becuri incandescente, brocuri de
sudura si particule incandescente, instalatii de incalzire- centrala, aparate de
incalzit electrice (calorifer,radiator,resou);
- surse de aprindere de natura electrica: arcuri si scantei electrice, scurtcircuit,
electricitate static, instalatii de iluminat;
- surse de aprindere de natura mecanica: scantei mecanice, scantei de soc
(lovire,ciocnire,izbire ), scantei de aschiere si abrazive; frecarea;
- surse de aprindere naturale: caldura solara, trasnet, calamitati naturale (cutremure
de pamant, alunecari de pamant, furtuni puternice);
- surse de aprindere datorate exploziilor si materialelor incendiare;
- surse de aprindere indirecte: radiatia unui focar de incendiu si altele asemenea.
3) Neglijenta umana
4) Conditiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea si
producerea, dezvoltarea si/sau propagarea unui incendiu, care se clasifica, de
regula, in urmatoarele grupe:
- instalatii si echipamente electrice, defecte ori improvizate;
- receptori electrici lasati sub tensiune, nesupravegheati;-
- sisteme si mijloace de incalzire, instalatii de ventilare, climatizare, racire defecte,
improvizate sau nesupravegheate;
- contactul materialelor combustibile cu cenusa, jarul si scanteile provenite de la
sistemele de incalzire;
- fumatul in locuri cu pericol de incendiu/explozie;
- sudarea si alte lucrari cu foc deschis, fara respectarea regulilor si masurilor
specifice de aparare impotriva incendiilor;
195
- folosirea de scule, dispozitive, utilaje si echipamente de lucru neadecvate, precum

si executarea de operatiuni mecanice in medii periculoase;
- neexecutarea, conform graficelor stabilite, a operatiunilor si lucrarilor de reparatii si
intretinere a masinilor si aparatelor cu piese in miscare;
- scurgeri de produse inflamabile;
- defectiuni tehnice de constructii-montaj;
- defectiuni tehnice de exploatare;
- nereguli organizatorice;
- explozie urmata de incendiu;
- trasnet si alte fenomene naturale;
- neintretinerea elementelor de constructii cu rol de separare la incendiu sau a
instalatiilor si echipamentelor de protectie impotriva incendiilor, precum si
probabilitatea ca acestea sa nu declanseze/functioneze in caz de incendiu;
- izbucnirea si dezvoltarea unor incendii in zone periurbane, cum sunt, de exemplu,
incendiile de padure sau de vegetatie uscata, care pot afecta constructii si instalatii
tehnologice;
5) Mijloacele de prevenire a incendiilor
Masurile de siguranta care se iau, au ca scop eliminarea oricarei surse cu potential de
aprindere, astfel încât orice material inflamabil sau scurgere de amestec exploziv sa fie în
afara pericolului de contact cu acestea.
♦ Sistemul constructiv
Gradul de rezistenta la foc si explozii
Surse de energie electrica
Echipamentele electrice
Cabluri electrice
Protectia prin legare la pamant sau la masa, egalizarea potentialelor
Protectia contra trasnetului
♦ Sisteme si actiuni de protectie si prevenire a incendiilor
Prevenirea incendiilor se poate realiza prin:
- cunoasterea si respectarea de catre toti angajatii a disciplinei tehnologice si R.O.I.;
- instruirea periodica, si de cate ori este necesar, a personalului angajat, terti,
contractori privind cunostinte despre gaze petroliere lichefiate (aragaz, propan,
autogaz) referitoare la propietatile fizico-chimice, reguli de manipulare, incarcare si
depozitare, substante si mijloace PSI, din dotare, destinate pentru localizarea si
stingerea incendiului;
- cunoasterea si respectarea: semnalelor de atentionare date de echipamentelor
destinate situatiilor de urgenta, a instructiunilor de aparare si interventie impotriva
incendiilor, a atributiilor privind apararea impotriva incendiilor- generale si la locul de
munca ;
- instruirea personalului privind cunoasterea si respectarea procedurilor si instructiunilor
de lucru ;
- respectarea procedurilor si termenelor de verificare la scadenta a recipientelor si
conductelor aflate sub presiune, a echipamentelor electrice, de automatizare si
destinate situatiilor de urgenta;
- respectarea procedurilor, normelor si actelor normative la executarea lucrarilor curente
de revizii,reparatii, intretinere si a reglementarilor privind lucrul cu foc deschis;
- exercitii periodice de interventie in diferite situatii de urgenta;
196
- instructaj lunar / testare anuala

- cursuri de scolarizare, perfectionare - audit.
Societatea detine Planului de interventie în caz de incendiu.
6) Gradul de periculozitate
a. proportiile accidentului
- cantitatea pierderilor de substanta periculoasa
- intensitatea inceputului de incendiu si a posibilitatilor de extindere
- intensitatea si directia vantului
b. zona in care s-a produs accidentul
- instalatie de productie
- parc recipiente depozitare
- rampa CF
- rampa auto
- spatiu depozitare butelii pline / goale
- hala compresoare
- magazie materiale
- padurea din jurul obiectivului analizat
c. teritoriul pe care s-a produs accidentul
- incinta instalatiilor;
- zona de spatiu verde intre instalatii
d. perioada de timp
- ziua / noaptea
- in timpul programului de lucru / pauza de masa
- zile lucratoare / sarbatori legale
e. starea conditiilor climatice
- cald / frig
- ceata / polei
- ploaie / ninsoare
- vant /directia vantului
f. cunoasterea si aplicabilitatea procedurilor, in situatii de urgenta
g. timpul de interventie al operatorilor, in situatii de urgenta
h. timpul de raspundere la comenzi a echipamentelor, destinate situatiilor de urgenta
i. posibilitati tehnice si umane pentru localizarea si stingerea incendiului.
7) Echipamente si sisteme de limitare si stingerea incendiilor

a) Rezerva de apa de incendiu
b) Statia de pompe care asigura debitul maxim de incendiu
c) Reteaua de apa incendiu
d) Sistem de inabusire cu abur
e) Sistem de inertizare cu perna de azot
f) Dotari PSI la locurile de munca:
- stingatoare PSI;
- panou metalic complet tip I cu unelte PSI;
- lazi metalice cu nisip;
- detectoare portabile de gaze;
197
- ejector de ape mici;

- furtune tip C si tevi de refulare apa cu pulverizator;
- chei de hidranti si racorduri;
- echipament de protectie:
Pericole tehnologice
1. Toxicitatea materialelor
In conformitate cu prevederile HG nr. 2167/2004 privind stabilirea riscurilor pentru om si
mediu ale substantelor notificate se iau in considerare urmatoarele efecte toxice potentiale:
- toxicitate acuta;
- iritare;
- efecte corosive;
- sensibilizare;
- toxicitate la doze repetate;
- mutagenitate;
- carcinogenitate;
- toxicitate pentru reproducere
Substantele din aceasta categorie ce intra sub incidenta HG 804/2007 prezente pe
amplasament sunt: fenolul, formaldehida, metanolul, hidratul de hidrazina, clorul.
Accidentele se pot produce in cazul punerii in libertate, in mod accidental a acestor
substante. Punerea in libertate poate genera:
• norul toxic – afectarea sanatatii;
• patrunderea in reteaua de canalizare, afectarea calitatii solului si a apei de
suprafata, afectarea calitatii apelor tehnologice ce ajung in statia de epurare,
perturbarea procesului de epurare biologica.
Masurile de prevenire se refera la:
• depozitarea corespunzatoare, asigurata inca din faza de proiectare (materiale
corespunzatoare, capacitati, asigurarea captarii si recuperarii scurgerilor
accidentale);
• echipamente de siguranta pe rezervoare si conducte;
• regulamente de operare.
2. Inflamabilitate si explozivitatea
Substantele din aceasta categorie ce intra sub incidenta HG 804/2007 prezente pe
amplasament sunt: metilalul, metanolul, hidratul de hidrazina, gazul natural, acetilena,
oxigenul, clorul, motorina.
Accidentele se pot produce in cazul punerii in libertate, in mod accidental a acestor
substante: incendii si explozii.
Masurile de prevenire
3. siguranta si etanseitatea recipientilor verificata prin probele de rezistenta la presiune si
de etanseitate la instalare si pe parcursul exploatarii;
4. siguranta echipamentului si a conductelor, asigurata prin certificate de garantie,
verificari periodice;
198
5. amplasarea corespunzatoare a rezervoarelor si a recipientilor, conform normelor

privind distantele de siguranta din normativele specifice din industria chimica si conform
indicatiilor din Fisele de securitate.
6. Periculozitatea pentru mediu

Se refera la toxicitatea pentru mediul acvatic. Substantele din aceasta categorie ce intra sub
incidenta HG 804/2007 prezente pe amplasament sunt: hidratul de hidrazina, catalizatorul
de desufurare Katalco, clorul, motorina.
Accidentele se pot produce în cazul punerii în libertate, în mod accidental a acestor
substante: patrunderea accidentala în canalizarea tehnologica (sau cu apa de stingere a unui
incendiu, apa meteorica) cu evacuare in statia de epurare; patrunderea in canalizarea
conventional curata cu evacuare in emisarul natural.

●siguranta si etanseitatea recipientilor de depozitare;
●siguranta echipamentului si a conductelor, asigurata prin certificate de garantie, verificari
periodice;
●respectarea regulamentului de exploatare;
●evitarea împrastierii accidentale, cuve de retentie, base sau canale colectoare
●existenta in statia de epurare a unor capacitati de stocare care pot colecta scurgerile
importante de substante periculoase astfel incat procesul de epurare sa nu fie perturbat.
7. Presiunea
Este un parametru de operare foarte important si unul din cele mai importante pericole in
exploatarea instalatiei. Suprapresiunile pot provoca ruperea vaselor si a conductelor cu
efecte dezastruoase prentru instalatie. Vidul creat in recipiete care nu au fost dimensionate
pentru aceste conditii por produce deteriorarea utilajului prin aparitia fenomenului de
burdusire.

● respectarea prescriptiilor tehnice la proiectarea, constructia sau operarea utilajelor sub
presiune;
● dotarea cu aparatura de control (manometre)si siguranta (supape de siguranta)
● siguranta echipamentului si a conductelor, asigurata prin certificate de garantie, verificari
periodice;
● amplasarea corespunzatoare a rezervoarelor si a recipientilor, conform normelor privind
distantele de siguranta din normativele specifice din industria chimica si conform indicatiilor
din Fisele de securitate.
8. Temperatura
Variatiile de temperatura peste limitele prescrise de procesul tehnologic sunt surse de pericol
in instalatie. Temperaturi foarte ridicate pot conduce la pierderea controlului asupra utilajului.

● sisteme de alarmare la cresterea sau scaderea temperaturii;
● sisteme de racire, cum este cazul rezervoarelor de amoniac;
● sisteme de incalzire, cum este cazul rezervoarelor si conductelor de fenol.
199
6. Alte tipuri de pericole

• accidente de transport;
• caderi de obiecte din atmosfera sau din cosmos;
• periclitare intentionata.
Accidentele de transport se produc in special in afara amplasamentului, dar se

pot produce si pe teritoriul instalatiei. Consecinta este dispersia substantelor in
stare solida, lichida si gazoasa.
Masurile de prevenire se refera in special la siguranta transportului, respectiv la conducerea

preventiva a mijlocului de transport.
Esecul utilitatilor publice
In cazul caderii retelei de alimentare cu curent electric se opreste instalatia .
Exista pericolul crearii atmosferei explozive sau extinderea unui incendiu din cauza lipsei
apei de stins incendii. De asemenea caderea alimentarii cu apa de incendiu mareste riscul
aparitiei unui accident major. Probabilitatea este redusa pana la improbabil, deoarece
presiunea in reteaua de apa de incendiu se mentine gravitational.
Masuri de prevenire
Exista retea de apa de incendiu, inelara, dublu alimentata, fiecare racord asigurand singur
alimentarea normala (in cazul avarierii celuilalt) la hidranti, tunuri si sistemul de stropire cu
apa pulverizata.
Exista stingatoare portabile si transportabile si sisteme de inabusire cu spuma.
Caderile de obiecte din atmosfera sau din cosmos, desi sunt pericole cu
probabilitate foarte scazuta sunt totusi posibile. Aceste evenimente pot fi incadrate in
categoria – catastrofe. De aceste pericole sunt legate si pericolele privind prabusirea de
constructii, instalatii sau amenajari. Efectul lor este major sau chiar catastrofal deoarece
poate declansa accidente majore de tipul eliberarii in mediu de substante toxice,
inflamabile sau periculoase, incendii, explozii, dar probabilitatea lor este redusa pana la
improbabil.
Masuri de prevenire nu exista in acest caz, doar raspunsul in caz de urgenta, care poate
reduce efectele unui astfel de accident
Periclitarea intentionata (Twinning Project RO/2002/IB/EN/02 – Dr. Hans Joachim

UTH).
Exista urmatoarele tipuri de periclitare intentionata:
• Premisa conditionata
Cauze: faptasul vrea sa provoace un efect limitat din punctul sau de vedere. O situatie
mult mai periculoasa nu conteaza pentru el, sau nu isi da seama de ea.
Motive: razbunare, frustrare, „dovedirea „ deficientelor, obtinerea efectelor socio-politice.
Actiuni pregatitoare: furisare, achizitionarea de unelte si de alte obiecte.
Obiectele faptei: unelte simple si grele, eventual incendieri simple.
Energia criminala: medie.
200
Cercul de persoane: criminali din interior sau exterior, fosti angajati dati afara, angajati
proprii ai firmei si vizitatori.
Observatii/exemple: scoaterea din functiune a agregatelor de siguranta; interventii in
derularea productiei; neanuntarea starilor critice ale instalatiei; incendiere, vandalism
dupa intrarea prin efractie nereusita; incendierea din alte motive
• Premisa directa
Cauze: Cauzatorul vrea sa provoace un defect mai mare, prin situatia de pericol astfel
declansata, manevre de sustragere a atentiei.
Motive: radicalitate politica, obtinerea de avantaje materiale, sau concurentiale.
Actiuni pregatitoare: cercetarea componentelor relevante pentru siguranta instalatiei, a
punctelor slabe; folosirea lipsei de supraveghere;daca este necesar, achizitionarea de
materiale costisitoare, scoaterea din functiune a agregatelor de siguranta..
Obiectele faptei: unelte simple si speciale, eventual incendieri, explozibil simplu
(improvizatie proprie).
Energia criminala: peste medie.
Cercul de persoane: faptasi singuri, grupari politice radicale.
Observatii/exemple: incendiere/atentat cu explozibil; distrugerea unor componente de
functionare; interventii la sala de comanda, programarea eronata a procesorilor de
comanda.
• Atacuri teroriste masive - se exclud in cazul actualei analize
Cauze: procedura periculoasa, brutala, deseori fara a tine cont de viata omeneasca;
procedura armata..
Motive: actiuni fanatice, anarhie, provocarea modificarilor sociale prin forta, „pedepsirea”
intreprinderilor, motive de credinta.
Actiuni pregatitoare: pregatiri logistice, cercetare pe ascuns, scoaterea din functiune a
agregatelor de siguranta.
Obiectele faptei: unelte simple si speciale, eventual incendieri , explozibil .
Energia criminala: deosebit de mare.
Cercul de persoane: faptasi singuri, grupari extremisti si teroristi.
Observatii/exemple: atac inarmat; explozia recipientilor; tragere cu arme de foc in cladiri;
incendierea instalatiilor mai mari;atacarea personalului de protectie a fabricii ; atacuri cu
explozibil asupra zonelor deosebit de sensibile
Evitarea pericolelor:
Masuri de siguranta: ingradire exterioara, controlul accesului in intreprindere, asigurarea
zonelor periclitate, masuri organizatorice, organizarea sigurantei, sisteme de alarma,
supraveghere si comunicare.
IV.A.2. Metodologia abordata pentru analiza riscurilor industriale ce

implică substanŃe periculoase
Pentru analiza riscurilor s-a utilizat ghidul „Metodologie pentru analiza riscurilor industriale ce
implica substante periculoase”, realizat in cadrul sesiunii de instruiri TUV Austria, TWL
SevesoII / Assessment of Risks/ Major Accident Effects.
201
Metodologiile TUV recomandate sunt “Analiza pe baza Listei de verificare” şi “Analiza

HAZOP”. Selectarea metodei sau a combinaŃiei de metode depinde în principiu de
complexitatea unui amplasament / instalaŃie.
Scopul metodologiei este acela de a analiza siguranŃa unei instalaŃii / amplasament şi mai
ales de a descoperi punctele vulnerabile (tehnice, organizatorice, operaŃionale), de a le
enunŃa, şi de a elabora un plan în vederea rectificării / îmbunătăŃirii acestora.
Analiza HAZOP a pericolelor generale este utilizată pentru identificării pericolelor relevante
specifice instalaŃiilor / amplasamentelor complexe, cu functionare continua.
A fost realizata pe faze (noduri) sau procese tehnologice. Analiza HAZOP a permis
identificarea scenariilor bazate pe proces.
Analiza pe baza Listei de verificare a pericolelor generale este utilizată pentru

brainstorming ghidat în vederea identificării pericolelor relevante specifice instalaŃiilor /
amplasamentelor simple, cu functionare discontinua.
Modurile discontinue de operare (ca: pornire, oprire, producŃia pe loturi, oprirea de urgenŃă,
etc.), pericole nelegate de proces, pericole bazate pe evenimente incidentale şi pericolele
generale externe ne-acoperite de analiza HAZOP vor fi analizate în conformitate cu
metodologia listei de verificare.
Analiza HAZOP si analiza pe baza Listei de verificare sunt prezentate ca anexa la lucrare.
Riscurile scenariilor individuale au legatura cu probabilitatea ca un eveniment initiator sa se

dezvolte catre scenariul cu cele mai grave consecinte credibile. In functie de severitatea celor
mai grave consecinte credibile, un anumit numar si/sau o anumita calitatea barierelor este
necesara pentru a avea in final un risc tolerabil/acceptabil pentru fiecare scenariu
individual analizat (principiul analizei LOPA – Layer of Protection Analysis – analiza
barierelor de protectie – o metodologie cantitativa in vederea evaluarii barierelor necesare
pentru prevenirea evenimentelor periculoase si pentru reducerea riscurilor in unitatile de
proces pana la niveluri tolerabile si acceptabile).
cu metodologia LOPA.
Barierele existente sau cele ce trebuiesc implementate pentru asigurarea unui nivel de
siguranta adecvat se vor stabili conform frecventelor si consecintelor prezentate in
matricea de risc de mai jos:
202

C1 C2 C3
10-2 – 10-3 [1/an]
10-3 – 10-4 [1/an]
10-4 – 10-5 [1/an]
10-5 – 10-6 [1/an]
10-6 – 10-7 [1/an]
asupra populaŃiei persoane de pe ireversibile asupra efecte ireversibile asupra
amplasament spitalizate sănătăŃii pentru sănătăŃii pentru
pentru mai mult de 24h; persoanele de pe persoanele de pe
efecte asupra sănătăŃii amplasament; o persoană amplasament; o fatalitate
reversibile şi pe termen din afara sau efecte ireversibile
Scurt. amplasamentului asupra sănătăŃii pentru
spitalizată. persoanele din afara
amplasamentului.
ConsecinŃe Daune reversibile asupra Daune reversibile asupra Daune masive asupra
asupra mediului mediului, fiind necesară mediului, fiind necesară mediului, posibil
intervenŃia forŃelor interne intervenŃia forŃelor ireversibile, fiind necesară
şi externe (judeŃene). externe regionale. intervenŃia forŃelor
naŃionale, internaŃionale.
Explicatia culorilor:
Zona roşie – risc intolerabil – pentru toate scenariile ce prezintă frecvenŃe de manifestare
în zona roşie, barierele de protecŃie vor trebui îmbunătăŃite în vederea coborârii nivelului
riscului.
Zona galbenă – risc ALARP - reducerea riscului până la cel mai scăzut nivel practicabil în
mod rezonabil: nivelul riscului este considerat a fi „tolerabil”, cu condiŃia ca acesta să fi fost
redus până la punctul în care reducerea este disproporŃionată în raport cu îmbunătăŃirea
obŃinută, costurilor şi faptului că standardele acceptate internaŃional au fost aplicate în
direcŃia controlului şi reducerii riscului.
Zona verde – risc acceptabil – nu sunt solicitate măsuri suplimentare de reducere a riscului.
Originea valorilor ce stau la baza matricei de risc:
• 10-6 [1/an] valoarea riscului individual nefocalizat – valoare des folosită şi aplicată în
medicină;
• 10-5 [1/an] valoare statistică medie pentru un accident de muncă cu consecinŃe fatale;
• 10-3 – 10-4 [1/an] valoare statistică medie pentru un accident de muncă cu spitalizare.
LOPA nu se referă la riscul individual total, ci doar la riscul prezentat de un scenariu
individual, deci valorile prag folosite sunt cu un nivel sau două de mărime mai mici decât cele
de mai sus.
Accidentele ce prezintă consecinŃe în coloana C2 sau C3 sunt accidente majore în contextul
Directivei Seveso (H.G.R. nr. 804/2007).
Pentru evaluarea unui scenariu folosind LOPA, este necesară o estimare aproximativă
anterioară a celor mai grave consecinŃe credibile. În mod obişnuit, aceasta este efectuată pe
baza experienŃei (şi nu efectuând o analiza detaliată a consecinŃelor).
Următorul tabel prezintă o corelare orientativă între nivelul consecinŃelor şi fenomenele

periculoase.
203
Fenomen periculos Nivelul consecintelor Observatii

(asupra populatiei)
Nor toxic C2 – C3 Depinde de cantitate şi de tipul
substanŃei
BLEVE / Fire Ball C3
UVCE C2
CVCE C2 – C3 Depinde de cantitate
Explozie (Explozivi) C2 – C3 Depinde de cantitate
Flash Fire C2
Pool Fire C1 – C2
Jet Fire C1 – C2
Incendiu de rezervor C1
Boil Over C2
Explozie de praf C1 – C2
Prin înmulŃirea dintre:

• FrecvenŃa evenimentului iniŃiator FEI;
• Probabilitatea condiŃiei permisive PCP;
• Probabilitatea modificatorilor condiŃionali PMCi;
• Probabilitatea de eşec a barierelor independente de protecŃie PFDj
se obŃine frecvenŃa de manifestare a consecinŃelor nedorite a scenariului FCS astfel:

FCS =FEI x PCP x ΠPMCi x ΠPFDj
Selectarea scenariilor ce vor face obiectul analizei consecinŃelor se face în scopul furnizării
de date privind intervenŃia pe amplasament, planificarea la urgenŃă externă şi planificarea
amenajării teritoriale.
Analiza consecinŃelor scenariilor selectate are scopul de a furniza informaŃii cu privire la

dimensiunea zonelor de planificare, delimitarea zonelor afectate şi planificarea răspunsului la
urgenŃă.
Fiecare scenariu va fi analizat pentru două condiŃii meteo diferite:

− CondiŃiile meteo cele mai nefavorabile, dar posibile;
− CondiŃiile meteo cele mai frecvente / normale.
Selectarea scenariilor ce vor face obiectul analizei consecintelor se face in scopul furnizarii
de date privind interventia pe amplasament, planificarea la urgenta externa si planificarea
amenajarii teritoriale.
Tipuri de scenarii selactate:
● scenarii cu frecventa de manifestare deasupra liniei limita in urma analizei LOPA,
precum si acele scenario carora nu li se poate atribui rapid un nivel de consecinte, fara
efectuarea unei analize detaliate.
● scenarii rezonabile utilizate pentru organizarea raspunsului la urgent ape
amplasament si in afara acestuia(conform celor descrise in ghid)
● scenarii cu cele mai grave consecinte (worst case scenario), pentru dimensionarea
fortelor si mijloacelor necesare pentru raspunsul de urgenta externa al autoritatilor implicate.
204
IV.A.3 Descrierea scenariilor posibile de accidente majore si probabilitatea

producerii lor
IV.A.3.1 Identificarea scenariilor
Scenariile periculoase au fost identificate prin cele doua metode (HAZOP si liste de control).
S-a tinut seama si de scenariile analizate in editia 1 a Raportului de securitate.
Analiza HAZOP pentru instalatiile Metanol IV, III si Formaldehida a reliefat o clasificare
suplimentara a accidentelor:
Accidentele care trebuie prevenite - se bazeaza pe defectiuni operationale, care s-ar putea
extinde intr-un accident datorita surselor de pericol care nu se pot exclude intr-un mod
rezonabil, daca evolutia lor nu ar fi oprita sau limitata prin masuri de prevenire. Sunt
accidentele care sunt oprite prin masurile de prevenire si mijloacele de interventie, fara a
genera in accidente majore.
Pentru aceste instalatii, datorita prezentei substantelor inflamabile, toxice, orice defectiune,
avarie sau erore umana pot declansa accidente, care prin efectul DOMINO pot distruge
instalatiile. De aceea inca din faza de proiectare sau luat masuri deosebite de securitate:
acele Sis – Sisteme instrumentate de siguranta, care blochează o fază sau un utilaj cheie.
Se vor vedea :
- Sistemul de protecŃie a instalaŃiei “ALARME ŞI BLOCAJE“, capitolul “GeneralitaŃi” –
analza HAZOP Metanol IV;
- Sistemele Sis mentionate în analizele HAZOP Metanol III
- Sistemele SIS, respectiv “blocajele” mentionate în analizele HAZOP Formol III şi IV.
205
IV.A.4. Evaluarea riscului

cu metodologia LOPA, iar pentru celelalte, se ia o decizie calitativă în vederea stabilirii
eficienŃei măsurilor de siguranŃă.
Metodologia LOPA a fost aplicata fiecarui scenariu periculos individual identificat, generat
de riscurile asociate procesului si anume scenariile datorate devierilor de process ce pot fi
prevazute, cum ar fi: nefunctionare unui sistem de reglare/blocare/alarmare, operare eronata
a unui ventil, esecul unei pompe, etc.
Analiza dupa metodologia LOPA este prezentata separat in anexa 2 a prezentului Raport de
Securitate.
Pentru celelalte, s-a luat o decizie calitativă în vederea stabilirii eficienŃei măsurilor de
siguranŃă.
Tabel IV.A.4.1. Evaluarea riscului scenariilor identificate
206
Numar Descriere scenariu Pericolul Probabili- Conse- Cuantifica-

scenariu modelat tate de cinte rea riscului
producere
METANOL IV
INSTALATIA DE DISTILARE METANOL - Coloane de distilare.
1. Avarierea utilajului la partea superioară (zona de vapori), eliberare continua de metanol din
coloana de distilare
Scenariul Neetanseitati ale Zona de 10 -6 C2 Zona verde –
1.1. Dispersia imbinarilor cu flanse, toxicitate risc acceptabil
norului de fisuri ale conductelor sau
vapori coloanelor eliberare
Scenariul continua de metanol din Aria de 10 -6 C2 Zona verde –
1.2. Aria de coloana de distilare – inflamabili- risc acceptabil
inflamabilitate dispersia vaporilor tate
(Flammable eliberati. In prezenta unei
area) surse de foc: aria de
Scenariul inflamabilitate, explozia Suprapre- 10 -6 C2 Zona verde –
1.3. Explozia norului de vapori siunea risc acceptabil
norului de
vapori (CVCE)
2. Avarierea utilajului la partea inferioară (zona cu lichid), eliberare continua de metanol din
coloana de distilare, evaporarea lichidului
Scenariul Neetanseitati ale Zona de 10 -6 C2 Zona verde –
2.1. Dispersia imbinarilor cu flanse, toxicitate risc acceptabil
vaporilor de fisuri ale conductelor sau
metanol coloanelor eliberare
Scenariul continua de metanol din Aria de 10 -6 C2 Zona verde –
2.2. Aria de coloana de distilare – inflamabili- risc acceptabil
inflamabilitate dispersia vaporilor tate
(Flammable eliberati. In prezenta unei
area) surse de foc: aria de
Scenariul inflamabilitate, explozia Suprapre- 10 -6 C2 Zona verde –
2.3. Explozia norului de vapori siunea risc acceptabil
norului de
vapori (CVCE)
INSTALATIA DE DISTILARE METANOL . Coloane de distilare
3. Depasirea parametrilor de functionare a coloanei (incalzirea coloanei peste temperatura
admisibila in cazul unui incendiu extins), expansiunea metanolului (BLEVE), formarea sferei de foc
si incendiul baltii formate
Scenariul Depasirea parametrilor BLEVE 10 -7 C2 Zona verde –
3.1. Emisia de functionare a coloanei risc acceptabil
exploziva a (incalzirea coloanei peste
coloanei temperatura admisibila in
(BLEVE) cazul unui incendiu
extins), expansiunea
metanolului (BLEVE),
formarea sferei de foc si
incendiul baltii formate
207

producere
INSTALATIA DE DISTILARE METANOL. Coloane de distilare
4.Conducte de vapori coloanele D501, D502
4.1 Coroziune conductă de vapori sau neetanşeitate la garnituri. Scurgere metanol.
Scenariul Scurgere metanol din Zona de 10 -5 C1 Zona verde –
4.1.1. conducta de vapori. toxicitate risc acceptabil
Dispersia Emisie vapori metanol .
norului de Zona de toxicitate. In
vapori prezenta unei surse de
Scenariul foc: zona de Aria de 10 -5 C1 Zona verde –
4.1.2 Aria de inflamabilitate, explozia inflamabili- risc acceptabil
inflamabilitate norului de vapori. tate
(Flammable
area)
Scenariul Suprapre- 10 -5 C1 Zona verde –
4.1.3. Explozia siunea risc acceptabil
norului de
vapori (CVCE)
5. Rampa de incarcare Metanol IV
5.1. Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, formarea unei balti
Scenariul Distrugerea etanseitatii Incendiul 10 -6 C2 Zona verde –
5.1.1. Balta care sistemului de alimentare, risc acceptabil
arde (pool fire) gaurirea cisternei
Scenariul datorita corodarii, Zona de 10 -6 C2 Zona verde –
5.1.2. Formarea formarea unei balti un toxicitate risc acceptabil
unei balti, posibil incendiu al baltii.
dispersia Evaporarea baltii,
vaporilor de dispersia norului de
metanol vapori
5.2. Nerespectare instructiuni la verificarea unei cisterne goale
Scenariul Nerespectare instructiuni Suprapre- 10 -7 C1 Zona verde –
5.2.1. Explozia la verificarea unei siunea risc acceptabil
vaporilor din cisterne goale. Explozia
cisterna golita vaporilor de metanol.
de lichid
6. Depozit intermediar de metanol. Rezervoare de metanol
6.1. Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei
balti in cuva de retentie a depozitului intermediar, evaporarea baltii.
Scenariul 6.1.1. Netanseitati ale Zona de 10 -5 C1 Zona verde –
Dispersia imbinarilor cu flanse, toxicitate risc acceptabil
norului de fisuri ale conductelor,sau
vapori toxici ale rezervoarelor,
formarea unei balti
208

producere
Scenariul dispersia toxica. In Aria de 10 -5 C1 Zona verde –
6.1.2. Aria de prezenta unei surse de inflamabili- risc acceptabil
inflamabilitate foc:zona de tate
(Flammable inflamabilitate, explozia
area) norului format.
Scenariul Suprapre- 10 -5 C1 Zona verde –
6.1.3.Explozia siunea risc acceptabil
norului de
vapori toxici
(CVCE)
balti in cuva de retentie a depozitului intermediar, incendiul baltii.
Scenariul Netanseitati ale Incendiul 10 -5 C1 Zona verde –
6.2.1. Balta care imbinarilor cu flanse, risc acceptabil
arde (pool fire). fisuri ale conductelor sau
ale rezervoarelor,
formarea unei balti,
incendiul baltii de
metanol formate.
6.3. Nerespectare instructiuni privind verificarea rezervorului gol, explozia vaporilor din interiorul
rezervorului
Scenariul Nerespectare instructiuni Suprapre- 10 -7 C1 Zona verde –
6.3.1. Explozia privind verificarea siunea risc acceptabil
vaporilor dintr- rezervorului gol, explozia
un rezervor gol vaporilor din interiorul
(CVCE) rezervorului.
7. Depozit intermediar de metanol IV. Rezervorul V501.
7.1. Eliminare vapori metanol prin sistemul de reglare si siguranta a rezervorului, dispersia norului
toxic
Scenariul Rezervorul V 501 este Zona de 2,4 x 10 -6 C2 Zona verde –
7.1.1. prevăzut cu 2 supape toxicitate LOPA risc acceptabil
Dispersia „KITTO” una pentru
norului de eşaparea în atmosferă a
vapori toxici gazelor din rezervor în
Scenariul caz că nu face faŃă Aria de 10 -7 C2 Zona verde
7.1.2. Aria de reglarea lui PIC 508 şi inflamabili- – risc
inflamabilitate una pentru aspiraŃia tate acceptabil
(Flammable aerului în rezervor pentru
area) evitarea vacumării sale
în caz că nu este
Scenariul asigurat azotul necesar Suprapre- 10 -7 C2 Zona verde
7.1.3. Explozia prin PCV 507. siunea – risc
norului de acceptabil
vapori (UVCE)
209

producere
Reglarea acestor supape
Kitto este făcută peste
valoarea nominală a lui
PIC 508 şi sub valoarea
nominală a lui PCV 507.
Rămânere deschis PIC
508 , Dn 80, pierdere de
metanol în atmosferă
prin supapa de siguranŃă.
Dispersia norului toxic. In
prezenta unei surse de
foc: aria de
inflamabilitate, explozia
norului de vapori
8. InstalaŃia de cracare - cuptorul de cracare (F 101)

Scenariul Neefectuare manevre in Explozie 10 -7 C1 Zona verde –
8.1. Explozie la cazul declansarii unui risc acceptabil
cuptorul de blocaj TRIP 1 conform
cracare instructiunilor de lucru –
(F 101) Decuplarea TRIP-ului
inainte de efectuarea
manevrelor din
instructiuni.
Posibilitatea aparitiei
unui incendiu, explozie la
cuptorul de cracare (F
101)
8. InstalaŃia de cracare - cazan auxiliar Kellog (H 104)

Scenariul Neefectuare manevre in Explozie 10 -7 C1 Zona verde –
8.2.Explozie la cazul declansarii unui risc acceptabil
cazanul Kellogg blocaj TRIP 1 conform
(H 104) instructiunilor de lucru – „
Decuplarea TRIP-ului
inainte de efectuarea
manevrelor din
instructiuni.
Posibilitatea aparitiei
unui incendiu, explozie
la cazanul Kellogg (H
104
9. InstalaŃia de sinteză – coloana de sinteza D401
210

producere
Scenariul Scăpări gaz sinteza prin Explozie 10 -6 C1 Zona verde –
9.1.Scăpări gaz garnituri la iesire din risc acceptabil
sinteza prin coloana şi prezenŃa
garnituri la posibila praf catalizator.
iesire din Cuprul se oxideaza in
coloana şi contact cu aerul cu
prezenŃa degajare de caldura –
posibila praf incendiu sau explozie
catalizator de gaz
cupru ca
initiator de
incendiu/ex-
plozie.
10 InstalaŃia de presinteză
10.1.Emisii gaz de sinteză în atmosferă prin supapele SV 7305 si SV 7304 ale tamburului V453 in
cazul ruperii unor tevi din interiorul reactorului de sinteza D451si patrunderii gazului in tambur
Scenariul Spargerea unor Zona de 0,6 .10 -7 C2 Zona verde –
10.1.1. sepentine din interiorul toxicitate LOPA risc acceptabil
Dispersia reactorului D 451.
componentei Ajungerea gazului de
CO din gazul de sinteza in tamburul V
sinteza 453.
Cresterea presiunii in
tamburul V 453.
Supapele SV 7305 si SV
7304 dau direct in
atmosfera pentru
protectia retelei de abur
si a tamburului. Dispersia
componentei CO din
gazul de sinteza.
10.2. Fisură manta condensator de metanol H453, emisie gaz în atmosferă
Scenariul Spargerea unor tuburi în Zona de 1,2 .10 -7 C2 Zona verde –
10.2.1 condensatorul H453 toxicitate LOPA risc acceptabil
Dispersia - Pătrunderea gazului in
norului de apa de răcire
vapori pentru - Creşterea presiunii in
componenta Ńevile de apa de răcire
CO din gazul de - Pericol de depăşire a
sinteza presiunii de proiect a
mantalei
211

producere
Scenariul - condensatorului si Aria de 10 -7 C2 Zona verde –
10.2.2. Aria de posibila pierdere a inflamabili- risc acceptabil
inflamabilitate conŃinutului. tate
(Flammable Dispersia norului
area) pentru de vapori. In
componenta H2 prezenta unei
din gazul de surse de foc: aria
sinteza. de inflamabilitate,
Scenariul explozia norului de Suprapre- 10 -7 C2 Zona verde –
10.2.3. vapori. siunea risc acceptabil
Explozia
norului de
vapori pentru
componenta H2
din gazul de
sinteza.
CVCE
DEPOZIT METANOL R 5000 mc
balti in cuva de retentie a rezervorului , evaporarea baltii.
Scenariul Netanseitati ale Zona de 10 -5 C1 Zona verde –
11.1.1. imbinarilor cu flanse, toxicitate risc acceptabil
Dispersia fisuri ale conductelor sau
norului de ale rezervoarelor,
vapori toxici formarea unei balti,
Scenariul evaporarea baltii, Aria de 10 -5 C1 Zona verde –
11.1.2. Zona de dispersia toxica. In inflamabili- risc acceptabil
inflamabilitate prezenta unei surse de tate
(Flammable foc: zona de
area) inflamabilitate, explozia
Scenariul norului format. Suprapre- 10 -5 C1 Zona verde –
11.1.3. Explozia siunea risc acceptabil
norului de
vapori (CVCE)
balti in cuva de retentie a rezervorului, incendiul baltii.
Scenariul Netanseitati ale Incendiul 10 -5 C1 Zona verde –
11.2.1. Balta imbinarilor cu flanse, risc acceptabil
care arde (pool fisuri ale conductelor sau
fire). ale rezervoarelor,
formarea unei balti. In
foc: incendiul baltii de
metanol formata.
212

producere
rezervorului.
Scenariul Nerespectare Suprapre- 10 -7 C2 Zona verde –
11.3.1. Explozia instructiuni privind siunea risc acceptabil
vaporilor dintr- verificarea rezervorului
un rezervor gol gol, explozia vaporilor din
(CVCE) interiorul rezervorului.

12. Avarie la doua rezervoare de methanol, un rezervor este de rezerva (situatie catastrofala,
cutremur de mare amplitudine) eliberarea 60% din cantitata de methanol in cele doua cuve de
retentie
12.1. Scurgere metanol in doua cuve de retentie, formare a doua balti
Scenariul Situatie catastrofala incendiu 10 -7 C2
12.1.1. (cutremur de mare
Balta care arde amplitudine, cadere
(Pool fire) obiecte din aer). Se
considera ca se rup
conductele de evacuare
a 2 rezervoare si se
colecteaza lichidul scurs
in 2 cuve de retentie. Se
transvazeaza metanolul
din rezervoarele avariate
in cel de al treilea care
este verificat intre timp si
sunt efectuate reparatiile
necesare. Se considera
volumul de methanol
eliberat din cele 2 cuve -
60% din capacitatea
celor 2 rezervoare.
Formarea unei balti.
Incendiul baltii.
12.2. Evaporarea baltii
Scenariul Situatie catastrofala Zona de 10 -7 C3 Zona verde –
12.2.1. (cutremur de mare toxicitate risc acceptabil
Dispersia amplitudine, cadere
norului toxic obiecte din aer). Se
considera ca se rup
213

producere
Scenariul considera ca se rup Aria de 10 -7 C1 Zona verde –
12.2.2. Zona de conductele de evacuare inflamabili- risc acceptabil
inflamabilitate a 2 rezervoare si se tate
(Flammable colecteaza lichidul scurs
area) in 2 cuve de retentie. Se
transvazeaza metanolul
din rezervoarele avariate
in cel de al treilea care
este verificat intre timp si
sunt efectuate reparatiile
necesare. Se considera
volumul de methanol
eliberat din cele 2 cuve -
60% din capacitatea
celor 2 rezervoare. Se
considera scenariile:
evaporarea baltii, zona
de inflamabilitate si
explozia norului de
vapori.
RAMPA METANOL I (linia de garare CLD. 5211/1) – Incarcare/descarcare cisterne metanol.
Incarcare autocisterne cu metanol.
13. Rampa de incarcare Metanol I (linia de garare CLD. 5211/1) – Incarcare/descarcare cisterne
metanol. Incarcare autocisterne cu metanol.
13.1. Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, formarea unei balti. Incendiul baltii
Scenariul Incarcare cisterne CF, Incendiu 10 -6 C1 Zona verde –
13.1.1. Balta incarcare autocisterne. risc acceptabil
care arde (pool Distrugerea etanseitatii
fire) sistemului de alimentare,
gaurirea cisternei
datorita corodarii,
formarea unei balti. In
foc: incendiul baltii.
13.2. Formarea unei balti, evaporarea baltii

Scenariul Incarcare cisterne CF, Zona de 10 -6 C1 Zona verde –
13.2.1. incarcare autocisterne. toxicitate risc acceptabil
Dispersia Distrugerea etanseitatii
vaporilor de sistemului de alimentare,
metanol gaurirea
214

producere
Scenariul cisternei datorita Aria de 10 -6 C1 Zona verde –
13.2.2 Aria de corodarii, formarea unei inflama- risc acceptabil
inflamabilitate balti , incendiul baltii, bilitate
(Flammable evaporarea baltii,
area) dispersia norului toxic. In
Scenariul prezenta unei surse de Supra- 10 -6 C1 Zona verde –
13.2.3. Explozia foc: aria de presiunea risc acceptabil
norului de inflamabilitate, explozia
vapori (CVCE) norului de vapori

Scenariul Nerespectare Suprapre- 10 -7 C1 Zona verde –
13.3.1. Explozia instructiuni la verificarea siunea risc acceptabil
vaporilor din unei cisterne
cisterna golita goale.Explozia vaporilor
de lichid de metanol
Metanol III.
Metanol III – Comprimare
14. Avarierea mecanică a compresorului de sinteză G401B, creşterea presiunii pe etaje, fisurarea
conductelor ce merg la supape, emisii de gaz de sinteză în hală, formarea atmosferei explozive
Scenariul Avarierea mecanică a Suprapre- 10 -5 C1 Zona verde –

14.1. Explozia compresorului de sinteză siunea risc acceptabil
atmosferei G401B Deteriorarea
explozive supapelor de aspiraŃie şi
formate refulare prin ruperea
(datorate pastilelor; ruperea tijei
componente H2 compresorului.
a gazului de Creşterea presiunii pe
sinteza) în hala etaje, fisurarea
compresoare, conductelor ce merg la
datorită unei supape, supapa nu poate
scântei prelua de moment
întreaga cantitate de gaz,
emisii de gaze în hală.
Formarea unei
atmosphere explozive,
explozia datorită unei
scântei.
METANOL III - Cracare
15. B 201 cuptor de cracare. Creşterea excesivă a presiunii în camera de combustie a reformerului,
pericolul întoarcerii flăcărilor.
215

producere
Scenariul Creşterea excesivă a Suprapre- 10 -5 C1 Zona verde –
15.1. Posibila presiunii în camera de siunea risc acceptabil
izbucnire a unui combustie a reformerului.
incendiu/ Cauzele pot fi:
explozie, - nefuncŃionarea
deteriorarea unui ventilator
arzătoarelor si a - spargerea
zidăriei tuburilor de sticlă
pereŃilor şi de la E201
tavanului - apariŃia
suspendat. spărturilor în
tuburile de
cracare
- spargerea cazanelor
E204, E203 sa E202
La presiune mare in
focar exista pericolul
intoarcerii flacarilor ,
ceea ce ar duce la
posibila izbucnire a unui
incendiu, deteriorarea
arzatoarelor si a zidariei
peretilor si tavanului
16. Avarierea colectorului de gaz cracat, pierdere gaz de sinteză.
Scenariul Avarierea colectorului de Aria de 10 -6 C2 Zona verde –
16.1. Aria de gaz cracat datorită inflambilita risc acceptabil
inflamabilitate - şocurilor termice, te
componenta H2 îngrădirea dilatării libere.
a gazului de Şocurile termice pot
sinteză proveni din spargerea
cazanului E204 sau
Scenariul deteriorarea cazanului Zona de 10 -6 C2 Zona verde –
16.2.Dispersia E205. toxcitate risc acceptabil
toxică - Spargerea lui E204
componenta poate cauza fie răcirea
CO a gazului de lui E202 urmată de
sinteză deteriorarea tuburilor de
cracare, fie răcirea
216

producere
prin curgerea prin vatră a
colectorului de gaz
cracat cu fisurarea lui
prin şoc termic.
Pierdere de gaz de
sinteză, pericol de
explozie (componenta H2
a gazului de sinteză),
zona de
toxicitate(componenta
CO a gazului de sinteză)
Metanol III – Distilare
17. Căderea apei de răcire, presiunea vaporilor în coloana D502 creşte .
17.1. Emisie vapori de metanol prin ventilele de siguranŃă ale coloanei D502 .
Scenariul Coloana D502 Zona de 10 -6 C2 Zona verde –
17.1.1. Fluid: metanol brut toxicitate risc acceptabil
Dispersia (metanol, apa alcooli
norului de superiori, produşi uşor
vapori de volatili)
methanol Presiune: 0,3 – 0,5 bar
Scenariul Temperatura sus: 65 –67 Aria de 10 -6 C2 Zona verde –
0
17.1.2. Aria de C inflama- risc acceptabil
inflamabilitate Temperatura jos 1150C bilitate
(Flammable V = 102 m3
area) Caderea apei de răcire
Scenariul Presiunea vaporilor în Supra- 10 -6 C2 Zona verde –
17.1.3. Explozia coloana D 502 creşte presiunea risc acceptabil
norului de rapid şi ventilele de
vapori (cVCE) siguranŃă evacuează
cantităŃi mari de vapori
de methanol. Dispersia
norului de vapori. In
foc: aria de
inflamabilitate, explozia
norului de vapori.
Metanol III – Distilare
18.Conductă vapori coloana D502.Coroziune conductă.
18.1 Scurgere vapori metanol din conductă
Scenariul Coroziune conducta. Dispersia 10 -6 C2 Zona verde –
18.1.1. Scurgere vapori metanol norului toxic risc acceptabil
Dispersia din conductă.
norului de Dispersia norului de
vapori de vapori.
metanol
217

producere
Scenariul In prezenta unei surse de Aria de 10 -6 C2 Zona verde –
18.1.2. Aria de foc:aria de inflama- risc acceptabil
inflamabilitate inflamabilitate, explozia bilitate
(Flammable norului de vapori.
area)
Scenariul Supra- 10 -6 C2 Zona verde –
18.1.3. Explozia presiunea risc acceptabil
norului de
vapori
Conducte de transport gaz metan
19. Conducta de transport gaz metan, in zona Instalatiei Metanol III –IV, diametrul 500 mm,
presiunea 6 bar.
19.1. Neetanseitate garnitura ventil in zona casei de reglare.
Scenariul Intarzierea sau lipsa Zona de 10 -6 C2 Zona verde –
19.1.1.Disper- executarii operatiilor de toxicitate risc acceptabil
sia norului de verificare , intretinere ,
gaz reparatie. Avariere
Scenariul conducta de gaz metan, Aria de 10 -6 C2 Zona verde –
19.1.2. Aria de aparitia unei inflama- risc acceptabil
inflamabilitate neetanseitati la garnitura bilitate
(Flammable unui ventil din afara casei
area) de reglare, scurgere de
Scenariul gaz din conducta, Supra- 10 -6 C2 Zona verde –
19.1.3. Explozia dispersia norului de gaz. presiunea risc acceptabil
norului de gaz In prezenta unei surse de
(CVCE) foc: incendiu, aria de
Scenariul inflamabilitate, explozia Incendiul 10 -6 C1 Zona verde –
19.1.4. norului de gaz. jetului de risc acceptabil
Incendiul jetului gaz
de gaz (Jet fire)
Conducte de transport gaz metan
20. Conducta de transport gaz metan, in zona CR 12, diametrul 300 mm, presiunea 2 bar.
20.1. Fisura conducte: diametru 300mm la CR12,
Scenariul Intarzierea sau lipsa Zona de 10 -6 C2 Zona verde –
20.1.1.Disper- executarii operatiilor de toxicitate risc acceptabil
sia norului de verificare , intretinere ,
gaz reparatie. Avariere
Scenariul conducta de gaz metan, Aria de 10 -6 C2 Zona verde –
20.1.2. Aria de aparitia unei inflama- risc acceptabil
inflamabilitate neetanseitati la garnitura bilitate
(Flammable unui ventil din afara casei
area) de reglare, scurgere de
218

producere
Scenariul gaz din conducta, Supra- 10 -6 C2 Zona verde –
20.1.3. Explozia dispersia toxica. In presiunea risc acceptabil
norului de gaz prezenta unei surse de
(CVCE) foc: incendiul jetului de
Scenariul gaz, aria de Incendiul 10 -6 C1 Zona verde –
20.1.4. inflamabilitate, explozia jetului de risc acceptabil
Incendiul jetului norului de gaz. gaz
de gaz (Jet fire)
METANOL IV – gaz metan tehnologic şi de sinteză
21.1. Conducta de gaz metan, intrare V101. Fisura conducta diametrul 350 mm, presiunea 6 bar.
Scenariul Coroziune conductă, Zona de 10 -6 C2 Zona verde –
21.1.1.Disper- fisurare. Emisie gaz toxicitate risc acceptabil
sia norului de metan. Incendiul jetului
gaz de gaz, dispersia toxică,
Scenariul In prezenta unei surse de Aria de 10 -6 C2 Zona verde –
21.1.2. Aria de foc: aria de inflama- risc acceptabil
inflamabilitate inflamabilitate, explozia bilitate
(Flammable norului de gaz.
area)
Scenariul Supra- 10 -6 C2 Zona verde –
21.1.3. Explozia presiunea risc acceptabil
norului de gaz
(CVCE)
Scenariul Incendiul 10 -6 C1 Zona verde –
21.1.4. jetului de risc acceptabil
Incendiul jetului gaz
de gaz (Jet fire)
METANOL III – Comprimare
21.2 Avarierea mecanică a compresorului de gaz metan G204/A,B, creşterea presiunii pe etaje,
fisurarea conductelor ce merg la supape emisii de gaz metan în hală, formarea atmosferei
explozive.
Scenariul Avarierea mecanică a Supra- 10 -6 C1 Zona verde –
21.2.1. Explozia compresorului. presiunea risc acceptabil
atmosferei Deteriorarea supapelor
explozive de aspiraŃie şi refulare
formate în hala prin ruperea pastilelor;
compresoare. ruperea tijei
compresorului
Creşterea presiunii pe
etaje, fisurarea
conductelor ce merg la
supape, supapa nu poate
prelua de moment
întreaga cantitate de gaz,
emisii de gaze în hală,
219

producere
incendiu/explozie in
prezenta unei surse.
DEPOZIT METANOL instalatia FORMOL
22. Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid.
22.1.Formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului.
Scenariul Avarie la un rezervor de Zona de 10 -6 C2 Zona verde –

22.1.1.Evapo- metanol, eliberarea unei toxicitate risc acceptabil
rarea baltii, cantitati de metanol
dispersia lichid, formarea unei balti
norului de in cuva de retentie a
vapori depozitului metanol,
Scenariul evaporarea baltii Aria de 10 -6 C2 Zona verde –
22.1.2. Aria de rezultate in urma avarierii inflama- risc acceptabil
inflamabilitate rezervorului de metanol, bilitate
(Flammable dispersia toxica a norului
area) format. In cazul prezentei
Scenariul unei surse de aprindere; Supra- 10 -6 C2 Zona verde –
22.1.3. Explozia foc instantaneu (aria de presiunea risc acceptabil
norului de inflamabilitate), explozia
vapori norului de vapori
rezervorului
Scenariul Nerespectare instructiuni Supra- 10 -7 C1 Zona verde –

22.2.1. Explozia privind verificarea presiunea risc acceptabil
vaporilor dintr- rezervorului gol, explozia
un rezervor gol vaporilor din interiorul
(CVCE) rezervorului.
RAMPA INCARCARE/DESCARCARE CISTERNE CF si auto OLEUM – DEPOZIT OLEUM

23. Avarie la un rezervor de oleum, eliberarea unei cantitati de oleum.
Scenariul Avarie la un rezervor de Zona de 10 -5 C1 Zona verde –

23.1.1.Evapo- oleum eliberarea unei toxicitate risc acceptabil
rarea baltii, cantitati de oleum,
dispersia formarea unei balti in
norului de cuva de retentie a
vapori depozitului , evaporarea
baltii
220

producere
rezultate in urma avarierii
rezervorului de metanol ,
dispersia toxica a norului
format.
23.2. Neetanseitate la o pompa de incarcare- descarcare, scurgere oleum, formarea unei balti pe
rampa auto
Scenariul Avarie la o pompa de Zona de 10 -5 C1 Zona verde –
23.2.1.Evapo- incarcare – descarcare toxicitate risc acceptabil
rarea baltii, oleum, eliberarea unei
dispersia cantitati de oleum,
norului de formarea unei balti pe
vapori rampa, evaporarea baltii
rezultat , dispersia toxica
a norului format.
23.3. Situatie catastrofala – un cutremur de mare amplitudine. Distrugerea etanseitatii racordurilor
la rezervoarele de oleum
Scenariu Situatie Zona de 10 -7 C2 Zona verde –

23.3.1 Umplerea catastrofala.Distrugerea toxicitate risc acceptabil
cuvei de etanseitatii racordurilor la
retentie in rezervoarele de
proportie de oleum.Se considera
50% pana la umplerea cuvei de
terminarea retentie 50% pana la
colectarii colectarea scurgerilor in
scurgerilor, alt rezervor sau cisterna
dispersia
norului toxic.
InstalaŃia de formaldehidă III
24.1 Evaporatorul E4 al instalaŃiei de formaldehida III. Depasirii parametrilor de lucru
(temperatura, nivel)
Scenariu Explozia amestecului de Suprapre- 3.10 -8LOPA C2 Zona verde –
24.1.1. Explozia aer cu vapori de metanol siunea risc acceptabil
amestecului de in interiorul
aer cu vapori de evaporatorului urmare a
metanol in depasirii parametrilor de
interiorul lucru (temperatura, nivel)
evaporatoru-lui
urmare a
depasirii
parametrilor de
lucru
(temperatura,
nivel)
221

producere
24.2. R7/1,2 Reactor cu schimbător de căldura formaldehida III
Scenariu Eroare de pornire Suprapre- 10 -7 C2 Zona verde –
24.2.1 Nerespectare instrucŃiuni siunea risc acceptabil
Nerespectare de pornire, incercarea
instrucŃiuni de aprinderii reactorului
pornire, când amestecul de
incercarea reacŃie se află în limita
aprinderii de explozie. Explozia
reactorului amestecului metanol –
când amestecul aer.
de reacŃie se Neetanseitati la
află în limita de capacele reactorului.
explozie Evacuare de gaze toxice
Scenariu fierbinti (amestec de Aria de 10 -6 C2 Zona verde –
24.2.2. vapori de formaldehida, inflamabilitat risc acceptabil
Neetanseitati la metanol, apa, CO, CO2, e
capacele H2 , etc) in cazul aparitiei
reactorului. de neetanseitati la
Evacuare de capacele rectorului, la
gaze toxice imbinarile prin flanse, etc
fierbinti (vapori
de metanol in
principal), in
cazul aparitiei
de neetanseitati
la capacele
rectorului. Aria
de
inflamabilitate.
24.3. Coloana de distilare formaldehida III.
Scenariu Fisura coloana la partea Zona de 10 -6 C2 Zona verde –
24.3.1 inferioara. Evacuare de toxicitate risc acceptabil
Avarierea formaldehida la partea
coloanei de inferioara a coloanei sau
distilare la pe la blaz. Evaporarea
parteainferioara produsului, disperia
,evacuarea norului de vapori
unei cantitati de
formaldehida,
din blazul
coloanei de
distilare,
evaporarea
produsului,
222

producere
dispersia
norului de
vapori
InstalaŃia de formaldehidă IV
25.1 Evaporatorul E4 al instalaŃiei de formaldehida IV. Depasirii parametrilor de lucru
Scenariu Explozia amestecului de Suprapre- 3.10 -8 C2 Zona verde –
25.1.1. Explozia aer cu vapori de metanol siunea LOPA risc acceptabil
amestecului de in interiorul
aer cu vapori de evaporatorului urmare a
metanol in depasirii parametrilor de
interiorul lucru (temperatura, nivel)
evaporatoru-lui
urmare a
depasirii
parametrilor de
lucru
(temperatura,
nivel)
25.2. R7/1,2 Reactor cu schimbător de căldura formaldehida IV
Scenariu Eroare de pornire Suprapre- 10 -7 C2 Zona verde –
25.2.1 Nerespectare instrucŃiuni siunea risc acceptabil
Nerespectare de pornire, incercarea
instrucŃiuni de aprinderii reactorului
pornire, când amestecul de
incercarea reacŃie se află în limita
aprinderii de explozie. Explozia
reactorului amestecului metanol –
când amestecul aer.
de reacŃie se eetanseitati la capacele
află în limita de reactorului. Evacuare de
explozie gaze toxice fierbinti
Scenariu (amestec de vapori de Aria de 10 -6 C2 Zona verde –
25.2.2. formaldehida, metanol, inflamabilitat risc acceptabil
Neetanseitati la apa, CO, CO2, H2 , etc) e
capacele in cazul aparitiei de
reactorului. neetanseitati la capacele
Evacuare de rectorului, la imbinarile
gaze toxice prin flanse, etc
fierbinti (vapori
de metanol in
principal), in
cazul aparitiei
223

producere
de neetanseitati
la capacele
rectorului. Aria
de
inflamabilitate.
25.3. Coloana de distilare formaldehida IV.
Scenariu Fisura coloana la partea Zona de 10 -6 C2 Zona verde –
25.3.1 inferioara. Evacuare de toxicitate risc acceptabil
Avarierea formaldehida la partea
coloanei de inferioara a coloanei sau
distilare la pe la blaz. Evaporarea
partea produsului, disperia
inferioara, norului de vapori
evacuarea
unei cantitati de
formaldehida,
din blazul
coloanei de
distilare,
evaporarea
produsului,
dispersia
norului de
vapori
Depozit formaldehida, sectia Rasini
26. Avarie la un rezervor de formaldehida 40%, eliberarea unei cantitati de solutie.
Scenariul Netanseitati ale Zona de 10 -6 C2 Zona verde –
26.1.1. imbinarilor cu flanse, toxicitate risc acceptabil
Evaporarea fisuri ale conductelor sau
baltii, dispersia ale rezervoarelor. Avarie
norului de la un rezervor de
vapori formaldehida de 40%
eliberarea unei cantitati
de solutie, formarea unei
balti in cuva de retentie a
depozitului , evaporarea
baltii rezultate in urma
avarierii rezervorului ,
dispersia toxica a norului
format.
224

producere
26.2. Situatie catastrofala – un cutremur de mare amplitudine.Distrugerea etanseitatii racordurilor

la rezervoarele de formaldehida
Scenariul Situatie Zona de 10 -7 C3 Zona verde –
26.2.1 Umplerea catastrofala.Distrugerea toxicitate risc acceptabil
cuvei de etanseitatii racordurilor la
retentie in rezervoarele de
proportie de formaldehida.Se
50% pana la considera umplerea
terminarea cuvei de retentie 50%
colectarii pana la colectarea
scurgerilor si scurgerilor in alt rezervor
transvazarea sau cisterna. Evaporarea
solutiilor din baltii, dispersia norului de
rezervoarele vapori
avariate,
dispersia
norului toxic
26.3 Accident la rampa de incarcare a formolului. Avarierea furtunului de incarcare
Scenariul Accident la rampa de Zona de 10 -5 C1 Zona verde –
26.3.1. incarcare a formolului. toxicitate risc acceptabil
Formarea unei Avarierea furtunului de
balti,evaporarea incarcare. Scugere
baltii dispersia formaldehida formarea
norului de unei balti, dispersia
vapori norului de vapori
DEPOZITUL METILAL
27.1. Avarierea unui rezervor, emisie de metilal, formarea unei balti in cuva de retentie, incendiul
baltii
27.1.1. Balta Intarzierea sau lipsa Incendiul 10 -6 C2 Zona verde –
care arde (pool executarii operatiilor de baltii risc acceptabil
fire) verificare, intretinere,
reparatie, erori umane de
operare.
Un cutremur de mare
amplitudine care distruge
etansietatea racordurilor
la rezervor.
Avarierea unui rezervor,
emisie de metilal,
formarea unei balti in
cuva de retentie,
incendiul baltii,
27.2 Avarierea unui rezervor, emisie de metilal, formarea unei balti in cuva de retentie, evaporarea
baltii, aria de inflamabilitate si explozia norului format
225

producere
27.2.1 Formarea Intarzierea sau lipsa Zona de 10 -6 C2 Zona verde –
norului de executarii operatiilor de toxicitate risc acceptabil
vapori toxici verificare, intretinere,
27.2.2 Aria de reparatie, erori umane de Aria de 10 -6 C2 Zona verde –
inflamabilitate operare. inflama- risc acceptabil
(Flammable Un cutremur de mare bilitate
aria) amplitudine care distruge
27.2.3 Explozia etansietatea racordurilor Supra- 10 -6 C2 Zona verde –
norului format la rezervor. presiunea risc acceptabil
(CVCE) Avarierea unui rezervor,
emisie de metilal,
formarea unei balti in
cuva de retentie,
evaporarea baltii,
formarea noruluir de
vapori toxici, aria de
inflamabilitate si explozia
norului format.
DEPOZIT FENOL Sectia Cercetari
28. Deteriorarea conexiunii in timpul operatiei de descarcare a fenolului in rezervoare.
28.1. Colectarea Aria de 10 -5 C1 Zona verde –
in cuva de inflama- risc acceptabil
retentie, bilitate
solidificare
fenol, aria de
inflamabilitate.
DEPOZITUL DE HIDRAT DE HIDRAZINA
29 Posibil incendiu in depozit, avarierea butoaielor, descompunerea unei mici cantitati din solutia
de hidrazina in amoniac si hidrogen, dispersia lichidului pe sol, si posibila patrundere in reteaua
de canalizare dispersia vaporilor de amoniac
29.1 Dispersia Un posibil incendiu in Zona de 10 -6 C2 Zona verde –
vaporilor de depozit, avarierea toxicitate risc acceptabil
amoniac butoaielor,
descompunerea unei
mici cantitati din solutia
de hidrazina in amoniac
si hidrogen, dispersia
lichidului pe sol, si
posibila patrundere in
reteaua de canalizare
dispersia vaporilor de
amoniac.
MAGAZIE BUTELII DE CLOR. DirecŃia AVRN- Captare, distribuŃie şi filtrare apă
30. Magazie depozitare butelii clor
30.1 Scapari accdentale de clor dintr-o butelie
226

producere
30.1.1 Dispersia Zona de 10 -6 C2 Zona verde –
norului de toxicitate risc acceptabil
vapori
30.2. Situatie catastrofala. Un incendiu a vegetatiei din jur care nu poate fi stins. Temperaturile
ridicate pot provoca explozia buteliilor.
30.2.1.Emisie Zona de 10 -7 C3 Zona verde –
clor din toxicitate risc acceptabil
jumatate din
buteliile din
magazie,
dispersia
norului de
vapori
DEPOZIT BUTELII DE OXIGEN
31. Depozit butelii de oxigen. Supraincalzirea buteliilor datorita unui incendiu in vecinatatea
depozitului.
31.1. BLEVE Radiatia 10 -7 C2 Zona verde –
pentru 70% din termica risc acceptabil
butelii.
DEPOZIT BUTELII DE ACETILENA
32. Depozit butelii de acetilena. Supraincalzirea buteliilor datorita unui incendiu in vecinatatea
depozitului.
32.1 Explozia suprapresiu 10 -7 C2 Zona verde –
pentru 70% din nea risc acceptabil
butelii
DEPOZIT CARBURANTI
33. Depozit carburanti. Scurgere accidentala dintr-o conducta de motorina, formarea unei balti.
33.1. Incendiul Incendiul 10 -5 C1 Zona verde –
baltii (Pool fire) baltii risc acceptabil
33.2.Evaporarea baltii
33.2.1. Zona de 10 -5 C1 Zona verde –
Dispersia toxicitate risc acceptabil
norului de
vapori
33.2.2. Aria de Aria de 10 -5 C1 Zona verde –
inflamabilitate inflamabili- risc acceptabil
(Flammable tate
Area)
SECTIA NITROCELULOZA (Instalatii nefunctionale)

34. Urme de supraresiun 10 -7 C1 Zona verde –
substante ea risc acceptabil
explozive care
pot exploda in
cazul unor
227

producere
interventii
neautorizate
sau patrundere
prin efractie,
fenomene
atmosferice
(curenti
vagabonzi,
incendiu
provocat de
trasnet), soc,
frecare produse
pe retelele de
canalizare
228
Tabel IV.A.4.2 Matricea riscurilor scenariilor identificate- sinteza evaluarii riscurilor

identificate

C1 C2 C3
-2 -3
10 – 10 [1/an]
10-3 – 10-4 [1/an]
10-4 – 10-5 [1/an] 4.1.1, 4.1.2, 4.1.3, 6.1.1,
6.1.2, 6.1.3, 6.2.1, 11.1.1,
11.1.2, 11.1.3, 11.2.1,
14.1, 15.1., 23.1.1,
23.2.1, 26.3.1, 28.1, 33.1,
33.2.1, 33.2.2
10-5 – 10-6 [1/an] 9.1, 13.1.1, 13.2.1, 1.1, 1.2, 1.3, 2.1, 2.2, 2.3,
13.2.2, 13.2.3, 19.1.4, 5.1.1, 5.1.2, 7.1.1, 16.1,
20.1.4, 21.1.4, 21.2.1 16.2, 17.1.1, 17.1.2,
17.1.3, 18.1.1, 18.1.2,
18.1.3, 19.1.1, 19.1.2,
19.1.3, 20.1.1, 20.1.2,
20.1.3, 21.1.1, 21.1.2,
21.1.3, 22.1.1, 22.1.2,
22.1.3, 24.2.2, 24.3.1,
24.3.2, 25.2.2, 25.3.1,
25.3.2, 26.1.1, 27.1.1,
27.2.1, 27.2.2, 27.2.3,
29.1, 30.1.1
10-6 – 10-7 [1/an] 5.2.1, 6.3.1, 8.1, 8.2, 3.1, 7.1.2, 7.1.3, 10.1.1, 12.2.1, 26.2.1, 30.2.1
12.2.2, 13.3.1, 22.2.1, 34 10.2.1, 10.2.2, 10.2.3,
11.3.1, 12.1.1, 23.3.1,
24.1.1, 24.2.1, 25.1.1,
25.2.1, 31.1, 32.1,
asupra populaŃiei persoane de pe ireversibile asupra efecte ireversibile asupra
amplasament spitalizate sănătăŃii pentru sănătăŃii pentru
pentru mai mult de 24h; persoanele de pe persoanele de pe
efecte asupra sănătăŃii amplasament; o persoană amplasament; o fatalitate
reversibile şi pe termen din afara sau efecte ireversibile
Scurt. amplasamentului asupra sănătăŃii pentru
spitalizată. persoanele din afara
amplasamentului.
ConsecinŃe Daune reversibile asupra Daune reversibile asupra Daune masive asupra
asupra mediului mediului, fiind necesară mediului, fiind necesară mediului, posibil
intervenŃia forŃelor interne intervenŃia forŃelor ireversibile, fiind necesară
şi externe (judeŃene). externe regionale. intervenŃia forŃelor
naŃionale, internaŃionale.
189
IV.B. Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor

accidentelor majore identificate, descrierea parametrilor tehnici si
a echipamentului utilizat pentru siguranta instalatiilor, pentru
fiecare scenariu in parte.
In capitolul anterior am realizat o ierarhizare a riscurilor.
Evenimentele produse pe amplasamentele în care sunt implicate substanŃe periculoase pot

genera următoarele efecte asupra elementelor vulnerabile:
a) efecte mecanice generate de suprapresiunea în frontul undei de şoc sau de proiectile -
efectul de misil;
b) efecte termice generate de radiaŃia termică;
c) efecte toxice determinate de eliberarea sau emisia de substanŃe periculoase în
atmosferă sau de contaminarea mediului provocată de deversarea necontrolată a substanŃelor
periculoase.
Aceste efecte se pot produce individual, secvenŃial sau simultan.
Pentru fiecare din efectele menŃionate se stabilesc o serie de variabile fizico-chimice ale căror
valori pot fi suficient de reprezentative pentru evaluarea gravitaŃii fenomenului periculos.
Zonele potenŃial afectate de efectele care derivă din evenimentele produse pe amplasamentele
industriale în care sunt implicate substanŃe periculoase, se determină pe baza distanŃelor la
care aceste variabile fizico-chimice ating anumite valori prag.
Scenariile rezonabile care se iau în considerare, după caz, fără a se limita doar la acestea,
sunt următoarele:
a) scurgere de substanŃă printr-un orificiu cu suprafaŃa mai mică sau egală cu 100 mm2;
b) ruptură a unui furtun flexibil;
c) ruptură completă a unei conducte cu diametrul interior mai mic sau egal cu 20 mm;
d) declanşarea unui dispozitiv de eliberare atmosferică (supapă de suprapresiune, disc de
rupere, punct de drenaj / colectare mostre);
e) neaprinderea / stingerea faclei pe durata eliberării;
f) incendiu în cuva de retenŃie sau în exteriorul rezervorului;
g) fenomene BLEVE;
h) explozii ale materialelor explozive, etc.
Pentru simularea emisiilor de substanŃe periculoase ce prezintă efecte toxice pentru oameni
este necesară utilizarea a două situaŃii meteorologice diferite, specifice amplasamentului
analizat, şi anume:
- condiŃiile meteorologice cele mai nefavorabile,
- posibile şi condiŃiile meteorologice cele mai frecvente.
Analiza consecinŃelor emisiilor de substanŃe periculoase ce prezintă efecte toxice pentru
oameni se face pentru fiecare valoare prag şi condiŃie meteorologică, deplasarea şi
dimensiunea norului toxic fiind reprezentată pentru următoarele intervale de timp trecute de
la iniŃierea accidentului: 10 minute; 30 de minute şi 60 de minute.
Pragurile de referinta pentru diferite scenarii posibile
190
Metodologia TUV-Hazop indica urmatoarele valori prag pentru efecte fizice:

Tabel IV.B.1 Valori prag pentru efecte fizice
Scenariu accidental Zona I - mortalitate Zona II – vatamari Zona III – vatamari

ireversibile reversibile
Emisie toxică AEGL 3 AEGL 2 AEGL 1
Incendiu (radiaŃie 12,5 kW/m2 5 kW/m2 2,5 kW/m2
termică staŃionară)
BLEVE / Fire Ball Rază fireball 12,5 kW/m2 4,5 kW/m2
(RadiaŃie termică
variabilă – maxim 15
secunde)
Flamable area/Flash LFL ½ LFL 4,5 kW/m2
fire (RadiaŃie
termică instantanee)
VCE (Suprapresiune) 300 mbar (structuri) 70 mbar 30 mbar
450 mbar (spaŃii
deschise)
Deoarece la modelarea accidentelor s-a utilizat softul ALOHA se utilizeaza valorile prag din
acest soft.
Pragurile de referinta sunt prezentate in tabelul urmator.
Tabel IV.B.2. Praguri de referinta
Tip scenariu Indicator PRAG I PRAG II PRAG III

(mortalitate ridicata) (leziuni ireversibile) (zona de atentie)
Dispersie in aer Dispersie toxica ERPG3, ERPG2, ERPG1,
TEEL3 TEEL2 TEEL1
Incendiu Fire ball 10kW/m2 5 kW/m2 2 kW/m2
Jet – fire 10kW/m2 5 kW/m2 2 kW/m2
2
Pool fire 10 kW/m 5 kW/m2 2 kW/m2
Flash fire 60%LFL 10%LFL
BLEVE 10kW/m2 5 kW/m2 2 kW/m2
Explozie UVCE 8 psi (0,55 bar) 3,5 psi (0,24bar) 1 psi (0,068 bar)
CVCE 8 psi (0,55 bar) 3,5 psi (0,24bar) 1 psi (0,068 bar)
Definitii utilizate la modelarea pericolelor

- Fireball: un foc arzand suficient de repede masa substantei inflamabile emisa ca nor
sau sfera.
- Flash fire: combustia vaporilor inflamabili in amestec cu aer, in care flama trece prin
aceasta mixtura la o viteza mai mica decat viteza sunetului, astfel incat suprapresiunea
generata produce prejudicii neglijabile.
- Jet flame: combustia materialului eliberat la un moment dat printr-un orificiu.
- Pool fire: combustia materialului evaporat din stratul de lichid situat la baza focului
(balta care arde)
- BLEVE: explozia vaporilor proveniti din expansiunea unui lichid in fierbere.
191
- UVCE, CVCE: explozia norului de vapori in spatiu nelimitat, respectiv limitat.

- LFL (LEL): limita inferioara de explozie.
- IDLH: valoarea concentratiei cu pericol imediat pentru viata si sanatate. Este limita
pana la o expunere de 30 minute nu se pot cauza indivizilor efecte adverse ireversibile,
sau limita abilitatea individuala de a iesi din atmosfera periculoasa.
- LC50: concentratia substantei chimice in aer, care omoara 50% din indivizii expusi intr-
un timp de 0 ora sau 4 ore. Aceasta valoare da o idee despre relativa toxicitate a
substantei.
- Emergency Response Planning Guidelines(ERPGs) sunt definite astfel:
o ERPG -1: maximum concentratiei in aer sub care se crede ca aproape toti indivizii
pot fi expusi pana la o ora, fara a experimenta altceva decat efecte tranzitorii
adverse pentru sanatate sau perceptia clar definita a mirosurilor.
o ERPG – 02: maximum concentratiei in aer sub care se crede ca aproape toti indivizii
pot fi expusi pana la o ora, fara a experimenta sau dezvolta efecte ireversibile sau
alte efecte serioase asupra sanatatii, sau simptome care pot limita abilitatea
individului de a intreprinde actiuni de protectie.
o ERPG – 03: maximum concentratiei in aer sub care se crede ca aproape toti indivizii
pot fi expusi pana la o ora, fara a experimenta sau dezvolta efecte periculoase
pentru viata si sanatate.
o TEEL - 1, 2, 3 – Temporary Emergency Exposure Limits: au aceeasi semnificatie
ca ERPG, difera timpul de mediere (15 minute).
o AEGL – 1, 2, 3 – Acute Exposure Guideline Levels: sunt concentratiile limita in
jurul carora se petrec aceleasi fenomene ca in cazul ERPG.
192
V. MASURI DE PROTECTIE SI DE INTERVENTIE PENTRU

LIMITAREA CONSECINTELOR UNUI ACCIDENT MAJOR
V.A. Descrierea echipamentului instalat pe amplasament pentru

limitarea consecintelor accidentelor majore
Lista echipamentelor tehnologice aferente fiecarei instalatii / ORS-uri si IRS-uri este prezentata
in Capitolul III.A.2. ORS-uri; IRS-uri; Echipamente, dispozitive si sisteme relevante pentru
securitate, ca si in anexa 6 la prezenta documentatie.
In capitolul I.B.6. au fost detaliate Mijloacele folosite in cadrul obiectivului in caz situatii
deurgenta.
V.B. Organizarea alertei si interventiei

Alarmarea
Alarmarea, in cazul unui accident incadrat intr-o situatie de urgenta, se face imediat prin
mijloacele de alarmare din dotare.
In functie de natura si gravitatea accidentului alarma poate fi :
a) alarma locala – se declanseaza in cazul unor accidente majore care se produc pe
amplasamentul societatii si care nu afecteaza teritoriul din jurul acesteia.
b) alarma generala – se declanseaza in cazul unor accidente severe care implica o
mare parte din societate si afecteaza populatia si mediul din jurul acesteia.
In cazul producerii unui eveniment transmiterea informatiilor se va face in conformitate cu

Schema de instiintare-alarmare, prezentata in capitolul I.B.6, Figura I.B.6.1
Declararea si introducerea starii de urgenta

Autoritatea declararii starii de urgenta revine Directorului general al societatii sau inlocuitorului
acestuia/ Director tehnic - productie, consultand si ceilalti membrii cu functii de decizie in
Celula pentru situatii de urgenta.
Directorul general al societatii a hotarat constituirea pe societatii a Celulei pentru situatii de
urgenta, constituita din factori de decizie din conducerea societatii cu responsabilitati directe in
Aceasta structura pune in practica decizia de introducere a starii de urgenta. Pentru Viromet,
evenimentele care necesita o decizie de declarare a urgentei sunt: dispersia toxica a
substantelor periculoase, incendiile ce se pot transforma in incendii in masa, exploziile urmate
de incendii de mari proportii.
Informatiile referitoare la producerea unui astfel de eveniment, sunt transmise de cei de pe
locul de munca, unde se desfasoara urgenta, catre dispeceratul serviciului de pompieri civili si
dispeceratul de productie. Acesta din urma anunta directorul sau inlocuitorul acestuia si
membrii Celulei pentru situatii de urgenta implicati direct in gestionarea situatiei de criza.
Fortele de interventie se deplaseaza in zona afectata.
La dispozitia directorului se introduce alarma generala prin actionare, folosind coduri specifice
situatiilor de urgenta.
193
Sunt solicitate in sprijin forte ale Ministerului Administratiei si Internelor, functie de informatiile
transmise de formatiunile de interventie proprii si desfasurarea evenimentului.
La sosirea fortelor Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, se pun la dispozitie toate datele
disponibile referitoare la desfasurarea evenimentului si a activitatilor in desfasurare si se
incepe colaborarea cu acestea sub o conducere unica.
V.C. Descrierea resurselor mobilizabile interne si externe

Detaliile resurselor mobilizate, interne si externe, in caz de situatii de urgenta au fost
evidentiate in capitolul I.B.6.
Celula pentru situatii de urgenta – colectiv constituit din factori de decizie din conducerea
societatii (Directorul general al societatii, Colectiv de specialisti) cu responsabilitati directe in
Seful de schimb si personalul tehnic din schimb – reprezinta colectivul de analiza si decizie
cu responsabilitati in coordonarea actiunilor de interventie din sectorul propriu, pana la sosirea
echipelor specializate.
Serviciul privat pentru situatii de urgenta se constituie in cadrul operatorilor economici

(conform ordin nr. 158/2007), ca serviciu propriu. Serviciul privat isi indeplineste atributiile
legale intr-un sector de competenta stabilit cu avizul Inspectoratului Judetean pentru Situatii de
Urgenta.
Conform art.12 din Ord. 158/2007 Serviciul privat pentru situatii de urgenta din S.C. Viromet
S.A. se costituie ca serviciu de categoria IV, avand incadrate grupe de interventie si echipe
specializate in functie de riscurile identificate.
Serviciul pentru situatii de urgenta este condus si coordonat de seful Serviciului numit prin
decizie de catre conducatorul societatii.
Celula pentru situatii de urgenta este responsabila cu:

▪organizarea si pregatirea personalului pentru a asigura raspunsul la urgenta in interiorul
amplasamentului;
▪luarea deciziilor initiale despre tipul de raspuns care va fi acordat situatiei specifice de
urgenta creata, realizand incadrarea in nivelul de urgenta si evaluand resursele necesare
interventiei.
Centrul operativ cu activitate temporara:

Este formatiunea responsabila cu actiunile indeplinite la locul accidentului, coordonarea unitara
a actiunii tuturor fortelor stabilite pentru interventie, coordoneaza echipele de raspuns la
urgenta si comunicarea cu cei din afara locului accidentului. Este condusa de un comandant
desemnat de Celula pentru situatii de urgenta. Functia de Comandant al incidentului este
temporara si se exercita pana la sosirea echipajelor ISU care preiau actiunile in campul tactic.
194
Dispeceratul de situatii de urgenta

Are rol determinant in gestionarea apelurilor de urgenta si de transmitere a mesajelor de
instiintare, precum si in monitorizarea sistemelor automate de protectie, informarea organelor
locale, tine legatura cu conducerea societatii si celula de urgenta
Serviciul de paza si supraveghere
- sprijina evacuarea pt evitarea accidentelor de circulatie
- indruma evacuarea de urgenta a personalului
- indruma echipele de interventie specializate la instalatiile
- sprijina evacuarea autospecialelor de transport
- avertizeaza in cazul unor formarii de nor de gaz asupra directiei populatia din zona
statiei
- asigura paza obiectivului conform Planului de Paza si dispozitiilor serviciilor
specializate
Compartimentul de interventie
Cuprinde Formatiile de interventie, salvare si prim ajutor, constituite la nivelul statiei, pe fiecare
schimb, cu rolul de a interveni, in prima faza, pana la sosirea echipelor specializate, pentru
oprirea scaparilor accidentale, localizarea si stingerea inceputului de incendiu, diminuarea si
eliminarea pericol. Echipele sunt si actioneaza numai la dispozitia organizatorului de productie
sau inlocuitorului acestuia.
VI. EFECTUL DE DOMINO

Referinte bibliografice:
Faisal I. Khan, S.A. Abbasi – O evaluare a probabilitatiii imprejurarilor si pericolul potential al
efectului domino intr-o zona aglomerata tipica industriei. Jurnal of Loss Prevention in procesele
industriale.
Accidentele proceselor specifice industriei chimice, care presupun explozii si /sau incendii pot
aduce prejudicii utilajelor din vecinatate, reactoarelor, conductelor sau vaselor de stocare.
Daca instalatiile afectate de accidentul primar contin substante periculoase avaria poate
determina noi explozii /incendii/ emisii toxice. Acest tip de lant al accidentelor poate continua
sa se propage afectand alte instalatii aflate la distanta mica si poate cauza noi accidente,
perpetuand lantul. In domeniul proceselor industriei chimice acest lant poarta denumirea de
“efect domino”.
Efectul domino poate fi initiat de una sau mai multe evenimente:
a) pool fire, flash fire, fire ball si jet fire;
b) explozii: explozia norului de vapori in spatiu limitat (CVCE), explozia vaporilor din
expansiunea unui lichid in fierbere (BLEVE), explozia norului de vapori ;
c) emisia toxica: instantanee sau continua, emisia de gaze toxice mai usoare decat aerul sau
mai grele ca aerul.
Procedura de analiza a efectului de domino (DEA) porneste de la evenimentul de initiere a
efectului – evenimentul primar, la locatia efectului secundar. DEA este realizata pe doua nivele.
Primul nivel consta in trecerea in revista a tuturor proceselor industriale si identificarea unitatii
care poate initia efectul domino. Pentru aceasta se tine seama de diferite prejudicii raportate in
195
literatura:de exemplu supresiunea de 0,7 atm poate distruge o unitate prin unda exploziei,
incarcatura termica de 37 kW/m2 este suficienta pentru avarierea recipientelor, si fragmentele
proiectate avand o viteza mai mare de 75 m/s are suficient potential pentru a penetra unitatea,
cu conditia sa loveasca unitatea tinta. In cazul in care exista valori mai mari decat cele
mentionate putem fi indreptatiti sa trecem la urmatorul pas.
Nivelul al doilea detaliaza mai mult analiza, fiind condus catre verificarea existentei efectului
domino, utilizand avariile potentiale ale evenimentului primar si caracteristicile unitatii
secundare:
- configuratia si constituentii materiali ai unitatii;
- utilizarea substantelor chimice si conditiile de operare;
- proprietatile fizice si chimice ale substantelor;
- locatia unitatii, distanta fata de alte unitati;
- datele meteorologice, in special directia vantului.
Pornind de la aceste premize am luat in considerare ca efecte domino posibile:

► dispersiile toxice sau posibilele pericole de incendiu/explozie care depasesc limita
amplasamentului instalatiei unde de produc si eventual al societatii. In acest caz analiza se
opreste la primul nivel, deoarece nu cunoastem la acest moment detalii despre instalatiile
unitatilor invecinate;
► efecte de domino in interiorul amplasamentului dat de posibile incendii si explozii.
196
Tabel VI.1 Accidente care depasesc limitele amplasamentului instalatiei sau limita S.C. VIROMET S.A.
Scenariul Pericolul modelat Substanta Conditii Zona periculoasa
implicata meteo Zona 1-zona letala Zona 2 – zona cu efecte Zona 3 – zona de
Rosie grave atentie
(m) Portocalie Galbena
(m) (m)
METANOL IV
INSTALATIA DE DISTILARE METANOL. Coloane de distilare.
3. Depasirea parametrilor de functionare a coloanei (incalzirea coloanei peste temperatura admisibila in cazul unui incendiu extins), expansiunea
metanolului (BLEVE), formarea sferei de foc si incendiul baltii formate
3.1. Emisia exploziva Radiatia termica metanol Conditii meteo cele 369 533 841
a coloanei (BLEVE) mai
frecvente/normale
Conditii meteo cele 342 496 783
mai nefavorabile,
dar posibile
Obiective aflate in zona -cracare Metanol IV; Instalatie Metanol III - VIROMET: Statie
turnuri racire Metanol -Cld. 5410 Laborator Epurare, Sectia
IV, instalatie Central (CTC, Sectia Mase plastice, Palat
demineralizare + Cercetari) Administrativ, NG
laborator; -Statie interna CF, 1000; Depozit
-cld. 6555: statie -Palat administrativ, amoniac, Sectia
electrica; -Statie reducere gaz Rasini, Dispensar;
statie transformare 110 metan (SRM VIROMET); Atelier Central;
kV; birouri, vestiar, -Depozit combustibil; Magazii Centrale;
tablou comanda -CET, Cld. Birouri serv. Atelier AMA
Metanol IV; MEA, Serv. Control -;Statie reglare gaz
-compresie Metanol IV; Instalatii; birouri CPr metan Victoria II;
-laborator, vestiar, Hidro,
birouri Metanol III; -Remiza Serviciu pentru
cladire poarta intrare Situatii de urgenta
principala; cladire (pompieri civili–
dispecerat VIROMET);
-SC PIROCHIM SA
Personalul, populatia afectata Maxim: 100 persoane Maxim: 150 persoane Maxim: 350 persoane
197

implicata meteo Zona 1 Zona 2 – zona cu efecte Zona 3 – zona de
-zona letala grave atentie
Rosie Portocalie Galbena
(m) (m) (m)
6.1.Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului intermediar,
evaporarea baltii
6.1.1 Zona de toxicitate metanol Conditii meteo cele 17 20 63
Dispersia norului de mai
vapori toxici frecvente/normale
mai nefavorabile,
dar posibile
Obiective aflate in zona Cuva rezervorului si Locatii: zona inst. Locatii: Serviciul Privat
vecinatati Metanol IV, fazele: de pompieri
demineralizare, VIROMET, poarta
laborator, turnuri racire, principal de acces
rampa livrare metanol pentru angajati, Biroul
CF, depozit reactivi SIPP, Statie interna
CFU, Statia 110 kV
Personalul, populatia afectata Maxim 2 persoane Maxim : 8 persoane Maxim: 65 persoane,

(m) (m) (m)
12. Avarie la doua rezervoare de metanol, un rezervor este de rezerva (situatie catastrofala, cutremur de mare amplitudine) eliberarea 60% din cantitata
de methanol in cele doua cuve de retentie
Scurgere metanol in doua cuve de retentie, formare a doua balti
12.2.1. Dispersia metanol Conditii meteo cele 23 87 245
norului toxic mai
frecvente/normale
198

mai nefavorabile,
dar posibile
Obiective aflate in zona Cuva de retentie a -depozitul de oleum / acid -zone cu vegetatie
revervorului sulfuric, inclusiv rampa de forestiera,
descarcare / livrare acid -sectorul depozitare /
sulfuric / oleum; filtrare distributie apa
-zone de vegetatie tehnologica / potabila,
forestiera; -instalatia pilot a Sectiei
-cladiri ale sectorului Cercetari;
Hidro; -Integral capacitatile de
-cladiri tehnologice in productie a Sectiei
conservare / dezafectare Rasini;
tinand de fostele capacitati -Instalatiile NG 1000,
de productie DVB si Oxigen,
Copolimer I; -Rampa livrare metanol (
linia 5211/1 );
-Cladiri sector Edile;
-Capacitatile in
conservare ale fostelor
instalatii de producerei,
nitroceluloze, rasini
alchidice, bicarbonat de
amoniu, cazi de baie.
Personalul, populatia afectata Maxim 2 persoane Maxim: 8 persoane Maxim: 110 persoane

(m) (m) (m)
Rampa METANOL I (linia de garare CLD. 5211/1) – Incarcare/descarcare cisterne cu metanol. Incarcare autocisterne cu metanol.
13. Rampa de incarcare Metanol I (linia de garare CLD. 5211/1). Incarcare/descarcare cisterne metanol. Incarcare autocisterne cu metanol.
13.2. Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, formarea unei balti. Evaporarea baltii
13.2.1 Dispersia Zona de toxicitate metanol Conditii meteo cele 12 56 142
vaporilor de metanol mai
frecvente/normale
mai nefavorabile, dar
posibile
199
Obiective aflate in zona Zona rampei de - cladiri in conservare - Depozit metanol

incarcare metanol I din fosta Sectie NC, R5000; Instalatie NG
vegetatie forestiera 1000, Filtre apa,
Personalul, populatia afectata Maxim 5 persoane Maxim 10 persoane Maxim 20 persoane

(m) (m) (m)
METANOL III - Coloane de distilare.
17. Căderea apei de răcire, presiunea vaporilor în coloana D502 creşte
17.1.1. Dispersia Zona de toxicitate metanol Conditii meteo cele 47 131 333
norului de vapori de mai
metanol frecvente/normale
mai nefavorabile,
dar posibile
Obiective aflate in zona Zona coloanei de Zona instalatiei metanol Zona libera din estul
distilare III instalatiei
Personalul, populatia afectata 6 15 20

(m) (m) (m)
INSTALATIA DE FORMALDEHIDA III
24.1 Evaporatorul E4 al instalaŃiei de formaldehida III. Depasirea parametrilor de lucru (temperatura, nivel)
24.1.1 Explozia Suprapresiunea metanol 39.85 m 98.41 m 172,94 m
amestecului de aer
cu vapori de metanol
in interiorul
evaporatorului
200
urmare a depasirii
parametrilor de lucru
24.3.1 Avarierea Zona de toxicitate metanol Conditii meteo cele 43 107 299
coloanei de distilare mai
la partea inferioara, frecvente/normale
evacuarea unei
cantitati de Conditii meteo cele 34 99 298
formaldehida, din mai nefavorabile,
blazul coloanei de dar posibile
distilare, evaporarea
produsului, dispersia
norului de vapori
Obiective aflate in zona Zona instalatiei Zona instalatiei Zona depozitului
formaldehida III formaldehida IV si rampa formol, zona vestica a
CF, cladiri administrativa instaltiilor rasini
invecinate
Personalul, populatia afectata 5 persoane 10 persoane 25 persoane

(m) (m) (m)
INSTALATIA DE FORMALDEHIDA IV
25.1 Evaporatorul E4 al instalaŃiei de formaldehida IV. Depasirea parametrilor de lucru (temperatura, nivel)
25.1.1 Explozia Suprapresiunea metanol 39.85 m 98.41 m 172,94 m
amestecului de aer
cu vapori de metanol
in interiorul
evaporatorului
urmare a depasirii
201
25.3.1 Avarierea Zona de toxicitate metanol Conditii meteo cele 43 107 299
coloanei de distilare mai
la partea inferioara, frecvente/normale
evacuarea unei
cantitati de Conditii meteo cele 34 99 298
formaldehida, din mai nefavorabile,
blazul coloanei de dar posibile
distilare, evaporarea
produsului, dispersia
norului de vapori
Obiective aflate in zona Zona instalatiei Zona instalatiei Zona depozitului
formaldehida IV formaldehida IV si rampa formol, zona vestica a
CF, cladiri administrativa instaltiilor rasini
invecinate

(m) (m) (m)
DEPOZIT DE FORMALDEHIDA
26. Avarie la un rezervor de formaldehida 43%, eliberarea unei cantitati de solutie
26.1.Formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului
26.1.1.Evaporarea Suprapresiunea metanol Conditii meteo cele 110 263 568
baltii, dispersia mai
norului de vapori frecvente/normale
mai nefavorabile,
dar posibile
26.2. Situatie catastrofala – un cutremur de mare amplitudine. Distrugerea etanseitatii racordurilor la rezervoarele de formaldehida
26.2.1 Umplerea Conditii meteo cele 91 233 561

cuvei de retentie in mai
proportie de 50% frecvente/normale
202
pana la terminarea Conditii meteo cele 210 498 1300

colectarii scurgerilor mai nefavorabile,
si transvazarea dar posibile
solutiilor din
rezervoarele avariate,
dispersia norului
toxic.
Obiective aflate in zona Zona depozitului formol, zona instaltiilor rasini Zona exterioara de
zona vestica a instaltiilor invecinate teren agricol
rasini invecinate
26.3.1. Formarea unei Conditii meteo cele 107 241 595
balti, evaporarea mai
baltii dispersia frecvente/normale
norului de vapori Conditii meteo cele 108 246 623
mai nefavorabile,
dar posibile
Obiective aflate in zona Zona rampei, zona Zona depozitului formol, zona instaltiilor rasini
adiacenta a deozitului zona vestica a instaltiilor invecinate
formol rasini invecinate

(m) (m) (m)
29. Posibil incendiu in depozit, avarierea butoaielor. Descompunerea unei mici cantitati din solutia de hidrazina in amoniac si hidrogen, dispersia lichidului pe
sol, si posibila patrundere in reteaua de canalizare dispersia vaporilor de amoniac.
29.1 Dispersia Suprapresiunea amoniac Conditii meteo cele 62 139 343
vaporilor de amoniac mai
frecvente/normale
mai nefavorabile,
dar posibile
203
Obiective aflate in zona Zona depozitului de Zona libera din spatele instalatiei metanol III
hidrazina
Personalul, populatia afectata 5 persoane 10 persoane

(m) (m) (m)
MAGAZIE BUTELII DE CLOR. DirecŃia AVRN- Captare, distribuŃie şi filtrare apă
30.1.1 Dispersia Zona de toxicitate clor Conditii meteo cele 68 249 524
norului de vapori mai
frecvente/normale
mai nefavorabile,
dar posibile
Obiective aflate in zona Zona magaziei Zona instalatiei filtrare – decantare nord, cuvele a
2 rezervoaredin partea de sud a depozitului
R5000.
Personalul, populatia afectata 1 persoana 15 persoane
30.2. Situatie catastrofala. Un incendiu a vegetatiei din jur care nu poate fi stins. Temperaturile ridicate pot provoca explozia buteliilor.
30.2.1.Emisie clor din Zona de toxicitate clor Conditii meteo cele 786 1900 3200
jumatate din buteliile mai
din magazie, frecvente/normale
dispersia norului de Conditii meteo cele 1100 2700 4600
vapori mai nefavorabile,
dar posibile
Obiective aflate in zona Zona instalatiei filtrare Zona libera impadurita la est de instalatiei filtrare –
– decantare nord, decantare nord;Depozitul R5000;
cuvele a 2 rezervoare Localitati la est de amplasament – Vistisoara.
din partea de sud a
depozitului R5000.
Personalul, populatia afectata 15 persoane 1000 persoane
204
EFECTE DOMINO IN INTERIORUL AMPLASAMENTULUI
Intrucat in interiorul amplasamentului distantele intre sectii sunt relativ mari, din studierea
majoritatii amplitudinilor scenariilor modelate s-a observat ca se potenteaza intre ele in caz
domino numai evenimentele desfasurate pe aria sectiilor si vecinatatile acestora, astfel:
- instalatiile de producere a metanolului cu depozitul intermediar, rampa metanol IV, CET, statia
de reglare gaz metan, depozitul de hidrat de hidrazina si depozitul de carburanti;
- instalatiile de producere a formaldehidei cu depozitul de metanol din Sectia Rasini, depozitul
de formol si eventual cel de metilal;
- depozitul R 5000 cu rampa metanol I si depozitul de butelii de clor.
►Evenimentul primar - Accidentul nr. 3. Depasirea parametrilor de functionare a coloanei D

502 Metanol IV (incalzirea coloanei peste temperatura admisibila in cazul unui incendiu extins),
expansiunea metanolului (BLEVE), formarea sferei de foc si incendiul baltii formate; 3.1. Emisia
exploziva a coloanei (BLEVE)
Zona 1-10 kW/mp: 369 m; Zona 2-5 kW/mp: 533 m; zona 3- 2 kW/mp: 841 m.
►Evenimentul secundar: posibila avariere a instalatiilor de cracare si compresie Metanol IV.
Instalatiile lucreaza cu presiuni si temperaturi inalte, lucru care poate conduce la noi explozii. In
general cantitatilede substante eliberate sunt mici, suflul exploziilor, fragmentele proiectate
poate declansa avarierea grava a instalatiei si noi incendii si evacuari de metanol din utilajele
avariate. Acest eveniment ar produce avarierea grava a instalatiei si pierderi importante de vieti
omenesti.
8. InstalaŃia de cracare - cuptorul de cracare (F 101), cazanul Kellogg (H 104)
8.1. Explozie la cuptorul de cracare (F 101)
Zona 1-0,3 bar: 6,84 m; Zona 2-0,07 bar: 16,89 m; zona 3- 0,03 bar: 29,69 m.
8.2 Explozie la cazanul Kellogg (H 104)
Zona 1-0,3 bar: 17,52 m; Zona 2-0,07 bar: 43,26 m; zona 3- 0,03 bar: 76,03m.
Sau/si
7. Depozit intermediar de metanol IV. Rezervorul V501.
7.1. Eliminare vapori metanol prin sistemul de reglare si siguranta a rezervorului, dispersia
norului toxic
7.1.1 Dispersia norului de vapori toxici
Zona 1: 28 m; Zona 2: 69 m; zona 3: 165 m.
Sau/si
10 InstalaŃia de presinteză
10.1.Emisii gaz de sinteză în atmosferă prin supapele SV 7305 si SV 7304 ale tamburului V453
in cazul ruperii unor tevi din interiorul reactorului de sinteza D451si patrunderii gazului in
tambur
10.1.1. Dispersia componentei CO din gazul de sinteza
Sau/si
METANOL III - Comprimare
14. Avarierea mecanică a compresorului de sinteză G401B, creşterea presiunii pe etaje,
fisurarea conductelor ce merg la supape, emisii de gaz de sinteză în hală, formarea atmosferei
explozive.
14.1. Explozia atmosferei explozive (datorate componente H2 a gazului de sinteza) formate în
hala compresoare datorită unei scântei.
205
Sau/si
15. B 201 Cuptor de cracare. Creşterea excesivă a presiunii în camera de combustie a
reformerului, pericolul întoarcerii flăcărilor.
15.1. Posibila izbucnire a unui incendiu/explozie, deteriorarea arzătoarelor si a zidăriei pereŃilor
şi tavanului suspendat.
Sau/si
METANOL III - Coloane de distilare.
17. Căderea apei de răcire, presiunea vaporilor în coloana D502 creşte
17.1.1. Dispersia norului de vapori de metanol
Sau/si
21.2 Avarierea mecanică a compresorului de gaz metan G204/A,B, creşterea presiunii pe etaje,
fisurarea conductelor ce merg la supape emisii de gaz metan în hală, formarea atmosferei
explozive.
21.2.1 Explozia atmosferei explozive formate în hala compresoare.
Sau/si
Interventia prompta si eficienta a Serviciului privat pentru situatii de urgenta si distanta dintre
instalatii poate conduce la intreruperea lantului de evenimente.
Timpul în care norul toxic ajunge la un anumit punct critic poate fi estimat Ńinând seama numai
de viteza vântului, conform tabelului de mai jos:
Viteza Distanta (km)
vântului
m/s Km/h 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 14 26
1 3,6 16'40'' 33'20'' 50' 66'40'' 83'20'' 100' 116'40'' 133'20'' 150' 166' 200' 233' 333'
2 7,2 8'20'' 16'40'' 25' 33'20'' 41'40'' 50' 58'20' 66'40'' 73' 83' 100' 116' 166'
3 10,8 5'30'' 11'3'' 16'40'' 22'10'' 27'40'' 33'20'' 38'50'' 44'25'' 50' 55' 66' 75' 111'
4 14,4 4'10'' 8'20'' 12'30'' 16'40'' 20'50'' 25' 29'10'' 33'20'' 37' 41' 50' 58' 83'
5 18 3'20'' 6'40'' 10' 13'20'' 16'40'' 20' 23' 26' 30' 33' 45' 46' 66'
6 21,6 2'45'' 5'30'' 8'20'' 11'5'' 13'50'' 16'40'' 18'30'' 22'10” 25' 27' 33' 38' 55'
7 25,2 2'25'' 4'45'' 7'10'' 9'30'' 11'50'' 14'20'' 16' 18' 21' 23' 28' 33' 47'
8 28,8 2' 4'10'' 6' 8'20'' 10'50'' 12'30'' 14' 16' 18' 20' 25' 29' 41'
9 31,4 1'50'' 3'40'' 5'30'' 7'25'' 9'15'' 11'6'' 13' 14' 16' 18' 22' 26' 32'
10 36 1'40'' 3'20'' 5' 6'40'' 8'20'' 10' 11' 13' 15' 16' 20' 23' 33'
15 54 1'5'' 2'10'' 3'20'' 4'30'' 5'36'' 6'40'' 7'41'' 8'50'' 10' 11'5'' 13'20'' 15'30'' 22'15''
20 72 50'' 1'40'' 2'30'' 3'20'' 4'10'' 5' 5'50'' 6'40'' 7'30'' 8'20'' 10' 11'40'' 16'40''
206
VII. CONCLUZII PRIVIND SCENARIILE PROPUSE

Accidentele propuse sunt imaginate pentru verificarea masurilor de prevenire existente
precum si raspunsul de urgenta in cazul in care acestea totusi s-ar produce. Scopul este de a
intari siguranta in unitate. Pentru accidentele discutate probabilitatea de producere este
scazuta si tinde catre improbabil pentru cele cu consecinte majore. Riscul de producere a
accidentelor majore este moderat. Este importanta pregatirea oamenilor si asigurarea dotarii
necesare pentru interventie astfel incat sa fie prevenite efectele de panica, care pot crea mai
multe victime decat accidentul insusi.
Mentionam ca nu s-au inregistrat accidente majore in perioada de existenta si functionare a
societatii.
Exploziile posibil a se produce

►Explozia norului de vapori de metanol la nivelul unui nod al instalatiilor este preponderent
de tip CVCE, la o emisie continua datorata unei neetanseitati. Efecte grave cu distrugerea
grava sau mai putin grava a constructiilor precum si zona de atentie se limiteaza la nivelul
nodului tehnologic analizat.
►S-a modelat si situatia de tip explozia vaporilor in cisterne golite la rampa de incarcare si
zona de atentie se limiteaza la nivelul nodului tehnologic analizat.
►Explozia in zonele unde exista focar direct sau indirect s-a modelat dupa metoda germana
de calcul al exploziilor amestecului exploziv si se datoreaza crearii momentane a unui
amestec exploziv. Zona de efecte grave se limiteaza la nivelul nodului, iar zona de atentie
atinge nodurile tehnologice invecinate.
Incendiile posibil a se produce

►Incendiile de tip Jet fire au o raza mai mica de actiune, afectand numai raza nodului
tehnologic unde s-a efectuat modelarea.
►Ariile de inflamabilitate ale norilor de vapori au in general zona de atentie limitata la nivelul
nodului tehnologic analizat.
►Scenariile tip balta care arde / pool fire s-au modelat in special la zonele de depozitare si
rampele de incarcare-descarcare, iar zona de atentie se limiteaza la nivelul nodului
tehnologic analizat.
►S-a modelat un singur scenariu de tip BLEVE la coloana de distilare metanol IV in situatia
depasirii parametrilor de functionare a coloanei (incalzirea coloanei peste temperatura
admisibila in cazul unui incendiu extins). Zona letala de 369m si zona de efecte grave de
533m sunt situate in incinta societatii si afecteaza toate reperele tehnologice invecinate.
Zona de atentie de 841 m depaseste limita incintei si afecteaza obietcivele imediat
invecinate.
Efect de domino manifestat pe amplasament

Efectul domino cu punct de pornire a evenimentului primar coloana de distilare metanol IV
poate cauza un sir de efecte grave pe o raza maxima de 841 m, atingand in zona platformei
378
Viromet obiectivele Statie Epurare, Sectia Mase plastice, Palat Administrativ, NG 1000;
Depozit amoniac, Sectia Rasini, Dispensar; Atelier Central; Magazii Centrale; Atelier AMA;
; Statie reglare gaz metan Victoria II si in exteriorul incintei Purolite remiza PSI, palatul
administrativ si Purolite/Pirochim
Se precizeaza ca aceste fenomene au probabilitate scazuta, pana la improbabil si masurile
de protectie foarte bine puse la punct pe amplasamentul Viromet pot intrerupe la nivelul
accidentului primar sirul efectelor secundare ale fenomenului de domino, astfel incat acestea
sa nu se produca.
Catastrofele posibil a se produce nu pot fi preintampinate ci doar limitate efectele prin
pregatirea personalului si populatiei.
Personalul, populatia posibil afectata

Exploziile incendiile afecteaza in special personalul unitatii. Din aceasta cauza
managementul acesteia pune un deosebit accent pe masurile de prevenire, astfel ca nici un
accident major sa nu se produca.
Efectele asupra mediului

Emisiile in aerul atmosferic sunt importante atat in cazul dispersiilor toxice, dar si in cazul
exploziilor, incendiilor prin gazele de ardere si prin praf. Efectul este trecator si difera de
viteza vantului care transporta norul toxic. Astfel, la o viteza a vantului de 2 m/s norul toxic
poate strabate 1 km in 8 minute 30 secunde, la o viteza de 3 m/s in 5 minute 30 secunde si la
o viteza de 6m/s in 2 minute 45 secunde.
Poluarea apei de canalizare se produce prin substantele de stingere antrenate si apele de
incendiu care pot patrunde in canalizare si in subsol.
Din aceste motive se recomanda gasirea unei posibilitati de limitate a poluarii apei in cazul
unui incendi
379
VIII. INFORMATII NECESARE CARE SA PERMITA

AUTORITATILOR COMPETENTE LUAREA DE DECIZII PRIVIND
EXTINDEREA ALTOR ACTIVITATI IN ZONA OBIECTIVULUI
Vecinatati:
 la sud – suprafata impadurita proprietate ROMSILVA
 la vest – paraul Ucea Mare,
 la nord – urmatoarele societati comerciale:
 S.C. PUROLITE S.R.L.,
 terenuri intravilane apartinind orasului Victoria
 S.C. FLUOROPOLIMERI S.R.L.
 S.C. POLLUX S.R.L.
 S.C. WIND SPEED SRL.
 S.C. TRANSCHIM S.R.L.
 S.C. ARZ PROD S.R.L.
 la est –S.C. PIROCHIM S.A si S.C. MAXAM S.R.L. precum si terenuri cu fanete sau
vegetatie forestiera proprietate privata apartinind comunei Vistea.
Cele mai apropiate asezari umane pe o raza de 5 km sunt reprezentate de:

 Orasul Victoria aflat la nord de obiectiv, la o distanta de cca. 2 km, cu 10 000
locuitori
 sat Vistisoara aflat la est de obiectiv la o distanta de 1,5 km, cu 200 locuitori
 comunitatea Sumerna aflata la vest de societate, la o distanta de 1,5 km, cu 100
locuitori
Instalatii invecinate care pot provoca accidente

Pe platforma industriala pe care este amplasata unitatea se gasesc mai multe instalatii care
pot provoca accidente. Acestea instalatii fac parte din urmatoarele unitati:
Nr. Unitati economice Instalatiile care pot provoca

Situare
crt. apropiate accidente
1 PIROCHIM Est Depozite de munitii
2 MAXAM Est Depozit de explozibili
3 PUROLITE Nord Vest Pericol de incendiu, substante toxice,
380
Prezentarea schematica a zonelor accidentelor majore.
Semnificatia notatiilor din diagrama:

CMI – cantitatea maxima de substanta periculoasa care se poate afla intr-un volum anumit
intr-un domeniu limitat(recipient, conducta) – limita superioara a scenariilor.
Mk – limita inferioara - masa critica este acea cantitate la a carei scurgere, incendiere sau
exploatare este atinsa valoarea relevanta de evaluare a accidentului, in punctul critic de
referinta(obiect protejat). Punctul critic de referinta este de regula localitatea invecinata.
Intre CMI si Mk – domeniul accidentelor care „totusi se pot produce”.
SA – analiza de securitate – eficienta masurilor de prevenire a accidentelor
DEB – procentul de propagare specific
LUP – supravegherea amplasamentului in vecinatatea unitatilor industriale periculoase
381
(referinte bibliografice: „EU – Twinning Project RO 2002/IB/EN – 02; Set de lucru 04:
Dezvoltarea planului de actiuni pentru implementarea directivei SEVESOII; Activitatea 4.10 –
Misiunea 40: Directiva Seveso ii si Procesul de autorizare in concordanta cu Directiva IIPC”)
Problema extinderii altor activitati in zona obiectivului trebuie abordata din doua puncte de
vedere:
- constructia de locuinte si obiective sociale si economice noi in zona, respectand distanta
critica;
- verificarea distantei critice pentru locuintele, obiectivele sociale si economice existente
in zona de influenta a activitatii Viromet.
Valorile ce reies din analiza de risc efectuată trebuie să fie confruntate cu criteriile de
toleranţă definite în relaţie cu Planificarea amenajării teritoriale.
Definirea unor astfel de valori de toleranţă va fi legată de tipul de abordare urmărit în analiză
şi de eventualul calcul al indicilor de risc social şi individual. S-au luat in considerare
urmatoarele criterii de toleranţă:
 Abordarea “Consequence based”
Parametru analizat: Distanţe de daună
Criteriu de toleranţă: Confruntarea distanţelor calculate pentru efectele fizice (care
reprezintă extinderea scenariului selectat, in ceea ce priveşte de exemplu leziunile
ireversibile, etc.), cu clasificarea urbanistică şi ambientală a teritoriului, este un criteriu
de compatibilitate.
Si
 Abordarea “Risk based”
Parametru analizat: Indice risc individual
Criteriu de toleranţă:
1. zonă de non toleranţă a riscului caracterizată de probabilitatea producerii unui deces >
10-5 pe an
2. zonă de toleranţă a riscului caracterizată de probabilitatea producerii unui deces > 10-6
pe an (situaţii noi) sau < 10-5 pe an (situaţii existente)
3. zonă unde riscul poate fi considerat acceptabil, dar unde totuşi se consideră oportună
reducerea sa, caracterizată de probabilitatea < 10-6 (ALARA principle – As Low As
Reasonably Achievable, or ALARP principle – As Low As Reasonably Practicable).
382
Tinand seama de nivelele de risc cuantificate in tabelul IV.A.4.1. Evaluarea riscului

scenariilor identificate se poate concluziona:
♦ nu exista nici un scenariu de accident evaluat in zona de risc non-acceptabil;
♦ scenariile de accident evaluate se inscriu preponderent in zona de toleranta a
riscului, dar prin masuri de protectie si siguranta se actioneaza pentru reducerea acestuia;
♦ un numar insemnat de scenariile de accident evaluate se inscriu in zona de risc
acceptabil;
♦ in cadrul prezentului raport de securitate s-a efectuat analiza Hazop pen tru
porcesele continue si analiza pe baza Listei de verificare pentru procesele discontinue si
depozitari in care s-au evidentiat in mod detaliat nivelelor independente de protecţie (IPL
Independent Protection Layers) ce permit reducerea frecvenţei şi amplitudinii consecinţelor
corespunzător unei succesiune de evenimente.
Scenariile prezentate au relevat o categorie de accidente cu substantele periculoase a caror

efecte (emisii toxice de metanol, amoniac, CO, gaz metan, clor si alte substante periculoase)
depasesc limitele amplasamentului.
In urbanism, la stabilirea distantelor de constructie, se tine seama de limitele ERPG 2 si
TEEL 2 (zona de toxicitate), atinse in conditii medii de dispersie (clasa de stabilitate
atmosferica C), care se manifesta in limita amplasamentului.
Lucrarea “Ghid pentru planificarea amenajarii teritoriale”, Twining project RO/2002/IB/EN/02,
mai 2004, Mr. Dr. Joachim Uth prezinta o clasificare pe clase a distanţelor fata de instalatiile
cuprinse in Anexa 1 a Directivei 96/61/UE, transpusa in legislatia romaneasca prin Legea nr.
84/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind
prevenirea si controlul integrat al poluarii. Conform lucrarii amintite pentru produsele chimice
383
organice, punctul 4.1 din Anexa 1 a Directivei 96/61/UE, distanta recomandata de amplasare
a altor obiective este de:
o pentru formaldehida - clasa este IV cu distanta de 1000 m;
o pentru metanol – clasa I cu distanta de 300m.
Scenariile prezentate au confirmat această distanţă minimă necesară la amplasarea unui nou
obiectiv in zona.
Sistemul de management al sigurantei care a functionat pana in prezent a realizat
performanta de a nu avea nici un accident major in perioada de 40 ani de functionare.
In planificarea de urbanism la stabilirea distantelor sunt luate in analiza valorile orientative

astfel:
o In cazul efectului dispersiilor toxice, ca valoare orientativa pentru concentratiile destinate
planificarii se alege valoarea ERPG-2, sau AEGL – 2 in cazul de fata, care corespunde
cel mai bine definitiei date conform art.e din SEVESO „concentratia maxima in aer, la
care persoanele ar putea fi expuse timp de pana la o ora, fara a suferi sau respectiv
prezenta afectiuni ireversibile sau astfel de afectiuni grave ale sanatatii sau simptome,
care ar putea afecta capacitatea unei persoane de a lua masuri de protectie”.
o In cazul efectului rezultat din incendii sau explozii, valorile relevante ale tolerantei sunt
pentru radiatia termica valoarea limita de 1,6 kW/m2 si respectiv limita la o
suprapresiune de 0,1 bari, limitele la care incepe actiunea daunatoare pentru om.
o Conditii de dispersie pentru substantele periculoase se aleg conditiile medii.
384
Tabel VIII.1 Accidente care depasesc limitele amplasamentului instalatiei sau limita S.C. VIROMET S.A.

implicata meteo Zona 1-zona letala Zona 2 – zona cu efecte Zona 3 – zona de
Rosie grave atentie
(m) Portocalie Galbena
(m) (m)
METANOL IV
INSTALATIA DE DISTILARE METANOL. Coloane de distilare.
3. Depasirea parametrilor de functionare a coloanei (incalzirea coloanei peste temperatura admisibila in cazul unui incendiu extins), expansiunea
metanolului (BLEVE), formarea sferei de foc si incendiul baltii formate
3.1. Emisia exploziva Radiatia termica metanol Conditii meteo cele 369 533
a coloanei (BLEVE) mai
841
frecvente/normale
mai nefavorabile,
dar posibile

(m) (m) (m)
12. Avarie la doua rezervoare de metanol, un rezervor este de rezerva (situatie catastrofala, cutremur de mare amplitudine) eliberarea 60% din cantitata
de methanol in cele doua cuve de retentie
Scurgere metanol in doua cuve de retentie, formare a doua balt i
12.2.1. Dispersia metanol Conditii meteo cele 75 522
norului toxic mai
261
frecvente/normale

mai nefavorabile,
dar posibile
385

(m) (m) (m)
DEPOZIT DE FORMALDEHIDA
26. Avarie la un rezervor de formaldehida 43%, eliberarea unei cantitati de solutie
26.1.Formarea unei balti in cuva de retentie a depozitului
26.1.1.Evaporarea Suprapresiunea metanol Conditii meteo cele 110 568
baltii, dispersia mai
263
norului de vapori frecvente/normale
mai nefavorabile,
dar posibile
26.2. Situatie catastrofala – un cutremur de mare amplitudine. Distrugerea etanseitatii racordurilor la rezervoarele de formaldehida
26.2.1 Umplerea Conditii meteo cele 91 561

cuvei de retentie in mai
233
proportie de 50% frecvente/normale
pana la terminarea Conditii meteo cele 210 498 1300
colectarii scurgerilor mai nefavorabile,
si transvazarea dar posibile
solutiilor din
rezervoarele avariate,
dispersia norului
toxic.
26.3.1. Formarea unei Conditii meteo cele 107 595
balti, evaporarea mai
241
baltii dispersia frecvente/normale
norului de vapori Conditii meteo cele 108 246 623
mai nefavorabile,
dar posibile
386

(m) (m) (m)
MAGAZIE BUTELII DE CLOR. Direcţia AVRN- Captare, distribuţie şi filtrare apă
30.1.1 Dispersia Zona de toxicitate clor Conditii meteo cele 68 524
norului de vapori mai
249
frecvente/normale
mai nefavorabile,
dar posibile
30.2. Situatie catastrofala. Un incendiu a vegetatiei din jur care nu poate fi stins. Temperaturile ridicate pot provoca explozia buteliilor.
30.2.1.Emisie clor din Zona de toxicitate clor Conditii meteo cele 703 2800
jumatate din buteliile mai
1700
din magazie, frecvente/normale
dispersia norului de Conditii meteo cele 827 2200 3600
vapori mai nefavorabile,
dar posibile
387
Se propun ca distante de siguranta, respectiv restrictii pentru extinderea zonei locuite:

568 m fata de instalatiile de formaldehida, 841 m fata de instalatiile de metanol, 524m
fata de depozitul de clor.
In acest spatiu, in zona libera se pot accepta activități cu vulnerabilitate scăzută și o
expunere la risc mai mică, respectiv activități desfășurate în spații închise, cu număr de etaje
redus(sub 5 etaje) și ieșiri de urgență , număr scăzut de angajați permanenți, activități
agricole, si o rezistență sporită la unde seismice ce insoțesc o explozie (clădiri din beton
armat, din cărămidă cu puține etaje, construcții industriale cu schelet metallic.
In aceasta raza se inscriu alte instalatii si facilitate cu character industrial din incinta Viromet.
Zonele locuite cele mai apropiate sunt cele din localitatile Vistisoara la est de limita
obiectivului la o distanta de 1,5 km si Sumerna la vest de limita obiectivului la o distanta de
1,5 km.
IX. RECOMANDARI
Se recomanda imbunatatirea continua a sistemului de management al sigurantei prin:
► se vor aloca permanent fonduri pentru asigurarea dotarilor, instruirilor si auditurilor
pentru siguranta in concordanta cu progresele tehnicii in domeniu.
► adoptarea si implementarea procedurilor pentru evaluarea continua a indeplinirii
obiectvelor stabilite prin politica de prevenire a accidentelor majore si prin sistemul de
management al securitatii, precum si adoptarea si implementarea mecanismelor de
investigare a actiunilor corective in caz de neconformare (ex. implementarea sistemului
periodic de audit a sistemului de management al sigurantei, urmarindu-se anumite aspecte
propuse in fiecare an);
► pe baza concluziilor auditului anual si a analizei periodice efectuate de
managementul de varf al societatii, va fi intocmit un plan de actiune de remediere privind
toate activitatile cu risc mediu si crescut pentru reducerea riscurilor la un nivel cat mai scazut
posibil;
► se va pune accent pe instruirea permanenta a personalului pentru constientizarea
aspectelor de securitate;
► verificare bunei functionari a sistemelor de captare a scurgerilor de substante
periculoase pentru ca un incendiu propagat pe reteaua de canalizare poate avea
repercursiuni grave asupra intregului amplasament
In incheiere trebuie mentionat faptul ca politica de prevenire a accidentelor majore a

societatii este conceputa pe baza principiului actiunii preventive si a conceptului de
dezvoltare durabila astfel incat masurile tehnice de securitate sunt fezabile economic
si sunt capabile sa previna si sa limiteze consecintele utilizarii substantelor
periculoase asupra sanatatii populatiei si a mediului, in conditiile unei preocupari
continue pentru imbunatatirea performantei sistemului de management al sigurantei,
astfel incat nici un accident major sa nu se produca.
388
X. REZUMATUL ELEMENTELOR CUPRINSE IN PREZENTUL

RAPORT DE SECURITATE, DEMONSTRAREA RESPECTARII
CERINTELOR Art. 10, HG 804/2007 PRIVIND CONTROLUL
ASUPRA PERICOLELOR DE ACCIDENT MAJOR IN CARE SUNT
IMPLICATE SUBSTANTE PERICULOASE.
Raportul de securitate trebuie elaborat in scopul:
Art. 10, (1) a): de a demonstra ca a implementat politica de prevenire a

accidentelor majore, precum si planul de management al securitatii pentru
aplicarea acestei politici.
Capitolul I „Informatii asupra sistemului de management si asupra organizarii

amplasamentului cu privire la prevenirea accidentelor majore” al Raportului de
securitate prezinta Politica si Sistemul de management al securitatii societatii VIROMET,
care se aplica ierarhic la toate nivelele.
La nivelul societatii exista un sistem integrat care cuprinde securitatea, protectia muncii si a
mediului inconjurator.
O sinteza a aspectelor cuprinse in Capitolul I si care demonstreaza ca titularul a implementat
politica de prevenire a accidentelor majore si sistemul de management al securitatii este
prezentata mai jos:
► Exista o politica care cuprinde angajamentul conducerii societatii VIROMET privind
protejarea mediul, securitatea si sanatatea in munca, obiective strategice si responsabilitati
pentru atingerea acestor obiective .
► Managementul de varf gestioneaza Securitatea si Sanatatea in Munca, Protectia
Mediului (SSMPM) precum si Prevenirea Accidentelor Majore ca pe orice alta activitate
critica si se asigura ca sunt disponibile resurse suficiente si competente pentru a indeplini
obiectivul global, acela de a nu afecta oamenii sau mediul.
► In organizatie este complet implementat Sistemul de Management al Securitatii
care se adreseaza urmatorilor factori ce sunt considerati cheia prevenirii cu succes a
accidentelor majore:
 Claritatea rolurilor si responsabilitatilor pentru toate persoanele implicate in gestiunea
pericolelor majore si identificarea necesitatilor de instruire pentru a mentine si imbunatati
nivelul de competenta.
 Identificarea si evaluarea sistematica a riscurilor ce rezulta din pericolele de accidente
majore aferente ariei de activitate.
 Implementarea procedurilor si instructiunilor de lucru pentru a asigura o operare in conditii
de siguranta.
 Realizarea planurilor pentru situatii de urgenta pentru pericolele de accidente majore
identificate, precum si testarea lor periodica pentru a le monitoriza eficienta si a mentine
nivelul de pregatire a personalului.
389
 Implementarea procedurii de gestiune a schimbarii pentru a controla modificarile aparute

in operatiile curente si a asigura analiza si evaluarea tuturor schimbarilor majore.
 Investigarea tuturor accidentelor si aproape-accidentelor (near-miss) ce au consecinte
potentiale sau actuale semnificative, urmata de comunicarea informatiei tuturor celor
interesati.
 Monitorizarea sistematica la toate nivelurile organizatiei pentru a masura eficienta
Sistemului de Management al Securitatii si auditarea performantelor fata de obiective.
► Politica, impreuna cu Sistemul de Management al Securitatii reprezinta un sistem

viu, pe deplin sustinut de echipa de conducere si vor fi revizuite ori de cate ori este necesar.
Atingerea obiectivelor revine ca responsabilitate echipei manageriale (EM) care
primeste asistenta de la diferiti directori/coordonatori de departamente.
►Sistemul de Management al Securitatii se bazeaza pe trei principii esentiale:
 Integrarea in activitatile comerciale, prin intermediul activitatilor de control si al
responsabilitatilor trasate la toate nivelele si pentru toate aspectele, a activitatii cu
importanta critica pentru Securitate, Sanatate si Protectia Mediului.
 Urmarirea factorilor de risc si a efectelor acestora in toate ariile de activitate si in
activitatile critice din punct de vedere al probabilitatii de producere a accidentelor
majore, prin Procesul de Management al Riscurilor si Efectelor (PMRE).
 Managementul calitatii care include totalitatea operatiilor de planificare, executare,
verificare si monitorizare (prin ’actiune’ sau ’imbunatatire’) a activitatii pentru
asigurarea functionarii unui sistem viabil de operare zilnica.
Sistemul de management al Securitatii al VIROMET se aplica la toate nivele de activitate

operationala si de conducere in cadrul. Acesta include si activitatile desfasurate de
contractorii care opereaza pe baza de contract.
Reprezentantilor conducerii le revine responsabilitatea privind asigurarea conditiilor care sa
inlesneasca operarea eficienta a managementului sistemului securitatii. Reprezentantilor
conducerii care supervizeaza activitatea de teren, precum si managerilor responsabili cu
activitatile de „nivel critic”, le revine responsabilitatea de a asigura reducerea numarului de
situatii de risc. .
Directorului General al companiei ii revine intreaga raspundere in ceea ce priveste Sistemul
de Management al securitatii, iar implementarea acestui sistem reprezinta o responsabilitate
esentiala a Directorului General.
Structura de interconectare a intalnirilor pe teme de securitate asigura eficienta transmiterii
atat pe verticala, cat si pe orizontala a informatiilor, de la reprezentantii conducerii catre
angajati si invers, prin feedback-ul provenit de la acestia.
Pe langa aceasta, buletinele interne, informarile, inregistrarile video, afiseIe sunt valorificate
pentru a constientiza importanta prevenirii accidentelor majore si pentru a mentine la nivel
inalt calitatea activitatii de prevenire.
► Responsabilitati privind prevenirea producerii accidentelor majore
390
Structura organizatorica a VIROMET si organizarea sistemului de management al securitatii

au fost prezentate in sectiunea anterioara.
Responsabilitatile personalului VIROMET sunt prezentate in cele ce urmeaza:
Directorul General desemneaza prin decizie colectivul de lucru pentru evaluarea riscurilor /
CE.
Director Tehnic - Productie

Directorul Tehnic – Productie este reprezentantul managementului pentru securitate si
sanatate ocupationala si responsabil cu managementul situatiilor de urgenta, precum si de
buna desfasurare a activitatii de prevenire a producerii accidentelor majore in cadrul
VIROMET. Acesta este responsabil pentru stabilirea politicilor de prevenire a producerii de
accidente majore pentru dezvoltarea organizatiei si asigurarea resurselor solicitate de
procesul de implementare a acestor politici.
Acesta este responsabil pentru sanatatea si siguranta tuturor membrilor personalului
VIROMET, a clientilor si a celorlalte parti implicate, care pot fi afectati de modul de
desfasurare a activitatii si sunt responsabili pentru acordarea atentiei cuvenite privind
protectia mediului inconjurator in toate activitatile desfasurate.
Responsabilitatile specifice se refera la:
 Colaborarea, la solicitare, in pregatirea Evaluarilor de Risc de producere a
accidentelor majore pentru operatiunile si locatiile cu „nivel critic”;
 Stabilirea modului de organizare si a controalelor pentru a se asigura ca toate
activitatile se desfasoara in concordanta cu politica SM de securitate;
 Promovarea si mentinerea unui nivel ridicat privind gradul de constientizare si
angajamentul privind prevenirea producerii accidentelor majore al personalului din
subordine
 Asigurarea ca deciziile referitoare la actiunile de prevenire a producerii accidentelor
majore si modul de organizare privind situatiile de risc sunt tratate cu aceeasi
importanta ca si alte activitati critice ale companiei;
 Asigurarea resurselor necesare privind respectarea politicii si atingerea obiectivelor
de prevenire a producerii accidentelor majore;
 Formularea si adoptarea unor metode, proceduri si practici de lucru de siguranta si
protejare a mediului inconjurator in concordanta cu standardele VIROMET si cu
cerintele autoritatilor locale;
 Mentinerea in buna stare, din punct de vedere tehnic, a activelor corporale;
 Asigurarea ca responsabilitatile membrilor personalului din subordine si a
contractorilor cu care colaboreaza sunt clar definite;
 Stabilirea obiectivelor privind prevenirea producerii accidentelor majore ale
departamentului in concordanta cu obiectivele de securitate la nivel de companie;
 Monitorizarea performantelor inregistrate in cadrul departamentului in raport cu
obiectivele de securitate si a performantelor directorilor executivi in raport cu sarcinile
trasate la nivel departamental;
391
 Stabilirea de sarcini si obiective individuale privind prevenirea producerii accidentelor

majore si monitorizarea performantei fiecarui angajat si contractor privind aceste
obiective cu ajutorul evaluarilor de personal si a procedurilor de analiza a
contractorilor;
 Pregatirea si/sau implementarea planurilor anuale de prevenire a producerii
 Participarea la sesiunile de audit si analiza.
Sef Serviciu Tehnic-Productie are urmatoarele atributii:

 Identifica pericolele si potentialele riscuri asociate cu procese sau operatii, înca din
faza de tema de proiectare/cercetare si/sau documentatie de proiectare/cercetare.
 Convoaca CTE pentru analizarea documentatiei de proiectare/cercetare.
 Convoaca CE pentru actualizarea evaluarii riscurilor, a planului de urgentă internă si a
raportului de securitate, conform procedurii cod PO-MI-63 si reglementarilor.
Sefii de sectie/compartiment fac parte din CE.

Acestia joaca un rol important ca veriga de legatura intre reprezentantii managementului
superior si angajati. Responsabilitatile acestora includ:
 Promovarea si mentinerea unui nivel ridicat privind gradul de constientizare si
angajamentul personalului din subordine;
 Reprezentarea angajatilor din subordine in comitetele de prevenire a producerii
 Incurajarea prezentarii opiniilor angajatilor din subordine si informarea
managementului privind aceste opinii, in cadrul sedintelor;
 Participarea la sesiunile de audit si analiza;
 Acordarea de asistenta in dezvoltarea si desfasurarea activitatilor privind Evaluarile
de risc privind producerea accidentelor majore;
 Promovarea si implementarea actiunilor de prevenire la nivelul statiilor de imbuteliere
si a terminalelor de incarcare si transport.
Din CE mai fac parte:
- Sef SIPP;
- Sef SPSU;
- Sef Birou Protectia mediului.
Membrii personalului
Tuturor angajatilor companiei le revine responsabilitatea de a coopera in vederea
implementarii politicilor si planurilor de prevenire a producerii de accidente majore. Acestia
sunt solicitati in vederea participarii active in ceea ce priveste dezvoltarea si mentinerea
securitatii in cadrul locatiilor in care isi desfasoara activitatea si in cadrul operatiunilor la care
participa. Acestia vor fi incurajati in vederea participarii active privind controlul sigurantei si a
activitatii de monitorizare si raportare privind incidente potentiale.
392
Contractorii si angajatii acestora

Tuturor contractorilor si angajatilor acestora le revine responsabilitatea cooperarii depline in
ceea ce priveste implementarea politicilor si planurilor de actiune de prevenire a producerii
accidentelor majore, in acelasi mod ca si angajatilor VIROMET. Termenul „contractor”
defineste terti sau reprezentanti VIROMET din afara organizatiei. In cazul celor din urma,
contractul de colaborare al acestora se refera la serviciile oferite companiei VIROMET, e.g. –
activitati de securitate, activitati operationale.
Responsabilii de contracte
La toate nivelele activitatii comerciale, responsabilii de contracte sunt solicitati sa asigure ca
toti contractorii si angajatii acestora respecta cerintele privind sistemul de management al
securitatii.
Initiatorul contractului este responsabil in fata companiei privind stipularea clauzelor
de securitate in contract pentru activitatile subcontractate si pentru:
 Numirea, in forma scrisa, a unui detinator competent de contract;
 Numirea, in forma scrisa, a unor reprezentanti competenti ai companiei privind
urmarirea contractelor;
 Asigurarea resurselor privind atingerea standardelor de securitate solicitate;
 Aprobarea, in forma scrisa, a programului de monitorizare a securitatii a Destinatorului
contractului;
 Derularea de sesiuni periodice de audit si analiza a activitatii de gestionare a
contractelor, in vederea evaluarii derularii acestei activitati in concordanta cu
procedura stabilita in acest sens.
Detinatorul contractului este responsabil in fata initiatorului contractului privind gestionarea
aspectelor referitoare la prevenirea producerii accidentelor majore stipulate in contract si
pentru derularea urmatoarelor activitati:
 Derularea procesului de evaluare a riscurilor activitatii contractorului;
 Mentinerea evidentei contractorilor aprobati care inregistreaza performante ridicate
privind prevenirea producerii accidentelor majore;
 Identificarea si evaluarea situatiilor de risc pe care le implica activitatile pentru care s-a
incheiat contractul;
 Initierea si implementarea programului de monitorizare, prevenirea producerii
 Autorizarea contactorului pentru derularea activitatilor comerciale in diferite faze ale
desfasurarii lucrarilor (in cazul unui proiect de amploare sau a activitatilor care implica
situatii cu grad ridicat de risc);
 Aplicarea de sanctiuni in cazul devierii de la planul stabilit de masuri privind prevenirea
producerii accidentelor majore;
 Intocmirea de rapoarte de analiza a contractelor;
 Monitorizarea performantelor privind prevenirea producerii accidentelor majore ale
contractorului in cadrul analizelor KPls.
Art. 10, (1) b): de a demonstra ca a identificat pericolele potentiale de
accidente majore si au fost luate masurile necesare pentru prevenirea
393
unor astfel de accidente si limitarea consecintelor acestora asupra

sanatatii populatiei si mediului
Aceste aspecte au fost tratate in Capitolul IV
► Identificarea si analiza riscurilor de accidente si metodele de prevenire
Procesul de Management al Riscurilor si Efectelor (PMRE) la nivelul societatii

PMRE este un instrument dedicat identificarii, evaluarii si gestionarii situatiilor de risc.
Cuprinde:
 Identificarea situatiilor de risc si a consecintelor,
 Evaluarea implica analiza si evaluarea riscurilor cauzelor si consecintelor
conform Matricei Evaluarii Riscurilor ,
 Controlul si Remedierea sunt procese ce implica evaluarea masurilor
necesare privind minimizarea riscului si a consecintelor asociate acestora.
In urma efectuarii acestei analize sunt identificate ariile de imbunatatire si sunt elaborate
planuri de actiune de remediere in vederea reducerii riscurilor de nivel mediu si mare pana la
Nivelul cel mai Redus Posibil (NCMRP).
 PMRE se aplica la toate nivelele de activitate VIROMEt in vederea asigurarii unei
gestionari eficiente a riscurilor pe care acestea le implica.
► Identificarea pericolelor pe amplasamentul Viromet si masurile de prevenire

- proportiile accidentului
cantitatea pierderilor de substanta periculoasa
intensitatea inceputului de incendiu si a posibilitatilor de extindere
- zona in care s-a produs accidentul
interiorul instalatiilor tehnologice in spatiu deschis sau inchis, in partea superioara sau
inferioara;
statia Trafo
statia reglare gaz metan
statia de tratare ape uzate
batalurile de deseuri
depozite de materii prime si materiale
magazii depozitare
spatii administrative
zonele verzi din incinta societatii
- teritoriul pe care s-a produs accidentul
incinta instalatiei
incinta unitatii .
zona societatilor invecinate
394
aria suprafetelor verzi si impadurite din afara perimetrului

- perioada de timp
ziua / noaptea
in timpul programului de lucru / pauza de masa
zile lucratoare / sarbatori legale
- starea conditiilor climatice
cald / frig
ceata / polei
ploaie / ninsoare
vant /directia vantului
- cunoasterea si aplicabilitatea procedurilor, in situatii de urgenta
- timpul de interventie al operatorilor, in situatii de urgenta
- timpul de raspundere la comenzi a echipamentelor, destinate situatiilor de urgenta
- posibilitati tehnice si umane, pentru localizarea accidentului
 Factori de risc la transfer, depozitare, incarcare, expediere substante periculoase

- Fisuri, spargeri la sisteme etansare pompe, conducte, armaturi, racorduri flexibile
(furtune);
- Blocari, gripari compresoare si pompe;
- Blocari, gripari, pe pozitia „inchis” / „deschis” armaturi-supape siguranta;
- Supraincarcare recipiente depozitare;
- Caderea echipamentului de automatizare si control;
- Caderea aparaturii de masura si control;
- Caderea presiunii de apa in linia de hidranti;
- Caderea presiunii in linia de azot pentru inertizare;
- Caderea sistemului de producere spuma chimica pentru inabusire si interventie in caz
de incendiu
- Blocarea/defectarea sistemele de stropire cu apa pulverizata;
- Manipulare autocisterna sau cisterna CF cu furtunele / bratele de descarcare /
incarcare cuplate;
- Coliziunea unui vehicul cu conductele de transport;
- Deraieri vagoane cisterna de pe liniile CF;
- Distante de securitate pentru dispersia gazelor fara aprindere;
- Aparitia si descarcarea de electricitate statica;
 Factori de risc tehnologic la instalatiile de productie continua

- Prezenta in cantitati mari a substantelor periculoase;
- Caracterul periculos al substantelor vehiculate: gaz metan, gaz sinteza, metanol brut,
metanol pur, formol, metilal, etc.
- Lucru la presiuni si temperaturi ridicate;
- Prezenta focarelor de ardere cu flacara in zonele de cracare sau producere a energiei
termice;
- Densitate mare de aparatura tehnologica in spatiu restrans;
395
- Intrepatrunderi ale fluxurilor de fluide in cadrul procesului tehnologic;

- Utilizarea unor sisteme complexe de recuperare a energiei;
- Esecul sistemelor de eliberare a surplusului/scurgerilor de substantelor periculoase din
instalatie/ cos dispersie, supape de siguranta si respiratie, facla, sisteme de evacuare
ape uzate;
- Esecul sistemelor de automatizare, inregistrare, control si bloocare;
- Deteriorarea echipamentelor tehnologice datorita erorilor de supraveghere si
mentenanta;
- Esecul sistemului de inertizare cu azot;
- Esecul utilitatilor;
 Factori de risc la intretinerea echipamentelor tehnologice

- Nerespectare planurilor de inspectie si verificari legale;
- Lucrul cu foc deschis in zone interzise;
- Prezenta unei atmosfere explozive in spatii inchise/ hale sau rezervoare;
- Utilizarea echipamentelor de sudura, aparatelor de taiat, polizat in zone cu pericol de
incendiu;
- Lucrul cu scule necorespunzatoare si/sau echipamente electrice improvizate;
- Lucrul la echipamente electrice fara a fi scoase de sub tensiune sau de persoane
neautorizate;
- Excavatii / sapaturi fara permis de sapaturi;
- Manipulare / depozitare incorecta de substante periculoase.
► Identificarea factorilor de risc si a zonelor unde poate avea loc un accident

major, mijloace de reducere a factorilor de risc
Detalierea factorilor de risc s-a efectuat in capitolul IV. A si B.
Art. 10, (1) c): de a demonstra ca au fost incluse masuri adecvate de

siguranta in proiectarea, constructia, exploatarea si intretinerea
instalatiilor, unitatilor de stocare, echipamentului si infrastructurii din
interiorul amplasamentului, care prezinta riscuri de accidente majore.
Aspectele au fost tratate in Capitolele IV si V ale prezentului raport.
Art. 10, (1) d): de a demonstra ca planul de urgenta interna a fost elaborat,
iar informatiile necesare pentru elaborarea planului de urgenta externa au
fost furnizate ISU, in vederea luarii masurilor necesare in cazul producerii
unui accident major.
In conformitate cu prevederile art. 12, HG 804/2007 operatorul a elaborat Planul de urgenta
interna, de asemenea a pus la dispoztia ISU informatiile necesare pentru elaborarea planului
de urgenta externa.
396
Art.10, (1) e): de a asigura informatiile necesare autoritatilor publice

competente la nivel regional si judetean si autoritatilor publice locale
responsabile cu planificarea amenajarii teritoriului, pentru a permite
luarea deciziilor cu privire la amplasarea de activitati sau dezvoltarea
ulterioara in jurul amplasametelor existente.
In capitolul VIII. Informatii necesare care sa permita autoritatilor competente luarea de

decizii privind extinderea altor activitati in zona obiectivului sunt prezentate concluziile
raportului cu privire la zona de pericol din jurul amplasamentului si distanta de siguranta
recomandata care da marimea zonei de protectie speciala pentru amplasarea de activitati,
necesar a fi stipulata si in planurile de urbanism.
Art.10, (2) - raportul de securitate cuprinde:

- cel putin datele si informatiile prevazute in anexa 2;
- principalele organizatii care au contribuit la elaborarea acestuia;
- inventarul actualizat al substantelor periculoase prezente in cadrul
amplasamentului
(4)Raportul de securitate este inaintat la SRAPM (Agentia Judeteana pentru
Protectia Mediului Brasov prin secretariatul de risc)
(5) SRAM dupa consultarea ISU (Inspectoratul Judetean Brasov pentru Situatii
de Urgenta) a comunicat operatorului concluziile asupra acestuia, a cerut completari.
Acestea sunt cuprinse la prezentul capitol.
Autoritatea competenta pentru situatii de urgenta a solicitat un Plan de masuri prin care sunt
cuantificate recomandarile prevazute in prezentul raport de securitate si concluziile verificarii
acestuia.
397
XI. MASURI TEHNICE PROPUSE DE TITULARUL ACTIVITATII

PENTRU IMBUNATATIREA MANAGEMENTULUI SECURITATII
MASURI TEHNICE PROPUSE
Nr. Domeniul Masura Responsabil Termen de

crt. realizare
1 Control si Se vor realiza conform Serviciul tehnic; La inceputul
intretinere graficelor si planului anual de Serviciul AMA anului in
instalatii si revizie si mentenanta fiecare an de
echipamente functionare;
relevante pentru Sau la intervale
securitate precizate
2 Evidenta si Evidenţă strică a Serviciul tehnic; permanent
pastrarea documenţaţiilor, şi o păstrare Sefii de
documentatiilor corespunzătoare a lor, instalatie
tehnice deoarece unele sunt numai pe
format de hârtie, imposibil de
reprodus şi pierderea sau
deteriorarea lor face practic
deosebit de dificilă şi
costisitoare refacerea acestora.
3 Măsuri Includerea de masuri Serviciul tehnic; 2013
suplimentare suplimentare scrise de Sefii de
necesar a fi luate prevenire si protective in instalatie
şi care sunt Instrucţiunile de lucru, S.S.M,
trecute în S.U şi protecţia mediului
documentul existente
IDENTIFICAREA
PERICOLELOR :
METODOLOGIA
HAZOP ,
METODOLOGIA
LISTEI DE
VERIFICARE
la
S.C. VIROMET
S.A.
Victoria, Jud.
Braşov, iulie 2013
4 Instalatii in Urmarirea si precizarea starii Serviciul tehnic; permanent
conservare functionale a acestor Sefii de
instalatii.Obtinerea de acte de instalatie
reglementare legale in situatia
deciziei de dezafectare
398
ANEXA 1
SCENARII DE ACCIDENTE POSIBILE
Tabel nr.1 Corespondenta : nr.crt – nr. Scenariu

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1.1 1.2 1.3 2.1 2.2 2.3 3.1 4.1.1 4.1.2 4.1.3 5.1.1 5.1.2 5.2.1 6.1.1 6.1.2 6.1.3 6.2.1 6.3.1 7.1.1
20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38
7.1.2 7.1.3 8.1 8.2 9.1 10.1.1 10.2.1 10.2.2 10.2.3 11.1.1 11.1.2 11.1.3 11.2.1 11.3.1 12.1.1 12.2.1 12.2.2 12.2.3 13.1.1
39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57
13.2.1 13.2.2 13.2.3 13.3.1 14.1 15.1 16.1 16.2 17.1.1 17.1.2 17.1.3 18.1.1 18.1.2 18.1.3 19.1.1 19.1.2 19.1.3 19.1.4 20.1.1
58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76
20.1.2 20.1.3 20.1.4 21.1.1 21.1.2 21.1.3 21.1.4 21.2.1 22.1.1 22.1.2 22.1.3 22.2.1 23.1.1 23.2.1 23.1.3 24.1.1 24.2.1 24.2.2 24.3.1
77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95
25.1.1 25.2.1 25.2.2 25.3.1 26.1.1 26.2.1 26.3.1 27.1.1 27.2.1 27.2.2 27.2.3 28.1 29.1 30.1.1 30.2.1 31.1 32.1 33.1 33.2.1
96 97
33.2.2 34
1
Tabel nr. 2 – NUMAR TOTAL DE SCENARII POSIBILE
Zona 1- Zona 2 - Zona 3 –

Nr. Substanta zona letala zona cu efecte grave zona de atentie
Descrierea evenimentului Scenariul accidental
crt. implicata Rosie Portocalie Galbena
(m) (m) (m)
0 1 2 3 4 5 6
1.1. INSTALATIA DE DISTILARE Metanol Dispersia norului de 11m 11m 19m
METANOL. Coloane de distilare. vapori ERPG-3 ERPG-2 ERPG – 1
Avarierea utilajului la partea Conditii meteo cele mai 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
superioară (zona de vapori), eliberare frecvente/normale
1. continua de metanol din coloana de Dispersia norului de 11m 11m 17m
distilare vapori ERPG-3 ERPG-2 ERPG – 1
Conditii meteo cele mai 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
nefavorabile, dar posibile
1.2. INSTALATIA DE DISTILARE Metanol Aria de inflamabilitate 11m - 11m

METANOL. Coloane de distilare. (Flammable area) 43,800ppm=60%LEL 7,300ppm=10%LEL
Avarierea utilajului la partea Conditii meteo cele mai
2. continua de metanol din coloana de
distilare Aria de inflamabilitate 11m - 11m
(Flammable area) 43,800ppm=60%LEL 7,300ppm=10%LEL
Conditii meteo cele mai
1.3. INSTALATIA DE DISTILARE Metanol Explozia norului de LOC LOC 10m

METANOL. Coloane de distilare. vaporiCVCE
continua de metanol din coloana de
3. Explozia norului de LOC LOC 10m
distilare
vaporiCVCE 8.0psi 3.5psi 1.0psi
2
(m) (m) (m)
0 1 2 3 4 5 6
2.1. INSTALATIA DE DISTILARE Metanol Dispersia vaporilor de 19 m 48 m 130 m
METANOL. Coloane de distilare. metanol ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
inferioară (zona cu lichid), eliberare frecvente/normale
4. continua de metanol din coloana de Dispersia vaporilor de 21 m 54 m 134 m
distilare, evaporarea lichidului metanol ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
2.2. INSTALATIA DE DISTILARE Metanol Aria de inflamabilitate 11m - 20 m

METANOL. Coloane de distilare. Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60%LEL 7,300 ppm=10% LEL
Avarierea utilajului la partea frecvente/normale
5.
inferioară (zona cu lichid), eliberare Aria de inflamabilitate 11m - 22 m
continua de metanol din coloana de Conditii meteo cele mai 7,300 ppm=10% LEL
distilare, evaporarea lichidului nefavorabile, dar posibile
2.3. INSTALATIA DE DISTILARE Metanol Explozia norului de LOC LOC 12 m
METANOL. Coloane de distilare. vapori 8,0 psi 3,5 psi 1,0 psi
6.
continua de metanol din coloana de Explozia norului de LOC LOC 11 m
distilare, evaporarea lichidului vapori 8,0 psi 3,5 psi 1,0 psi
3.1 INSTALATIA DE DISTILARE Metanol Emisia exploziva a 369 m 533 m 841m
METANOL. Coloane de distilare. coloanei (BLEVE) 10.0 kW/(sq m) 5.0 kW/(sq m) 2.0 kW/(sq m)
Depasirea parametrilor de Conditii meteo cele mai
functionare a coloanei (incalzirea frecvente/normale
7. coloanei peste temperatura Emisia exploziva a 342 m 496 m 783 m
admisibila in cazul unui incendiu coloanei (BLEVE) 10.0 kW/(sq m) 5.0 kW/(sq m) 2.0 kW/(sq m)
extins), expansiunea metanolului Conditii meteo cele mai
(BLEVE), formarea sferei de foc si nefavorabile, dar posibile
incendiul baltii formate
3
(m) (m) (m)
0 1 2 3 4 5 6
4.1.1. INSTALATIA DE DISTILARE Metanol Dispersia norului de 11 m 27 m 65 m
METANOL. Coloane de vapori ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
distilare.Conducte de vapori Conditii meteo cele mai 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
coloanele D501, D502 frecvente/normale
8. Coroziune conductă vapori, sau Dispersia norului de 11 m 26 m 61 m
neetanşeitate garnitură. Scurgere vapori ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
metanol. Conditii meteo cele mai 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
4.1.2. INSTALATIA DE DISTILARE Metanol Zona de inflamabilitate 11 m - 11 m
METANOL. Coloane de Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60%LEL 7300 ppm=10%LEL
distilare.Conducte de vapori frecvente/normale
9. coloanele D501, D502 Zona de inflamabilitate 11 m - 11 m
Coroziune conductă vapori, sau Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60%LEL 7300 ppm=10%LEL
neetanşeitate garnitură. Scurgere nefavorabile, dar posibile
metanol.
4.1.3. INSTALATIA DE DISTILARE Metanol Explozia norului de LOC LOC 11 m
METANOL. Coloane de vapori(CVCE) 8,0 psi 3,5 psi 1,0 psi
distilare.Conducte de vapori Conditii meteo cele mai
10. Coroziune conductă vapori, sau Explozia norului de LOC LOC 10 m
neetanşeitate garnitură. Scurgere vapori(CVCE) 8,0 psi 3,5 psi 1,0 psi
metanol. Conditii meteo cele mai
5.1. 1 Rampa de incarcare Metanol IV metanol Balta care arde <10 m <10 m 12 m
Deteriorarea conexiunii cisternei la Conditii meteo cele mai 10,0kW/(sq m) 5,0kW/(sq m) 2,0kW/(sq m)
incarcare, formarea unei balti frecvente/normale
11.
Balta care arde <10 m <10 m 12 m
Conditii meteo cele mai 10,0kW/(sq m) 5,0kW/(sq m) 2,0kW/(sq m)
5.1.2. Rampa de incarcare Metanol IV metanol Zona de toxicitate <10 m <10 m 14 m
12. Formarea unei balti, dispersia Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
vaporilor de metanol frecvente/normale 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
4
(m) (m) (m)
0 1 2 3 4 5 6
Zona de toxicitate <10 m 12 m 44 m
Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
nefavorabile, dar posibile 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
5.2.1 Rampa de incarcare Metanol IV metanol Explozia norului de LOC LOC 19 m
Nerespectare instructiuni la vapori(CVCE) 8,0 psi 3,5 psi 1,0 psi
verificarea unei cisterne goale. Conditii meteo cele mai
Explozia vaporilor din cisterna golita frecvente/normale
13.
de lichid. Explozia norului de LOC LOC 31 m
vapori(CVCE) 8,0 psi 3,5 psi 1,0 psi
6.1.1 Rampa de incarcare Metanol IV. metanol Zona de toxicitate 17 m 20 m 63 m
Avarie la un rezervor de metanol, Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
14. eliberarea unei cantitati de metanol frecvente/normale 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
lichid, formarea unei balti in cuva de Zona de toxicitate 23 m 60 m 233 m
retentie a depozitului intermediar, Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
evaporarea baltii. Dispersia norului nefavorabile, dar posibile 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
de vapori toxici
6.1.2 Rampa de incarcare Metanol IV. metanol Aria de inflamabilitate 17 m - 18 m
Avarie la un rezervor de metanol, Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60%LEL 7,300 ppm=10%LEL
15. eliberarea unei cantitati de metanol frecvente/normale
lichid, formarea unei balti in cuva de
Aria de inflamabilitate 17 m - 27 m
retentie a depozitului intermediar,
Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% LEL 7,300 ppm=10%LEL
evaporarea baltii.
6.1.3 Rampa de incarcare Metanol IV. metanol Explozia norului de - - -
Avarie la un rezervor de metanol, vapori(CVCE)
eliberarea unei cantitati de metanol Conditii meteo cele mai
16.
lichid, formarea unei balti in cuva de frecvente/normale
retentie a depozitului intermediar, Explozia norului de - - -
evaporarea baltii. vapori(CVCE)
5
(m) (m) (m)
0 1 2 3 4 5 6
6.2.1 Rampa de incarcare Metanol IV. metanol Balta care arde 26 m 37 m 56 m
Avarie la un rezervor de metanol, Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) 2,0
Balta care arde 31 m 41 m 59 m
Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) 2,0 kW/(sq m)
incendiul baltii
Nerespectare instructiuni privind vapori(CVCE) 8,0 psi 3,5 psi 1,0 psi
verificarea rezervorului gol,explozia Conditii meteo cele mai
vaporilor din interiorul rezervorului frecvente/normale
18.
Explozia norului de LOC LOC 77 m
7.1.1 Depozit intermediar Metanol IV. metanol Zona de toxicitate 31 m 76 m 180 m
Rezervorul V501. Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
19. Eliminare vapori metanol prin frecvente/normale 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
sistemul de reglare si siguranta a
Zona de toxicitate 28 m 69 m 165 m
rezervorului, dispersia norului toxic
7.1.2 Depozit intermediar Metanol IV. metanol Aria de inflamabilitate 11 m - 33 m
Rezervorul V501. Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60%LEL 7,300 ppm=10% LEL
Eliminare vapori metanol prin frecvente/normale
20.
sistemul de reglare si siguranta a Aria de inflamabilitate 11 m - 32 m
rezervorului, aria de inflamabilitate Conditii meteo cele mai 7,300 ppm=10% LEL
7.1.3 Depozit intermediar Metanol IV. metanol Explozia norului de LOC LOC 13 m
Rezervorul V501. vapori(CVCE) 8,0 psi 3,5 psi 1,0 psi
21.
Eliminare vapori metanol prin Conditii meteo cele mai
sistemul de reglare si siguranta a frecvente/normale
6
(m) (m) (m)
0 1 2 3 4 5 6
rezervorului, explozia norului de Explozia norului de LOC LOC 12 m
vapori vapori(CVCE) 8,0 psi 3,5 psi 1,0 psi
8.1 InstalaŃia de cracare. Explozie la Gaz metan Explozia norului de 31,72 m 78,34 m 137,66 m
22. cuptorul de cracare F101 vapori(CVCE) 0,3 bar 0.07 bar 0.03 bar
23. cazanul Kellog H104 vapori(CVCE) 0,3 bar 0.07 bar
9.1 InstalaŃia de sinteză – coloana de Gaz de Aria de inflamabilitate <10 m - 22 m

sinteza D401. Scăpări de gaz de sinteza si Conditii meteo cele mai 24,000 ppm=60%LEL 4,000 ppm=10%LEL
sinteza prin garnituri la iesire din metanol frecvente/normale
24. coloana şi prezenŃa posibila praf
Aria de inflamabilitate <10 m - 16 m
catalizator de cupru ca initiator de
incendiu/explozie Conditii meteo cele mai 24,000 ppm=60%LEL
Aria de inflamabilitate nefavorabile, dar posibile
10.1.1 InstalaŃia de presinteză CO din Zona de toxicitate 60 m 71 m 94 m
Emisii gaz de sinteză în atmosferă gazul de Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
prin supapele SV 7305 si SV 7304 ale sinteza frecvente/normale 500 ppm 350 ppm 200 ppm
tamburului V453 in cazul ruperii unor
25. Zona de toxicitate 44 m 52 m 69 m
tevi din interiorul reactorului de
sinteza D451si a patrunderii gazului Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
in tambur nefavorabile, dar posibile 500 ppm 350 ppm 200 ppm
10.2.1 InstalaŃia de presinteză CO din Zona de toxicitate <10 m <10 m 12 m
Fisură manta condensator de gazul de Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
metanol H453, emisie GAZ în sinteza frecvente/normale 350 ppm 200 ppm
atmosferă . Dispersia norului de
26. Zona de toxicitate <10 m <10 m 13 m
vapori pentru componenta CO din
gazul de sinteza
7
(m) (m) (m)
0 1 2 3 4 5 6
10.2.2 InstalaŃia de presinteză H2 din Aria de inflamabilitate 14 m - 34 m
Fisură manta condensator de gazul de Conditii meteo cele mai 24,000 ppm=60% LEL 4,000 ppm=10% LEL
metanol H453, emisie GAZ în sinteza frecvente/normale
atmosferă.Aria de inflamabilitate
27. Aria de inflamabilitate <10 m - 16 m
(Flammable area) pentru componenta
Conditii meteo cele mai 24,000 ppm=60% LEL 4,000 ppm=10% LEL
H2 din gazul de sinteza
10.2.3 InstalaŃia de presinteză H2 din Zona de toxicitate 11 m 12 m 18 m
Fisură manta condensator de gazul de Conditii meteo cele mai 8,0 psi 3,5 psi 1,0 psi
metanol H453, emisie GAZ în sinteza frecvente/normale
28. atmosferă . Explozia norului de
Zona de toxicitate Aloha nu modeleaza
vapori pentru componenta H2 din
gazul de sinteza Conditii meteo cele mai
CVCE
11.1.1 DEPOZIT METANOL R 5000 mc metanol Zona de toxicitate <10 m <10 m 23 m

eliberarea unei cantitati de metanol frecvente/normale 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
29.
lichid, formarea unei balti in cuva de Zona de toxicitate <10 m <10 m 29 m
retentie a rezervorului, evaporarea Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
baltii.Dispersia norului de vapori nefavorabile, dar posibile 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
11.1.2 DEPOZIT METANOL R 5000 mc metanol Aria de inflamabilitate <10 m - <10 m
Avarie la un rezervor de metanol, Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% LEL 7,300 ppm=10% LEL
eliberarea unei cantitati de metanol frecvente/normale
30.
lichid, formarea unei balti in cuva de Aria de inflamabilitate <10 m - <10 m
retentie a rezervorului, evaporarea Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% LEL 7,300 ppm=10% LEL
baltii.Zona de inflamabilitate nefavorabile, dar posibile
11.1.3 DEPOZIT METANOL R 5000 mc metanol Explozia norului de - - -
31.
8
(m) (m) (m)
0 1 2 3 4 5 6
retentie a rezervorului, evaporarea Explozia norului de - - -
baltii.Explozia norului de vapori vapori(CVCE)
11.2.1 DEPOZIT METANOL R 5000 mc metanol Balta care arde <10 m <10 m <10 m
Avarie la un rezervor de metanol, Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) 2,0 kW/(sq m)
32.
lichid, formarea unei balti in cuva de Balta care arde <10 m <10 m <10 m
retentie a rezervorului, balta care Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) 2,0 kW/(sq m)
arde nefavorabile, dar posibile
11.3.1 DEPOZIT METANOL R 5000 mc metanol Explozia norului de LOC LOC 141 m
Nerespectare instructiuni privind vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
verificarea rezervorului gol, explozia Conditii meteo cele mai
vaporilor din interiorul rezervorului. frecvente/normale
33.
Explozia vaporilor dintr-un rezervor Explozia norului de LOC LOC 116 m
gol (CVCE) vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
12.1.1 DEPOZIT METANOL R 5000 mc metanol Balta care arde 34 m 47 m 71 m
Avarie la doua rezervoare de Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) 2.0
metanol, un rezervor este de rezerva frecvente/normale
(situatie catastrofala, cutremur de Balta care arde 39 m 52 m 74 m
34. mare amplitudine) eliberarea 60% din Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) kW/(sq m)
cantitata de metanol in cele doua nefavorabile, dar posibile
cuve de retentie . Scurgere metanol
in doua cuve de retentie, formare a
doua balti
12.2.1 DEPOZIT METANOL R 5000 mc metanol Zona de toxicitate 75 m 216 m 522 m
Avarie la doua rezervoare de Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
35.
metanol, un rezervor este de rezerva frecvente/normale 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
(situatie catastrofala, cutremur de
9
(m) (m) (m)
0 1 2 3 4 5 6
mare amplitudine) eliberarea 60% din Zona de toxicitate 72 m 191 m 471 m
cantitata de metanol in cele doua Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
cuve de retentie . Evaporarea nefavorabile, dar posibile 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
baltii,dispersia norului toxic
12.2.2 DEPOZIT METANOL R 5000 mc metanol Aria de inflamabilitate 17 m - 58 m
Avarie la doua rezervoare de Conditii meteo cele mai LEL
(situatie catastrofala, cutremur de Aria de inflamabilitate 15 m - 55 m
36.
mare amplitudine) eliberarea 60% din Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% LEL LEL
cuve de retentie . Evaporarea baltii,
zona de inflamabilitate
12.2.3 DEPOZIT METANOL R 5000 mc metanol Explozia norului de LOC LOC LOC
Avarie la doua rezervoare de vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
metanol, un rezervor este de rezerva Conditii meteo cele mai
(situatie catastrofala, cutremur de frecvente/normale
37.
mare amplitudine) eliberarea 60% din Explozia norului de LOC LOC LOC
cantitata de metanol in cele doua vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
cuve de retentie . Evaporarea baltii, Conditii meteo cele mai
explozia norului de vapori nefavorabile, dar posibile
13.1.1 Rampa METANOL I (linia de metanol Balta care arde 17 m 25 m 37 m
garare CLD. 5211/1) – Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) 2,0 kW/(sq m)
Incarcare/descarcare cisterne cu frecvente/normale
metanol. Incarcare autocisterne cu Balta care arde 22 m 28 m 39 m
38.
metanol. Deteriorarea conexiunii Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) 2,0 kW/(sq m)
cisternei la incarcare, formarea unei nefavorabile, dar posibile
balti. Incendiul baltii. Balta care arde
(pool fire)
13.2.1 Rampa METANOL I (linia de metanol Zona de toxicitate 12 m 56 m 142 m
garare CLD. 5211/1) – Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
39.
Incarcare/descarcare cisterne cu frecvente/normale 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
metanol. Incarcare autocisterne cu
10
(m) (m) (m)
0 1 2 3 4 5 6
metanol. Deteriorarea conexiunii Zona de toxicitate 24 m 97 m 324 m
cisternei la incarcare, formarea unei Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
balti. Evaporarea baltii. Dispersia nefavorabile, dar posibile 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
vaporilor de metanol
13.2.2 Rampa METANOL I (linia de metanol Aria de inflamabilitate 11 m - 11 m
garare CLD. 5211/1) – Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% 7,300 ppm=10% LEL
metanol. Incarcare autocisterne cu Aria de inflamabilitate LOC - 23 m
40.
metanol. Deteriorarea conexiunii Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% LEL 7,300 ppm=10% LEL
balti. Evaporarea baltii. Aria de
inflamabilitate
13.2.3 Rampa METANOL I (linia de metanol Explozia norului de LOC LOC 19 m
garare CLD. 5211/1) – vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
Incarcare/descarcare cisterne cu Conditii meteo cele mai
metanol. Incarcare autocisterne cu frecvente/normale
41.
metanol. Deteriorarea conexiunii Explozia norului de LOC LOC 31 m
cisternei la incarcare, formarea unei vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
balti. Evaporarea baltii. Explozia Conditii meteo cele mai
norului de vapori nefavorabile, dar posibile
garare CLD. 5211/1) Nerespectare vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi
instructiuni la verificarea unei Conditii meteo cele mai
cisterne goale. Explozia vaporilor din frecvente/normale
42.
cisterna golita de lichid Explozia norului de LOC LOC 31 m
vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
11
(m) (m) (m)
0 1 2 3 4 5 6
14.1 METANOL III – Comprimare H2 12,13 m 29,96 m 52,65 m
Avarierea mecanică a compresorului 0.3 bar 0.07 bar 0.03 bar
de sinteză G401B, creşterea presiunii
pe etaje, fisurarea conductelor ce
43.
merg la supape, emisii de gaz de
sinteză în hală , formarea atmosferei
explozive.Explozia datorita unei
scantei.
15.1. METANOL III – Cracare Gaz metan 12,97 m 32,09 m 56,28 m
B 201 Cuptor de cracare. Creşterea 0.3 bar 0.07 bar 0.03 bar
excesivă a presiunii în camera de
combustie a reformerului, pericolul
44.
întoarcerii flăcărilor. Posibila
izbucnire a unui incendiu/explozie,
deteriorarea arzătoarelor si a zidăriei
pereŃilor şi tavanului suspendat
16.1 METANOL III – Cracare H2 Aria de inflamabilitate <10 m - <10 m
Avarierea colectorului de gaz cracat, Conditii meteo cele mai 24,000 ppm=60% LEL 4,000 ppm=10% LEL
pierdere gaz de sinteză. Aria de frecvente/normale
45.
inflambilitate - componenta H2 a Aria de inflamabilitate <10 m - <10 m
gazului de sinteză Conditii meteo cele mai 24,000 ppm=60% LEL 4,000 ppm=10% LEL
16.2 METANOL III – Cracare CO Zona de toxicitate <10 m <10 m <10 m
Avarierea colectorului de gaz cracat, Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
pierdere gaz de sinteză. Dispersia frecvente/normale 500 ppm 350 ppm 200 ppm
toxică - componenta CO a gazului de Zona de toxicitate <10 m <10 m <10 m
46. sinteză Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
12
(m) (m) (m)
0 1 2 3 4 5 6
17.1.1 METANOL III - Coloane de metanol Zona de toxicitate 47 m 131 m 333 m
distilare. Căderea apei de răcire, Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
presiunea vaporilor în coloana D502 frecvente/normale 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
creşte. Emisie vapori de metanol prin
47.
ventilele de siguranŃă ale coloanei Zona de toxicitate 49 m 132 m 322 m
D502. Dispersia norului de vapori de Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
metanol nefavorabile, dar posibile 5000 ppm 200 ppm
17.1.2 METANOL III - Coloane de metanol Aria de inflamabilitate 17 m - 54 m
distilare. Căderea apei de răcire, Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% LEL 7,300 ppm=10% LEL
presiunea vaporilor în coloana D502 frecvente/normale
48.
creşte. Emisie vapori de metanol prin Aria de inflamabilitate 17 m - 60 m
ventilele de siguranŃă ale coloanei Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% LEL 7,300 ppm=10% LEL
D502.Aria de inflamabilitate nefavorabile, dar posibile
17.1.3 METANOL III - Coloane de metanol Explozia norului de LOC LOC 14 m
distilare. Căderea apei de răcire, vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
presiunea vaporilor în coloana D502 Conditii meteo cele mai
creşte. Emisie vapori de metanol prin frecvente/normale
49.
ventilele de siguranŃă ale coloanei Explozia norului de LOC LOC 13 m
D502.Explozia norului de vapori vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
18.1.1 METANOL III - Distilare. metanol Zona de toxicitate 11 m 20 m 44 m
Conductă vapori coloana Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
D502.Coroziune conductă. Scurgere frecvente/normale 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
50.
vapori metanol din Zona de toxicitate 11 m 19 m 41 m
conductă.Dispersia norului de vapori Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
18.1.2 METANOL III - Distilare. metanol Aria de inflamabilitate 11 m - 11 m
Conductă vapori coloana Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% LEL 7,300 ppm=10% LEL
D502.Coroziune conductă. Scurgere frecvente/normale
51.
vapori metanol din conductă.Aria de Aria de inflamabilitate 11 m - 11 m
inflamabilitate Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% LEL 7,300 ppm=10% LEL
13
(m) (m) (m)
0 1 2 3 4 5 6
18.1.3 METANOL III - Distilare. metanol Explozia norului de LOC LOC 11m
Conductă vapori coloana vapori(CVCE) 3.5 psi 1.0 psi
D502.Coroziune conductă. Scurgere Conditii meteo cele mai
vapori metanol din conductă. frecvente/normale
52
Explozia norului de vapori Explozia norului de LOC LOC 10 m
19.1.1 CONDUCTE DE TRANSPORT Gaz metan Zona de toxicitate 12 m 27 m 34 m
GAZ METAN. Conducta de transport Conditii meteo cele mai 25000 ppm= TEEL-3 5000 ppm= TEEL-2 3000 ppm= TEEL-1
gaz metan, in zona Instalatiei Metanol frecvente/normale
53. III –IV, diametrul 500 mm, presiunea 6
bar. Neetanseitate garnitura ventil in
Conditii meteo cele mai 25000 ppm= TEEL-3 5000 ppm= TEEL-2 3000 ppm= TEEL-1
zona casei de reglare. Dispersia
norului de gaz
19.1.2 CONDUCTE DE TRANSPORT Gaz metan Aria de inflamabilitate 16 m - 39 m
GAZ METAN. Conducta de transport Conditii meteo cele mai 26,400 ppm=60% LEL 4,400 ppm=10% LEL
54. III –IV, diametrul 500 mm, presiunea 6 Aria de inflamabilitate 16 m - 40 m
bar. Neetanseitate garnitura ventil in Conditii meteo cele mai 26,400 ppm=60% LEL 4,400 ppm=10% LEL
zona casei de reglare.Aria de nefavorabile, dar posibile
inflamabilitate
19.1.3 CONDUCTE DE TRANSPORT Gaz metan Explozia norului de LOC LOC 13 m
GAZ METAN. Conducta de transport vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
gaz metan, in zona Instalatiei Metanol Conditii meteo cele mai
III –IV, diametrul 500 mm, presiunea 6 frecvente/normale
55.
bar. Neetanseitate garnitura ventil in Explozia norului de LOC LOC 12 m
zona casei de reglare.Explozia vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
norului de gaz Conditii meteo cele mai
19.1.4 CONDUCTE DE TRANSPORT Gaz metan Incendiul jetului de gaz <10 m <10 m <10 m
56. GAZ METAN. Conducta de transport Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) 2,0 kW/(sq m)
14
(m) (m) (m)
0 1 2 3 4 5 6
III –IV, diametrul 500 mm, presiunea 6 Incendiul jetului de gaz <10 m <10 m <10 m
bar. Neetanseitate garnitura ventil in Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) 2,0 kW/(sq m)
zona casei de reglare.Incendiul nefavorabile, dar posibile
jetului de gaz
20.1.1 CONDUCTE DE TRANSPORT Gaz metan Zona de toxicitate <10 m <10 m <10 m
GAZ METAN. Conducta de transport Conditii meteo cele mai 25000 ppm= TEEL-3 5000 ppm= TEEL-2 3000 ppm= TEEL-2
gaz metan, in zona CR 12, diametrul frecvente/normale
57.
300 mm, presiunea 2 bar. Fisura Zona de toxicitate <10 m <10 m <10 m
conducta diametru 300mm la CR12. Conditii meteo cele mai 25000 ppm= TEEL-3 5000 ppm= TEEL-2 3000 ppm= TEEL-1
Dispersia norului de gaz. nefavorabile, dar posibile
20.1.2 CONDUCTE DE TRANSPORT Gaz metan Aria de inflamabilitate <10 m - 11 m
GAZ METAN. Conducta de transport Conditii meteo cele mai 26,400 ppm=60% LEL 4,400 ppm=10% LEL
58.
300 mm, presiunea 2 bar. Fisura Aria de inflamabilitate <10 m - 11 m
conducta diametru 300mm la CR12. Conditii meteo cele mai 26,400 ppm=60% LEL 4,400 ppm=10% LEL
20.1.3 CONDUCTE DE TRANSPORT Gaz metan Explozia norului de
GAZ METAN. Conducta de transport vapori(CVCE)
gaz metan, in zona CR 12, diametrul Conditii meteo cele mai
300 mm, presiunea 2 bar. Fisura frecvente/normale Aloha nu modeleaza
59.
conducta diametru 300mm la CR12. Explozia norului de
Explozia norului de gaz vapori(CVCE)
GAZ METAN. Conducta de transport Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) 2,0 kW/(sq m)
60.
300 mm, presiunea 2 bar. Fisura Incendiul jetului de gaz <10 m <10 m <10 m
conducta diametru 300mm la Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) 2,0 kW/(sq m)
CR12.Incendiul jetului de gaz nefavorabile, dar posibile
21.1.1 METANOL IV – gaz metan Gaz metan Zona de toxicitate <10 m 21 m 27 m
61. tehnologic şi de sinteză. Conducta Conditii meteo cele mai 25000 ppm= TEEL-3 5000 ppm= TEEL-2 3000 ppm= TEEL-1
de gaz metan, intrare V101. Fisura frecvente/normale
15
(m) (m) (m)
0 1 2 3 4 5 6
conducta diametrul 350 mm, Zona de toxicitate <10 m 16 m 20 m
presiunea 6 bar. Dispersia norului de Conditii meteo cele mai 25000 ppm= TEEL-3 5000 ppm= TEEL-2 3000 ppm= TEEL-1
gaz. nefavorabile, dar posibile
21.1.2 METANOL IV – gaz metan Gaz metan Aria de inflamabilitate 13 m - 31 m
tehnologic şi de sinteză. Conducta Conditii meteo cele mai 26,400 ppm=60% LEL 4,400 ppm=10% LEL
62.
conducta diametrul 350 mm, Aria de inflamabilitate <10 m - 23 m
presiunea 6 bar. Aria de Conditii meteo cele mai 26,400 ppm=60% LEL 4,400 ppm=10% LEL
inflamabilitate nefavorabile, dar posibile
21.1.3 METANOL IV – gaz metan Gaz metan Explozia norului de LOC LOC 10 m
tehnologic şi de sinteză. Conducta vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
de gaz metan, intrare V101. Fisura Conditii meteo cele mai
conducta diametrul 350 mm, frecvente/normale
63.
presiunea 6 bar. Explozia norului de Explozia norului de Aloha nu modeleaza
gaz vapori(CVCE)
21.1.4 METANOL IV – gaz metan Gaz metan Incendiul jetului de gaz <10 m <10 m <10 m
tehnologic şi de sinteză. Conducta Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) 2,0 kW/(sq m)
64.
conducta diametrul 350 mm, Incendiul jetului de gaz <10 m <10 m <10 m
presiunea 6 bar. Incendiul jetului de Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) 2,0 kW/(sq m)
gaz nefavorabile, dar posibile
21.2.1 METANOL III – Comprimare Gaz metan 37.13 m 91.70 m 161.13 m
Avarierea mecanică a compresorului 0,3 bar 0,07 bar 0,03 bar
de gaz metan G204/A,B, creşterea
presiunii pe etaje, fisurarea
65. conductelor ce merg la supape
emisii de gaz metan în hală, formarea
atmosferei explozive.Explozia
atmosferei explozive formate în hala
compresoare
16
(m) (m) (m)
0 1 2 3 4 5 6
22.1.1 DEPOZIT METANOL Instalatia metanol Zona de toxicitate <10 m 21 m 57 m
FORMOL. Avarie la un rezervor de Conditii meteo cele mai 5000 ppm =ERPG-3 1000 ppm =ERPG-2 200 ppm =ERPG-1
metanol, eliberarea unei cantitati de frecvente/normale
66. metanol lichid. Formarea unei balti in Zona de toxicitate <10 m 34 m 110 m
cuva de retentie a depozitului. Conditii meteo cele mai 5000 ppm =ERPG-3 1000 ppm =ERPG-2 200 ppm =ERPG-1
Evaporarea baltii, dispersia norului nefavorabile, dar posibile
de vapori
22.1.2 DEPOZIT METANOL Instalatia metanol Aria de inflamabilitate LOC - LOC
FORMOL. Avarie la un rezervor de Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% LEL 7,300 ppm=10% LEL
metanol, eliberarea unei cantitati de frecvente/normale
67.
metanol lichid. Formarea unei balti in Aria de inflamabilitate LOC - <10 m
cuva de retentie a depozitului. Aria Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% LEL 7,300 ppm=10% LEL
de inflamabilitate nefavorabile, dar posibile
22.1.3 DEPOZIT METANOL Instalatia metanol Explozia norului de
FORMOL. Avarie la un rezervor de vapori(CVCE)
metanol, eliberarea unei cantitati de Conditii meteo cele mai Aloha nu modeleaza
metanol lichid. Formarea unei balti in frecvente/normale
68.
cuva de retentie a depozitului. Explozia norului de
22.2.1 DEPOZIT METANOL Instalatia metanol Explozia norului de LOC LOC 16 m
FORMOL. Nerespectare instructiuni vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
privind verificarea rezervorului gol, Conditii meteo cele mai
explozia vaporilor din interiorul frecvente/normale
69.
rezervorului. Explozia vaporilor dintr- Explozia norului de LOC LOC 14 m
un rezervor gol (CVCE) vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
23.1.1 RAMPA INCARCARE/DESCAR- oleum Zona de toxicitate <10 m 12 m 47 m
70. CARE CISTERNE CF si auto OLEUM Conditii meteo cele mai 30 mg/(cu m)=ERPG-3 10mg/(cu m)=ERPG- 2mg/(cu m)=ERPG-1
– DEPOZIT OLEUM.Avarie la un frecvente/normale 2
17
(m) (m) (m)
0 1 2 3 4 5 6
rezervor de oleum, eliberarea unei Zona de toxicitate 28 m 69 m 171 m
cantitati de oleum. Formarea unei Conditii meteo cele mai 30 mg/(cu m)=ERPG-3 10mg/(cu m)=ERPG- 2mg/(cu m)=ERPG-1
balti in cuva de retentie a depozitului. nefavorabile, dar posibile 2
Evaporarea baltii, dispersia norului
de vapori
23.2.1 RAMPA INCARCARE/DESCAR- oleum Zona de toxicitate <10 m <10 m 22 m
CARE CISTERNE CF si auto OLEUM Conditii meteo cele mai 30 mg/(cu m)=ERPG-3 10mg/(cu m)=ERPG- 2mg/(cu m)=ERPG-1
– DEPOZIT OLEUM. Neetanseitate la frecvente/normale 2
71. o pompa de incarcare- descarcare, Zona de toxicitate 14 m 33 m 80 m
scurgere oleum, formarea unei balti Conditii meteo cele mai 30 mg/(cu m)=ERPG-3 10mg/(cu m)=ERPG- 2mg/(cu m)=ERPG-1
pe rampa auto. Evaporarea baltii, nefavorabile, dar posibile 2
dispersia norului de vapori
CARE CISTERNE CF si auto OLEUM Conditii meteo cele mai 30 mg/(cu m)=ERPG-3 10mg/(cu m)=ERPG- 2mg/(cu m)=ERPG-1
–DEPOZIT OLEUM. Situatie frecvente/normale 2
catastrofala – un cutremur de mare Zona de toxicitate 29 m 69 m 173 m
72.
amplitudine. Distrugerea etanseitatii Conditii meteo cele mai 30 mg/(cu m)=ERPG-3 10mg/(cu m)=ERPG- 2mg/(cu m)=ERPG-1
racordurilor la rezervoarele de nefavorabile, dar posibile 2
oleum. Evaporarea baltii, dispersia
norului de vapori
24.1.1 INSTALATIA DE metanol 39.85 m 98.41 m 172,94 m
FORMALDEHIDA III 0,3 bar 0,07 bar 0,03 bar
Evaporatorul E4 al instalaŃiei de
formaldehida III. Depasirea
73.
parametrilor de lucru (temperatura,
nivel) Explozia amestecului de aer cu
vapori de metanol in interiorul
evaporatorului
18
(m) (m) (m)
0 1 2 3 4 5 6
24.2.1 INSTALATIA DE metanol (19.35 m) scheletul 47.79 m 83.97 m
FORMALDEHIDA III. metalic al utilajului
R7/1,2 Reactor cu schimbător de 0,3 bar 0,07 bar 0,03 bar
căldura formaldehida III.
74.
Nerespectare instrucŃiuni de pornire,
incercarea aprinderii reactorului
când amestecul de reacŃie se află în
limita de explozie
24.2.2 INSTALATIA DE metanol Aria de inflamabilitate <10 m - <10 m
FORMALDEHIDA III. Neetanseitati la Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% LEL 7,300 ppm=10% LEL
capacele reactorului. Evacuare de frecvente/normale
75. gaze toxice fierbinti (vapori de Aria de inflamabilitate <10 m - <10 m
formaldehida, in principal), in cazul Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% LEL 7,300 ppm=10% LEL
aparitiei de neetanseitati la capacele nefavorabile, dar posibile
rectorului. Aria de inflamabilitate
24.3.1. INSTALATIA DE Formal- Zona de toxicitate 43 m 107 m 299 m
FORMALDEHIDA III. Coloana de dehida Conditii meteo cele mai 5000 ppm=ERPG-3 1000 ppm=ERPG-2 200 ppm=ERPG-1
distilare formaldehida III. Avarierea frecvente/normale
coloanei de distilare la partea Zona de toxicitate 34 m 99 m 298 m
76.
inferioara, evacuarea unei cantitati Conditii meteo cele mai 5000 ppm=ERPG-3 -2 200 ppm=ERPG-1
de formaldehida, din blazul coloanei nefavorabile, dar posibile
de distilare, evaporarea produsului,
formaldehida IV. Depasirea
77.
evaporatorului
19
(m) (m) (m)
0 1 2 3 4 5 6
FORMALDEHIDA IV. metalic al utilajului
căldura formaldehida IV.
78.
limita de explozie
25.2.2 INSTALATIA DE Formal- Aria de inflamabilitate <10 m - <10 m
FORMALDEHIDA IV. Neetanseitati la dehida Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% LEL 7,300 ppm=10% LEL
capacele reactorului. Evacuare de frecvente/normale
79. gaze toxice fierbinti (vapori de
Aria de inflamabilitate <10 m - <10 m
formaldehida, in principal), in cazul
Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% LEL 7,300 ppm=10% LEL
aparitiei de neetanseitati la capacele
FORMALDEHIDA IV. Coloana de dehida Conditii meteo cele mai 5000 ppm=ERPG-3 1000 ppm=ERPG-2 200 ppm=ERPG-1
distilare formaldehida IV. Avarierea frecvente/normale
coloanei de distilare la partea
80.
inferioara, evacuarea unei cantitati Zona de toxicitate 34 m 99 m 298 m
de formaldehida, din blazul coloanei Conditii meteo cele mai 5000 ppm=ERPG-3 1000 ppm=ERPG-2 200 ppm=ERPG-1
de distilare, evaporarea produsului, nefavorabile, dar posibile
26.1.1 DEPOZIT DE FORMALDEHIDA Formal- Zona de toxicitate 110 m 263 m 568 m
Avarie la un rezervor de dehida Conditii meteo cele mai 750 ppm=ERPG-3 150 ppm=ERPG-2 25 ppm=ERPG-1
formaldehida 40%, eliberarea unei frecvente/normale
81. cantitati de solutie.Formarea unei Zona de toxicitate 177 m 421 m 933 m
balti in cuva de retentie a depozitului. Conditii meteo cele mai 750 ppm=ERPG-3 150 ppm=ERPG-2 25 ppm=ERPG-1
Evaporarea baltii, dispersia nefavorabile, dar posibile
norului de vapori
82. Situatie catastrofala – un cutremur dehida Conditii meteo cele mai 750 ppm=ERPG-3 150 ppm=ERPG-2 25 ppm=ERPG-1
de mare amplitudine. Distrugerea frecvente/normale
20
(m) (m) (m)
0 1 2 3 4 5 6
etanseitatii racordurilor la Zona de toxicitate 210 m 498 m 1300 m
rezervoarele de formaldehida. Conditii meteo cele mai 750 ppm=ERPG-3 150 ppm=ERPG-2 25 ppm=ERPG-1
Umplerea cuvei de retentie in nefavorabile, dar posibile
proportie de 50% pana la terminarea
colectarii scurgerilor si transvazarea
solutiilor din rezervoarele avariate,
dispersia norului toxic.
Accident la rampa de incarcare a dehida Conditii meteo cele mai 750 ppm=ERPG-3 150 ppm=ERPG-2 25 ppm=ERPG-1
formolului. Avarierea furtunului de frecvente/normale
83.
incarcare. Formarea unei balti, Zona de toxicitate 108 m 246 m 623 m
evaporarea baltii dispersia norului de Conditii meteo cele mai 750 ppm=ERPG-3 150 ppm=ERPG-2 25 ppm=ERPG-1
vapori nefavorabile, dar posibile
27.1.1 DEPOZIT METILAL Metilal Balta care arde 11 m 18 m 31 m
Avarierea unui rezervor, emisie de Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) 2,0 kW/(sq m)
metilal, formarea unei balti in cuva de frecvente/normale
84. retentie, incendiul baltii. Balta care
arde (pool fire) Balta care arde 16 m 23 m 35 m
27.2.1 DEPOZIT METILAL Metilal Zona de toxicitate 40 m 40 m 40 m
Avarierea unui rezervor, emisie de Conditii meteo cele mai 2200 ppm= TEEL-3 2200 ppm= TEEL-2 2200 ppm= TEEL-1
85.
retentie, evaporarea baltii, dipsersia Zona de toxicitate 34 m 34 m 34 m
norului de vapori. Formarea norului Conditii meteo cele mai 2200 ppm= TEEL-3 2200 ppm= TEEL-2 2200 ppm= TEEL-1
de vapori toxici nefavorabile, dar posibile
27.2.2 DEPOZIT METILAL Metilal Aria de inflamabilitate 18 m - 47 m
Avarierea unui rezervor, emisie de Conditii meteo cele mai 9,600 ppm=60% LEL 1,600 ppm=10% LEL
86. retentie, evaporarea baltii, dipsersia Aria de inflamabilitate 13 m - 43 m
norului de vapori. Aria de Conditii meteo cele mai 9,600 ppm=60% LEL 1,600 ppm=10% LEL
inflamabilitate si explozia norului nefavorabile, dar posibile
format(Flamable aria)
21
(m) (m) (m)
0 1 2 3 4 5 6
27.2.3 DEPOZIT METILAL Metilal Explozia norului de LOC 13 m 33 m
Avarierea unui rezervor, emisie de vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
metilal, formarea unei balti in cuva de Conditii meteo cele mai
retentie, evaporarea baltii, dispersia frecvente/normale
87.
norului de vapori. Explozia norului Explozia norului de LOC 12 m 29 m
format(CVCE) vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
28.1 DEPOZIT FENOL fenol Se considera ca aria de toxicitate si de inflamabilitate se limiteaza la cuva de retentie,respectiv sub
Deteriorarea conexiunii in timpul 10 m de sursa.
operatiei de descarcare a fenolului in
88.
rezervoare. Colectarea in cuva de
retentie, solidificare fenol, aria de
inflamabilitate.
29.1 DEPOZIT HIDRAT DE amoniac Zona de toxicitate 14 m 32 m 78 m
HIDRAZINA. Posibil incendiu in Conditii meteo cele mai 750 ppm=ERPG-3 150 ppm=ERPG-2 25 ppm =ERPG-1
depozit, avarierea butoaielor. frecvente/normale
Descompunerea unei mici cantitati Zona de toxicitate 15 m 33 m 81 m
din solutia de hidrazina in amoniac si Conditii meteo cele mai 750 ppm=ERPG-3 150 ppm=ERPG-2 25 ppm=ERPG-1
89.
hidrogen, dispersia lichidului pe sol, nefavorabile, dar posibile
si posibila patrundere in reteaua de
canalizare dispersia vaporilor de
amoniac. Dispersia vaporilor de
amoniac
30.1.1 MAGAZIE BUTELII DE CLOR. clor Zona de toxicitate 68 m 249 m 524 m
Captare, distribuŃie şi filtrare apă. Conditii meteo cele mai 20ppm=AEGL-3(60 min) 2ppm=AEGL-2 0.5 ppm=AEGL-1
Scapari accidentale de clor dintr-o frecvente/normale (60min) (60 min)
90.
butelie . Dispersia norului de vapori Zona de toxicitate 66 m 231 m 485 m
Conditii meteo cele mai 20ppm=AEGL-3(60 min) 2ppm=AEGL-2 0.5 ppm=AEGL-1
nefavorabile, dar posibile (60min) (60 min)
91. Captare, distribuŃie şi filtrare apă. Conditii meteo cele mai 20ppm=AEGL-3(60 min) 2ppm=AEGL-2 0.5 ppm=AEGL-1
Situatie catastrofala. Un incendiu a frecvente/normale (60min) (60 min)
22
(m) (m) (m)
0 1 2 3 4 5 6
vegetatiei din jur care nu poate fi Zona de toxicitate 827 m 2200 m 3600 m
stins. Temperaturile ridicate pot Conditii meteo cele mai 20ppm=AEGL-3(60 min) 2ppm=AEGL-2 0.5 ppm=AEGL-1
provoca explozia buteliilor. Emisie nefavorabile, dar posibile (60min) (60 min)
clor din jumatate din buteliile din
magazie, dispersia norului de vapori
31.1 DEPOZIT BUTELII DE OXIGEN oxigen 6,99 m 17,33 m 28,93 m
Depozit butelii de oxigen. 0,3 bar 0,07 bar 0,03 bar
Supraincalzirea buteliilor datorita
92.
unui incendiu in vecinatatea
depozitului. BLEVE pentru 70% din
butelii.
32.1 DEPOZIT BUTELII DE acetilena 3,5 m 15,2 m 35,5 m
ACETILENA. Supraincalzirea 0,3 bar 0,07 bar 0,03 bar
93. buteliilor datorita unui incendiu in
vecinatatea depozitului. Explozia
pentru 70% din butelii
33.1 DEPOZIT CARBURANTI. motorina Balta care arde <10 m <10 m 13 m
Scurgere accidentala dintr-o Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) 2,0 kW/(sq m)
conducta de motorina, formarea unei frecvente/normale
94.
balti. Incendiul baltii (Pool fire) Balta care arde <10 m 10 m 14 m
33.2.1 DEPOZIT CARBURANTI. motorina Zona de toxicitate <10 m <10 m <10 m
Scurgere accidentala dintr-o Conditii meteo cele mai 125 ppm=TEEL-3 1.25 ppm=TEEL-2 0.15 ppm=TEEL-1
95.
balti.Evaporarea baltii. Dispersia Zona de toxicitate <10 m <10 m 29 m
norului de vapori. Conditii meteo cele mai 125 ppm=TEEL-3 1.25 ppm=TEEL-2 0.15 ppm=TEEL-1
33.2.2 DEPOZIT CARBURANTI. motorina Conditii meteo cele mai <10 m - <10 m
Scurgere accidentala dintr-o frecvente/normale 3,600 ppm=60% LEL 600 ppm=10% LEL
96. conducta de motorina, formarea unei
balti.Evaporarea baltii.Aria de Conditii meteo cele mai <10 m - <10 m
inflamabilitate (Flammable Area) nefavorabile, dar posibile 3,600 ppm=60% LEL 600 ppm=10% LEL
23
(m) (m) (m)
0 1 2 3 4 5 6
34. SECTIA NITROCELULOZA exploziv 4,85 m 11,99 m 21,06 m
Instalatii nefunctionale. 0,3 bar 0,07 bar 0,03 bar
Urme de substante explozive care
pot exploda in cazul unor interventii
neautorizate sau patrundere prin
97.
efractie, fenomene atmosferice
(curenti vagabonzi, incendiu
provocat de trasnet), soc, frecare
produse pe retelele de canalizare
24
Tabel nr.3. SCENARII CARE NU IES DIN AMPLASAMENT

zona letala zona cu efecte zona de atentie
Nr. Substanta
Descrierea evenimentului Scenariul accidental Rosie grave Galbena
crt. implicata
(m) Portocalie (m)
(m)
0 1 2 3 4 5 6
1.1. INSTALATIA DE DISTILARE Metanol Dispersia norului de 11m 11m 19m
METANOL. Coloane de distilare. vapori ERPG-3 ERPG-2 ERPG – 1
1.
continua de metanol din coloana de Dispersia norului de 11m 11m 17m
distilare vapori ERPG-3 ERPG-2 ERPG – 1
1.2. INSTALATIA DE DISTILARE Metanol Aria de inflamabilitate 11m - 11m
METANOL. Coloane de distilare. (Flammable area) 43,800ppm=60%LEL 7,300ppm=10%LEL
2. continua de metanol din coloana de
distilare Aria de inflamabilitate 11m - 11m
(Flammable area) 43,800ppm=60%LEL 7,300ppm=10%LEL
1.3. INSTALATIA DE DISTILARE Metanol Explozia norului de LOC LOC 10m

METANOL. Coloane de distilare. vaporiCVCE
3. continua de metanol din coloana de Explozia norului de LOC LOC 10m
distilare vaporiCVCE 8.0psi 3.5psi 1.0psi
25
Nr. Substanta
crt. implicata
(m) Portocalie (m)
(m)
0 1 2 3 4 5 6
2.1. INSTALATIA DE DISTILARE Metanol Dispersia vaporilor de 19 m 48 m 130 m
METANOL. Coloane de distilare. metanol ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
4. Dispersia vaporilor de 21 m 54 m 134 m
continua de metanol din coloana de
metanol ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
distilare, evaporarea lichidului
2.2. INSTALATIA DE DISTILARE Metanol Aria de inflamabilitate 11m - 20 m

METANOL. Coloane de distilare. Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60%LEL 7,300 ppm=10%
Avarierea utilajului la partea frecvente/normale LEL
5.
inferioară (zona cu lichid), eliberare Aria de inflamabilitate 11m - 22 m
continua de metanol din coloana de Conditii meteo cele mai 7,300 ppm=10%
distilare, evaporarea lichidului nefavorabile, dar posibile LEL
2.3. INSTALATIA DE DISTILARE Metanol Explozia norului de LOC LOC 12 m
METANOL. Coloane de distilare. vapori 8,0 psi 3,5 psi 1,0 psi
6.
continua de metanol din coloana de Explozia norului de LOC LOC 11 m
distilare, evaporarea lichidului vapori 8,0 psi 3,5 psi 1,0 psi
4.1.1. INSTALATIA DE DISTILARE Metanol Dispersia norului de 11 m 27 m 65 m
METANOL. Coloane de vapori ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
distilare.Conducte de vapori Conditii meteo cele mai 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
8.
Coroziune conductă vapori, sau Dispersia norului de 11 m 26 m 61 m
neetanşeitate garnitură. Scurgere vapori ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
metanol. Conditii meteo cele mai 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
26
Nr. Substanta
crt. implicata
(m) Portocalie (m)
(m)
0 1 2 3 4 5 6
4.1.2. INSTALATIA DE DISTILARE Metanol Zona de inflamabilitate 11 m - 11 m
METANOL. Coloane de Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60%LEL 7300
distilare.Conducte de vapori frecvente/normale ppm=10%LEL
9. coloanele D501, D502 Zona de inflamabilitate 11 m - 11 m
Coroziune conductă vapori, sau Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60%LEL 7300
neetanşeitate garnitură. Scurgere nefavorabile, dar posibile ppm=10%LEL
metanol.
4.1.3. INSTALATIA DE DISTILARE Metanol Explozia norului de LOC LOC 11 m
METANOL. Coloane de vapori(CVCE) 8,0 psi 3,5 psi 1,0 psi
distilare.Conducte de vapori Conditii meteo cele mai
10. Coroziune conductă vapori, sau Explozia norului de LOC LOC 10 m
neetanşeitate garnitură. Scurgere vapori(CVCE) 8,0 psi 3,5 psi 1,0 psi
metanol. Conditii meteo cele mai
5.1. 1 Rampa de incarcare Metanol IV metanol Balta care arde <10 m <10 m 12 m
Deteriorarea conexiunii cisternei la Conditii meteo cele mai 10,0kW/(sq m) 5,0kW/(sq m) 2,0kW/(sq m)
incarcare, formarea unei balti frecvente/normale
11.
Balta care arde <10 m <10 m 12 m
Conditii meteo cele mai 10,0kW/(sq m) 5,0kW/(sq m) 2,0kW/(sq m)
5.1.2. Rampa de incarcare Metanol IV metanol Zona de toxicitate <10 m <10 m 14 m
Formarea unei balti, dispersia Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
vaporilor de metanol frecvente/normale 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
12.
Zona de toxicitate <10 m 12 m 44 m
Nerespectare instructiuni la vapori(CVCE) 8,0 psi 3,5 psi 1,0 psi
13.
verificarea unei cisterne goale. Conditii meteo cele mai
Explozia vaporilor din cisterna golita frecvente/normale
27
Nr. Substanta
crt. implicata
(m) Portocalie (m)
(m)
0 1 2 3 4 5 6
de lichid. Explozia norului de LOC LOC 31m
6.1.1 Rampa de incarcare Metanol IV. metanol Zona de toxicitate 17 m 20 m 63 m
14. eliberarea unei cantitati de metanol frecvente/normale 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
lichid, formarea unei balti in cuva de Zona de toxicitate 23 m 60 m 233 m
retentie a depozitului intermediar, Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
evaporarea baltii. Dispersia norului nefavorabile, dar posibile 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
de vapori toxici
6.1.2 Rampa de incarcare Metanol IV. metanol Aria de inflamabilitate 17 m - 18 m
Avarie la un rezervor de metanol, Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60%LEL 7,300
15. eliberarea unei cantitati de metanol frecvente/normale ppm=10%LEL
Aria de inflamabilitate 17 m - 27 m
Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% 7,300
evaporarea baltii.
nefavorabile, dar posibile LEL ppm=10%LEL
6.1.3 Rampa de incarcare Metanol IV. metanol Explozia norului de - - -
16.
retentie a depozitului intermediar, Explozia norului de - - -
evaporarea baltii. vapori(CVCE)
6.2.1 Rampa de incarcare Metanol IV. metanol Balta care arde 26 m 37 m 56 m
Avarie la un rezervor de metanol, Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) 2,0
Balta care arde 31 m 41 m 59 m
incendiul baltii Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) 2,0 kW/(sq m)
28
Nr. Substanta
crt. implicata
(m) Portocalie (m)
(m)
0 1 2 3 4 5 6
Nerespectare instructiuni privind vapori(CVCE) 8,0 psi 3,5 psi 1,0 psi
verificarea rezervorului gol,explozia Conditii meteo cele mai
vaporilor din interiorul rezervorului frecvente/normale
18.
Explozia norului de LOC LOC 77 m
7.1.1 Depozit intermediar Metanol IV. metanol Zona de toxicitate 31 m 76 m 180 m
Rezervorul V501. Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
19. Eliminare vapori metanol prin frecvente/normale 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
sistemul de reglare si siguranta a
rezervorului, dispersia norului toxic
7.1.2 Depozit intermediar Metanol IV. metanol Aria de inflamabilitate 11 m - 33 m
Rezervorul V501. Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60%LEL 7,300 ppm=10%
Eliminare vapori metanol prin frecvente/normale LEL
20.
sistemul de reglare si siguranta a Aria de inflamabilitate 11 m - 32 m
rezervorului, aria de inflamabilitate Conditii meteo cele mai 43,800ppm=60% LEL 7,300 ppm=10%
nefavorabile, dar posibile LEL
7.1.3 Depozit intermediar Metanol IV. metanol Explozia norului de LOC LOC 13 m
Rezervorul V501. vapori(CVCE) 8,0 psi 3,5 psi 1,0 psi
Eliminare vapori metanol prin Conditii meteo cele mai
sistemul de reglare si siguranta a frecvente/normale
21.
rezervorului, explozia norului de Explozia norului de LOC LOC 12 m
vapori vapori(CVCE) 8,0 psi 3,5 psi 1,0 psi
22. cuptorul de cracare F101 vapori(CVCE) 0,3 bar 0.07 bar 0.03 bar
29
Nr. Substanta
crt. implicata
(m) Portocalie (m)
(m)
0 1 2 3 4 5 6
23. cazanul Kellog H104 vapori(CVCE) 0,3 bar 0.07 bar
9.1 InstalaŃia de sinteză – coloana de Gaz de Aria de inflamabilitate <10 m - 22 m

sinteza D401. Scăpări de gaz de sinteza si Conditii meteo cele mai 24,000 ppm=60%LEL 4,000
sinteza prin garnituri la iesire din metanol frecvente/normale ppm=10%LEL
24. coloana şi prezenŃa posibila praf
Aria de inflamabilitate <10 m - 16 m
catalizator de cupru ca initiator de
Conditii meteo cele mai 24,000 ppm=60%LEL
incendiu/explozie
10.1.1 InstalaŃia de presinteză CO din gazul Zona de toxicitate 60 m 71m 94m
Emisii gaz de sinteză în atmosferă de sinteza Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
prin supapele SV 7305 si SV 7304 ale frecvente/normale 500 ppm 350 ppm 200 ppm
tamburului V453 in cazul ruperii unor
25. Zona de toxicitate 44 m 52 m 69 m
tevi din interiorul reactorului de
sinteza D451si a patrunderii gazului
in tambur
10.2.1 InstalaŃia de presinteză CO din gazul Zona de toxicitate <10 m <10 m 12 m
Fisură manta condensator de de sinteza Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
metanol H453, emisie GAZ în frecvente/normale 350 ppm 200 ppm
atmosferă . Dispersia norului de
26. Zona de toxicitate <10 m <10 m 13 m
vapori pentru componenta CO din
gazul de sinteza Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
10.2.2 InstalaŃia de presinteză H2 din gazul Aria de inflamabilitate 14 m - 34 m
Fisură manta condensator de de sinteza Conditii meteo cele mai 24,000 ppm=60% 4,000 ppm=10%
metanol H453, emisie GAZ în frecvente/normale LEL LEL
atmosferă.Aria de inflamabilitate
27. Aria de inflamabilitate <10 m - 16 m
(Flammable area) pentru componenta
H2 din gazul de sinteza Conditii meteo cele mai 24,000 ppm=60% 4,000 ppm=10%
nefavorabile, dar posibile LEL LEL
30
Nr. Substanta
crt. implicata
(m) Portocalie (m)
(m)
0 1 2 3 4 5 6
10.2.3 InstalaŃia de presinteză H2 din gazul Zona de toxicitate 11 m 12 m 18 m
Fisură manta condensator de de sinteza Conditii meteo cele mai 8,0 psi 3,5 psi 1,0 psi
metanol H453, emisie GAZ în frecvente/normale
28.
atmosferă . Explozia norului de
Zona de toxicitate Aloha nu modeleaza
vapori pentru componenta H2 din
gazul de sinteza Conditii meteo cele mai
CVCE nefavorabile, dar posibile
11.1.1 DEPOZIT METANOL R 5000 mc metanol Zona de toxicitate <10 m <10 m 23 m
eliberarea unei cantitati de metanol frecvente/normale 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
29.
lichid, formarea unei balti in cuva de Zona de toxicitate <10 m <10 m 29 m
retentie a rezervorului, evaporarea Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
baltii.Dispersia norului de vapori nefavorabile, dar posibile 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
11.1.2 DEPOZIT METANOL R 5000 mc metanol Aria de inflamabilitate <10 m - <10 m
Avarie la un rezervor de metanol, Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% 7,300 ppm=10%
eliberarea unei cantitati de metanol frecvente/normale LEL LEL
30.
lichid, formarea unei balti in cuva de Aria de inflamabilitate <10 m - <10 m
retentie a rezervorului, evaporarea Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% 7,300 ppm=10%
baltii.Zona de inflamabilitate nefavorabile, dar posibile LEL LEL
11.1.3 DEPOZIT METANOL R 5000 mc metanol Explozia norului de - - -
31.
retentie a rezervorului, evaporarea Explozia norului de - - -
baltii.Explozia norului de vapori vapori(CVCE)
11.2.1 DEPOZIT METANOL R 5000 mc metanol Balta care arde <10 m <10 m <10 m
Avarie la un rezervor de metanol, Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) 2,0 kW/(sq m)
32.
lichid, formarea unei balti in cuva de Balta care arde <10 m <10 m <10 m
retentie a rezervorului, balta care Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) 2,0 kW/(sq m)
arde nefavorabile, dar posibile
31
Nr. Substanta
crt. implicata
(m) Portocalie (m)
(m)
0 1 2 3 4 5 6
11.3.1 DEPOZIT METANOL R 5000 mc metanol Explozia norului de LOC LOC 141 m
Nerespectare instructiuni privind vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
verificarea rezervorului gol, explozia Conditii meteo cele mai
vaporilor din interiorul rezervorului. frecvente/normale
33.
Explozia vaporilor dintr-un rezervor Explozia norului de LOC LOC 116 m
gol (CVCE) vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
12.1.1 DEPOZIT METANOL R 5000 mc metanol Balta care arde 34 m 47 m 71 m
Avarie la doua rezervoare de Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) 2.0
(situatie catastrofala, cutremur de Balta care arde 39 m 52 m 74 m
34. mare amplitudine) eliberarea 60% din Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) kW/(sq m)
cuve de retentie . Scurgere metanol
in doua cuve de retentie, formare a
doua balti
12.2.2 DEPOZIT METANOL R 5000 mc metanol Aria de inflamabilitate 17 m - 58 m
Avarie la doua rezervoare de Conditii meteo cele mai LEL
(situatie catastrofala, cutremur de Aria de inflamabilitate 15 m - 55 m
36.
mare amplitudine) eliberarea 60% din Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% LEL
cantitata de metanol in cele doua nefavorabile, dar posibile LEL
cuve de retentie . Evaporarea baltii,
zona de inflamabilitate
12.2.3 DEPOZIT METANOL R 5000 mc metanol Explozia norului de LOC LOC LOC
Avarie la doua rezervoare de vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
metanol, un rezervor este de rezerva Conditii meteo cele mai
(situatie catastrofala, cutremur de frecvente/normale
37.
mare amplitudine) eliberarea 60% din Explozia norului de LOC LOC LOC
cantitata de metanol in cele doua vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
cuve de retentie . Evaporarea baltii, Conditii meteo cele mai
explozia norului de vapori nefavorabile, dar posibile
32
Nr. Substanta
crt. implicata
(m) Portocalie (m)
(m)
0 1 2 3 4 5 6
13.1.1 Rampa METANOL I (linia de metanol Balta care arde 17 m 25 m 37 m
garare CLD. 5211/1) – Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) 2,0 kW/(sq m)
metanol. Incarcare autocisterne cu Balta care arde 22 m 28 m 39 m
38.
metanol. Deteriorarea conexiunii Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) 2,0 kW/(sq m)
balti. Incendiul baltii. Balta care arde
(pool fire)
13.2.1 Rampa METANOL I (linia de metanol Zona de toxicitate 12 m 56 m 142 m
garare CLD. 5211/1) – Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
Incarcare/descarcare cisterne cu frecvente/normale 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
metanol. Incarcare autocisterne cu
39.
metanol. Deteriorarea conexiunii Zona de toxicitate 24 m 97 m 324 m
cisternei la incarcare, formarea unei Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
balti. Evaporarea baltii. Dispersia nefavorabile, dar posibile 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
vaporilor de metanol
13.2.2 Rampa METANOL I (linia de metanol Aria de inflamabilitate 11 m - 11 m
garare CLD. 5211/1) – Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% 7,300 ppm=10%
Incarcare/descarcare cisterne cu frecvente/normale LEL
metanol. Incarcare autocisterne cu Aria de inflamabilitate LOC - 23 m
40.
metanol. Deteriorarea conexiunii Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% 7,300 ppm=10%
cisternei la incarcare, formarea unei nefavorabile, dar posibile LEL LEL
balti. Evaporarea baltii. Aria de
inflamabilitate
garare CLD. 5211/1) – vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
Incarcare/descarcare cisterne cu Conditii meteo cele mai
metanol. Incarcare autocisterne cu frecvente/normale
41.
metanol. Deteriorarea conexiunii Explozia norului de LOC LOC 31 m
cisternei la incarcare, formarea unei vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
balti. Evaporarea baltii. Explozia Conditii meteo cele mai
norului de vapori nefavorabile, dar posibile
33
Nr. Substanta
crt. implicata
(m) Portocalie (m)
(m)
0 1 2 3 4 5 6
garare CLD. 5211/1) Nerespectare vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi
instructiuni la verificarea unei Conditii meteo cele mai
cisterne goale. Explozia vaporilor din frecvente/normale
42. cisterna golita de lichid Explozia norului de LOC LOC 31 m
14.1 METANOL III – Comprimare H2 12,13 m 29,96 m 52,65 m

Avarierea mecanică a compresorului 0.3 bar 0.07 bar 0.03 bar
de sinteză G401B, creşterea presiunii
pe etaje, fisurarea conductelor ce
43.
merg la supape, emisii de gaz de
sinteză în hală , formarea atmosferei
explozive.Explozia datorita unei
scantei.
15.1. METANOL III – Cracare Gaz metan 12,97 m 32,09 m 56,28 m
B 201 Cuptor de cracare. Creşterea 0.3 bar 0.07 bar 0.03 bar
excesivă a presiunii în camera de
combustie a reformerului, pericolul
44.
întoarcerii flăcărilor. Posibila
izbucnire a unui incendiu/explozie,
deteriorarea arzătoarelor si a zidăriei
pereŃilor şi tavanului suspendat
16.1 METANOL III – Cracare H2 Aria de inflamabilitate <10 m - <10 m
Avarierea colectorului de gaz cracat, Conditii meteo cele mai 24,000 ppm=60% 4,000 ppm=10%
pierdere gaz de sinteză. Aria de frecvente/normale LEL LEL
45.
inflambilitate - componenta H2 a Aria de inflamabilitate <10 m - <10 m
gazului de sinteză Conditii meteo cele mai 24,000 ppm=60% 4,000 ppm=10%
34
Nr. Substanta
crt. implicata
(m) Portocalie (m)
(m)
0 1 2 3 4 5 6
16.2 METANOL III – Cracare CO Zona de toxicitate <10 m <10 m <10 m
Avarierea colectorului de gaz cracat, Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
pierdere gaz de sinteză. Dispersia frecvente/normale 500 ppm 350 ppm 200 ppm
46. toxică - componenta CO a gazului de
sinteză Zona de toxicitate <10 m <10 m <10 m
17.1.1 METANOL III - Coloane de metanol Zona de toxicitate 47 m 131 m 333 m
distilare. Căderea apei de răcire, Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
presiunea vaporilor în coloana D502 frecvente/normale 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
creşte. Emisie vapori de metanol prin
47. ventilele de siguranŃă ale coloanei Zona de toxicitate 49 m 132 m 322 m
D502. Dispersia norului de vapori de Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
metanol nefavorabile, dar posibile 5000 ppm 200 ppm
17.1.2 METANOL III - Coloane de metanol Aria de inflamabilitate 17 m - 54 m

distilare. Căderea apei de răcire, Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% 7,300 ppm=10%
presiunea vaporilor în coloana D502 frecvente/normale LEL LEL
48.
creşte. Emisie vapori de metanol prin Aria de inflamabilitate 17 m - 60 m
ventilele de siguranŃă ale coloanei Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% 7,300 ppm=10%
D502.Aria de inflamabilitate nefavorabile, dar posibile LEL LEL
17.1.3 METANOL III - Coloane de metanol Explozia norului de LOC LOC 14 m
distilare. Căderea apei de răcire, vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
presiunea vaporilor în coloana D502 Conditii meteo cele mai
creşte. Emisie vapori de metanol prin frecvente/normale
49.
ventilele de siguranŃă ale coloanei Explozia norului de LOC LOC 13 m
D502.Explozia norului de vapori vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
18.1.1 METANOL III - Distilare. metanol Zona de toxicitate 11 m 20 m 44 m
50. Conductă vapori coloana Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
D502.Coroziune conductă. Scurgere frecvente/normale 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
35
Nr. Substanta
crt. implicata
(m) Portocalie (m)
(m)
0 1 2 3 4 5 6
vapori metanol din Zona de toxicitate 11 m 19 m 41 m
conductă.Dispersia norului de vapori Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
18.1.2 METANOL III - Distilare. metanol Aria de inflamabilitate 11 m - 11 m
Conductă vapori coloana Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% 7,300 ppm=10%
D502.Coroziune conductă. Scurgere frecvente/normale LEL LEL
51.
vapori metanol din conductă.Aria de Aria de inflamabilitate 11 m - 11 m
inflamabilitate Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% 7,300 ppm=10%
18.1.3 METANOL III - Distilare. metanol Explozia norului de LOC LOC 11m
Conductă vapori coloana vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
D502.Coroziune conductă. Scurgere Conditii meteo cele mai
vapori metanol din conductă. frecvente/normale
52
Explozia norului de vapori Explozia norului de LOC LOC 10 m
19.1.1 CONDUCTE DE TRANSPORT Gaz metan Zona de toxicitate 12 m 27 m 34 m
GAZ METAN. Conducta de transport Conditii meteo cele mai 25000 ppm= TEEL-3 5000 ppm= 3000 ppm= TEEL-
gaz metan, in zona Instalatiei Metanol frecvente/normale TEEL-2 1
53. III –IV, diametrul 500 mm, presiunea 6
bar. Neetanseitate garnitura ventil in
Conditii meteo cele mai 25000 ppm= TEEL-3 5000 ppm= 3000 ppm= TEEL-
zona casei de reglare. Dispersia
norului de gaz nefavorabile, dar posibile TEEL-2 1
19.1.2 CONDUCTE DE TRANSPORT Gaz metan Aria de inflamabilitate 16 m - 39 m
GAZ METAN. Conducta de transport Conditii meteo cele mai 26,400 ppm=60% 4,400 ppm=10%
gaz metan, in zona Instalatiei Metanol frecvente/normale LEL LEL
54. III –IV, diametrul 500 mm, presiunea 6 Aria de inflamabilitate 16 m - 40 m
bar. Neetanseitate garnitura ventil in Conditii meteo cele mai 26,400 ppm=60% 4,400 ppm=10%
zona casei de reglare.Aria de nefavorabile, dar posibile LEL LEL
inflamabilitate
36
Nr. Substanta
crt. implicata
(m) Portocalie (m)
(m)
0 1 2 3 4 5 6
19.1.3 CONDUCTE DE TRANSPORT Gaz metan Explozia norului de LOC 13 m
GAZ METAN. Conducta de transport vapori(CVCE) 8.0 psi 1.0 psi
gaz metan, in zona Instalatiei Metanol Conditii meteo cele mai
III –IV, diametrul 500 mm, presiunea 6 frecvente/normale
55.
bar. Neetanseitate garnitura ventil in Explozia norului de LOC LOC 12 m
zona casei de reglare.Explozia vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
norului de gaz Conditii meteo cele mai
56. III –IV, diametrul 500 mm, presiunea 6 Incendiul jetului de gaz <10 m <10 m <10 m
bar. Neetanseitate garnitura ventil in Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) 2,0 kW/(sq m)
zona casei de reglare.Incendiul nefavorabile, dar posibile
jetului de gaz
20.1.1 CONDUCTE DE TRANSPORT Gaz metan Zona de toxicitate <10 m <10 m <10 m
GAZ METAN. Conducta de transport Conditii meteo cele mai 25000 ppm= TEEL-3 5000 ppm= 3000 ppm= TEEL-
gaz metan, in zona CR 12, diametrul frecvente/normale TEEL-2 2
57.
300 mm, presiunea 2 bar. Fisura Zona de toxicitate <10 m <10 m <10 m
conducta diametru 300mm la CR12. Conditii meteo cele mai 25000 ppm= TEEL-3 5000 ppm= 3000 ppm= TEEL-
Dispersia norului de gaz. nefavorabile, dar posibile TEEL-2 1
20.1.2 CONDUCTE DE TRANSPORT Gaz metan Aria de inflamabilitate <10 m - 11 m
GAZ METAN. Conducta de transport Conditii meteo cele mai 26,400 ppm=60% 4,400 ppm=10%
gaz metan, in zona CR 12, diametrul frecvente/normale LEL LEL
58.
300 mm, presiunea 2 bar. Fisura Aria de inflamabilitate <10 m - 11 m
conducta diametru 300mm la CR12. Conditii meteo cele mai 26,400 ppm=60% 4,400 ppm=10%
Aria de inflamabilitate nefavorabile, dar posibile LEL LEL
20.1.3 CONDUCTE DE TRANSPORT Gaz metan Explozia norului de
GAZ METAN. Conducta de transport vapori(CVCE)
59.
gaz metan, in zona CR 12, diametrul Conditii meteo cele mai
300 mm, presiunea 2 bar. Fisura frecvente/normale Aloha nu modeleaza
37
Nr. Substanta
crt. implicata
(m) Portocalie (m)
(m)
0 1 2 3 4 5 6
conducta diametru 300mm la CR12. Explozia norului de
60.
300 mm, presiunea 2 bar. Fisura Incendiul jetului de gaz <10 m <10 m <10 m
conducta diametru 300mm la Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) 2,0 kW/(sq m)
CR12.Incendiul jetului de gaz nefavorabile, dar posibile
21.1.1 METANOL IV – gaz metan Gaz metan Zona de toxicitate <10 m 21 m 27 m
tehnologic şi de sinteză. Conducta Conditii meteo cele mai 25000 ppm= TEEL-3 5000 ppm= 3000 ppm= TEEL-
de gaz metan, intrare V101. Fisura frecvente/normale TEEL-2 1
61.
conducta diametrul 350 mm, Zona de toxicitate <10 m 16 m 20 m
presiunea 6 bar. Dispersia norului de Conditii meteo cele mai 25000 ppm= TEEL-3 5000 ppm= 3000 ppm= TEEL-
gaz. nefavorabile, dar posibile TEEL-2 1
21.1.2 METANOL IV – gaz metan Gaz metan Aria de inflamabilitate 13 m - 31 m
tehnologic şi de sinteză. Conducta Conditii meteo cele mai 26,400 ppm=60% 4,400 ppm=10%
de gaz metan, intrare V101. Fisura frecvente/normale LEL LEL
62.
conducta diametrul 350 mm, Aria de inflamabilitate <10 m - 23 m
presiunea 6 bar. Aria de Conditii meteo cele mai 26,400 ppm=60% 4,400 ppm=10%
inflamabilitate nefavorabile, dar posibile LEL LEL
21.1.3 METANOL IV – gaz metan Gaz metan Explozia norului de LOC LOC 10 m
tehnologic şi de sinteză. Conducta vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
de gaz metan, intrare V101. Fisura Conditii meteo cele mai
conducta diametrul 350 mm, frecvente/normale
63.
presiunea 6 bar. Explozia norului de Explozia norului de Aloha nu modeleaza
gaz vapori(CVCE)
38
Nr. Substanta
crt. implicata
(m) Portocalie (m)
(m)
0 1 2 3 4 5 6
21.1.4 METANOL IV – gaz metan Gaz metan Incendiul jetului de gaz <10 m <10 m <10 m
tehnologic şi de sinteză. Conducta Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) 2,0 kW/(sq m)
64.
conducta diametrul 350 mm, Incendiul jetului de gaz <10 m <10 m <10 m
presiunea 6 bar. Incendiul jetului de Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) 2,0 kW/(sq m)
gaz nefavorabile, dar posibile
21.2.1 METANOL III – Comprimare Gaz metan 37.13 m 91.70 m 161.13 m
Avarierea mecanică a compresorului 0,3 bar 0,07 bar 0,03 bar
de gaz metan G204/A,B, creşterea
presiunii pe etaje, fisurarea
65. conductelor ce merg la supape
emisii de gaz metan în hală, formarea
atmosferei explozive.Explozia
atmosferei explozive formate în hala
compresoare
22.1.1 DEPOZIT METANOL Instalatia metanol Zona de toxicitate <10 m 21 m 57 m
FORMOL. Avarie la un rezervor de Conditii meteo cele mai 5000 ppm =ERPG-3 1000 ppm 200 ppm =ERPG-1
metanol, eliberarea unei cantitati de frecvente/normale =ERPG-2
66. metanol lichid. Formarea unei balti in Zona de toxicitate <10 m 34 m 110 m
cuva de retentie a depozitului. Conditii meteo cele mai 5000 ppm =ERPG-3 1000 ppm 200 ppm =ERPG-1
Evaporarea baltii, dispersia norului nefavorabile, dar posibile =ERPG-2
de vapori
22.1.2 DEPOZIT METANOL Instalatia metanol Aria de inflamabilitate LOC - LOC
FORMOL. Avarie la un rezervor de Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% 7,300 ppm=10%
metanol, eliberarea unei cantitati de frecvente/normale LEL LEL
67. metanol lichid. Formarea unei balti in
cuva de retentie a depozitului. Aria Aria de inflamabilitate LOC - <10 m
de inflamabilitate Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% 7,300 ppm=10%
22.1.3 DEPOZIT METANOL Instalatia metanol Explozia norului de
FORMOL. Avarie la un rezervor de vapori(CVCE)
68.
metanol, eliberarea unei cantitati de Conditii meteo cele mai Aloha nu modeleaza
metanol lichid. Formarea unei balti in frecvente/normale
39
Nr. Substanta
crt. implicata
(m) Portocalie (m)
(m)
0 1 2 3 4 5 6
cuva de retentie a depozitului. Explozia norului de
22.2.1 DEPOZIT METANOL Instalatia metanol Explozia norului de LOC 16 m
FORMOL. Nerespectare instructiuni vapori(CVCE) 8.0 psi 1.0 psi
privind verificarea rezervorului gol, Conditii meteo cele mai
explozia vaporilor din interiorul frecvente/normale
69. rezervorului. Explozia vaporilor dintr- Explozia norului de LOC LOC 14 m
un rezervor gol (CVCE) vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
CARE CISTERNE CF si auto OLEUM Conditii meteo cele mai 30 mg/(cu m)=ERPG- 10mg/(cu 2mg/(cu
– DEPOZIT OLEUM.Avarie la un frecvente/normale 3 m)=ERPG-2 m)=ERPG-1
rezervor de oleum, eliberarea unei Zona de toxicitate 28 m 69 m 171 m
70.
cantitati de oleum. Formarea unei Conditii meteo cele mai 30 mg/(cu m)=ERPG- 10mg/(cu 2mg/(cu
balti in cuva de retentie a depozitului. nefavorabile, dar posibile 3 m)=ERPG-2 m)=ERPG-1
Evaporarea baltii, dispersia norului
de vapori
23.2.1 RAMPA INCARCARE/DESCAR- oleum Zona de toxicitate <10 m <10 m 22 m
CARE CISTERNE CF si auto OLEUM Conditii meteo cele mai 30 mg/(cu m)=ERPG- 10mg/(cu 2mg/(cu
– DEPOZIT OLEUM. Neetanseitate la frecvente/normale 3 m)=ERPG-2 m)=ERPG-1
71. o pompa de incarcare- descarcare, Zona de toxicitate 14 m 33 m 80 m
scurgere oleum, formarea unei balti Conditii meteo cele mai 30 mg/(cu m)=ERPG- 10mg/(cu 2mg/(cu
pe rampa auto. Evaporarea baltii, nefavorabile, dar posibile 3 m)=ERPG-2 m)=ERPG-1
72. CARE CISTERNE CF si auto OLEUM Conditii meteo cele mai 30 mg/(cu m)=ERPG- 10mg/(cu 2mg/(cu
–DEPOZIT OLEUM. Situatie frecvente/normale 3 m)=ERPG-2 m)=ERPG-1
40
Nr. Substanta
crt. implicata
(m) Portocalie (m)
(m)
0 1 2 3 4 5 6
catastrofala – un cutremur de mare Zona de toxicitate 29 m 69 m 173 m
amplitudine. Distrugerea etanseitatii Conditii meteo cele mai 30 mg/(cu m)=ERPG- 10mg/(cu 2mg/(cu
racordurilor la rezervoarele de nefavorabile, dar posibile 3 m)=ERPG-2 m)=ERPG-1
oleum. Evaporarea baltii, dispersia
norului de vapori
formaldehida III. Depasirea
73.
evaporatorului
FORMALDEHIDA III. metalic al utilajului
căldura formaldehida III.
74.
limita de explozie
24.2.2 INSTALATIA DE metanol Aria de inflamabilitate <10 m - <10 m
FORMALDEHIDA III. Neetanseitati la Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% 7,300 ppm=10%
capacele reactorului. Evacuare de frecvente/normale LEL LEL
75. gaze toxice fierbinti (vapori de Aria de inflamabilitate <10 m - <10 m
formaldehida, in principal), in cazul Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% 7,300 ppm=10%
aparitiei de neetanseitati la capacele nefavorabile, dar posibile LEL LEL
76. FORMALDEHIDA III. Coloana de dehida Conditii meteo cele mai 5000 ppm=ERPG-3 1000 200 ppm=ERPG-1
distilare formaldehida III. Avarierea frecvente/normale ppm=ERPG-2
41
Nr. Substanta
crt. implicata
(m) Portocalie (m)
(m)
0 1 2 3 4 5 6
coloanei de distilare la partea Zona de toxicitate 34 m 99 m 298 m
inferioara, evacuarea unei cantitati Conditii meteo cele mai 5000 ppm=ERPG-3 -2 200 ppm=ERPG-1
de formaldehida, din blazul coloanei nefavorabile, dar posibile
de distilare, evaporarea produsului,
formaldehida IV. Depasirea
77.
evaporatorului
FORMALDEHIDA IV. metalic al utilajului
căldura formaldehida IV.
78.
limita de explozie
25.2.2 INSTALATIA DE Formal- Aria de inflamabilitate <10 m - <10 m
FORMALDEHIDA IV. Neetanseitati la dehida Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% 7,300 ppm=10%
capacele reactorului. Evacuare de frecvente/normale LEL LEL
79. gaze toxice fierbinti (vapori de
Aria de inflamabilitate <10 m - <10 m
formaldehida, in principal), in cazul
Conditii meteo cele mai 43,800 ppm=60% 7,300 ppm=10%
aparitiei de neetanseitati la capacele
FORMALDEHIDA IV. Coloana de dehida Conditii meteo cele mai 5000 ppm=ERPG-3 1000 200 ppm=ERPG-1
80.
distilare formaldehida IV. Avarierea frecvente/normale ppm=ERPG-2
coloanei de distilare la partea
42
Nr. Substanta
crt. implicata
(m) Portocalie (m)
(m)
0 1 2 3 4 5 6
inferioara, evacuarea unei cantitati Zona de toxicitate 34 m 99 m 298 m
de formaldehida, din blazul coloanei Conditii meteo cele mai 5000 ppm=ERPG-3 1000 200 ppm=ERPG-1
de distilare, evaporarea produsului, nefavorabile, dar posibile ppm=ERPG-2
27.1.1 DEPOZIT METILAL Metilal Balta care arde 11 m 18 m 31 m
Avarierea unui rezervor, emisie de Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) 2,0 kW/(sq m)
84.
retentie, incendiul baltii. Balta care Balta care arde 16 m 23 m 35 m
arde (pool fire) Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) 2,0 kW/(sq m)
27.2.1 DEPOZIT METILAL Metilal Zona de toxicitate 40 m 40 m 40 m
Avarierea unui rezervor, emisie de Conditii meteo cele mai 2200 ppm= TEEL-3 2200 ppm= 2200 ppm= TEEL-
metilal, formarea unei balti in cuva de frecvente/normale TEEL-2 1
85.
retentie, evaporarea baltii, dipsersia Zona de toxicitate 34 m 34 m 34 m
norului de vapori. Formarea norului Conditii meteo cele mai 2200 ppm= TEEL-3 2200 ppm= 2200 ppm= TEEL-
de vapori toxici nefavorabile, dar posibile TEEL-2 1
27.2.2 DEPOZIT METILAL Metilal Aria de inflamabilitate 18 m - 47 m
Avarierea unui rezervor, emisie de Conditii meteo cele mai 9,600 ppm=60% LEL 1,600 ppm=10%
metilal, formarea unei balti in cuva de frecvente/normale LEL
86. retentie, evaporarea baltii, dipsersia Aria de inflamabilitate 13 m - 43 m
norului de vapori. Aria de Conditii meteo cele mai 9,600 ppm=60% LEL 1,600 ppm=10%
inflamabilitate si explozia norului nefavorabile, dar posibile LEL
format(Flamable aria)
27.2.3 DEPOZIT METILAL Metilal Explozia norului de LOC 13 m 33 m
Avarierea unui rezervor, emisie de vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
metilal, formarea unei balti in cuva de Conditii meteo cele mai
retentie, evaporarea baltii, dispersia frecvente/normale
87.
norului de vapori. Explozia norului Explozia norului de LOC 12 m 29 m
format(CVCE) vapori(CVCE) 8.0 psi 3.5 psi 1.0 psi
43
Nr. Substanta
crt. implicata
(m) Portocalie (m)
(m)
0 1 2 3 4 5 6
28.1 DEPOZIT FENOL fenol Se considera ca aria de toxicitate si de inflamabilitate se limiteaza la cuva de
Deteriorarea conexiunii in timpul retentie,respectiv sub 10 m de sursa.
operatiei de descarcare a fenolului in
88.
rezervoare. Colectarea in cuva de
retentie, solidificare fenol, aria de
inflamabilitate.
29.1 DEPOZIT HIDRAT DE amoniac Zona de toxicitate 14 m 32 m 78 m
HIDRAZINA. Posibil incendiu in Conditii meteo cele mai 750 ppm=ERPG-3 150 25 ppm =ERPG-1
depozit, avarierea butoaielor. frecvente/normale ppm=ERPG-2
Descompunerea unei mici cantitati Zona de toxicitate 15 m 33 m 81 m
din solutia de hidrazina in amoniac si Conditii meteo cele mai 750 ppm=ERPG-3 150 25 ppm=ERPG-1
89.
hidrogen, dispersia lichidului pe sol, nefavorabile, dar posibile ppm=ERPG-2
si posibila patrundere in reteaua de
canalizare dispersia vaporilor de
amoniac. Dispersia vaporilor de
amoniac
Captare, distribuŃie şi filtrare apă. Conditii meteo cele mai 20ppm=AEGL-3(60 2ppm=AEGL-2 0.5 ppm=AEGL-1
Scapari accidentale de clor dintr-o frecvente/normale min) (60min) (60 min)
90.
butelie . Dispersia norului de vapori Zona de toxicitate 66 m 231 m 485 m
Conditii meteo cele mai 2ppm=AEGL-2 0.5 ppm=AEGL-1
nefavorabile, dar posibile (60min) (60 min)
31.1 DEPOZIT BUTELII DE OXIGEN oxigen 6,99 m 17,33 m 28,93 m
Depozit butelii de oxigen. 0,3 bar 0,07 bar 0,03 bar
Supraincalzirea buteliilor datorita
92.
unui incendiu in vecinatatea
depozitului. BLEVE pentru 70% din
butelii.
32.1 DEPOZIT BUTELII DE acetilena 3,5 m 15,2 m 35,5 m
ACETILENA. Supraincalzirea 0,3 bar 0,07 bar 0,03 bar
93. buteliilor datorita unui incendiu in
vecinatatea depozitului. Explozia
pentru 70% din butelii
44
Nr. Substanta
crt. implicata
(m) Portocalie (m)
(m)
0 1 2 3 4 5 6
33.1 DEPOZIT CARBURANTI. motorina Balta care arde <10 m <10 m 13 m
Scurgere accidentala dintr-o Conditii meteo cele mai 10,0 kW/(sq m) 5,0 kW/(sq m) 2,0 kW/(sq m)
94.
balti. Incendiul baltii (Pool fire) Balta care arde <10 m 10 m 14 m
33.2.1 DEPOZIT CARBURANTI. motorina Zona de toxicitate <10 m <10 m <10 m
Scurgere accidentala dintr-o Conditii meteo cele mai 125 ppm=TEEL-3 1.25 0.15 ppm=TEEL-1
conducta de motorina, formarea unei frecvente/normale ppm=TEEL-2
95.
balti.Evaporarea baltii. Dispersia Zona de toxicitate <10 m <10 m 29 m
norului de vapori. Conditii meteo cele mai 125 ppm=TEEL-3 1.25 0.15 ppm=TEEL-1
nefavorabile, dar posibile ppm=TEEL-2
33.2.2 DEPOZIT CARBURANTI. motorina Conditii meteo cele mai <10 m - <10 m
Scurgere accidentala dintr-o frecvente/normale 3,600 ppm=60% LEL 600 ppm=10% LEL
96. conducta de motorina, formarea unei
balti.Evaporarea baltii.Aria de Conditii meteo cele mai <10 m - <10 m
inflamabilitate (Flammable Area) nefavorabile, dar posibile 3,600 ppm=60% LEL 600 ppm=10% LEL
34. SECTIA NITROCELULOZA exploziv 4,85 m 11,99 m 21,06 m

Instalatii nefunctionale. 0,3 bar 0,07 bar 0,03 bar
Urme de substante explozive care
pot exploda in cazul unor interventii
neautorizate sau patrundere prin
97.
efractie, fenomene atmosferice
(curenti vagabonzi, incendiu
provocat de trasnet), soc, frecare
produse pe retelele de canalizare
45
Tabel nr.4 SCENARII CARE IES DIN AMPLASAMENT

zona letala zona cu efecte grave zona de atentie
Nr. Substanta
Descrierea evenimentului Scenariul accidental Rosie Portocalie Galbena
crt. implicata
(m) (m) (m)
0 1 2 3 4 5 6
3.1 INSTALATIA DE DISTILARE Metanol Emisia exploziva a 369 m 533 m 841m
METANOL. Coloane de distilare. coloanei (BLEVE) 10.0 kW/(sq m) 5.0 kW/(sq m) 2.0 kW/(sq m)
Depasirea parametrilor de Conditii meteo cele mai
functionare a coloanei (incalzirea frecvente/normale
7. coloanei peste temperatura Emisia exploziva a 342 m 496 m 783 m
admisibila in cazul unui incendiu coloanei (BLEVE) 10.0 kW/(sq m) 5.0 kW/(sq m) 2.0 kW/(sq m)
extins), expansiunea metanolului Conditii meteo cele mai
(BLEVE), formarea sferei de foc si nefavorabile, dar
incendiul baltii formate posibile
12.2.1 DEPOZIT METANOL R 5000 mc metanol Zona de toxicitate 75 m 216 m 522 m
Avarie la doua rezervoare de Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
metanol, un rezervor este de rezerva frecvente/normale 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
(situatie catastrofala, cutremur de
35.
mare amplitudine) eliberarea 60% din Zona de toxicitate 72 m 191 m 471 m
cantitata de metanol in cele doua Conditii meteo cele mai ERPG-3 ERPG-2 ERPG-1
cuve de retentie . Evaporarea nefavorabile, dar 5000 ppm 1000 ppm 200 ppm
baltii,dispersia norului toxic posibile
Avarie la un rezervor de dehida Conditii meteo cele mai 750 ppm=ERPG-3 150 ppm=ERPG-2 25 ppm=ERPG-1
formaldehida 40%, eliberarea unei frecvente/normale
cantitati de solutie.Formarea unei Zona de toxicitate 177 m 421 m 933 m
balti in cuva de retentie a depozitului. Conditii meteo cele mai 750 ppm=ERPG-3 150 ppm=ERPG-2 25 ppm=ERPG-1
81.
Evaporarea baltii, dispersia nefavorabile, dar
norului de vapori posibile
46
zona letala zona cu efecte grave zona de atentie
Nr. Substanta
Descrierea evenimentului Scenariul accidental Rosie Portocalie Galbena
crt. implicata
(m) (m) (m)
0 1 2 3 4 5 6
Situatie catastrofala – un cutremur dehida Conditii meteo cele mai 750 ppm=ERPG-3 150 ppm=ERPG-2 25 ppm=ERPG-1
de mare amplitudine. Distrugerea frecvente/normale
etanseitatii racordurilor la Zona de toxicitate 210 m 498 m 1300 m
rezervoarele de formaldehida. Conditii meteo cele mai 750 ppm=ERPG-3 150 ppm=ERPG-2 25 ppm=ERPG-1
82.
Umplerea cuvei de retentie in nefavorabile, dar
proportie de 50% pana la terminarea posibile
colectarii scurgerilor si transvazarea
solutiilor din rezervoarele avariate,
dispersia norului toxic.
Accident la rampa de incarcare a dehida Conditii meteo cele mai 750 ppm=ERPG-3 150 ppm=ERPG-2 25 ppm=ERPG-1
formolului. Avarierea furtunului de frecvente/normale
83. incarcare. Formarea unei balti, Zona de toxicitate 108 m 246 m 623 m
evaporarea baltii dispersia norului de Conditii meteo cele mai 750 ppm=ERPG-3 150 ppm=ERPG-2 25 ppm=ERPG-1
vapori nefavorabile, dar
posibile
Captare, distribuŃie şi filtrare apă. Conditii meteo cele mai 20ppm=AEGL-3(60 min) 2ppm=AEGL-2 (60min) 0.5 ppm=AEGL-1
Situatie catastrofala. Un incendiu a frecvente/normale (60 min)
vegetatiei din jur care nu poate fi Zona de toxicitate 827 m 2200 m 3600 m
91. stins. Temperaturile ridicate pot Conditii meteo cele mai 20ppm=AEGL-3(60 min) 2ppm=AEGL-2 (60min) 0.5 ppm=AEGL-1
provoca explozia buteliilor. Emisie nefavorabile, dar (60 min)
clor din jumatate din buteliile din posibile
magazie, dispersia norului de vapori
47
ANEXA NR. 1
MODELARE SCENARIILOR DE ACCIDENTE
©H&S ECO CONSULT 2013 1

MODELAREA SCENARIILOR DE ACCIDENTE
I.CONSIDERATII TEORETICE
1. Consideratii generale privind modelul folosit

In lucrarea de fata, pentru modelarea pericolelor, emisile toxice si inflamabile, simularea
incendiilor si exploziilor, s-a utilizat softul ALOHA, elaborat de Office of Emergency
Management EPA (US Environmental Protection Agency) si Emergency Response Division
NOAA (National Oceanic and Atmosferic Administration).
Modelul tine seama de conditiile atmosferice si modeleaza diferite situatii: scurgeri din
rezervoare de diferite forme (orizontale, verticale, sferice), prin conducte sau fisuri de diferite
dimensiuni, sau emisii directe, indicand:
♦ distanta la care concentratia vaporilor toxici depaseste nivelul de toxicitate admisibil;
♦ distanta la care concentratia vaporilor inflamabili scade ajungand in limitele de
inflamabilitate (respectiv distanta pana la care explozia se poate produce);
♦ distanta pana la care o balta de lichid care arde prezinta pericol, generat de
aprinderea lichidului sau vaporilor pe suprafata solului;
♦ distanta pana la care o sfera de foc generata de masa combustibilului care arde,
prezinta pericol pentru instalatie si pentru viata si sanatatea oamenilor;
♦ distanta pana la care explozia norului de vapori, in spatiu nelimitat (UVCE) prezinta
pericol pentru instalatie si pentru viata si sanatatea oamenilor;
♦ distanta pana la care sfera de foc generata de explozia vaporilor rezultati din
expansiunea unui lichid in fierbere (BLEVE) prezinta pericol pentru instalatie si pentru viata si
sanatatea oamenilor;
Sistemul de date proprietatile fizice si chimice ale substantelor si nivelul de pericol al fiecarei
substante: limita de inflamabilitate (LFL, LEL), nivelul de toxicitate (dupa caz ERPG, AEGL,
TEEL). Este calculata distanta de siguranta pornind de la conditiile de stocare, rata de emisie
si timpul de emisie, rata de evaporare a fazei lichide.
Primul pas, dupa selectarea substantei si inserarea conditiilor de stocare si de mediu este
determinarea tipului de emisie si a tipului de pericol. In cazul in care substanta este si toxica si
inflamabila, trebuie sa decidem care tip de pericol dorim sa modelam. Diferite tipuri de emisii si
pericole pot da scenarii multiple. De exemplu emisia in faza lichida a unei substante toxice si
inflamabile cum sunt metanolul si amoniacul, poate conduce catre:
♦ dispersia in atmosfera a substantei;
♦ o balta care arde, daca lichidul este aprins;
♦ UVCE daca balta se evapora si vaporii sunt aprinsi;
♦ dispersia norului de vapori inflamabili;
♦ fireball, daca rezervorul este incalzit de un foc exterior si provine dupa BLEVE.
Este important de luat in considerare daca lichidul este colectat intr-o cuva de retentie, modelul
cerand suprafata si volumul acesteia.

Cantitatea de precipitatii este relativ mai ridicata ca urmare a contrastelor diurne mici.
Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6 0 C, temperatura maxima absoluta
fiind de 37 0 C in luna august. Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50 pe
an. Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are
valori medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600 - 700 mm / an.
Vantul la sol are directii predominante dinspre vest / nord-vest si viteze medii cuprinse
intre 1,5 si 3,2 m/s conform Rozei vanturilor din zona.
Modelul recomanda utilizarea clasei de stabilitate C – neutru (clase de stabilitate Pasquill
Gifford). Pentru anumite situatii s-a luat in considerare clasa de stabilitate impusa de tipul de
modelare ales.
Pentru ca este putin probabil sa existe la un moment dat un cumul de situatii negative, pentru
scenariile cu emisii importante, cand s-a luat in considerare deversarea intregii capacitati
existente, s-a luat in considerare clasa de stabilitate C.
Pentru fiecare scenariu s-a adoptat viteza vantului, clasa de stabilitate si temperatura aerului
astfel incat scenariul sa fie acoperitor.
Pentru scenariile cu raza mare de actiune s-a realizat o suprapunere a zonelor de pericol
peste harta zonei.
Pentru o citire mai facila a lucrarii modelarea scenariilor a fost inclusa in anexa 1.
2. Limite de expunere, consideratii generale asupra pericolelor

posibile
2.1.Dispersia substantelor periculoase
ERPG: Response Plannig Guideline are la baza: timp de expunere o ora; expunere fara
echipament de protectie; influente de scurta durata asupra sanatatii, fara a produce efecte
ireversibile asupra sanatatii; pastrarea capacitatii de a lua singur masuri de protectie.
ERPG sunt LOC/limite de pericol toxic, care previzioneaza aria unde concentratia de gaz toxic
poate fi suficient de mare pentru a produce rau populatiei. Nivelul ERPG este stabilit de
Comitetul ERPG din cadrul AIHA (American Industrial Hygiene Association) si pot fi consultate
pe site-ul www.aiha.org. Limitele care apar in modelari sunt stabilite automat de programul de
modelare functie de conditiile alese.
ERPG -1: concentratia maxima in aer la care se crede ca pot fi supusi aproape toti
indivizii, timp de o ora, fara a suferi decat influente de scurta durata asupra sanatatii,
sau perceptia clara a mirosurilor dezagreabile. Marcheaza zona de atentie.
indivizii, timp de o ora, fara a suferi sau dezvolta efecte ireversibile serioase a
sanatatii sau simptoame care pot afecta capacitatea individuala de a lua masuri de
protectie. Marcheaza zona de intoxicatie(zona de efecte grave asupra sanatatii).
indivizii, timp de o ora, fara a suferi sau dezvolta efecte care ameninta grav viata.
Marcheaza zona letala

TEELs – Limite de expunere pentru siguranta temporara

TEEL1,2,3 sunt similare cu ERPG 1,2,3, difera limita de expunere, care la aplicatiile TEEL
este de 15 minute.
IDLH – pericolul imediat pentru viata si sanatate, definit de US National Institute for
Occupational Safety and Health (NIOSH) ca expunere la limitele contaminantilor astfel ca: “
susceptibile de a provoca decesul , ori efecte adverse permanente imediate sau intarziate
asupra sanatatii, sau a impiedica evadarea dintr- un astfel de mediu” .
Regulamentul OSHA (Ocuppational Safety & Healt Administration – SUA - 1910.134(b))
defineste IDLH: ”o atmosfera care constituie o amenintare imediata pentru viata, ar cauza
ireversibile efecte negative asupra sanatatii, sau ar putea afecta capacitatea unui individ de a
iesi din atmosfera periculoasa”
Consideratii teoretice asupra dispersiei poluantilor

Poluantii emisi in atmosfera sunt supusi unui proces de dispersie, proces ce depinde de o
serie de factori care actioneaza simultan:
→ proprietatile fizico-chimice ale substantelor;
→factorii meteorologici, care caracterizeaza mediul aerian in care are loc emisia
poluantilor;
→factori ce caracterizeaza zona in care are loc emisia (orografia si rugozitatea
terenului).
Dintre factorii meteorologici, hotarator in dispersia poluantilor sunt vantul, caracterizat prin
directie si viteza si stratificarea termica a atmosferei.
Directia vantului este elementul care determina directia de deplasare a masei de poluant.
Concentratia poluantilor este maxima pe axa vantului si scade pe masura ce ne departam de
aceasta.
Viteza vantului influenteaza concentratia de poluant atat in extinderea spatiala a penei cat si in
valoarea concentratiei de poluant la sol. De regula concentratia poluantului este invers
proportionala cu viteza vantului.
In general zonele mai puternic afectate de poluare vor fi mai restranse si mai apropiate de
sursa in cazul vitezelor de vant mai mari. Pentru viteze de vant mai mici poluantii emisi la sol
vor afecta zone mai intinse .
Referitor la transportul poluantilor, vantul prezinta variatii sezoniere, diurne si de inaltime.
Pozitia geografica si relieful zonei isi pun puternic amprenta asupra variatiilor vantului, dar
acestea prezinta totusi unele caracteristici generale. Anotimpurile de tranzitie prezinta viteze
mai mari ale vantului, ziua au loc intensificari ale vantului fata de perioada de noapte, iar pe
masura departarii de sol, viteza creste.
Miscarea aerului in stratul limita al atmosferei (primii 1500 m de la suprafata terestra) este
caracterizata prin transportul turbulent al impulsului, caldurii si masei. Interactiunea unei mase
de aer cu suprafata pamantului are ca rezultat aparitia turbulentei, care determina difuzia
poluantilor evacuati in atmosfera. Pentru scopuri practice s-a adoptat o clasificare prin care se
introduc clasele de stabilitate ale atmosferei. Corespondenta dintre clase si intensitatea
turbulentei se bazeaza pe variatia temperaturii pe verticala si pe viteza medie a vantului.
O descriere succinta a principalelor clase de stabilitate este prezentata mai jos.

 Instabil in tot stratul limita

Aceasta situatie se realizeaza cel mai frecvent in zilele senine de vara, cand se produce
incalzirea rapida a solului datorita insolatiei, ceea ce are ca rezultat o incalzire a straturilor de
aer de langa suprafata solului, rezultand curenti ascendenti puternici. Turbulenta este intensa
si este asociata cu o dispersie foarte buna a poluantilor.
 Neutru in tot stratul limita
Aceasta clasa de stabilitate se poate instala atat ziua cat si noaptea. Conditiile neutre sunt
asociate cu timpul innorat si apare pentru perioade scurte imediat dupa rasarit sau apus.
Distanta fata de sursa, la care pana de poluant atinge solul este mai mare decat la clasa
instabil.
 Stabil in tot statul limita
Miscarile verticale sunt reduse, pana este transportata aproape nedispersata pe distante mari
si atinge solul departe de sursa. Situatia este caracteristica perioadei de noapte.
In contextul clasificarii de mai sus, sunt de mentionat, situatiile deosebite, cum sunt
inversiunile termice si calmul atmosferic.
In cazul inversiunii termice temperatura aerului creste cu inaltimea, fata de situatia normala
cand temperatura aerului scade cu inaltimea. Plafonul stratului de inversiune termica
actioneaza ca un ecran, care nu permite convectia si nici amestecul vertical al aerului
Simbolul claselor de stabilitate

Nr. Clasa de Denumirea Caracterizare Echivalenta cu
crt. stabilitate clasei clasele de stabilitate
Pasquill
1 F.I. Foarte Instabilitate puternica, gradient termic A
instabil pozitiv mare
2 I Instabil Instabilitate moderata B
3 P.I. Putin Instabilitate slaba, gradient termic C
instabil pozitiv
4 N Neutru Stratificare indiferenta, gradient termic D
adiabatic
5 P.S. Putin stabil Stabilitate slaba, izotermic E
6 S Stabil Stabilitate moderata, inversiune F
moderata
7 F.S. Foarte stabil Stabilitate termica, inversiune termica
Pentru evaluarea consecintelor accidentului se iau in considerare conditiile medii de dispersie.
Timpul in care norul toxic ajunge la un anumit punct critic poate fi estimat tinand seama
numai de viteza vantului, conform tabelului de mai jos:

Viteza
Distanta (km) / timp [min, sec]
vantului
m/s Km/h 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 14 26
1 3,6 16'40'' 33'20'' 50' 66'40'' 83'20'' 100' 116'40'' 133'20'' 150' 166' 200' 233' 333'
2 7,2 8'20'' 16'40'' 25' 33'20'' 41'40'' 50' 58'20' 66'40'' 73' 83' 100' 116' 166'
3 10,8 5'30'' 11'3'' 16'40'' 22'10'' 27'40'' 33'20'' 38'50'' 44'25'' 50' 55' 66' 75' 111'
4 14,4 4'10'' 8'20'' 12'30'' 16'40'' 20'50'' 25' 29'10'' 33'20'' 37' 41' 50' 58' 83'
5 18 3'20'' 6'40'' 10' 13'20'' 16'40'' 20' 23' 26' 30' 33' 45' 46' 66'
6 21,6 2'45'' 5'30'' 8'20'' 11'5'' 13'50'' 16'40'' 18'30'' 22'10” 25' 27' 33' 38' 55'
7 25,2 2'25'' 4'45'' 7'10'' 9'30'' 11'50'' 14'20'' 16' 18' 21' 23' 28' 33' 47'
8 28,8 2' 4'10'' 6' 8'20'' 10'50'' 12'30'' 14' 16' 18' 20' 25' 29' 41'
9 31,4 1'50'' 3'40'' 5'30'' 7'25'' 9'15'' 11'6'' 13' 14' 16' 18' 22' 26' 32'
10 36 1'40'' 3'20'' 5' 6'40'' 8'20'' 10' 11' 13' 15' 16' 20' 23' 33'
15 54 1'5'' 2'10'' 3'20'' 4'30'' 5'36'' 6'40'' 7'41'' 8'50'' 10' 11'5'' 13'20'' 15'30'' 22'15''
20 72 50'' 1'40'' 2'30'' 3'20'' 4'10'' 5' 5'50'' 6'40'' 7'30'' 8'20'' 10' 11'40'' 16'40''
2.2. Consideratii teoretice asupra incendiilor
Focul este un lant complex de reactii unde substanta combustibila se combina cu oxigenul
generand caldura, fum si lumina.Sursele de aprindere pot fi: scanteie, electricitate statica,
caldura sau flacara de la alte incendii. Daca substanta chimica este aproape de temperatura
de autoaprindere ea poate sa se aprinda spontan fara o sursa exterioara de aprindere.
Propretatile care caracterizeaza aprinderea unei substante sunt: volatilitatea, punctul de
aprindere si limitele de inflamabilitate. Volatilitatea este masura care arata cat de usor se
evapora substanta chimica. Un lichid inflamabil poate sa se evapore formand vapori , inainte
ca el sa poata arde. Pentru multe substante chimice se formeaza un nor de vapori inflamabili.
Punctul de inflamabilitate este temperatura cea mai scazuta la care lichidul inflamabil se va
evapora in cantitate suficienta pentru a se aprinde in prezenta unei surse de aprindere.
Punctul de aprindere este cel mai scazut punct la care substanta poate sa se aprinda. Limitele
de explozie: inferioara si superioara sunt granitele regiunii de inflamabilitate a norului de
vapori. Aceste limite sunt concentratii ale amestecului combustibil – aer, in cadrul carora
amestecul poate sa se aprinda in prezenta unei surse de aprindere. Pentru ca o substanta sa
se aprinda trebuie sa existe triunghiul: substanta inflamabila, oxigenul si caldura. Daca una din
aceste componente lipseste, arderea inceteaza.
In timpul arderii se produc: fum, funingine, noi substante rezultate in urma reactiei de ardere.
ALOHA nu poate modela aceste fenomene complexe softul poate sa faca predictii asupra ariei
radiatiei termice periculoase. Radiatia termica este primul hazard asociat focului.Uneori este
de asemenea important sa consideram anumite incendii secundare si explozii care se pot
produce.
Nivelul radiatiei termice de interes data de softul ALOHA:

Efectul radiatiei termice depinde de timpul de expunere.

ALOHA a luat in considerare valorile radiatiei termice tinand seama de diferite surse : Institutul
american de inginerie chimica 1994, Agentia Federala de Management a Urgentelor 1988 si
Lees 2001(Raptors of the World 2001)
♦ rosu – 10 kW/m2: nivel potential letal la o expunere de 60sec;
♦ oranj – 5 kW/m2: nivelul la care se produc arsuri de gradul 2 la o expunere de
60 sec.
♦ galben – 2 kW/m2: nivelul la care se produc dureri (discomfort fizic), la o
expunere de 60 sec.
Efectul radiatiei termice din alte surse:
(N. Guaranta, A DeMartini, s.a - A decision support System for the simulation of industrial
accidents – ELSEVIER Environmental Modeling &Software 17(2002) 497-504)
- Aria de siguranta a impactului = zona unde radiatia termica depaseste 12,5 kW/m 2,
valoare care poate cauza deteriorarea rezervoarelor vecine si deci efectul de domino.
- Aria de pericol = zona in care radiatia termica excede 5 kW/m 2 deoarece acesta valoare
este periculoasa pentru fiintele umane .
2.3. Consideratii teoretice asupra exploziilor
Explozia este emisia brusca, intensa de energie care este insotita de zgomot puternic,
temperatura inalta, fragmente zburatoare si unda de presiune. ALOHA modelaza exploziile din
utilizarea substantelor chimice industriale. Se considera hazardurile primare ce insotesc
explozia: radiatia termica, suprapresiunea si fragmentele periculoase. Toate trei aceste
hazarde nu sunt prezente in fiecare explozie si severitatea hazardului depinde de la caz la
caz. Aceste hazarde se manifesta in perioada imediat urmatoare producerii exploziei. Uneori
este important de a considera si potentialul exploziilor urmatoare si focul care poate sa apara,
pentru a stabili distanta periculoasa.
Suprapresiunea este hazardul major asociat unei explozii. Unda de presiune este cauzata de
energia emisa de explozia initiala. Unda de presiune se produce aproape instantaneu si
traverseaza cu viteza sunetului. Unda de presiune poate afecta populatia, cladirile, copacii.
Efectul periculos al suprapresiunii poate fi maxim langa sursa si scade cu departarea de sursa.
Previziunile ALOHA sunt mai mari decat zona exploziei propriu-zise, avandu-se in vedere ca
dupa un timp fragmentele periculoase antrenate de suflul exploziei pot cauza avarii cladirilor
din jur. ALOHA nu modeleaza pericolul fragmentelor zburatoare provenite din ruperea
containerului sau antrenate din zona inconjuratoare.
Nivelul suprapresiunii de interes data de softul ALOHA:
♦ rosu – 8 psi: distrugerea cladirilor;
♦ oranj - 3,5 psi: serioase prejudicii probabile;
♦ galben – 1 psi: spargerea geamurilor
ALOHA a luat in considerare efectul suprapresiunii tinand seama de diferite surse: Institutul
american de inginerie chimica 1994, Agentia Federala de Management a Urgentelor 1988 si
Lees 2001 (Raptors of the World 2001).

Estimarea efectului suprapresiunii exploziei din sursa ALOHA si din alte surse
1 psi = 0,06894 bar
Suprapresiunea Efectul pericolului conform ALOHA Efectul pericolului conform
psi bar Legea nr. 126/1995, cu modificarile
ulterioare
0,5 - 1 0,034 – Geamurile sunt uzual sparte; anumite Avarii neiasemnate la cladiri din
0,068 geamuri pot produce daune beton, caramida, case de lemn
1,0 – 2,0 0,068 – Panouri metalice ondulate. Case din Distrugeri usoare asupra:
0,136 lemn avariate constructiilor industriale cu schelet
metalic, cladiri beton, caramida.
Traumatisme usoare, contuzii, tiuitul
urechilor.
2,0 – 3,0 0,136 – Distrugerea blocurilor din beton Distrugeri puternice si medii asupra:
0,204 neranforsate constructiilor industriale cu schelet
metalic, cladiri beton, caramida.
Traumatisme grave si medii: fracturi,
hemoragii interne, contuzii, surditate.
5,0 - 7,0 0,340 - Distrugerea aproape completa Distrugeri totale ale constructiilor
0,476 caselor industriale cu schelet metalic
14,5 – 0,866 – Domeniul 1-99% efecte fatale asupra Distrugeri totale asupra: constructiilor
29,0 1,972 populatiei expuse datorita efectului industriale cu schelet metalic, cladiri
direct al exploziei beton, caramida.
Traumtisme foarte grave, practic
incompatibile cu viata.
2.4. Tipuri de scenarii de incendii si explozii
ALOHA modeleaza cinci tipuri de scenarii de incendii si explozii asociate cu emisiile de

substante chimice: Jet Fires (incendiul unui jet de substanta), Pool fire (incendiul unei balti),
BLEVE (emisia exploziva a unui lichid in fierbere), Flammable Area (aria de inflamabilitate -
unde o scanteie poate produce un incendiu sau o explozie) si Vapour Cloud Explosions
(explozia norului de vapori).
Jet fires
Se refera la un jet de foc care se produce cand un lichid inflamabil este emis rapid printr-o
deschidere a unui container si se aprinde imediat. Radiatia termica este asociata cu acest
eveniment. Alte hazarduri care se pot produce sunt: fumul, subprodusele toxice de ardere,
incendii secundare si explozii in zona inconjuratoare. In anumite cazuri caldura incendiului
jetului slabeste rezervorul si cauzeaza cedarea completa – in acest caz se poate produce
BLEVE (de exemplu pentru rezervoarele ce contin gaze lichefiate).
POOL fire
Pool fire se produce cand un lichidul inflamabil formeaza o balta care se aprinde. Radiatia
termica este hazardul primar asociat cu acest fenomen. Alte hazarduri care se pot produce
sunt: fumul, subprodusele toxice de ardere, incendii secundare si explozii in zona
inconjuratoare. In anumite cazuri caldura incendiului slabeste rezervorul si cauzeaza cedarea

completa – in acest caz se poate produce BLEVE (de exemplu pentru rezervoarele ce contin
gaze lichefiate).
BLEVE
Explozia este valabila pentru expansiunea exploziva a unui lichid in fierbere. In general
scenariul BLEVE se produce cand containerul cu gaze lichefiate este incalzit intr-un incendiu,
crescand presiunea si producandu–se ruptura si distrugerea rezervorului. Cand containerul se
distruge, substanta chimica este emisa in explozie. Daca substanta chomica este aproape de
punctul de fierbere atunci cand containerul cedeaza o parte din lichid poate fi emis ca si gaz.
Daca substanta este inflamabila, norul de gaz arzand se numeste fireball (sfera, minge de foc).
Lichidul care nu se consuma in mingea de foc se consuma sub forma unei balti care arde.
ALOHA estimeaza hazardul radiatiei termice al mingii de foc si/sau al baltii care arde. Alte
hazarde includ suprapresiunea, fragmente periculoase, fum, subproduse toxice din ardere.
ALOHA se focalizeaza pe radiatia termica pentru ca impactul acesteia este mai mare decat
suprapresiunea si este pericolul semnificativ.
ALOHa nu modeleatza hazardul fragmentelor periculoase sau suprapresiunea. Daca explozia
este posibil sa se produca, trebuiesc luate masuri de precautie pentru protectia proprie sau a
altora la suprapresiune sau fragmente periculoase.
Flash fires (flammable area)

Cand un nor de vapori inflamabile intalneste o sursa de aprindere poate fi incendiat si arde
rapid, in acest caz si numeste incendiu instantaneu. Potentialele hazarduri asociate cu
incendiul instantaneu include rdiatia termica, fumul si subprodusele toxice de ardere. ALOHA
poate face predictii cu privire la aria de inflamabilitate a norului de vapori – care este aria unde
incendiul instantaneu al norului de vapori se poate produce la anumit timp dupa emisie. Aria
de inflamabilitate este granita Limitei inferioare de explozie(LEL) si a Limitei superioare de
explozie (UEL). Aceste limite sunt procente ce reprezinta concentratia substantei inflamabile in
aer. Daca vaporii inflamabili intra in contact cu o sursa de aprindere, ei pot arde daca
concentratia combustibil – aer este intre LEL si UEL, deoarece in aceste zone a amestecului
arderea se poate produce.
Daca concentratia combustibil - aer este sub LEL, este insuficient combustibil pentru a sustine
arderea sau explozia. Daca concentratia combustibil – aer este peste UEL, este insuficient
oxigen pentru a intretine arderea sau explozia. Daca se produce incendiul instantaneu, o parte
din nor unde concentratia combustibil – aer este peste UEL poate continua sa arda incet cu
aerul amestecat in nor. In norul de vapori pot exista zone in care concentratia este mai mare
decat media si zone in care concentratia este mai scazuta decat media. Aceasta este zona de
neomogenitate. Zona numita “buzunar” este zona unde substanta este in domeniul de
inflamabilitate, chiar daca media concentratiei a scazut sub LEL. Anumite experimente au
aratat ca buzunarul flacarii poate avea loc unde concentratia medie este peste 60% din LEL.
ALOHA utilizeaza 60% din LEL ca si concentratia de interes pentru zona de pericol rosie si
10% din LEL ca si concentratia de interes pentru zona galbena.

Explozia norului de vapori (UVCE, CVCE)

Cand o substanta chimica inflamabila este emisa in atmosfera se formeaza un nor de vapori
care se disperseaza pe directia vantului. Daca norul de vapori intalneste o sursa de aprindere,
o parte din nor, unde concentratia este in domeniul de inflamabilitate (intre LEL si UEL) se
aprinde.Viteze de propagare prin nor determina daca fenomenul este deflagratie sau detonatie
(cu viteza mai mica – deflagratie; cu viteza mai mare, peste 2500 m/s – detonatie). In anumite
situatii norul poate sa arda atat de repede incat este creata o forta de explozie (unda de
presiune). Severitatea exploziei norului de vapori depinde de substanta chimica, de
dimensiunea norului si de timpul de ardere de timpul de aprindere si de nivelul de aglomerare
a obstacolelor. Hazardul primar este suprapresiunea si fragmentele periculoase. ALOHA
modeleaza numai hazardul suprapresiunii.
Zonele neaglomerate de obstacole (Uncongested): parcari, campuri deschise, zona
suburbana.
Zonele aglomerate (Congested): spatii inchise de obstacole.
Fragmente rezultate conform observatiilor ALOHA:

o unele fragmente pot fi proiectate in interiorul ariei afectatede pericolul radiatiei termice
sau suprapresiunii;
o 80% din fragmentele de la accidentele ajung la mai putin de 200 m de locul
accidentului;
o vasele sferice produc mai multe proiectile decat cele cilindrice;
o tuburile de capat ale vaselor cilindrice sunt proiectate mai departe decat alte tipuri de
fragmente;
o vasele mici proiecteaza fragmente mai departe decat cele mai mari;
o fragmentele proiectate tind sa exporte focul impreuna cu ele.
2.5. Sinteza praguri de referinta pentru diferite scenarii posibile
Consecintele accidentelor sunt luate in considerare din punct de vedere cantitativ prin calculul
distantei la care marimea considerata atinge o valoare prag (exemplu letala, toxica). Deoarece
la modelarea accidentelor s-a utilizat softul ALOHA se utilizeaza valorile prag din acest soft.
Explicitarea termenilor se gaseste in Glosar.
Pragurile de referinta sunt prezentate in tabelul urmator:
Tip scenariu Indicator PRAG I PRAG II PRAG III
(mortalitate (leziuni (zona de
ridicata) ireversibile) atentie)
Dispersie in Dispersie toxica ERPG3, ERPG2, ERPG1,
aer TEEL3 TEEL2 TEEL1
Incendiu Fire ball 10 kW/m2 5 kW/m2 2 kW/m2
Jet – fire 10 kW/m2 5 kW/m2 2 kW/m2
Pool fire 10 kW/m2 5 kW/m2 2 kW/m2
Flash fire 60%LFL 10%LFL
BLEVE 10 kW/m2 5 kW/m2 2 kW/m2

Explozie UVCE 8 psi (0,55 bar) 3,5 psi (0,24bar) 1 psi

(0,068 bar)
CVCE 8 psi (0,55 bar) 3,5 psi (0,24bar) 1 psi
(0,068 bar)
Definitii utilizate la modelarea pericolelor

- Fireball: un foc arzand suficient de repede masa substantei inflamabile emisa ca nor
sau sfera.
- Flash fire: combustia vaporilor inflamabili in amestec cu aer, in care flama trece prin
aceasta mixtura la o viteza mai mica decat viteza sunetului, astfel incat
suprapresiunea generata produce prejudicii neglijabile.
- Jet flame: combustia materialului eliberat la un moment dat printr-un orificiu.
- Pool fire: combustia materialului evaporat din stratul de lichid situat la baza focului
(balta care arde)
- BLEVE: explozia vaporilor proveniti din expansiunea unui lichid in fierbere.
- UVCE, CVCE: explozia norului de vapori in spatiu nelimitat, repectiv limitat.
- LFL (LEL): limita inferioara de explozie.
- LC50: concentratia substantei chimice in aer, care omoara 50% din indivizii expusi
intr-un timp de 0 ora sau 4 ore. Aceasta valoare da o idee despre relativa toxicitate a
substantei.
- LOC: valoarea prag a hazardului (toxicitate, inflamabilitate, radiatia termica,
suprapresiunea); LOC este usual valoarea la care pericolul pentru populatie si
proprietate poate exista. ALOHA estimeaza zona de pericol unde hazardul este
predictibil sa fie depasit ca LOC, la anumit timp dupa inceperea emisiei.
- hazard: situatia care reprezinta un nivel de amenintare pentru viata, sanatatea,
averea, sau de mediu. Multe hazarduri sunt latente sau potentiale, cu doar un risc
teoretic de vatamare. Uneori hazardul devine activ si creeaza o situatie de urgenta.
Hazardul nu exista atunci cand nu se intampla. Cand se produce o situatie de hazard
se numeste incident. Hazardul si vulnerabilitatea interactioneaza impreuna si
creaza riscul (sursa Wikipedia).
3. ALOHA - SURSE SI SCENARII

Sursa Scenarii toxice Scenarii de incendii Scenarii de
explozii
Direct
Emisie directa Norul de vapori toxici Aria de inflmabilitate Explozia norului de
vapori
Balta
Evaporare Norul de vapori toxici Aria de inflmabilitate Explozia norului de
vapori
Recipient
Fara aprindere Norul de vapori toxici Aria de inflmabilitate Explozia norului de
vapori

Cu aprindere Incendiul jetului sau a baltii

(Jet fire sau Pool fire)
BLEVE BLEVE (mingea de foc si
balta care arde)
Conducte de gaz
Fara aprindere Norul de vapori toxici Aria de inflmabilitate Explozia norului de
vapori
Cu aprindere Incendiul jetului(Jet fire)
PREZENTAREA SCENARIILOR
Conditii meteo cele mai frecvente/normale:
- Temperatura medie multianuala a aerului = 7,6 0C;
- Viteza vantului = 1,5 m/s;
- Clasa de stabilitate = C (neutru) sau cea impusa de programul Aloha
- Umiditatea aerului = 75 %
Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile:
- Temperatura maxima a aerului = 30 0C;
- Viteza vantului = 3 m/s;
- Clasa de stabilitate = F (stabil) sau cea impusa de programul Aloha;
- Umiditatea aerului = 75 %
Coordonate geografice ale amplasammentului Viromet:
- Latitudine nordica: 45° 42’ 25,11”
- Longitudine estica: 24° 42’ 22,27”

METANOL IV
INSTALATIA DE DISTILARE METANOL . Coloane de distilare.
1. Avarierea utilajului la partea superioară (zona de vapori), eliberare continua de metanol din coloana de distilare
Date tehnice de modelare
- Din ghid: Aria maxima a zonei de scurgere din coloana 100 mmp = 0,0001 mp
- La o viteza a vaporilor de 15 m/s rezultă un debit de 0,0015 mc/s
- Inaltimea zonei de scurgere: 38 m.
- Temperatura vaporilor la iesirea din coloana 110º C;
- Presiunea vaporilor in coloana 1.1 atm.
1.1. Dispersia norului de vapori
Conditii meteo cele mai frecvente/normale Conditii meteo cele mai nefavorabile, dar posibile
SITE DATA: SITE DATA:
Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA Location: VICTORIA, BRASOV, ROMANIA
Building Air Exchanges Per Hour: 0.39 (unsheltered single storied) Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single storied)
Time: July 12, 2013 0545 hours ST (using computer's clock) Time: July 15, 2013 1013 hours ST (using computer's clock)
CHEMICAL DATA: CHEMICAL DATA:

Chemical Name: METHANOL Chemical Name: METHANOL
Molecular Weight: 32.04 g/mol Molecular Weight: 32.04 g/mol
ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm
IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm
Ambient Boiling Point: 58.4° C Ambient Boiling Point: 58.4° C
Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm
Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5%
ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA)
Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Wind: 3 meters/second from W at 3 meters
Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths
Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) Air Temperature: 30° C Stability Class: D
No Inversion Height Relative Humidity: 75% No Inversion Height Relative Humidity: 75%

SOURCE STRENGTH:- 60 minute SOURCE STRENGTH:

Direct Source: 0.0015 cubic meters/sec Direct Source: 0.0015 cubic meters/sec
Source Height: 38 meters Source Height: 38 meters
Source State: Gas Source State: Gas
Source Temperature: 110° C Source Temperature: 110° C
Source Pressure: 1.1 atmospheres Source Pressure: 1.1 atmospheres
Release Duration: 60 minutes Release Duration: 60 minutes
Release Rate: 102 grams/min Release Rate: 102 grams/min
Total Amount Released: 6.12 kilograms Total Amount Released: 6.12 kilograms
THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED)
Model Run: Heavy Gas Model Run: Heavy Gas
Red: 11 meters --- (5000 ppm = ERPG-3) Red : 11 meters --- (5000 ppm = ERPG-3)
Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field
patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.
Orange: 11 meters --- (1000 ppm = ERPG-2) Orange: 11 meters --- (1000 ppm = ERPG-2)
Yellow: 19 meters --- (200 ppm = ERPG-1) Yellow: 17 meters --- (200 ppm = ERPG-1)
1.2. Aria de inflamabilitate (Flammable area)

CHEMICAL DATA:
Chemical Name: METHANOL CHEMICAL DATA:
Molecular Weight: 32.04 g/mol Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04
ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm g/mol

IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm
Ambient Boiling Point: 58.4° C IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm
Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Boiling Point: 58.4° C
Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm
Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5%
ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA)
Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA)
Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Wind: 3 meters/second from W at 3 meters
Air Temperature: 7.6° C Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths
Stability Class: C (user override) Air Temperature: 30° C Stability Class: D
SOURCE STRENGTH:-60 minute SOURCE STRENGTH:

Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud
Red : 11 meters --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Red : 11 meters --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets)
Yellow: 11 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL) Yellow: 11 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL)
1.3. Explozia norului de vapori (CVCE)


Chemical Name: METHANOL Chemical Name: METHANOL
Wind: 1.5 m/s from W at 3 meters Wind: 3 meters/second from W at 3 meters
Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user override) Air Temperature: 30° C Stability Class: C
SOURCE STRENGTH:-60 minute SOURCE STRENGTH:- 60 minutes

Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud
explosion explosion
Type of Ignition: ignited by spark or flame Type of Ignition: ignited by spark or flame

Level of Congestion: congested Level of Congestion: congested

Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Red: LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings)
Orange: LOC was never exceeded --- (3.5 psi = serious injury likely) Orange: LOC was never exceeded --- (3.5 psi = serious injury likely)
Yellow: 10 meters --- (1.0 psi = shatters glass) Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (1.0 psi = shatters glass)
2. Avarierea utilajului la partea inferioară (zona cu lichid), eliberare continua de metanol din coloana de distilare,
evaporarea lichidului
- La o viteza a lichidului de 2 m/s rezultă un debit de 0,0002 mc/s
- Temperatura lichidului la iesirea din coloana 123º C;

2.1. Dispersia vaporilor de metanol

Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol
SOURCE STRENGTH: SOURCE STRENGTH:- 60 minutes

Source Height: 0 Source Height: 0
Source State: Liquid Source State: Liquid
Release Rate: 8.17 kilograms/min Release Rate: 8.17 kilograms/min
Total Amount Released: 490 kilograms Total Amount Released: 490.2 kilograms
Red : 19 meters --- (5000 ppm = ERPG-3) Red : 21 meters --- (5000 ppm = ERPG-3)

Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field
make dispersion predictions less reliable for short distances. patchiness
Orange: 48 meters --- (1000 ppm = ERPG-2) make dispersion predictions less reliable for short distances.
Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness Orange: 54 meters --- (1000 ppm = ERPG-2)
make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 134 meters --- (200 ppm = ERPG-1)
Yellow: 130 meters --- (200 ppm = ERPG-1)-1)

2.2. Aria de inflamabilitate (Flammable area)
Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single storied) Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single
Time: July 15, 2013 1041 hours ST (using computer's clock) storied)
Time: July 15, 2013 1050 hours ST (using computer's clock)
CHEMICAL DATA:
Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 CHEMICAL DATA:
g/mol Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04
ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm g/mol
IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm
Ambient Boiling Point: 58.4° C IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm
Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm Ambient Boiling Point: 58.4° C
Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.21 atm
Ambient Saturation Concentration: 274,927 ppm or 27.5%
SOURCE STRENGTH: SOURCE STRENGTH:

Total Amount Released: 490 kilograms Total Amount Released: 490 kilograms

patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. patchiness make dispersion predictions less reliable for short
Yellow: 20 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL) distances.
Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field Yellow: 22 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL)
patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field
patchiness make dispersion predictions less reliable for short
distances.
2.3. Explozia norului de vapori (CVCE)


Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04
g/mol g/mol
Air Temperature: 7.6° C Air Temperature: 30° C Stability Class: D
Stability Class: C (user override) No Inversion Height Relative Humidity: 75%
No Inversion Height Relative Humidity: 75%


explosion explosion
Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of
buildings) buildings)
Yellow: 12 meters --- (1.0 psi = shatters glass) Yellow: 11 meters --- (1.0 psi = shatters glass)


3. Depasirea parametrilor de functionare a coloanei (incalzirea coloanei peste temperatura admisibila in cazul
unui incendiu extins), expansiunea metanolului (BLEVE), formarea sferei de foc si incendiul baltii formate
3.1. Emisia exploziva a coloanei (BLEVE)


g/mol g/mol

BLEVE of flammable liquid in vertical cylindrical tank BLEVE of flammable liquid in vertical cylindrical tank
Tank Diameter: 3.38 meters Tank Length: 50.55 meters Tank Diameter: 3.38 meters Tank Length: 50.55 meters
Tank Volume: 454 cubic meters Tank Volume: 454 cubic meters
Tank contains liquid Tank contains liquid
Internal Storage Temperature: 100° C Internal Storage Temperature: 100° C
Chemical Mass in Tank: 90 tons Tank is 25% full Chemical Mass in Tank: 90 tons Tank is 25% full
Internal Temperature at Failure: 160 C Internal Temperature at Failure: 160 C
Percentage of Tank Mass in Fireball: 100.0% Percentage of Tank Mass in Fireball: 100.0%
Fireball Diameter: 252 meters Burn Duration: 15 seconds Fireball Diameter: 252 meters Burn Duration: 15 seconds
THREAT ZONE: THREAT ZONE:

Threat Modeled: Thermal radiation from fireball Threat Modeled: Thermal radiation from fireball
Red : 369 meters --- (10.0 kW/(sq m) = potentially lethal within 60 Red : 342 meters --- (10.0 kW/(sq m) = potentially lethal within 60

sec) sec)
Orange: 533 meters --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60 Orange: 496 meters --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60
sec) sec)
Yellow: 841 meters --- (2.0 kW/(sq m) = pain within 60 sec) Yellow: 783 meters --- (2.0 kW/(sq m) = pain within 60 sec)


4.Conducte de vapori coloanele D501, D502
4.1 Coroziune conductă vapori, sau neetanşeitate garnitură. Scurgere metanol.
D501-Col.I de distilare
H = 34 000 mm; D = 2 332 x 16 / 12 / 10 mm; G = 32,5 t; V = 121 mc
Fluid: vapori de metanol stabil la temperatura de 74 C (in varful coloanei) si 86 C (jos), presiunea de 0,46 bar
D502-Col.II de distilare
H = 50 550 mm; D = 3 840 x 20 / 16 mm; G = 99,6 t; V = 455 mc
Fluid: vapori de metanol pur, la temperatura de 75C (in varful coloanei) si 123 C (jos), presiunea 0,65 bar (sus)
Din ghid: Aria maxima a zonei de scurgere din conductă 100 mmp = 0,0001 mp
Dacă luăm în calcul neetanşeitatea la 2 garnituri, cu DN 900 mm (diametrul cel mai mare), aria zonei de scurgere va fi:
2 x 0,00035 x 900 2,2 = 2210 mmp,
La o viteza a gazelor de 15 m/s, debitul de gaz va fi respectiv 0,033 mc/s
4.1.1. Dispersia norului de vapori



Air Temperature: 7.6° C Air Temperature: 30° C
Stability Class: C (user override) Stability Class: D

Source Pressure: equal to ambient Source Pressure: equal to ambient
make dispersion predictions less reliable for short distances. patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

4.1.2 Zona de inflamabilitate (Flammable area)

g/mol g/mol
Stability Class: C (user override) Stability Class: D

patchiness make dispersion predictions less reliable for short patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.
distances. Yellow: 11 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL)
Yellow: 11 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field
Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.
patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.

4.1.3. Explozia norului de vapori (CVCE)

g/mol g/mol
SOURCE STRENGTH:
SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.033 cubic meters/sec
Direct Source: 0.033 cubic meters/sec Source Height: 0
Source Height: 0 Source State: Gas
Source State: Gas Source Temperature: 110° C
Source Temperature: 110° C Source Pressure: equal to ambient
Source Pressure: equal to ambient Release Duration: 60 minutes
Release Duration: 60 minutes Release Rate: 1.59 kilograms/min
Release Rate: 1.59 kilograms/min Total Amount Released: 95.3 kilograms
Total Amount Released: 95.3 kilograms

explosion explosion

5. Rampa de incarcare Metanol IV

5.1. Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, formarea unei balti
5.1.1. Balta care arde (pool fire)
Date tehnice necesare modelării
Diametre colectoare (jgheburi) Rampa Metanol IV:
 Jgheab est: DN 200 mm lungime L 60 m
 Jgheab vest: DN 300 mm lungime L 60 m
Colectoarele comunica intre ele si au un volum de 6,123 metri cubi.
La scenariul „balta care arde” se presupune situaţia când se depăşeşte capacitatea jgheaburilor colectoare.
La scenariul „balta care se evapora” se considera ca pompa de colectare a scurgerilor din jgheaburi functioneaza si
metanolul nu se revarsa in afara acestora.



Burning Puddle / Pool Fire Burning Puddle / Pool Fire
Puddle Area: 30 square meters Puddle Volume: 6.2 cubic meters Puddle Area: 30 square meters Puddle Volume: 6.2 cubic meters
Initial Puddle Temperature: 20° C Initial Puddle Temperature: Air temperature
Flame Length: 5 meters Flame Length: 5 meters
Burn Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Burn Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour
Burn Rate: 29.7 kilograms/min Burn Rate: 30.3 kilograms/min
Total Amount Burned: 1,784 kilograms Total Amount Burned: 1,819 kilograms

Threat Modeled: Thermal radiation from pool fire Threat Modeled: Thermal radiation from pool fire
Red: less than 10 meters(10.9 yards) --- (10.0 kW/(sq m) = Red: less than 10 meters(10.9 yards) --- (10.0 kW/(sq m) = potentially lethal
potentially lethal within 60 sec) within 60 sec)
Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree
degree burns within 60 sec) burns within 60 sec)

5.1.2. Formarea unei balti, dispersia vaporilor de metanol



Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable)
Ground Type: Concrete Ground Temperature: 7.6° C Ground Type: Concrete Ground Temperature: 30° C
Initial Puddle Temperature: Ground temperature Initial Puddle Temperature: Ground temperature
Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour
Max Average Sustained Release Rate: 673 grams/min Max Average Sustained Release Rate: 3.73 kilograms/min
(averaged over a minute or more) (averaged over a minute or more)
Total Amount Released: 40.3 kilograms Total Amount Released: 186 kilograms
THREAT ZONE: (GAUSSIAN SELECTED) THREAT ZONE: (GAUSSIAN SELECTED)

Model Run: Gaussian Model Run: Gaussian
Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (5000 ppm = ERPG-3) Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (5000 ppm = ERPG-3)
Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness
patchiness make dispersion predictions less reliable for short make dispersion predictions less reliable for short distances.
distances. Orange: 12 meters --- (1000 ppm = ERPG-2)
Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (1000 ppm = ERPG-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness
Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field make dispersion predictions less reliable for short distances.
patchiness make dispersion predictions less reliable for short Yellow: 44 meters --- (200 ppm = ERPG-1)
distances. Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness
Yellow: 14 meters --- (200 ppm = ERPG-1) make dispersion predictions less reliable for short distances.
Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field
distances.


5.2.1. Explozia vaporilor din cisterna golita de lichid

Stability Class: C (user override Stability Class: D

Direct Source: 85 kilograms Source Height: 0 Direct Source: 85 kilograms Source Height: 0
Release Duration: 1 minute Release Duration: 1 minute
Release Rate: 1.42 kilograms/sec Release Rate: 1.42 kilograms/sec

Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion


Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings)

6.1. Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid, formarea unei balti in cuva de
retentie a depozitului intermediar, evaporarea baltii.
6.1.1. Dispersia norului de vapori toxici



SOURCE STRENGTH:
SOURCE STRENGTH: Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable)
Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 970 square meters Puddle Volume: 1100 cubic
Puddle Area: 970 square meters Puddle Volume: 1100 cubic meters meters
Initial Puddle Temperature: Ground temperature Initial Puddle Temperature: Air temperature
Max Average Sustained Release Rate: 17.4 kilograms/min Max Average Sustained Release Rate: 105 kilograms/min
Total Amount Released: 1,039 kilograms Total Amount Released: 5,984 kilograms

make dispersion predictions less reliable for short distances. patchiness

Orange: 20 meters --- (1000 ppm = ERPG-2) make dispersion predictions less reliable for short distances.
Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness Orange: 60 meters --- (1000 ppm = ERPG-2)
make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 233 meters --- (200 ppm = ERPG-1)
Yellow: 63 meters --- (200 ppm = ERPG-1)
6.1.2. Aria de inflamabilitate (Flammable area)


SOURCE STRENGTH:
Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 970 square meters Puddle Volume: 1100 cubic meters
Puddle Area: 970 square meters Puddle Volume: 1100 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 30° C
Ground Type: Concrete Ground Temperature: 7.6° C Initial Puddle Temperature: Air temperature
Initial Puddle Temperature: Ground temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour
Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 105 kilograms/min
Max Average Sustained Release Rate: 17.4 kilograms/min (averaged over a minute or more)
(averaged over a minute or more) Total Amount Released: 5,984 kilograms
Total Amount Released: 1,039 kilograms
THREAT ZONE: (GAUSSIAN SELECTED)
THREAT ZONE: (GAUSSIAN SELECTED) Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud
Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Gaussian
Model Run: Gaussian Red : 17 meters --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets)
Red : 17 meters --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness
make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 27 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL)
Yellow: 18 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness
make dispersion predictions less reliable for short distances.

6.1.3.Explozia norului format (CVCE)

SOURCE STRENGTH:
Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 970 square meters Puddle Volume: 1100 cubic
Puddle Area: 970 square meters Puddle Volume: 1100 cubic meters meters
Initial Puddle Temperature: Ground temperature Initial Puddle Temperature: Air temperature

No explosion: no part of the cloud is above the LEL at any time No explosion: no part of the cloud is above the LEL at any time
retentie a depozitului intermediar, incendiul baltii.
6.2.1. Balta care arde (pool fire).


Puddle Area: 970 square meters Puddle Volume: 1100 cubic meters Puddle Area: 970 square meters Puddle Volume: 1100 cubic meters
Initial Puddle Temperature: Air temperature Initial Puddle Temperature: Air temperature


Burn Rate: 940 kilograms/min Burn Rate: 980 kilograms/min

Red : 26 meters --- (10.0 kW/(sq m) = potentially lethal within 60 sec) Red : 31 meters --- (10.0 kW/(sq m) = potentially lethal within 60 sec)
Orange: 37 meters --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60 sec) Orange: 41 meters --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60 sec)

6.3. Nerespectare instructiuni privind verificarea rezervorului gol, explozia vaporilor din interiorul rezervorului
6.3.1. Explozia vaporilor dintr-un rezervor gol (CVCE)

Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C Air Temperature: 30° C Stability Class: F (user override)



7. Depozit intermediar de metanol IV. Rezervorul V501
7.1. Eliminare vapori metanol prin sistemul de reglare si siguranta a rezervorului, dispersia norului toxic
Volum V 501 = 1000 mc; diametru = 9,215 m; inaltime = 15 m.
Consideram ca se deschide ventilul de reglare Dn 80, supapa Dn65 si bypassul Dn 80 deci un debit total de 0,785 x 0,082
x 15 + 0,785 x 0,0652 x 15 + 0,785 x0,082 x 15 = 0,2 mc/s, timp de 60 min. Emisia are loc la nivelul varfului V501.


SOURCE STRENGTH:
SOURCE STRENGTH: Direct Source: 0.2 cubic meters/sec Source Height: 15 meters
Direct Source: 0.2 cubic meters/sec Source Height: 15 meters Source State: Gas
Release Duration: 60 minutes Release Rate: 11 kilograms/min
Release Rate: 11 kilograms/min Total Amount Released: 660 kilograms
Total Amount Released: 660 kilograms




Direct Source: 0.2 cubic meters/sec Source Height: 15 meters Direct Source: 0.2 cubic meters/sec Source Height: 15 meters
Release Rate: 11 kilograms/min Release Rate: 11 kilograms/min
make dispersion predictions less reliable for short distances. patchiness make dispersion predictions less reliable for short

Yellow: 33 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL) distances.

Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness Yellow: 32 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL)
make dispersion predictions less reliable for short distances. Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field
distances.



Direct Source: 0.2 cubic meters/sec Source Height: 0 Direct Source: 0.2 cubic meters/sec Source Height: 0

Release Rate: 11 kilograms/min Release Rate: 11 kilograms/min


8. Instalaţia de cracare - cuptorul de cracare (F 101), cazanul Kellogg (H 104)

8.1. Explozie la cuptorul de cracare (F 101)
F101-reformer radiaţie
Reformerul este un utilaj foarte complex având următoarele părţi componente:
- construcţie metalică
- zidărie refractară
- tubulatura de gaz proces
- tubulatura de gaz cracat
- tubulatura de aer şi metan combustie, arzătoare de gaz
Construcţia metalică
L =31,5 m; l =15 m; H =32 m; Greutate: 1000 t;
Este formată din: stâlpi, grinzi, înveliş de tablă, scări şi platforme. Material de construcţie: OL37-2K.
Zidărie refractară
Pereţii, bolta şi vatra reformerului sunt înzidite cu material refractar şi termoizolant constând din: cărămizi refractare şi
izolante, betoane, panouri si saltele de izolaţie.
Dimensiuni interioare ale părţii înzidite: L =31 m; l =14,3 m; H =12,4 m;
Tubulatura de aer şi metan
Arzatoare tip Steinmulier (cu aer cald); bucăţi: 168, amplasate în bolta reformerului; (58 arzătoare cu pilot şi fotocelulă şi
112 fără).
Pentru arzatoarele pilot debitul nominal este de 5 mc/h, iar pentru celelalte debitul maxim 90 mc/h metan (fără gaz de
purja) şi 230 mc/h (cu gaz de purja);
Presiunea metanului la arzător: 380 -1 520 mm CA;
Aerul necesar pentru ardere in reformer este:
Nm3aer/Nm3gaz combustie = 1033, 587x10-2, la un metru cub de gaz metan ars se folosesc 10,335 metri cubi de aer.
Debitul maxim de metan de combustie este de 14000 mc/h.
Distribuţia aerului la cele 168 arzătoare se realizează prin conducta centrală de la care se ramifică distribuitoare
dreptunghiulare din tablă.
Acţiunea TRIP 1: Când unul din parametri de tripare ajunge la limita de blocaj, TRIP 1 întrerupe sursele energetice ale
sistemului termic, astfel încât evaporarea să fie redusă la minim iar apa din tambur să asigure umplerea neîntreruptă a

sistemului termic. Pentru aceasta se opreşte combustia la reformer , zona de convecţie şi cazanul auxiliar. TRIP 1
întrerupe şi accesul metanului tehnologic spre reformer, prin tuburile de cracare circulând numai abur.
Decuplarea TRIP-ului inainte de efectuarea manevrelor din instructiuni da posibilitatea aparitiei unui incendiu, explozie la
cuptorul de cracare (F 101)
Se modeleaza explozia gazului metan in cuptorul de cracare datorata decuplarii TRIP-ului inaintea efectuarii manevrelor
din instructiuni.
Pentru calculul distantei la care se manifesta diferitele valori ale suprapresiunii s-a utilizat un indrumar al Ministerului
mediului din Germania. ANEXA 2: Indrumar metodic pentru estimarea efectului, cap. 2.7.1. Detonatia materialelor
explozive .
Conform Cap. 2.7.2. pentru distante mici se pot fol relatiile de la Cap. 2.7.1.si in cazul unei atmosfere explozive in
recipiente si camere.
∆p = e 3,76 – 2,45 lnk + 0,143 (lnk)2,

unde K = R/ (mTNT)1/3, R - distanta in m, mTNT este masa echivalenta de TNT in kg.
Pentru calculul masei echivalente in TNT a metanului se foloseste relatia de la cap. 1.2.6., Anhang 1
mTNT = VB . Mmol . Cstorch . hc

8960(1+t/273,15)
unde:
Mmol = masa molara a gazelor sau vaporilor (g/mol) = 16 g/mol
T = temperatura amestecului exploziv (0C) = 2050 C (temperatura aer de combustie)

hc = caldura de ardere a metanului (MJ/kg) = 35,764 MJ/mcN = 35,764/0,716 MJ/kg = 49,95 MJ/kg
Cstorch = concentratia stoechiometrica a metanului (%vol) = 0,1%
VB = volumul recipientului (m3) = 5497 mc / volumul partii inzidite
mTNT = 28 kg
Rezolvarea ecuatiei:
2
ln∆p = 3,76 – 2,45 lnk + 0,143 (lnk) ; K = R/ (mTNT)1/3
Efecte/parametri Distrugerea Distrugerea Rani usoare

completa a partiala a cauzate de
cladirilor cladirilor. fragmente de
Vatamari sticla.
ireversibile Vatamari
reversibile
zone de pericol
∆p 0,3 bar 0,07 bar 0,03 bar
ln∆p -1,204 -2,66 -3,506
lnk 2,348 3,25 3,815
k 10,46 25,83 45,39
m 1/3 3.033 3.033 3.033
R 31,72 m 78,34 m 137,66 m
(peretele metalic
al reformerului)

8.2. Explozie la cazanul Kellogg (H 104)

H104-cazan auxiliar Kellog
Părti componente:
- construcţie metalică;
- zidărie refractară;
- fascicole fierbătoare;
- arzătoare;
Construcţia metalică: se compune din stâlpi, grinzi, înveliş de tablă, scări şi platforme.L=16 m, I=3.25 m, H=13.5 m.
Zidăria refractară: peretele frontal şi pardoseala sunt înzidite cu cărămida refractară; pereţii şi traseul inclusiv canalul de
fum sunt înzidite cu beton refractar.
Consum mediu CH4 = 3460 Nmc / h
Masa echivalenta in TNT a metanului

T = temperatura amestecului exploziv (0C) = 2000C
Cstorch = concentratia stoechiometrica a metanului (%vol) = 0,13% - intrarea unei cantitati de gaz timp de 1 sec.
mTNT = 4,7 kg
2

Efecte/parametri Distrugerea *Distrugerea Rani usoare

completa a partiala a cauzate de
cladirilor cladirilor. fragmente de
Vatamari sticla.
ireversibile Vatamari
reversibile
zone de pericol
∆p 0,3 bar 0,07 bar 0,03 bar
ln∆p -1,204 -2,66 -3,506
lnk 2,348 3,25 3,815
k 10,46 25,83 45,39
m 1/3 1,675 1,675 1,675
R 17,52 m 43,26 m 76,03 m
(peretele metalic al
cazanului)
9. Instalaţia de sinteză – coloana de sinteza D401

9.1.Scăpări de gaz de sinteza si metanol prin garnituri la iesire din coloana şi prezenţa posibila praf catalizator de
cupru ca initiator de incendiu/explozie.
Date tehnice de interes pentru D401-coloana de sinteza

D = 4 414 mm, H = 13 450 mm, V = 132 mc;
Temperatură = 270° C; Tc = 340° C
Presiune 53 bar; Pc = 60 bar
Fluid intrare: gaz sinteză
Fluid de iesire: gaz de sinteză nereactionat şi metanol (5%).
Diametrul conductei de iesire gaz din coloana de sinteza D 401: DN 500 mm.
Din ghid pentru scaparile la garnituri:
Diametrul garniturii unde pot avea loc astfel de scapari DN 500 mm ------> 0,00035 x 500 2,2 = 303 mmp = 0.000303mp,
Debit de gaz: 16,36 mc/h ------> 84% H2, aprox. 13 mc/h.

Building Air Exchanges Per Hour: 0.42 (sheltered single storied) Building Air Exchanges Per Hour: 0.55 (sheltered single storied)

Chemical Name: HYDROGEN Molecular Weight: 2.02 g/mol Chemical Name: HYDROGEN Molecular Weight: 2.02 g/mol
TEEL-1: 145000 ppm TEEL-2: 280000 ppm TEEL-3: 500000 ppm TEEL-1: 145000 ppm TEEL-2: 280000 ppm TEEL-3: 500000 ppm
LEL: 40000 ppm UEL: 750000 ppm LEL: 40000 ppm UEL: 750000 ppm
Ambient Boiling Point: -253.0° C Ambient Boiling Point: -253.0° C
Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm
Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0%
Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C Air Temperature: 30° C Stability Class: C

Direct Source: 13 cubic meters/hr Source Height: 0 Direct Source: 13 cubic meters/hr Source Height: 0
Source Pressure: 53 atmospheres Source Pressure: 53 atmospheres
Note: This chemical may flash boil and/or result in two phase flow. Note: This chemical may flash boil and/or result in two phase flow.
Use both dispersion modules to investigate its potential behavior. Use both dispersion modules to investigate its potential behavior.

Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (24,000 ppm = 60% LEL = Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (24,000 ppm = 60% LEL =

Flame Pockets) Flame Pockets)

10 Instalaţia de presinteză
10.1.Emisii gaz de sinteză în atmosferă prin supapele SV 7305 si SV 7304 ale tamburului V453 in cazul ruperii
unor tevi din interiorul reactorului de sinteza D451si patrunderii gazului in tambur
Date tehnice de interes D451-reactor sinteza
Tip: cilindric, vertical cu serpentine
Manta: gaz sinteză
pmax / tmax = 60 bar / 310C
Ţevi: apă / abur
Diametrul conductei de refulare supapa: DN 100 mm, respective un debit de iesire de 0,118 mc/s.
Deoarece iese si abur acesta impiedica explozia deci se modeleaza aria de toxicitate data de prezenta CO (0,05 x 0,118
=0,006 mc/s)
10.1.1. Dispersia componentei CO din gazul de sinteza

Chemical Name: CARBON MONOXIDE Molecular Weight: 28.01 Chemical Name: CARBON MONOXIDE Molecular Weight: 28.01
g/mol g/mol

Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C Air Temperature: 30° C Stability Class: C


Orange: 71 meters --- (350 ppm = ERPG-2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field
Yellow: 94 meters --- (200 ppm = ERPG-1) patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.
Orange: 52 meters --- (350 ppm = ERPG-2)

10.2. Fisură manta condensator de metanol H453, emisie GAZ în atmosferă

La ieşirea din reactor, gazul de sinteză reacţionat are o temperatură de aprox. 257 oC, iar concentraţia metanolului este
de 8%.
Gazul de sinteză reacţionat iese din reactorul D 451 şi intră în spaţiul tubular al schimbătorului de căldură H 451, unde are
loc răcirea gazului până la cca. 126 oC. Apoi gazul este introdus în condensatorul de metanol H 453. Aici are loc răcirea
finală a gazului, până la 40 oC, care este însoţită de condensarea metanolului brut. Ca fluid de răcire se foloseşte apă
recirculată.

Amestecul bifazic obţinut în condensatorul H 453 este introdus în separatorul V 451, unde se realizează separarea
metanolului brut de faza gazoasă.
H453-condensator metanol
Tip: orizontal, cu o trecere, suprafaţa de transfer: 657 m2
interior = 1400 mm; Lt = 8500 mm
nr. ţevi: 2061,  20 x 2 - 5500 mm
Ţevi: gaz sinteză, metanol
Manta: apă
G = 27 tone
Amestecul bifazic obţinut în condensatorul H 453 : 8% metanol si 92% gaz de sinteza
Se va modela dispersia CO din gazul de sinteza si aria de inflamabilitate/ explozia norului de vapori datorita componentei
H2 din gazul de sinteza.
Dimensiunea zonei de scurgere 100 mmp = 0,0001 mp, deci un debit de 0,0015 mc/s, timp de 30 min.
- H2: 0,0015 x 0,92 x0,84 = 0,0012 mc/s
- CO: 0,0015 x 0,92 x0,05 = 0,00007 mc/s
Componenta metanol se neglijeaza.
10.2.1. Dispersia norului de vapori pentru componenta CO din gazul de sinteza

g/mol g/mol

Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C Air Temperature: 30° C Stability Class: D


Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (350 ppm = ERPG-2) Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (350 ppm = ERPG-2)

10.2.2. Aria de inflamabilitate (Flammable area) pentru componenta H2 din gazul de sinteza.

Air Temperature: 7.6° C Stability Class: E Air Temperature: 30° C Stability Class: D



Red : 14 meters --- (24,000 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (24,000 ppm = 60% LEL =
Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness Flame Pockets)
Yellow: 34 meters --- (4,000 ppm = 10% LEL) patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.
10.2.3.Explozia norului de vapori pentru componenta H2 din gazul de sinteza




Red : 11 meters --- (8.0 psi = destruction of buildings) No explosion: no part of the cloud is above the LEL at any time
Orange: 12 meters --- (3.5 psi = serious injury likely)
Yellow: 18 meters --- (1.0 psi = shatters glass)


retentie a rezervorului , evaporarea baltii.
Caractersitici tehnice rezervor R 3:

D=22810mm
H=12394mm
H intrare spuma =11650mm
H intrare metanol =11500 mm

V=4700mc
Diametru traseu metanol = 150 mm
Cuva de retentie de forma tronconica are un diametru mediu de 46 m si adancimea medie de 2,25 m, respectiv o
suprafata de 1700 m2 si un volum de 4000 m3.
Dimensiunea zonei de scurgere 100 mmp = 0,0001 mp, viteza lichidului 2,0 m/s rezultă un debit de 0,0002 mc/s = 0,2
dmc/s x 0,8 kg/dmc-densitatea = 0,16 kg/s, scurgere 1 h, total 576 kg.
Canalul colector (tip rigola) are lungimea de la marginea rezervorului pana la ventilul de izolare de la intrarea in
canalizarea Viromet de 17,5 m, sectiune 0,7 x 0,5 m, deci aprox. 6 mc volumul canalului colector si 12 mp suprafata.
Se considera scurgerile accidentale colectate in canalul colector.




Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (1000 ppm = ERPG-2) Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (1000 ppm = ERPG-2)
make dispersion predictions less reliable for short distances. patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.at
any time.
11.1.2. Zona de inflamabilitate (Flammable area)




Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (7,300 ppm = 10% LEL) Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (7,300 ppm = 10% LEL)



No explosion: no part of the cloud is above the LEL at any time. No explosion: no part of the cloud is above the LEL at any time.

11.2.1. Balta care arde (Pool fire).


Total Amount Burned: 697 kilograms Total Amount Burned: 726 kilograms

Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (10.0 kW/(sq m) = potentially Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (10.0 kW/(sq m) = potentially

lethal within 60 sec) lethal within 60 sec)

Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree
burns within 60 sec) burns within 60 sec)
Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (2.0 kW/(sq m) = pain within Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (2.0 kW/(sq m) = pain within
60 sec) 60 sec)

Air Temperature: 20° C Stability Class: E Air Temperature: 30° C Stability Class: F (user override)

Release Rate: 117 kilograms/sec Release Rate: 117 kilograms/sec



12. Avarie la doua rezervoare de metanol, un rezervor este de rezerva (situatie catastrofala, cutremur de mare
amplitudine) eliberarea 60% din cantitata de metanol in cele doua cuve de retentie
Suprafata medie libera a unei cuve = 1245 mp, deci suprafata baltii este de 2490 mp;
Volumul de lichid in doua cuve (60% din cantitatea de metanol din doua rezervoare) = 6000 mc;
Inaltimea lichidului in cuve = 2,41 m.
Diametru mediu al unei cuve = 46 m.
12.1. Scurgere metanol in doua cuve de retentie, formare a doua balti
12.1.1. Balta care arde (Pool fire)

g/mol g/mol
Air Temperature: 20° C Stability Class: E Air Temperature: 30° C Stability Class: D


Puddle Diameter: 46 meters Puddle Volume: 6000 cubic meters Puddle Diameter: 46 meters Puddle Volume: 6000 cubic meters
Burn Rate: 1,650 kilograms/min Burn Rate: 1,680 kilograms/min

sec) sec)
sec) sec)


12.2.1. Dispersia norului toxic
Time: August 14, 2013 1347 hours ST (using computer's clock) storied)
Time: August 14, 2013 1415 hours ST (using computer's clock)
CHEMICAL DATA:
Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04 g/mol CHEMICAL DATA:
ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm Chemical Name: METHANOL Molecular Weight: 32.04
IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm g/mol
Ambient Boiling Point: 58.4° C ERPG-1: 200 ppm ERPG-2: 1000 ppm ERPG-3: 5000 ppm
Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.062 atm IDLH: 6000 ppm LEL: 73000 ppm UEL: 360000 ppm
Ambient Saturation Concentration: 79,993 ppm or 8.00% Ambient Boiling Point: 58.4° C
Vapor Pressure at Ambient Temperature: 0.13 atm
ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Ambient Saturation Concentration: 162,766 ppm or 16.3%
Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters
Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA)
Air Temperature: 7.6° C Wind: 3 meters/second from W at 3 meters
Stability Class: C (user override) Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths
No Inversion Height Relative Humidity: 75% Air Temperature: 30° C Stability Class: D
SOURCE STRENGTH:
Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable)
Puddle Area: 2490 square meters Puddle Volume: 6000 cubic meters
Ground Type: Default soil Ground Temperature: 7.6° C
Initial Puddle Temperature: 20° C
Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour
Max Average Sustained Release Rate: 83.4 kilograms/min
(averaged over a minute or more)


Direct Source: 83.4 kilograms/min Source Height: 0 Direct Source: 83.4 kilograms/min Source Height: 0


Time: August 14, 2013 1347 hours ST (using computer's clock) Time: August 14, 2013 1415 hours ST (using computer's clock)




12.2.3. Explozia norului de vapori (UVCE)



explosion explosion
Level of Congestion: uncongested Level of Congestion: uncongested
Yellow: LOC was never exceeded --- (1.0 psi = shatters glass) Yellow: LOC was never exceeded --- (1.0 psi = shatters glass)
RAMPA METANOL I (linia de garare CLD. 5211/1) – Incarcare/descarcare cisterne metanol. Incarcare autocisterne cu
metanol.

13. Rampa de incarcare Metanol I (linia de garare CLD. 5211/1) – Incarcare/descarcare cisterne metanol. Incarcare
autocisterne cu metanol.
13.1. Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, formarea unei balti. Incendiul baltii
13.1.1. Balta care arde (pool fire)


Leak from short pipe or valve in horizontal cylindrical tank Leak from short pipe or valve in horizontal cylindrical tank
Flammable chemical is burning as it escapes from tank Flammable chemical is burning as it escapes from tank
Tank Volume: 70.8 cubic meters Tank Volume: 70.8 cubic meters
Tank contains liquid Internal Temperature: 7.6° C Tank contains liquid Internal Temperature: 30° F
Chemical Mass in Tank: 50.6 tons Tank is 80% full Chemical Mass in Tank: 50.6 tons Tank is 80% full

Circular Opening Diameter: 10 centimeters Circular Opening Diameter: 10 centimeters

Opening is 0.028 meters from tank bottom Opening is 0.028 meters from tank bottom
Max Flame Length: 12 meters Max Flame Length: 11 meters
Max Burn Rate: 367 kilograms/min Max Burn Rate: 369 kilograms/min
Note: The chemical escaped as a liquid and formed a burning Note: The chemical escaped as a liquid and formed a burning
puddle. puddle.
The puddle spread to a diameter of 22 meters. The puddle spread to a diameter of 22 meters.

sec) sec)
sec) sec)

13.2. Deteriorarea conexiunii cisternei la incarcare, formarea unei balti. Evaporarea baltii
13.2.1. Dispersia vaporilor de metanol


Stability Class: C (user override) Stability Class: F (user override

Flammable chemical escaping from tank (not burning) Flammable chemical escaping from tank (not burning)
Tank contains liquid Internal Temperature: 7.6° C Tank contains liquid Internal Temperature: 30° C
Ground Type: concrete Ground Type: concrete
Ground Temperature: equal to ambient Ground Temperature: equal to ambient
Max Puddle Diameter: 22 meters Max Puddle Diameter: 22 meters
Max Average Sustained Release Rate: 7.42 kilograms/min Max Average Sustained Release Rate: 33.4 kilograms/min
Total Amount Released: 429 kilograms Total Amount Released: 1,883 kilograms
Note: The chemical escaped as a liquid and formed an evaporating Note: The chemical escaped as a liquid and formed an evaporating
puddle. puddle.

patchiness patchiness
make dispersion predictions less reliable for short distances. make dispersion predictions less reliable for short distances.

g/mol g/mol

Flammable chemical escaping from tank (not burning) Flammable chemical escaping from tank (not burning)
Ground Type: Concrete Ground Type: Concrete
Ground Temperature: equal to ambient Ground Temperature: equal to ambient
Max Puddle Diameter: 22 meters Max Puddle Diameter: Unknown
Total Amount Released: 415 kilograms Total Amount Released: 7,483 kilograms
Note: The chemical escaped as a liquid and formed an evaporating Note: The chemical escaped as a liquid and formed an evaporating
puddle. puddle.
THREAT ZONE: (GAUSSIAN SELECTED) THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED)

Model Run: Gaussian Model Run: Heavy Gas
Red : 11 meters --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Red : LOC was never exceeded --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame
Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field Pockets)
patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 23 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL)
Yellow: 11 meters --- (7,300 ppm = 10% LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field
Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness make dispersion predictions less reliable for short
patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances distances.
13.2.3. Explozia norului de vapori(CVCE)

Stability Class: C (user override) Stability Class: F (user override)




explosion explosion

13.3.1. Explozia vaporilor din cisterna golita de lichid

g/mol g/mol
Stability Class: C (user override) Stability Class: F (user override)



explosion explosion


14. Avarierea mecanică a compresorului de sinteză G401B, creşterea presiunii pe etaje, fisurarea conductelor ce
merg la supape emisii de gaz de sinteză în hală , formarea atmosferei explozive.
14.1. Explozia atmosferei explozive (datorate componente H2 a gazului de sinteza) formate în hala compresoare
datorită unei scântei.
Date tehnice de interes - Compresorul de sinteză G401 B
Compresorul de sinteză G401B comprimă gazul cracat rezultat în cracare în două trepte până la presiunea de aprox. 50
bar.
- debit în condiţii normale: 16000 – 20.000 Nmc/h
Volumul halei este de 13000 mc. (L=60m, l= 18 m, H = 12m).

Hala este prevazuta cu ventilatoare de aerisire cu diametrul de DN 800 (4 buc), iar una din laturi pe lungime este cu
gemuri de sticla)
Proprietati hidrogen:
Densitate relativă, în stare gazoasă (aer =1): 0,07
Domeniu de inflamabilitate:4 – 75 vol. % in aer.
mediului din Germania. ANEXA 2: Indrumar metodic pentru estimarea efectului, cap. 2.7.1. Detonatia materilelor
explozive.
Conform Cap. 2.7.2. pentru distante mici se pot folosi relatiile de la Cap. 2.7.1. si in cazul unei atmosfere explozive in
∆p = e 3,76 – 2,45 lnk + 0,143 (lnk)2,

Pentru calculul masei echivalente in TNT a hidrogenului se foloseste relatia de la cap. 1.2.6., Anhang 1


8960(1+t/273,15)
unde:
T = temperatura amestecului exploziv (0C) = 2050C (temperatura aer de combustie)
hc = caldura de ardere a metanului (MJ/kg) = 141,8 MJ/kg
Cstorch = concentratia stoechiometrica a hidrogenului (%vol) = 0,008%
Rezulta:
mTNT = 1,56 kg
2
Efecte/parametri Distrugerea completa a Distrugerea partiala a Rani usoare cauzate
cladirilor cladirilor. de fragmente de sticla.
Vatamari ireversibile Vatamari reversibile
zone de pericol
∆p 0,3 bar 0,07 bar 0,03 bar
ln∆p -1,204 -2,66 -3,506
lnk 2,348 3,25 3,815
k 10,46 25,83 45,39
m 1/3 1,16 1,16 1,16
R (12,13 m) peretele halei 29,96 m 52,65m

Se considera ca explozia va distruge partial zidaria de caramida. Suflul exploziei, diminuat de obstacolele intalnite, va
avea efecte pana la aprox 52 m de sursa.

15. B 201 Cuptor de cracare. Creşterea excesivă a presiunii în camera de combustie a reformerului, pericolul
întoarcerii flăcărilor.
15.1. Posibila izbucnire a unui incendiu/explozie, deteriorarea arzătoarelor si a zidăriei pereţilor şi tavanului
suspendat.
Cuptorul de cracare este o construcţie compacta (tip dulap) în care cracarea gazului metan se face în tuburi umplute cu
catalizator de oxid de nichel şi încălzite în exterior prin arderea metanului.
Cele 60 de tuburi de cracare sunt aşezate pe două rânduri intercalate între cele 30 de arzătoare aşezate pe trei rânduri.
Cuptorul de cracare are dimensiunile:
L = 12650mm
L = 5700mm
H = 10265mm
explozive.
Conform Cap. 2.7.2. pentru distante mici se pot folosi relatiile de la Cap. 2.7.1.si in cazul unei atmosfere explozive in
∆p = e 3,76 – 2,45 lnk + 0,143 (lnk)2

Pentru calculul masei echivalente in TNT a metanului se foloseste relatia de la cap. 1.2.6. Anhang 1.


8960(1+t/273,15)

VB = volumul recipientului (m3) = 740mc / volumul partii inzidite
Rezulta mTNT = 1,9 kg
2
Efecte/parametri Distrugerea completa a Distrugerea partiala a Rani usoare cauzate de
cladirilor cladirilor. fragmente de sticla.
Vatamari ireversibile Vatamari reversibile
zone de pericol
∆p 0,3 bar 0,07 bar 0,03 bar
ln∆p -1,204 -2,66 -3,506
lnk 2,348 3,25 3,815
k 10,46 25,83 45,39
m 1/3 1,24 1,24 1,24
R (12,97 m) peretele metalic al 32,09 m 56,28 m
cazanului


16. Avarierea colectorului de gaz cracat, pierdere gaz de sinteză.
- Gazul de sinteza produs intra in colector cu cca 7 bar si 815 -825 0C

- Compozitia din instructiuni: H2 – 73,98%, CO- 14,44%
- La o viteza a gazelor de 15 m/s rezultă un debit de 0,0015 mc/s,
- Pentru hidrogen: 0,0015 x 0,74 = 0,0011 mc/s
- Pentru CO: 0,0015 x 0,144 = 0,000216mc/s
- Inaltimea zonei de scurgere: Aloha ia in calculul exploziei norului de vapori 0 m.
16.1. Aria de inflamabilitate - componenta H2 a gazului de sinteză



Release Rate: 10.6 grams/min Release Rate: 10.6 grams/min
Total Amount Released: 635 grams Total Amount Released: 635 grams

16.2.Dispersia toxică - componenta CO a gazului de sinteză


g/mol g/mol
SOURCE STRENGTH:
Source Height: 0 Source State: Gas
Source Temperature: 800° C Source Pressure: 7 atmospheres
Source Pressure: 7 atmospheres Release Duration: 60 minutes
Release Duration: 60 minutes Release Rate: 28.9 grams/min
Release Rate: 28.9 grams/min Total Amount Released: 1.73 kilograms
Total Amount Released: 1.73 kilograms Note: This chemical may flash boil and/or result in two phase flow.
Note: This chemical may flash boil and/or result in two phase flow. Use both dispersion modules to investigate its potential behavior.
Use both dispersion modules to investigate its potential behavior.
THREAT ZONE:
Model Run: Gaussian
Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (500 ppm = ERPG-3)
Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness
Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (350 ppm = ERPG-2)
Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (200 ppm = ERPG-1)

Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness THREAT ZONE:
make dispersion predictions less reliable for short distances. Model Run: Gaussian
Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (500 ppm = ERPG-3)
Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (350 ppm = ERPG-2)
Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (200 ppm = ERPG-1)
METANOL III - Distilare

17. Căderea apei de răcire, presiunea vaporilor în coloana D502 creşte.
17.1. Emisie vapori de metanol prin ventilele de siguranţă ale coloanei D502.
Fluid: metanol brut (metanol, apa alcooli superiori, produşi uşor volatili)
Presiune: 0,3 – 0,5 bar
Temperatura sus: 65 –67 0C
Temperatura jos: 115 0C
V = 102 m3
DN = 2200 mm
H = 32250 mm
Diametru ventil de siguranta SV 505: Di = 250mm, De 400 mm

Presiunea de refulare (la care deschide supapa/ventilul) este de 0,7 bar.
Aria scurgerii = 0.049 mp
La o viteza a vaporilor de 15 m/s rezultă un debit de 0,736 mc/s.



Source Height: 33 meters Source Height: 0

17.1.2.Aria de inflamabilitate (Flammable area)


SOURCE STRENGTH:
Source Height: 33 meters Source State: Gas
Release Rate: 40.3 kilograms/min Total Amount Released: 2,415 kilograms
THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED)
THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud
Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Heavy Gas
Model Run: Heavy Gas Red : 17 meters --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets)
Red : 17 meters --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field
patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. distances.



g/mol g/mol

explosion explosion

METANOL III – Distilare

18.Conductă vapori coloana D502.Coroziune conductă.
18.1 Scurgere vapori metanol din conductă
D502-Col.II de distilare
H = 32250 mm; DN = 2200 mm, Dext.= 2228 mm; G = 22 t; V = 102 mc
Presiune: 0,3 – 0,5 bar
Temperatura sus: 65 –67 0C
Temperatura jos 1150C
Fluid: metanol brut (metanol, apa alcooli superiori, produşi uşor volatili)

Din ghid: Aria maxima a zonei de scurgere din conductă 100 mmp = 0,0001 mp
Dacă luăm în calcul neetanşeitatea la 2 garnituri, cu DN 600 mm (diametrul cel mai mare), aria zonei de scurgere va fi:
2 x 0,00035 x 600 2,2 = 906 mmp,
La o viteza a gazelor de 15 m/s, debitul de gaz va fi respectiv 0,014 mc/s.




patchiness make dispersion predictions less reliable for short patchiness make dispersion predictions less reliable for short
distances. distances.

g/mol g/mol




g/mol g/mol

explosion explosion


CONDUCTE DE TRANSPORT GAZ METAN

19. Conducta de transport gaz metan, in zona Instalatiei Metanol III –IV, diametrul 500 mm, presiunea 6 bar.

19.1. Neetanseitate garnitura ventil in zona casei de reglare
Din ghid: Aria maxima a zonei de scurgere din conducta este: 0,00035 x D 2,2= 0,00035 x 500 2,2 = 303 mmp = cca. 3 cmp
Conducte de transport gaz metan D = 500 mm si o lungime de aproximativ 500 m.
Presiunea gazului metan este de 6 bar.
19.1.1.Dispersia norului de gaz

Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol Chemical Name: METHANE Molecular Weight: 16.04 g/mol

Flammable gas escaping from pipe (not burning) Flammable gas escaping from pipe (not burning)
Pipe Diameter: 50 centimeters Pipe Length: 500 meters Pipe Diameter: 50 centimeters Pipe Length: 500 meters
Unbroken end of the pipe is closed off Unbroken end of the pipe is closed off
Pipe Roughness: rough Hole Area: 3 sq cm Pipe Roughness: rough Hole Area: 3 sq cm

Pipe Press: 6 atmospheres Pipe Temperature: 7.6° C Pipe Press: 6 atmospheres Pipe Temperature: 30° C

Red : 12 meters --- (25000 ppm = TEEL-3) Red : 12 meters --- (25000 ppm = TEEL-3)
Orange: 27 meters --- (5000 ppm = TEEL-2) Orange: 27 meters --- (5000 ppm = TEEL-2)
Yellow: 34 meters --- (3000 ppm = TEEL-1) Yellow: 34 meters --- (3000 ppm = TEEL-1)








explosion explosion


19.1.4. Incendiul jetului de gaz (Jet fire)



Flammable gas is burning as it escapes from pipe Flammable gas is burning as it escapes from pipe
Max Flame Length: 2 meters Max Flame Length: 2 meters
Max Burn Rate: 16.7 kilograms/min Max Burn Rate: 16 kilograms/min
Total Amount Burned: 335 kilograms Total Amount Burned: 312 kilograms

Threat Modeled: Thermal radiation from jet fire Threat Modeled: Thermal radiation from jet fire
Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (10.0 kW/(sq m) = potentially Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (10.0 kW/(sq m) =
lethal within 60 sec) potentially lethal within 60 sec)

Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd
burns within 60 sec) degree burns within 60 sec)
Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (2.0 kW/(sq m) = pain within Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (2.0 kW/(sq m) = pain
60 sec) within 60 sec)
20. Conducta de transport gaz metan, in zona CR 12, diametrul 300 mm, presiunea 2 bar.
20.1. Fisura conducta diametru 300mm la CR12

Din ghid: Aria maxima a zonei de scurgere din conducta este 100 mmp = 1 cmp.
D = 300 mm si o lungime de aproximativ 150 m.
Presiunea gazului metan este de 2 bar.




Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (25000 ppm = TEEL-3) Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (25000 ppm = TEEL-3)
Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (5000 ppm = TEEL-2) Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (5000 ppm = TEEL-2)
Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (3000 ppm = TEEL-1) Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (3000 ppm = TEEL-1)



Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (26,400 ppm = 60% LEL = Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (26,400 ppm = 60% LEL
Flame Pockets) = Flame Pockets)
Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness
patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. make dispersion predictions less reliable for short distances.
patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. patchiness make dispersion predictions less reliable for short
distances.

20.1.3. Explozia norului de gaz (CVCE)




No explosion: no part of the cloud is above the LEL at any time No explosion: no part of the cloud is above the LEL at any time
20.1.4. Incendiul jetului de gaz (Jet fire)


Max Flame Length: 1 meter Max Flame Length: 1 meter

Max Burn Rate: 1.3 kilograms/min Max Burn Rate: 1.25 kilograms/min
Total Amount Burned: 9.00 kilograms Total Amount Burned: 8.33 kilograms

Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (2.0 kW/(sq m) = pain within 60 Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (2.0 kW/(sq m) = pain
sec) within 60 sec)
METANOL IV – gaz metan tehnologic şi de sinteză

21.1. Conducta de gaz metan, intrare V101. Fisura conducta diametrul 350 mm, presiunea 6 bar.
Din ghid: Aria maxima a zonei de scurgere din conducta este 100 mmp = 1 cmp.
D = 350 mm si o lungime de aproximativ 150 m. Presiunea gazului metan este de 6 bar.




Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (25000 ppm = TEEL-3) Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (25000 ppm = TEEL-3)




Red : 13 meters --- (26,400 ppm = 60% LEL = Flame Pockets) Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (26,400 ppm = 60% LEL =

Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field patchiness Flame Pockets)
Yellow: 31 meters --- (4,400 ppm = 10% LEL) patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances.
21.1.3. Explozia norului de gaz (CVCE)




Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud
Type of Ignition: ignited by spark or flame explosion
Level of Congestion: congested Type of Ignition: ignited by spark or flame
Model Run: Gaussian Level of Congestion: congested
Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings) Model Run: Gaussian
Orange: LOC was never exceeded --- (3.5 psi = serious injury likely) No explosion: no part of the cloud is above the LEL at any time
21.1.4. Incendiul jetului



Max Flame Length: 1 meter Max Flame Length: 1 meter
Max Burn Rate: 5.56 kilograms/min Max Burn Rate: 5.34 kilograms/min

Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (2.0 kW/(sq m) = pain within 60 Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (2.0 kW/(sq m) = pain
sec) within 60 sec)

21.2 Avarierea mecanică a compresorului de gaz metan G204/A,B, creşterea presiunii pe etaje, fisurarea
conductelor ce merg la supape emisii de gaz etan în hală în hală, formarea atmosferei explozive.
21.2.1 Explozia atmosferei explozive formate în hala compresoare.
Compresoarele de gaz metan G204/A,B.
- debit în condiţii normale: 4200 Nmc/h
- debitul în condiţii de lucru: 790 mc/h
- presiune aspiraţie 6 ata
- temperatură: 25 0C
- presiune refulare: 13 ata, temperatură 80 0C

explozive.
Conform Cap. 2.7.2. pentru distante mici se pot folosi relatiile de la Cap. 2.7.1. si in cazul unei atmosfere explozive in
∆p = e 3,76 – 2,45 lnk + 0,143 (lnk)2,

unde K = R/ (mTNT)1/3 , R - distanta in m, mTNT este masa echivalenta de TNT in kg.
Pentru calculul masei echivalente in TNT a metanului se foloseste relatia de la cap. 1.2.6., Anhang 1.

8960(1+t/273,15)
mTNT = 44,84 kg

2
Efecte/parametri Distrugerea Distrugerea partiala a Rani usoare cauzate de

completa a cladirilor. fragmente de sticla.
cladirilor Vatamari ireversibile Vatamari reversibile
zone de pericol
∆p 0,3 bar 0,07 bar 0,03 bar
ln∆p -1,204 -2,66 -3,506
lnk 2,348 3,25 3,815
k 10,46 25,83 45,39
m 1/3 3.55 3.55 3.55
R (37.13 m) peretele 91.70 m 161.13 m
halei
DEPOZIT METANOL – Instalatia FORMOL

22. Avarie la un rezervor de metanol, eliberarea unei cantitati de metanol lichid
Depozitul de metanol de la Instalatia FORMOL este format din doua rezervoare de metanol cu volumul de 68m3 fiecare, D
= 3 m H= 6,0 m.
Cuva de retentie a rezervoarelor are o suprafata de 70 m2 si un volum de 90 m3. Se considera balta formata cu volumul
de 0,35 mc, respectiv o inaltime de 5 cm cand poate fi observata.
22.1.1.Evaporarea baltii, dispersia norului de vapori







Red : LOC was never exceeded --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame Red : LOC was never exceeded --- (43,800 ppm = 60% LEL = Flame
Pockets) Pockets)
Yellow: LOC was never exceeded --- (7,300 ppm = 10% LEL) Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (7,300 ppm = 10% LEL)

22.1.3. Explozia norului de vapori

SOURCE STRENGTH:
Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 70 square meters Puddle Volume: 0.35 cubic meters
Puddle Area: 70 square meters Puddle Volume: 0.35 cubic meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 30° C
Ground Type: Concrete Ground Temperature: 7.6° C Initial Puddle Temperature: Ground temperature
Initial Puddle Temperature: Ground temperature Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour
Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 6.08 kilograms/min
Max Average Sustained Release Rate: 1.31 kilograms/min (averaged over a minute or more)
(averaged over a minute or more) Total Amount Released: 269 kilograms
Total Amount Released: 69.8 kilograms
THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED)
THREAT ZONE: (HEAVY GAS SELECTED) Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion
Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame

Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested

Level of Congestion: congested Model Run: Heavy Gas
Model Run: Heavy Gas No explosion: no part of the cloud is above the LEL at any time.
No explosion: no part of the cloud is above the LEL at any time




REZERVOARE OLEUM - Sectia Rasini

23. Avarie la un rezervor de oleum, eliberarea unei cantitati de oleum.
Depozitul cuprinde 6 rezervoare verticale de 50 mc, amplasate în cuva de retenţie (4 pentru depozitare oleum - cu 20-
65% continut de SO3 si 2 pentru acid sulfuric). Cuva de retenţie are un volum de 100 mc.
Are sistem de închidere a scurgerilor la canalizare şi colectarea lor.
ALOHA nu modeleaza decat balta care se formeaza. Se considera volumul baltii 0,5 mc, respectiv un stat de 5 mm de
lichid in cuva corespunzator unei scurgeri de 1 h printr-o fisura a rezervorului.


Warning: OLEUM can react with water and/or water vapor. This can Warning: OLEUM can react with water and/or water vapor. This can
affect the evaporation rate and downwind dispersion. ALOHA cannot affect the evaporation rate and downwind dispersion. ALOHA cannot
accurately predict the air hazard if this substance comes in contact with accurately predict the air hazard if this substance comes in contact with
water. water.
Chemical Name: OLEUM Chemical Name: OLEUM
Solution Strength: 24% (by weight) Solution Strength: 24% (by weight)
Partial Pressure at Ambient Temperature: 5.56e-004 atm Partial Pressure at Ambient Temperature: 0.0034 atm
Ambient Saturation Concentration: 712 ppm or 0.071% Ambient Saturation Concentration: 4,342 ppm or 0.43%
Hazardous Component: SULFUR TRIOXIDE Hazardous Component: SULFUR TRIOXIDE
ERPG-1: 2 mg/(cu m) ERPG-2: 10 mg/(cu m) ERPG-3: 30 mg/(cu m) ERPG-1: 2 mg/(cu m) ERPG-2: 10 mg/(cu m) ERPG-3: 30 mg/(cu m)


Evaporating Puddle Evaporating Puddle
Max Average Sustained Release Rate: 36 grams/min Max Average Sustained Release Rate: 373 grams/min
Total Amount Hazardous Component Released: 2.10 kilograms Total Amount Hazardous Component Released: 20.5 kilograms

Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (30 mg/(cu m) = ERPG-3) Red : 28 meters --- (30 mg/(cu m) = ERPG-3)
patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. patchiness
Orange: 12 meters --- (10 mg/(cu m) = ERPG-2) make dispersion predictions less reliable for short distances.
Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field Orange: 69 meters --- (10 mg/(cu m) = ERPG-2)
patchiness make dispersion predictions less reliable for short distances. Yellow: 171 meters --- (2 mg/(cu m) = ERPG-1)
Yellow: 47 meters --- (2 mg/(cu m) = ERPG-1)

23.2. Neetanseitate la o pompa de incarcare- descarcare, scurgere oleum, formarea unei balti pe rampa auto.

Warning: OLEUM can react with water and/or water vapor. This can affect Warning: OLEUM can react with water and/or water vapor. This can

the evaporation rate and downwind dispersion. ALOHA cannot accurately affect the evaporation rate and downwind dispersion. ALOHA cannot
predict the air hazard if this substance comes in contact with water. accurately predict the air hazard if this substance comes in contact with
Chemical Name: OLEUM water.
Solution Strength: 24% (by weight) Chemical Name: OLEUM
Ambient Boiling Point: 123.8° C Solution Strength: 24% (by weight)
Partial Pressure at Ambient Temperature: 5.56e-004 atm Ambient Boiling Point: 123.8° C
Ambient Saturation Concentration: 712 ppm or 0.071% Partial Pressure at Ambient Temperature: 0.0034 atm
Hazardous Component: SULFUR TRIOXIDE Ambient Saturation Concentration: 4,342 ppm or 0.43%
Molecular Weight: 80.06 g/mol Hazardous Component: SULFUR TRIOXIDE
ERPG-1: 2 mg/(cu m) ERPG-2: 10 mg/(cu m) ERPG-3: 30 mg/(cu m) Molecular Weight: 80.06 g/mol
ERPG-1: 2 mg/(cu m) ERPG-2: 10 mg/(cu m) ERPG-3: 30 mg/(cu m)

Evaporating Puddle Evaporating Puddle
Max Average Sustained Release Rate: 7.94 grams/min Max Average Sustained Release Rate: 82 grams/min
Total Amount Hazardous Component Released: 467 grams Total Amount Hazardous Component Released: 4.65 kilograms

Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (10 mg/(cu m) = ERPG-2) Orange: 33 meters --- (10 mg/(cu m) = ERPG-2)

Yellow: 22 meters --- (2 mg/(cu m) = ERPG-1) Yellow: 80 meters --- (2 mg/(cu m) = ERPG-1)
23.3. Situatie catastrofala – un cutremur de mare amplitudine. Distrugerea etanseitatii racordurilor la rezervoarele
de oleum.
23.3.1 Umplerea cuvei de retentie in proportie de 50% pana la terminarea colectarii scurgerilor, dispersia norului
toxic.


Warning: OLEUM can react with water and/or water vapor. This can Warning: OLEUM can react with water and/or water vapor. This can
affect the evaporation rate and downwind dispersion. ALOHA cannot affect the evaporation rate and downwind dispersion. ALOHA cannot
accurately predict the air hazard if this substance comes in contact accurately predict the air hazard if this substance comes in contact with
with water. water.
Chemical Name: OLEUM Chemical Name: OLEUM
Partial Pressure at Ambient Temperature: 5.56e-004 atm Partial Pressure at Ambient Temperature: 0.0034 atm
Ambient Saturation Concentration: 712 ppm or 0.071% Ambient Saturation Concentration: 4,342 ppm or 0.43%
Hazardous Component: SULFUR TRIOXIDE Hazardous Component: SULFUR TRIOXIDE
ERPG-1: 2 mg/(cu m) ERPG-2: 10 mg/(cu m) ERPG-3: 30 mg/(cu ERPG-1: 2 mg/(cu m) ERPG-2: 10 mg/(cu m) ERPG-3: 30 mg/(cu m)
m)
ATMOSPHERIC DATA: (MANUAL INPUT OF DATA) Wind: 3 meters/second from W at 3 meters
Wind: 1.5 meters/second from W at 3 meters Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths
Ground Roughness: urban or forest Cloud Cover: 5 tenths Air Temperature: 30° C Stability Class: D
Air Temperature: 7.6° C No Inversion Height Relative Humidity: 75%
Stability Class: C (user override)
No Inversion Height Relative Humidity: 75% SOURCE STRENGTH:
Evaporating Puddle
SOURCE STRENGTH: Puddle Area: 100 square meters Puddle Volume: 50 cubic meters
Evaporating Puddle Ground Type: Concrete Ground Temperature: 30° C
Puddle Area: 100 square meters Puddle Volume: 50 cubic Initial Puddle Temperature: Ground temperature
meters Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour
Ground Type: Concrete Ground Temperature: 7.6° C Max Average Sustained Release Rate: 382 grams/min
Initial Puddle Temperature: Ground temperature (averaged over a minute or more)
Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Total Amount Hazardous Component Released: 22.9 kilograms
Max Average Sustained Release Rate: 36.4 grams/min
Total Amount Hazardous Component Released: 2.18 kilograms


patchiness make dispersion predictions less reliable for short patchiness
distances. make dispersion predictions less reliable for short distances.
Orange: 12 meters --- (10 mg/(cu m) = ERPG-2) Orange: 69 meters --- (10 mg/(cu m) = ERPG-2)
Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field Yellow: 173 meters --- (2 mg/(cu m) = ERPG-1)
distances.
Yellow: 47 meters --- (2 mg/(cu m) = ERPG-1)
distances.

Instalaţia de formaldehidă III

24.1 Evaporatorul E4 al instalaţiei de formaldehida III. Depasirea parametrilor de lucru (temperatura, nivel)
24.1.1 Explozia amestecului de aer cu vapori de metanol in interiorul evaporatorului urmare a depasirii
parametrilor de lucru (temperatura, nivel)
Instalaţia de formaldehidă IV
25.1 Evaporatorul E4 al instalaţiei de formaldehida IV .Depasirea parametrilor de lucru (temperatura, nivel)
25.1.1 Explozia amestecului de aer cu vapori de metanol in interiorul evaporatorului urmare a depasirii
parametrilor de lucru (temperatura, nivel)
D = 2600 mm, L = 1800 mm, V = 30,6 m3. Evaporarea metanolului in amestec cu aerul se face la o temperatura de 42 -
52 0C in scopul asigurarii unei concentratii de minim 36% metanol care reprezinta limita superioara de explozie.
explozive .
∆p = e 3,76 – 2,45 lnk + 0,143 (lnk)2, unde K = R/ (mTNT)1/3 , R - distanta in m, mTNT este masa echivalenta de TNT in kg.
Pentru calculul masei echivalente in TNT a metanolului se foloseste relatia de la cap. 1.2.6., Anhang 1:

8960(1+t/273,15)
Masa echivalenta in TNT a metanolului

hc = caldura de ardere a metanolului (MJ/kg) = 19,93 MJ/kg
Cstorch = concentratia stoechiometrica a metanolului (%vol) = 30% in limita de explozie
VB = volumul recipientului (m3) = 30,6mc
mTNT = 55.23 kg
2
Efecte/parametri Distrugerea Distrugerea partiala a Rani usoare cauzate

completa a cladirilor. de fragmente de
cladirilor Vatamari ireversibile sticla.
Vatamari reversibile
zone de pericol
∆p 0,3 bar 0,07 bar 0,03 bar
ln∆p -1,204 -2,66 -3,506
lnk 2,348 3,25 3,815
k 10,46 25,83 45,39
m 1/3 3.81 3.81 3.81
R 39.85 m 98.41 m 172,94 m


24.2. R7/1,2 Reactor cu schimbător de căldura formaldehida III
24.2.1 Nerespectare instrucţiuni de pornire, incercarea aprinderii reactorului când amestecul de reacţie se află în
limita de explozie.
25.2.R7/1,2 Reactor cu schimbător de căldura formaldehida IV
25.2.1 Nerespectare instrucţiuni de pornire, incercarea aprinderii reactorului când amestecul de reacţie se află în
limita de explozie.
Dimensiuni reactor:
Ø = 1600mm
H= 10500 mm
Temperatura în reactor este în jur de 500 0C.
explozive .
Conform Cap. 2.7.2. pentru distante mici se pot fol relatiile de la Cap. 2.7.1.si in cazul unei atmosfere explozive in
∆p = e 3,76 – 2,45 lnk + 0,143 (lnk)2,

Pentru calculul masei echivalente in TNT a metanolului se foloseste relatia de la cap. 1.2.6., Anhang 1

8960(1+t/273,15)

Masa echivalenta in TNT a metanolului
hc = caldura de ardere a metanolului (MJ/kg) = 19,93 MJ/kg
Cstorch = concentratia stoechiometrica a metanului (%vol) = inf. 6%, sup 36 atinge limita de explozie
VB = volumul recipientului (m3) = 7mc
mTNT = 6,34 kg
2
zone de pericol
∆p 0,3 bar 0,07 bar 0,03 bar
ln∆p -1,204 -2,66 -3,506
lnk 2,348 3,25 3,815
k 10,46 25,83 45,39
m 1/3 1.85 1.85 1.85
R (19.35 m) 47.79 m 83.97 m
scheletul metalic
al utilajului

Se considera ca structura metalica va rezista. Suflul exploziei, diminuat de obstacolele intalnite, va avea efecte pana la
aprox. 84 m de sursa.

24.2.2. Neetanseitati la capacele reactorului. Evacuare de gaze toxice fierbinti ( vapori de formaldehida, in
principal ), in cazul aparitiei de neetanseitati la capacele rectorului. Aria de inflamabilitate.
25.2.2.Neetanseitati la capacele reactorului. Evacuare de gaze toxice fierbinti (amestec de vapori de metanol in
principal) in cazul aparitiei de neetanseitati la capacele rectorului. Aria de inflamabilitate.
Se considera suprafata de emisie a neetanseitatii capacelor, conform ghid de 0,00035 D 2,2 = 2398 mmp, temperatura
gazelor 500 0C.
La o viteza a gaxelor de 15 m/s rezulta un debit de 0.03597 mc/s. Timp de emisie de o ora.
ITE DATA: SITE DATA:

g/mol g/mol




24.3.1 Avarierea coloanei de distilare la partea inferioara, evacuarea unei cantitati de formaldehida, din blazul
coloanei de distilare, evaporarea produsului, dispersia norului de vapori
25.3.1 Avarierea coloanei de distilare la partea inferioara, evacuarea unei cantitati de formaldehida, din blazul
coloanei de distilare, evaporarea produsului, dispersia norului de vapori


- Din ghid: Aria maxima a zonei de scurgere din coloana 100 mmp, respectiv diametrul gaurii 1,12 cm.
- Temperatura lichidului din coloana 80º C; se modeleaza ca scurgerea dintr-un vas
Aloha nu modeleaza formaldehida. Se considera acoperitoare modelarea metanolului continut in amestecul supus
distilarii.

g/mol g/mol
SOURCE STRENGTH:
Leak from hole in vertical cylindrical tank
Flammable chemical escaping from tank (not burning)
Tank Diameter: 2.6 meters Tank Length: 24 meters
Tank Volume: 127 cubic meters

Tank contains liquid Internal Temperature: 80° C

Chemical Mass in Tank: 7 tons Tank is 7% full
Circular Opening Diameter: 1.12 centimeters
Opening is 1 meters from tank bottom
Note: The chemical escaped as a mixture of gas and aerosol (two
phase flow).
THREAT ZONE:
Model Run: Heavy Gas
Red : 43 meters --- (5000 ppm = ERPG-3)
distances.

SOURCE STRENGTH:
Leak from hole in vertical cylindrical tank
Flammable chemical escaping from tank (not burning)
Tank Diameter: 2.6 meters Tank Length: 24 meters
Tank Volume: 127 cubic meters
Tank contains liquid Internal Temperature: 80° C
Chemical Mass in Tank: 7 tons Tank is 7% full
Circular Opening Diameter: 1.12 centimeters
Opening is 1 meters from tank bottom
Note: The chemical escaped as a mixture of gas and aerosol (two
phase flow).
THREAT ZONE:
Model Run: Heavy Gas
Red : 34 meters --- (5000 ppm = ERPG-3)
distances.

Depozit formaldehida
26. Avarie la un rezervor de formaldehida 43%, eliberarea unei cantitati de solutie.
Date de interes pentru modelare:
Se considera o scurgere printr-o fisura cu aria mai mica de 100 mmp si formarea unei balti de 3 mc, cu o grosime a baltii
de 1 cm.
Intrucat Aloha nu modeleaza formaldehida, s-a asimilat substanta cu solutie amoniacala 30%, compatibila ca stare de
agregare si comportament in caz de eliberare accidentala.


Chemical Name: AQUEOUS AMMONIA Chemical Name: AQUEOUS AMMONIA
Partial Pressure at Ambient Temperature: 0.45 atm Partial Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm
Ambient Saturation Concentration: 575,760 ppm or 57.6% Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0%
Hazardous Component: AMMONIA Molecular Weight: 17.03 Hazardous Component: AMMONIA Molecular Weight: 1 7.03
g/mol g/mol

Puddle Area: 300 square meters Puddle Volume: 3 cubic Puddle Area: 300 square meters Puddle Volume: 3 cubic
meters meters
Initial Puddle Temperature: 19.8° C Initial Puddle Temperature: 19.8° C
Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Release Duration: 58 minutes
Total Amount Hazardous Component Released: 559 kilograms Total Amount Hazardous Component Released: 801 kilograms


26.2. Situatie catastrofala – un cutremur de mare amplitudine.Distrugerea etanseitatii racordurilor la rezervoarele

de formaldehida.
26.2.1 Umplerea cuvei de retentie in proportie de 50% pana la terminarea colectarii scurgerilor si transvazarea
solutiilor din rezervoarele avariate, dispersia norului toxic.

Temperatura in rezervoare 35 0C. Rezervoarele R250 şi R200 sunt montate într-o cuvă de retenţie, iar rezervoarele R150
într-o cuvă separată. Cuvele au suprafaţa de S1 = 308mp, S2 =220mp şi înălţimea peretelui de 0.8m.
Se considera cuva mare de retentie S1 = 308mp, care se umple la jumatate (0.4 m) pana cand se pompeaza intreaga
cantitate in rezervorul de rezerva.

Chemical Name: AQUEOUS AMMONIA Chemical Name: AQUEOUS AMMONIA
Partial Pressure at Ambient Temperature: 0.45 atm Partial Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm
Ambient Saturation Concentration: 575,760 ppm or 57.6% Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0%
Hazardous Component: AMMONIA Molecular Weight: 17.03 Hazardous Component: AMMONIA Molecular Weight: 17.03
g/mol g/mol

meters meters
Initial Puddle Temperature: Ground temperature Initial Puddle Temperature: 19.8° C

Total Amount Hazardous Component Released: 1,773 kilograms Total Amount Hazardous Component Released: 4,696 kilograms

Yellow: 561 meters --- (25 ppm = ERPG-1) Yellow: 1.3 kilometers --- (25 ppm = ERPG-1)

26.3.1. Formarea unei balti, evaporarea baltii, dispersia norului de vapori


Furtunul de incarcare are diametrul de 80 mm, se fisureaza furtunul, se scurge formol pe platforma de incarcare timp de 5
minute (emisie continua prin fisura 0,007 mc/s) pana la oprirea pompei.
Intrucat Aloha nu modeleaza formaldehida si in cazul acestui tip de scenariu nu modeleaza solutii ci numai substante
pure, s-a asimilat substanta cu amoniacul. Evaporarea in cazul solutiilor este limitata, deci se poate considera ca din
volumul total eliberat doar o parte corespunzatoare unei solutii de cca. 15 % este antrenat prin evaporare.
In acest caz debitul substantei pure este de 0.007 x 0.15 = 0.00105 mc/s timp de 5 minute

Chemical Name: AMMONIA Molecular Weight: 17.03 Chemical Name: AMMONIA Molecular Weight: 17.03
g/mol g/mol



Source Temperature: equal to ambient Source Temperature: equal to ambient


DEPOZIT METILAL
27.1. Avarierea unui rezervor, emisie de metilal, formarea unei balti in cuva de retentie
27.1.1 Balta care arde (pool fire)

Chemical Name: METHYLAL Molecular Weight: 76.09 Chemical Name: METHYLAL Molecular Weight: 76.09
g/mol g/mol

meters meters
Burn Rate: 228 kilograms/min Burn Rate: 255 kilograms/min


sec) sec)
Orange: 18 meters --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within 60 Orange: 23 meters --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within
sec) 60 sec)
27.2 Avarierea unui rezervor, emisie de metilal, formarea unei balti in cuva de retentie, evaporarea baltii, dispersia
toxica.

27.2.1 Formarea norului de vapori toxici

g/mol g/mol


Red : 40 meters --- (2200 ppm = TEEL-3) Red : 34 meters --- (2200 ppm = TEEL-3)

27.2.2. Aria de inflamabilitate

g/mol g/mol



27.2.3. Explozia norului format (CVCE)

g/mol g/mol

SOURCE STRENGTH:
SOURCE STRENGTH: Direct Source: 36.2 kilograms/min Source Height: 0
Direct Source: 36.2 kilograms/min Source Height: 0 Release Duration: 60 minutes
Release Rate: 36.2 kilograms/min Total Amount Released: 2,172 kilograms
THREAT ZONE:
THREAT ZONE: Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud
Threat Modeled: Overpressure (blast force) from vapor cloud explosion
explosion Type of Ignition: ignited by spark or flame
Type of Ignition: ignited by spark or flame Level of Congestion: congested
Level of Congestion: congested Model Run: Heavy Gas
Model Run: Heavy Gas Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of
Red : LOC was never exceeded --- (8.0 psi = destruction of buildings)
buildings) Orange: 12 meters --- (3.5 psi = serious injury likely)
Orange: 13 meters --- (3.5 psi = serious injury likely) Yellow: 29 meters --- (1.0 psi = shatters glass)

DEPOZIT FENOL Sectia Cercetari

28. Deteriorarea conexiunii in timpul operatiei de descarcare a fenolului in rezervoare.
28.1. Colectarea in cuva de retentie, solidificare fenol, aria de inflamabilitate.
Temperatura de solidificare fiind 40,9 0C. Se considera ca aria de toxicitate si de inflamabilitate se limiteaza la cuva de
retentie, respectiv sub 10m de sursa.
Pierderile de fenol sunt usor recuperabile datorita solidificarii acestuia la temperatura mediului ambiant. Recuperarea se
face prin lopatare. Operatiunea prezinta pericol deosebit, stropirile pot genera rani foarte periculoase, din acest motiv

personalul care actioneaza va fi strict monitorizat si echipat. In situatia contactului fenolului cu apa se genereaza ape
fenolice.
Cuva rezervoarelor de fenol are un volum de 20 m3 (acopera 50% din capacitatea de depozitare. Efectele accidentelor
sunt localizate strict in zona in care au avut loc scurgerile accidentale.

29. Posibil incendiu in depozit, avarierea butoaielor. Descompunerea unei mici cantitati din solutia de hidrazina in
amoniac si hidrogen, dispersia lichidului pe sol, si posibila patrundere in reteaua de canalizare dispersia
vaporilor de amoniac
29.1 Dispersia vaporilor de amoniac
Un posibil incendiu in depozit, avarierea butoaielor, descompunerea unei mici cantitati din solutia de hidrazina in amoniac
si hidrogen, dispersia lichidului pe sol, si posibila patrundere in reteaua de canalizare dispersia vaporilor de amoniac.
Substanta eliminata: aprox. 42,5 kg.
Durata emisiei: 1h.

Chemical Name: AMMONIA Molecular Weight: 17.03 g/mol Chemical Name: AMMONIA Molecular Weight: 17.03 g/mol



Direct Source: 0.0118 kilograms/sec Source Height: 0 Direct Source: 0.0118 kilograms/sec Source Height: 0


MAGAZIE BUTELII DE CLOR. Direcţia AVRN- Captare, distribuţie şi filtrare apă

30.1 Scapari accdentale de clor dintr-o butelie .
30.1.1 Dispersia norului de vapori
Se considera emisia de clor din butelie printr-un por de 1 mm diametru. Date butelie: 40 l, 50 kg.

Time: July 31, 2013 1823 hours ST (using computer's clock) storied)
Time: July 31, 2013 1832 hours ST (using computer's clock)
CHEMICAL DATA:
Chemical Name: CHLORINE Molecular Weight: 70.91 CHEMICAL DATA:
g/mol Chemical Name: CHLORINE Molecular Weight: 70.91
AEGL-1(60 min): 0.5 ppm AEGL-2(60 min): 2 ppm AEGL-3(60 g/mol
min): 20 ppm AEGL-1(60 min): 0.5 ppm AEGL-2(60 min): 2 ppm AEGL-3(60
IDLH: 10 ppm min): 20 ppm
Carcinogenic risk - see CAMEO IDLH: 10 ppm
Ambient Boiling Point: -39.4° C Carcinogenic risk - see CAMEO
Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm Ambient Boiling Point: -39.4° C
Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0% Vapor Pressure at Ambient Temperature: greater than 1 atm
Ambient Saturation Concentration: 1,000,000 ppm or 100.0%

Leak from short pipe or valve in vertical cylindrical tank Leak from short pipe or valve in vertical cylindrical tank
Non-flammable chemical is escaping from tank Non-flammable chemical is escaping from tank
Tank contains liquid Internal Temperature: 20° C Tank contains liquid Internal Temperature: 20° C
Chemical Mass in Tank: 50 kilograms Tank is 88% full Chemical Mass in Tank: 50 kilograms Tank is 88% full
Circular Opening Diameter: 0.1 centimeters Circular Opening Diameter: 0.1 centimeters
Max Average Sustained Release Rate: 464 grams/min Max Average Sustained Release Rate: 464 grams/min


Note: The chemical escaped as a mixture of gas and aerosol (two Note: The chemical escaped as a mixture of gas and aerosol
phase flow). (two phase flow).

Red : 68 meters --- (20 ppm = AEGL-3(60 min)) Red : 66 meters --- (20 ppm = AEGL-3(60 min))
Orange: 249 meters --- (2 ppm = AEGL-2(60 min)) Orange: 231 meters --- (2 ppm = AEGL-2(60 min))
Yellow: 524 meters --- (0.5 ppm = AEGL-1(60 min)) Yellow: 485 meters --- (0.5 ppm = AEGL-1(60 min))

30.2. Situatie catastrofala. Un incendiu a vegetatiei din jur care nu poate fi stins. Temperaturile ridicate pot
provoca explozia buteliilor.
30.2.1.Emisie clor din jumatate din buteliile din magazie, dispersia norului de vapori
Se considera ca la temperatura externa ridicata vor ceda o parte din buteliile de clor. Se considera un recipient echivalent cu
volumul a 4 butelii / 160 litri in care se va produce o fisura cu aria de 400 mmp.
Building Air Exchanges Per Hour: 0.46 (unsheltered single Building Air Exchanges Per Hour: 0.67 (unsheltered single
storied) storied)

Chemical Name: CHLORINE Molecular Weight: 70.91 Chemical Name: CHLORINE Molecular Weight: 70.91
g/mol g/mol
AEGL-1(60 min): 0.5 ppm AEGL-2(60 min): 2 ppm AEGL-3(60 AEGL-1(60 min): 0.5 ppm AEGL-2(60 min): 2 ppm AEGL-3(60
min): 20 ppm min): 20 ppm
IDLH: 10 ppm IDLH: 10 ppm
Carcinogenic risk - see CAMEO Carcinogenic risk - see CAMEO

Leak from hole in vertical cylindrical tank Leak from hole in vertical cylindrical tank

Non-flammable chemical is escaping from tank Non-flammable chemical is escaping from tank
Tank Diameter: 0.4 meters Tank Length: 1.27 meters Tank Diameter: 0.4 meters Tank Length: 1. 27 meters
Chemical Mass in Tank: 190 kilograms Chemical Mass in Tank: 190 kilograms
Tank is 82% full Tank is 84% full
Circular Opening Diameter: 2.2 centimeters Circular Opening Diameter: 2.2 centimeters
Note: The chemical escaped as a mixture of gas and aerosol Note: The chemical escaped as a mixture of gas and aerosol
(two phase flow). (two phase flow).

Red : 703 meters --- (20 ppm = AEGL-3(60 min)) Red : 827 meters --- (20 ppm = AEGL-3(60 min))
Orange: 1.7 kilometers --- (2 ppm = AEGL-2(60 min)) Orange: 2.2 kilometers --- (2 ppm = AEGL-2(60 min))
Yellow: 2.8 kilometers --- (0.5 ppm = AEGL-1(60 min)) Yellow: 3.6 kilometers --- (0.5 ppm = AEGL-1(60 min))

DEPOZIT BUTELII DE OXIGEN

31.Depozit butelii de oxigen. Supraincalzirea buteliilor datorita unui incendiu in vecinatatea depozitului.
31.1. BLEVE pentru 70% din butelii.
Cantitatea maxima de oxigen: 0,24 t. Cantitatea implicata in accident: 0,24x0,7 = 0,168 t = 168 kg.
Pentru gaze lichefiate, conform Anhang 2 pct. 2.7.4:

R BLEVE = [(hc.mBLEVE) 0,33/3,084] e –( ln ∆p/1,519 + ln 2 ∆p/114)
unde:
mBLEVE = 168 kg – masa totală de oxigen
hc = 6,17 MJ/kg
R (m), până la distanţa 6,99 17,33 28,93

de:
(hc.mBLEVE) 0,33/3,084 3,206 3,206 3,206
∆p (bar) 0,30 0,07 0,03
-( ln( ∆p)/1,519 + ln 2 0,78 1,688 2,200
(∆p)/114) = x 2,18 5,408 9,025
ex
Efectul accidentului Distrugerea completa a Distrugerea partiala a Rani usoare cauzate de
cladirilor clădirilor fragmente de sticla
Zona I -mortalitate Zona II – vatamari Zona II – vatamari

DEPOZIT BUTELII DE ACETILENA

32. Depozit butelii de acetilena. Supraincalzirea buteliilor datorita unui incendiu in vecinatatea depozitului .
32.1 Explozia pentru 70% din butelii
Se pleacă de la presupunerea că 70% masă (4,2 kg) este pusă în libertate şi formează norul de gaz, care explodează.
Calculul masei care explodează se face după Programul DISMA (Agenţia Federala de Mediu, Anhang 2 – Îndrumar
metodologic pentru calculul efectului acccidentului, punctul 2.4.2.4.):
m ExUVCE = 0,4724. m spontan .(1/UEG – 1/OEG),

unde:

m ExUVCE – masa capabilă să explodeze (kg)

UEG , OEG – limitele inferioară şi superioară de explozie (%volum)
În cazul acetilenei : m ExUVCE = 0,4724. 4,2 .(1/2,4 – 1/88) = 0,804 kg
1/∆p = 2+ ∆R/ [0,15 (10 hc. m ExUVCE )0,33]
hc = 47,15 MJ/kg – puterea calorică inferioară pentru acetilenă
Rezultatul calcului este prezentat mai jos:
R (m), până la distanţa de: 3,5 15,2 35,5

1:[0,15 (10 hc. m ExUVCE)0,33] 0,939 0,939 0,939
∆p (bar) 0,3 0,07 0,03
Efectul accidentului Distrugerea completa Distrugerea partiala a Rani usoare cauzate de
a cladirilor clădirilor fragmente de sticla
Zona I -mortalitate Zona II – vatamari Zona II – vatamari
DEPOZIT CARBURANTI
33. Depozit carburanti. Scurgere accidentala dintr-o conducta de motorina, formarea unei balti.
33.1. Incendiul baltii (Pool fire)
Se considera o balta formata in canalul de conducte, cu o suprafata de aproximativ 5 mp si un volum de 0,05 mc.
Intrucat ALOHA nu modeleaza direct motorina, aceasta se asimileaza cu N-Dodecan.

storied) storied)

Chemical Name: N-DODECANE Molecular Weight: Chemical Name: N-DODECANE Molecular Weight:
170.34 g/mol 170.34 g/mol
TEEL-1: 0.15 ppm TEEL-2: 1.25 ppm TEEL-3: 125 ppm TEEL-1: 0.15 ppm TEEL-2: 1.25 ppm TEEL-3: 125 ppm
Vapor Pressure at Ambient Temperature: 3.68e-005 atm Vapor Pressure at Ambient Temperature: 2.65e-004 atm
Ambient Saturation Concentration: 47.1 ppm or 0.0047% Ambient Saturation Concentration: 340 ppm or 0.034%

Puddle Area: 5 square meters Puddle Volume: 0.05 cubic Puddle Area: 5 square meters
meters Puddle Volume: 0.05 cubic meters
Flame Length: 8 meters Burn Duration: 2 minutes Flame Length: 7 meters Burn Duration: 2 minutes

Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (10.0 kW/(sq m) = Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (10.0 kW/(sq m) =
potentially lethal within 60 sec) potentially lethal within 60 sec)
Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd Orange: 10 meters --- (5.0 kW/(sq m) = 2nd degree burns within

degree burns within 60 sec) 60 sec)

33.2.Evaporarea baltii
33.2.1. Dispersia norului de vapori
storied) storied)


170.34 g/mol 170.34 g/mol
SOURCE STRENGTH:
Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 5 square meters Puddle Volume: 0.05
Puddle Area: 5 square meters Puddle Volume: 0.05 cubic cubic meters
meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 30° C
Initial Puddle Temperature: 20° C Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour
Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 5.92 grams/min
Max Average Sustained Release Rate: 0.538 grams/min (averaged over a minute or more)
(averaged over a minute or more) Total Amount Released: 306 grams
Total Amount Released: 27.0 grams
THREAT ZONE:
THREAT ZONE: Model Run: Gaussian
Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (125 ppm = TEEL-3)
Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (125 ppm = TEEL-3) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field


distances. Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (1.25 ppm = TEEL-
Orange: less than 10 meters(10.9 yards) --- (1.25 ppm = TEEL- 2)
2) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field
distances. Yellow: 29 meters --- (0.15 ppm = TEEL-1)
Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (0.15 ppm = TEEL-1) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field
distances.
33.2.2. Aria de inflamabilitate (Flammable Area)
storied) storied)

170.34 g/mol 170.34 g/mol

Air Temperature: 7.6° C Stability Class: C (user Air Temperature: 30° C Stability Class: D
override) No Inversion Height Relative Humidity: 75%
SOURCE STRENGTH:
Evaporating Puddle (Note: chemical is flammable) Puddle Area: 5 square meters Puddle Volume: 0.05 cubic
Puddle Area: 5 square meters Puddle Volume: 0.05 cubic meters
meters Ground Type: Concrete Ground Temperature: 30° C
Initial Puddle Temperature: 20° C Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour
Release Duration: ALOHA limited the duration to 1 hour Max Average Sustained Release Rate: 5.92 grams/min
Max Average Sustained Release Rate: 0.538 grams/min (averaged over a minute or more)
(averaged over a minute or more) Total Amount Released: 306 grams
Total Amount Released: 27.0 grams
THREAT ZONE:
THREAT ZONE: Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud
Threat Modeled: Flammable Area of Vapor Cloud Model Run: Gaussian
Model Run: Gaussian Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (3,600 ppm = 60%
Red : less than 10 meters(10.9 yards) --- (3,600 ppm = 60% LEL = Flame Pockets)
LEL = Flame Pockets) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field
distances. Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (600 ppm = 10%
Yellow: less than 10 meters(10.9 yards) --- (600 ppm = 10% LEL)
LEL) Note: Threat zone was not drawn because effects of near-field
distances.

SECTIA NITROCELULOZA (Instalatii nefunctionale)

34. Urme de substante explozive care pot exploda in cazul unor interventii neautorizate sau patrundere prin
efractie, fenomene atmosferice (curenti vagabonzi, incendiu provocat de trasnet), soc, frecare produse pe
retelele de canalizare
Se presupune explozia unei cantitati de 0,1 kg ETNT.
explozive .
∆p = e 3,76 – 2,45 lnk + 0,143 (lnk)2,

2
unde mTNT = 0,1 kg.
zone de pericol
∆p 0,3 bar 0,07 bar 0,03 bar
ln∆p -1,204 -2,66 -3,506
lnk 2,348 3,25 3,815
k 10,46 25,83 45,39
m 1/3 0.464 0.464 0.464
R 4.85 m 11.99 m 21.06 m


ANEXA 2.
Cod PO- MI-63-F01
Analiza barierelor de protectie pentru scenariile individuale

prin LOPA
Analiza barierelor de protecţie (LOPA) este o metodologie cantitativă în vederea evaluării
barierelor necesare pentru prevenirea evenimentelor periculoase şi pentru reducerea
riscurilor în unităţile de proces până la niveluri tolerabile şi acceptabile.
LOPA nu este o metodologie de sine stătătoare de evaluare a riscurilor, dat fiind faptul că
necesită rezultatele unei analize anterioare a riscurilor de proces, identificate pentru obiectivul
analizat prin HAZOP.
Metodologia LOPA s-a aplicat pentru acele scenarii datorate devierilor de proces ce
pot fi prevăzute, cum ar fi: nefuncţionarea unui sistem de reglare / blocare / alarmare,
operarea eronată a unui ventil, eşecul unei pompe, etc.
Scenariul 7. Depozit intermediar de Observatii

metanol IV. Rezervorul V În funcţionare normală metanolul
501. este preluat direct de la faza de
7.1. Eliminare vapori sinteză ocolindu-se rezervorul de
metanol prin sistemul de metanol brut V 501 din depozit.
reglare si siguranta a Rezervorul V 501 are funcţia de vas
tampon care permite ca o scurtă
rezervorului, dispersia
oprire a distilării să nu influenţeze
norului toxic negativ funcţionarea sintezei şi
7.1.1. Dispersia norului de invers. Rezervorul V 501 este
vapori toxici dimensionat pentru o capacitate de
28 ore, raportată la productivitatea
normală a sintezei.
Metanolul brut este transportat în
depozit din instalaţia de sinteză
Metanol IV (expandorul V 402) pe
conducta de MB – 01- OC1- 10 prin
ventilul de reglare acţionat de LIC-
404 în rezervorul V 501.
Gazele degajate din metanolul brut
prin expandarea lui la presiunea din
rezervorul V 501 (600 mm CA) sunt
eliminate în atmosferă prin
regulatorul de presiune PIC 508.
Citirea presiuni din rezervor se
poate face la PIC 508 amplasat în
tabloul de comandă.
Rezervorul V 501 este prevăzut cu 2
Pag. 1
supape „KITTO” una pentru

eşaparea în atmosferă a gazelor din
rezervor în caz că nu face faţă
reglarea lui PIC 508 şi una pentru
aspiraţia aerului în rezervor pentru
evitarea vacumării sale în caz că nu
este asigurat azotul necesar prin
PCV 507.
Reglarea acestor supape Kitto este
făcută peste valoarea nominală a lui
PIC 508 şi sub valoarea nominală a
lui PCV 507.
Rezervorul mai este echipat cu
stropire cu apă pentru răcire în
timpul verii .
Rămânere deschis PIC 508 , Dn 80,
pierdere de metanol în atmosferă
prin supapa de siguranţă.
În cazul dirijării unor cantităţi mai
mari de gaz astfel că PIC 508 nu
face faţă şi este deschisă şi supapa
de suprapresiune Kitto pentru
evitarea creşterii în continuare a
presiunii în rezervor se va deschide
şi by-passul regulatorului PIC 508
până la închiderea supapei de
suprapresiune.
Valori de semnalizare la tablou:
PSH1L1 – 508
H1 = 720 mm H2O
L1 = 100 mm H2O
Echipamentul analizat Rezervorul V 501.
Mentinerea presiunii
admisibile a vaporilor in
rezervor prin sistemul de
reglare si siguranta
Cauza Posibilitatea dirijării unor Date din analiza Lista de control
cantităţi mai mari de gaz de L1.2. Depozit intermediar
la sinteza astfel că PIC 508 Metanol IV
nu face faţă
Consecinte Avariere rezervot V501prin
cresterea presiunii, emisii
masive de metanol.
Nivelul consecintelor C2
Eveniment initiator
Închidere accidentala ventil de 1E-01 Esecul buclei de control BPCS
reglare, bucla LIC 404, crestere nivel
in vasul de expansiune V402.
Vasul de expansie este dimensionat
astfel ca la funcţionarea sintezei la
capacitate nominală să poată prelua o
Pag. 2
cantitate de metanol brut

corespunzătoare unei producţii de
cca. 15 minute. Această capacitate
tampon permite alimentarea directă a
metanolului brut în sistemul de
distilare, fără să mai fie trecut prin
rezervorul de metanol brut V 501.
În cazul în care nivelul în vasul de
expansie se ridică peste nivelul
normal, LIC 404 deschide ventilul în
conducta de aducţiune la rezervorul
de metanol brut, instalaţia de distilare
fiind alimentată în continuare cu
metanol brut direct din vasul de
expansie.
Conditii permisive
Timpul de raspuns a sistemului de 1
relare si protectie pentru reglarea
presiunii in V501
Bariere independente de
protectie
Gazele degajate din metanolul brut 2E-01 Date din analiza Lista de control
prin expandarea lui la presiunea din L1.2. Depozit intermediar
rezervorul V 501 (600 mm CA) sunt Metanol IV
eliminate în atmosferă prin regulatorul
de presiune PIC 508.
Supapa „KITTO” pentru eşaparea în 1E-03
atmosferă a gazelor din rezervorul
V501
În cazul dirijării unor cantităţi mai mari
de gaz astfel că PIC 508 nu face faţă
2E-01
şi este deschisă şi supapa de
suprapresiune Kitto pentru evitarea
creşterii în continuare a presiunii în
rezervor se va deschide şi by-passul
regulatorului PIC 508 până la
închiderea supapei de suprapresiune.
Modificatori conditionali
Este posibila detectarea si 0,6
interventia de urgenta
Frecventa evenimentului 2,4 E-06
Pag. 3
Scenariul 10 Instalaţia de presinteză Observatii

10.1.Emisii gaz de sinteză Sunt montate doua supape pe
în atmosferă prin supapele tamburul V 453 din presinteza
SV 7305 si SV 7304 ale (protejeaza tamburul in cazul ruperii
unor tevi din interiorul reactorului si
tamburului V 453 in cazul
patrunderii gazului in tambur) .
ruperii unor tevi din SV 7305 care deschide la 44 bar
interiorul reactorului de SV 7304 care deschide la 47 bar
sinteza D451si patrunderii Supapele au urmatoarele diametre:
gazului in tambur D intrare : DN 50 mm
D iesire (refulare): DN 100 mm
Presiunea in tambur se mentine cu
PRCAHL 7310 bucla de reglare
formata din inregistrare la tablou a
presiunii, cu alarmare pentru minim
si maxim si robinet de reglare si cu
PIC 7322 indicare la tablou a
presiunii si robinet de reglare
(esapeaza aburul produs, in
atmosfera in perioadele de tranzitie
sau la deranjamente)
Pentru reactor D 451 (pe partea de
gaz) sunt valabile supapele de pe
refulare TC 202.
Pe refulare la TC 202 sunt montate
trei supape (PSV 682) care deschid
la 58 bar
DN 100/150
PN 64/10
Presiunea derefulare : 58 bar
Fluid gaz de sinteza
Echipamentul analizat Tamburul V 453. Protectia Date din Analiza Hazop H 1.6.
impotriva cresterii Presinteză.
presiunii in cazul ruperii
unor tevi din interiorul
reactorului de sinteza D451
si patrunderii gazului in
tambur
Cauza Ruperea unor tevi din Date din Analiza Hazop H 1.6.
interiorul reactorului de Presinteză.
sinteza D451 si patrunderii
gazului in tambur
Consecinte Ajungerea gazului de sinteza

în tamburul V 453.
Creşterea presiunii în
tamburul V 453. Avariere
utilaj.
Pag. 4
Eveniment initiator
Ruperea unor tevi din interiorul 1E-03 Scurgere la schimbatorul de
reactorului de sinteza D451 si caldura (tub – manta; ruptura
patrunderii gazului in tambur tubului)
Conditii permisive
protectie a tamburului pentru
scaderea presiunii.
protectie
A doua supapa pe tamburul V 453 1E-03 Date din Analiza Hazop H 1.6.
din presinteza, SV 7304 care Presinteză.
deschide la 47 bar, in cazul
esecului primei supape
Presiunea in tambur se mentine cu 1E-01
PRCAHL 7310 bucla de reglare
formata din inregistrare la tablou a
presiunii, cu alarmare pentru
minim si maxim si robinet de
reglare si cu PIC 7322 indicare la
tablou a presiunii si robinet de
reglare (esapeaza aburul produs,
in atmosfera in perioadele de
tranzitie.
Pag. 5
Scenariul 10 Instalaţia de presinteză Observatii

10.2. Fisură manta
condensator de metanol
H453, emisie metanol în
atmosferă
Echipamentul analizat Condensator de metanol Date din Analiza Hazop H 1.6.
H453. Protectia impotriva Presinteză.
cresterii presiunii in
circuitul apei de racire in
cazul ruperii unor tuburi
Cauza Spargere tuburi din interiorul Date din Analiza Hazop H 1.6.
condensatoarelor H453 Presinteză.
Consecinte - Pătrunderea gazului în apa
de răcire
- Creşterea presiunii în ţevile
de apă de răcire
- Pericol de depăşire a
presiunii de proiect a
mantalei condensatorului
avarierea utilajului şi posibila
pierdere a conţinutului
Eveniment initiator
Spargere tuburi din interiorul 1E-03 Scurgere la schimbatorul de caldura
condensatoarelor H453 (tub – manta; ruptura tubului)
Conditii permisive
protectie a condensatorului pentru
scaderea presiunii.
protectie
Indicator local de temperatura a 1E-01 Date din Analiza Hazop H 1.6.
apei de răcire TI 7315 Presinteză.
Indicator local pentru presiunea 1E-01
apei de răcire atât pe intrare cât şi
pe ieşire.
Supapa de siguranţa pe conducta 2E-02
de apă recirculată
SV 7303 care deschide la 5,8 bar.
Daca apare o pierdere de gaz pe
conducta de aerisire şi presiunea
apei de răcire pe retur creşte se
opreşte instalaţia.
Ţeava de aerisire pe traseul de
retur al apei de răcire (este ridicata
până deasupra presintezei şi a
halei de compresie).
Pag. 6
interventia de urgenta.
Scenariul Instalaţia de formaldehidă Observatii

III
24.1 Evaporatorul E4 al
instalaţiei de formaldehida
III. Depasirea parametrilor
de lucru (temperatura,
nivel)
24.1.1. Explozia
amestecului de aer cu
vapori de metanol in
interiorul evaporatorului
urmare a depasirii
Echipamentul analizat Evaporatorul E4 al Date din Analiza Hazop H 3.1.
instalaţiei de formaldehida Formol III.
III. Protecţia împotriva
depasirii parametrilor de
lucru (temperatura, nivel).
Cauza ● Temperatura scăzută aer- Date din Analiza Hazop H 3.1.
vapori de metanol la ieşirea Formol III.
din evaporatorul de metanol
E4 .
● Perturbarea alimentării cu
metanol (proaspăt şi balast),
nivelul în E4 scade sub
nivelul necesar barbotării
aerului prin metanol
Consecinte ● Amestecul de reacţie poate Date din Analiza Hazop H 3.1.
intra sub limita superioară de Formol III.
explozie, posibila explozie a
amestecului de reacţie.
● Când nivelul în E4 scade
sub nivelul necesar barbotării
aerului prin metanol, raportul
aer – metanol se schimbă
brusc (scade metanolul din
amestecul de reacţie), creşte
temperatura în catalizator şi
se poate ajunge la
aglomerarea catalizatorului şi
Pag. 7
explozia amestecului de
reacţie.
Eveniment initiator
a)Temperatura scăzută aer-vapori 1E- 01 Eşec al bucleide control BPCS –
de metanol la ieşirea din blocajul pe temperatură minimă
evaporatorul de metanol E4 .
Scăderea cantităţii de vapori de
metanol în amestecul de reacţie,
posibilitatea de a se se intra cu
amestecul de reacţie sub limita
superioară de explozie.
Conditii permisive
protectie a evaporatorului,
respectiv blocarea suflantei
protectie
Temperatura din evaporator este 1E- 01 Procedură normală a
măsurată şi indicată la tablou de operatorului
aparatul cu 6 puncte TR 1304
Temperatura scăzută aer-vapori
de metanol la ieşirea din
evaporatorul de metanol E4
blochează suflanta.
In cazul „blocaje cu oprirea
suflantei” se opreşte suflanta de
aer, in acest caz reactoarele ies
din reacţie (nu mai ajunge
amestec de metanol si aer in
reactoare).
Blocajul pe temperatura minimă
are rolul de a opri suflanta în cazul
scăderii cantităţii de vapori de
metanol în amestecul de reacţie, a
nu se intra cu amestecul de
reacţie sub limita superioară de
explozie, depăşirii temperaturii de
reacţie. Acest blocaj este ineficient
în cazul opririi pompei de
recirculaţie metanol din
evaporator, scăderii debitului.
Pentru a remedia acestă 1E- 03 Funcţie de siguranţă
ineficacitate este montat un blocaj instrumentată
pe debit minim metanol recirculat
cu aceleaşi influenţe ca şi primul
blocaj. Dar şi acest blocaj, în cazul
Pag. 8
scăderii nivelului în evaporator,

debitul de recirculaţie rămâne
constant, în schimb temperatura
amestecului de reacţie scade, iar
temperatura reactorului creşte.
Pentru aceasta este montat al 1E- 02 Procedură specială a
treilea blocaj pe temperatura
operatorului
maximă de reacţie, care
funcţionează numai când reactorul
este în reacţie şi indică
temperatura reală şi controlată a
amestecului de reacţie. Acest
blocaj elimină de asemenea şi
influenţa concentraţiei metanolului
(diluării cu apă, formol) din
evaporator asupra temperaturii
O cheie cu 2 poziţii, montată pe
circuitul de comandă a suflantelor,
marcate cu blocaj în funcţiune şi
blocaj şuntat.
blocaj şuntat.
Frecventa evenimentului 0,6 E- 07
Eveniment initiator
b) Perturbarea alimentării cu 5E-01 Eşecul pompei
nivelul în E4 scade sub nivelul
necesar barbotării aerului prin
metanol
Conditii permisive
protectie a evaporatorului pentru
reglarea nivelului.
protectie
Nivelul în evaporator este controlat 1E- 01 Procedură normala a
de LIC 1321. operatorului.
Debit de metanol proaspăt este 1E- 01 Procedură normala a
indicat la tablou de FI 1309. operatorului.
Pag. 9
Debitul de alimentare este reglat

de un robinet de reglare funcţie de
nivelul din evaporato. Un blocaj în
cazul scăderii nivelului în
evaporator, debitul de recirculaţie
rămâne constant, în schimb
temperatura amestecului de
reacţie scade, iar temperatura
reactorului creşte.
Pentru aceasta este montat al 1E- 03 Funcţie de siguranţă
treilea blocaj pe temperatura instrumentată
O cheie cu 2 poziţii, montată pe 1E- 02 Funcţie specială a
circuitul de comandă a suflantelor, operatorului
blocaj şuntat.
Frecventa evenimentului 3 E-08
Scenariul Instalaţia de formaldehidă Observatii

IV
25.1 Evaporatorul E4 al
instalaţiei de formaldehida
III. Depasirea parametrilor
de lucru (temperatura,
nivel)
25.1.1. Explozia
amestecului de aer cu
vapori de metanol in
interiorul evaporatorului
urmare a depasirii
Echipamentul analizat Evaporatorul E4 al Date din Analiza Hazop H 3.2.
instalaţiei de formaldehida Formol IV.
Pag. 10
IV. Protecţia împotriva

depasirii parametrilor de
lucru (temperatura, nivel).
Cauza ● Temperatura scăzută aer- Date din Analiza Hazop H 3.2.
vapori de metanol la ieşirea Formol IV.
din evaporatorul de metanol
E4 .
● Perturbarea alimentării cu
nivelul în E4 scade sub
nivelul necesar barbotării
aerului prin metanol
Consecinte ● Amestecul de reacţie poate Date din Analiza Hazop H 3.2.
intra sub limita superioară de Formol IV.
explozie, posibila explozie a
● Când nivelul în E4 scade
sub nivelul necesar barbotării
aerului prin metanol, raportul
aer – metanol se schimbă
brusc (scade metanolul din
amestecul de reacţie), creşte
temperatura în catalizator şi
se poate ajunge la
aglomerarea catalizatorului şi
explozia amestecului de
reacţie
Eveniment initiator
a) Temperatura scăzută aer-vapori 1E- 01 Eşec al bucleide control BPCS –
de metanol la ieşirea din blocajul pe temperatură minimă
evaporatorul de metanol E4.
Scăderea cantităţii de vapori de
metanol în amestecul de reacţie,
posibilitatea de a se se intra cu
amestecul de reacţie sub limita
superioară de explozie.
Conditii permisive
protectie a evaporatorului,
respectiv blocarea suflantei
protectie
Temperatura din evaporator este 1E- 01 Procedură normală a
măsurată şi indicată la tablou de operatorului
aparatul cu 6 puncte TR 1304
Temperatura scăzută aer-vapori
Pag. 11
de metanol la ieşirea din

evaporatorul de metanol E4
blochează suflanta.
Blocajul pe temperatura minimă
are rolul de a opri suflanta în cazul
scăderii cantităţii de vapori de
metanol în amestecul de reacţie, a
nu se intra cu amestecul de
reacţie sub limita superioară de
explozie, depăşirii temperaturii de
reacţie.
In cazul „blocaje cu oprirea
suflantei” se opreşte suflanta de
aer, in acest caz reactoarele ies
din reacţie (nu mai ajunge
amestec de metanol si aer in
reactoare).
Acest blocaj este ineficient în
cazul opririi pompei de recirculaţie
metanol din evaporator, scăderii
debitului.
Pentru aceasta este montat un 1E- 03 Funcţie de siguranţă
blocaj pe temperatura maximă de
instrumentată
reacţie, care funcţionează numai
când reactorul este în reacţie şi
indică temperatura reală şi
controlată a amestecului de
reacţie. Acest blocaj elimină de
asemenea şi influenţa
concentraţiei metanolului (diluării
cu apă, formol) din evaporator
asupra temperaturii amestecului
de reacţie.
O cheie cu 2 poziţii, montată pe 1E- 02 Procedură specială a
operatorului
blocaj şuntat.
blocaj şuntat.
Frecventa evenimentului 0,6 E- 07
Pag. 12
Eveniment initiator
b) Perturbarea alimentării cu 5E-01 Eşecul pompei
nivelul în E4 scade sub nivelul
necesar barbotării aerului prin
metanol
Conditii permisive
protectie a evaporatorului pentru
reglarea nivelului.
protectie
Nivelul în evaporator este controlat 1E- 01 Procedură normala a
de LIC 1421. operatorului.
Debit de metanol proaspăt este 1E- 01 Procedură normala a
indicat la tablou de FI 1304. operatorului.
Este montat un blocaj cu oprirea
suflantei pe debit minim metanol
recirculat.
Dar şi acest blocaj, în cazul
scăderii nivelului în evaporator,
debitul de recirculaţie rămâne
constant, în schimb temperatura
amestecului de reacţie scade, iar
temperatura reactorului creşte.
Pentru aceasta este montat al 1E- 03 Funcţie de siguranţă
treilea blocaj pe temperatura instrumentată
O cheie cu 2 poziţii, montată pe 1E- 02 Funcţie specială a
circuitul de comandă a suflantelor, operatorului
blocaj şuntat.
Frecventa evenimentului 3 E- 08
Pag. 13
Data actualizarii listei : 20.05.2013
S.C. VIROMET S.A. LISTA INSTRUCTIUNILOR IN VIGOARE COD : PS-MI-11-F02 Editia : 1 Revizia : 0
SERVICIUL TEHNIC- Pag. 1/5
PRODUCTIE
INSTRUCTIUNI DE LUCRU, SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA, SITUATII DE URGENTA SI

PROTECTIA MEDIULUI
I. CPR METANOL
Nr. Denumirea instructiunii Nr. Locul unde se Data aprobarii Cod de Obs
instr. exempla- gaseste (Nr. PV CTE) identificare
rului instructiune
1 Instructiuni de lucru, s.s.m., s.u. si protectia Ex. 1/4 Serv. Teh.-Prod Revizia 0/2009 IL I /1/1/5
mediului la Instalatia de demineralizare a apei
mediului la Instalatia preparare gaz de sinteza –
Metanol IV
3 Instructiuni de lucru, ssm, su si protectia mediului Ex. 1/4 Serv. Teh.-Prod Revizia 0/2010. IL I /3/1/4
pentru cazanul auxiliar Kellogg
4 Instructiuni de lucru pentru Reformer Radiatie- Ex. 1/4 Serv. Teh.-Prod Revizia 0/2009 IL I /4/1/5
Instalatie Metanol IV
5 Instructiuni de lucru pentru zona de convectie Ex. 1/4 Serv. Tehnic Revizia 0/2000 IL I/5/4/4
6 Instructiuni de lucru, PM, PSI si Protectia mediului Ex. 1/4 Serv. Tehnic Revizia 0/2002. IL I /6/4/4
pentru folosirea SRR, degazor si statia de reactivi
7 Instructiuni de lucru pentru deservirea instalatiilor Ex. 4/4 Serv. Tehnic Revizia 0/2000. IL I/7/4/4
de evacuare controlata a esaparilor din Inst.
Metanol IV si asigurarea cu azot a acesteia
pentru ventilatoarele de aer si turbina de antrenare
K 102 A, R
pentru ventilatoarele de gaze arse K 103 A si R
10 Instructiuni de lucru, PM, PSI si Protectia mediului Ex. 4/4 Serv. Tehnic Revizia 0/2002. IL I 10/4/4
pentru pompele de alimentare cazan si turbinele
KKK
11 Instructiuni de lucru pentru hala de compresie TC Ex. 4/4 Serv. Tehnic Revizia 0/1997. IL I /11/4/4
101, TC 201 si TC 202.
1
PRODUCTIE
mediului la Instalatia de sinteza a metanolului
13 Instructiuni de lucru la gospodaria de aer Ex. 4/4 Serv. Tehnic Revizia 0/1999. IL /13/4/4
Metanolul II – IV
mediului la Instalatia de distilare Metanol IV
15 Instructiuni de lucru, PM, PSI si Protectia mediului Ex. 4/4 Serv. Tehnic Revizia 0/2002 IL I/15/4/4
la rampa de descarcare reactivi a Instalatiei
Metanol IV
pentru operatorul tablou comanda si AMC-isti
pentru depozitul intermediar Metanol IV
21 Instructiuni de lucru pentru compresoarele de aer Ex. 4/4 Serv. Tehnic Revizia 0/2000 IL I /21/4/4
K 215/1,2.
pentru rampa de incarcare metanol-instalatia
Metanol IV
pentru turnul de racire de la Metanol IV
24 Instructiuni de lucru, PM, PSI si Protectia Mediului Ex. 1/4 Serv. Tehnic Revizia 0/2003 IL I /24/1/4
la compresorul de sinteza G 401B Metanol III
25 Instructiuni de lucru, PM, PSI si Protectia Mediului Ex. 1/4 Serv. Tehnic Revizia 0/2003 IL I /25/1/4
la compresoarele de metan G 2004/ A, B, C, D-
Metanol III
26 Instructiuni de lucru, PM, PSI si Protectia Mediului Ex. 1/4 Serv. Tehnic Revizia 0/2004 IL I/26/1/4
la Turnul de racire al Instalatiei Metanol III
27 Instructiuni de protectia mediului pentru Instalatia Ex. 1/5 Serv. Tehnic Revizia 0/2012 IL I /27/1/5
de azot gaz NG 1000 ET
28 Instructiuni de lucru, PM, PSI si Pmed la Instalatia Ex. 1/4 Serv. Tehnic Revizia 0/2003 IL I/28/1/4
de preparare gaz de sinteza-Metanol III
2
PRODUCTIE
29 Instructiuni de protectia mediului pentru rampa de Ex. 1/4 Serv. Tehnic Revizia 0/2004 IL I/29/1/4
incarcare-descarcare Metanol I
30 Instructiuni de lucru, s.s.m., s.u. si protectia Ex. 1/4 Serv. Teh.-Prod Revizia 0/2012 IL I/30/1/4
mediului pentru instalatia de distilare Metanol III
provizorii, revizia 0
31 Instructiuni de lucru, PM, PSI si Protectia mediului Ex. 1/4 Serv. Tehnic Revizia 0/2003 IL I /31/1/4
pentru întretinerea aparatelor de masura si
automatizare
32 Instructiuni de protectia muncii la preparare gaz de Ex. 1/4 Serv. Tehnic Revizia 0/2000 IL I / 321/4
sinteza, ventilatoare de aer si gaze arse,
compresor de aer AMC-Metanol IV
33 Instructiuni de PSI la faza de distilare a Ex. 1/4 Serv. Tehnic Revizia 0/ 2000 IL I/ 33/1/4
metanolului si depozitare metanol la Instalatia
Metanol IV
34 Instructiuni de lucru, SSM, SU si PMED la Ex. 1/3 Serv. Tehnic Revizia 0/2009 IL I/ 34/1/3
Laboratorul Metanol Faza + Instructiuni de lucru
la aparatura de laborator
36 Instructiuni de lucru, PM, PSI si PMED la Ex. 1/4 Serv. Tehnic Revizia 0/2002 IL I/ 36/ 1/4
Laboratorul Apa demineralizata
37 Instructiuni de lucru la aparatura de laborator – Ex. 1/4 Serv. Tehnic Revizia 0/2002 IL I/ 37/ 1/4
Laborator Apa demineralizata
38 Instructiuni de lucru, PM, PSI si PMED la Ex. 1/4 Serv. Tehnic Revizia 0/2002 IL I/ 38/ 1/4
Laboratorul Azot Lichid
39 Instructiuni de lucru la aparatura de laborator – Ex. 1/4 Serv. Tehnic Revizia 0/2002 IL I/ 39/ 1/4
Laborator Azot Lichid
40 Extindere sinteza Metanol IV-Documentatie pentru Ex. 1 Serv. Tehnic S.C. IPROCHIM IL I/40/2/2
punere în functiune si exploatare, vol. 1-Manual de S.A.
operare August 1997
41 Instructiuni de lucru SSM,SU si PM la Depozit Ex.1/4 Serv. Tehnic Revizia 0/2013 IL I/41/1/4
Metanol R5000
3
PRODUCTIE
II.CPR RASINI
Nr. Denumirea instructiunii Nr. Locul unde se Data aprobarii Cod de Obs.
rului instructiune
17 Instructiuni de lucru Formol 60% Ex. 1/4 Serv. Tehnic Revizia 0/1998 IL II/17/1/4
18 Instructiuni de lucru la instalatiile de formaldehida Ex. 1/4 Serv. Tehnic Revizia 0/1989 IL II 18/1/4
19 Instructiuni de lucru provizorii la Metilal Ex. 1/4 Serv. Tehnic Revizia 0/1998 IL II 19/1/4
VI. SECTIA TERMOENERGETICA

rului instructiune
20 Instructiuni de lucru, securitate si sanatate in Ex. 1/4 Serv.Tehnic Revizia 0/2007 IL VI/20/1/4
munca, situatii de urgenta si protectia mediului la
Atelier Tehnico – Sanitare Gaz
21 Instructiuni de lucru, PM, PSI si PMED pentru Ex. 1/4 Serv.Tehnic Revizia 0/2007 IL VI/21/1/4
operatori transport si reglare gaze naturale
IX. DIRECTIA AVRN – PAS - Captare filtre si distributie apa
Nr. Denumirea instructiunii Nr. Locul unde se Data aprobarii Cod de Obs.
rului instructiune
2 Instructiuni de lucru, PM, PSI si PMED la Filtre apa Ex. 1/3 Serv. Tehnic Prod Revizia 0/2002 IL IX/ 2/1/3
potabila si industriala , statie de clorinare
4
PRODUCTIE
IV. SERVICIUL MONITORIZARE CALITATE
rului instructiune
9 Instructiuni de lucru, SSM, SU si Protectia Mediului Ex. 1/4 Serv. Tehn-Prod Revizia 2/ 2009 IL IV / 9/1/4
la laborator Apa potabila si industriala-Clorinare I
Anexa la Instructiuni de lucru, SSM, SU si Protectia
Mediului la laborator Apa potabila
S-au revizuit pag. 32/80, 33/80 din PL III.3.(Rev.2)
XIV SERVICIUL ACHIZITII
rului instructiune
2 Instructiuni de lucru, SSM, SU si Protectia Mediului Ex. 1/4 Serv. Tehn-Prod Revizia 1/ 2012 IL XIV / 2/1/4
la Depozitul de carburanti
5
ANEXA NR. 7
Alte substante periculoase existente pe amplasament care nu fac
obiectul notificarii SEVESO
Alte substante periculoase existente pe amplasament care nu fac obiectul notificarii SEVESO
sunt:
 acid clorhidric 32%;
 precondensat UF 70 si 80;
 gaz sinteza proaspat si recirculat;
 metanol brut;
 Ape formolice;
 Intaritor IR si XL 341;
 Urelit P, R, S;
 Vimel M-911;
 Viopret TR;
 Acid azotic 55%;
 Solutie soda caustica 48%;
 Acid formic 85%;
 Borax decahidratat/ pentahidratat;
 Clorura de amoniu;
 Fosfat trisodic;
 Hidrogen comprimat
 Monoetilenglicol;
 Var hidratat
 Gaz de sinteza
Substantele intermediare Metanol Brut si gaz de sinteza , nu fac parte din substantele care se
stocheaza, ele se utilizeaza in mod continuu in procesul din cadrul Instalatie metanol IV.
Rezervorul V 501 in conditii normale de functionare nu este utilizat pentru stocare, este utilizat
in conditii deosebite (deranjamente ale instalatiei de distilare) pentru preluarea metanolului
brut direct de la sinteza pentru o perioada scurta de timp.
Buteliile de hidrogen sunt cele utilizate in Laborator pentru analiza gaz-cromatografica,

cantitatile utilizate sunt extrem de mici in raport cu cantitatile relevante pentru aplicare
conform HG 804/2007
1
Denumirea Nr. CAS/ Localizare Capacitatea Stare fizica Mod de stocare Tip Conditii de stocare
substantei CE totala de substanta
periculoase stocare
[t]
Alte substante periculoase utilizate in S.C. VIROMET S.A.
Acid clorhidric 32% - CPr Metanol 50 lichid 1 rez. Polstif Materie Cuve de retentie placate antiacid,
1 rez Ol placat cu prima indicare de nivel, legatura la
cauciuc canalizarea anorganica
Metanol brut - CPr Metanol/ 700 lichid Rezervor Ol vertical Produs Cuva de retentie, indicare de nivel,
Depozit (V501) intermediar/ legatura la canalizarea organica,
intermediar materie
prima
Ape formolice - CPr Rasini 200 lichid rezervoarele SR4, SR5,Produs platforma dotata cu o cuva betonata
SR6 de 40mc şi intermediar cu pardoseala antiscantei si platforma
rezervorul SR8 de 60 de deservire
mc
Intaritor IR - CPr Rasini 250 solid Saci –material solid Produs finit magazie
Intaritor XL 341 - Sectia Cercetari - lichid Fara stocare-se Produs finit -
livreaza direct din
reactorul de fabricare
in ambalajele
beneficiarului
Urelit P, - CPr Rasini 250 lichid 1 rezervoar 200 mc Produs finit Cuva betonata
R, Sectia Cercetari 1 rezervor 8 mc
S Sectia Cercetari fara stocare
Vimel M-911 - Sectia Cercetari - lichid Fara stocare-se livreaza Produs finit -
direct din reactorul de
fabricare in ambalajele
beneficiarului
Precondensat UF- - CPr Rasini 1500 t lichid Produs Rezervoare cu izolare termica,
80/ 3 x 400 mc 3 rezervoare de otel, intermediar/ serpentina pentru incalzire, temp. 20
0
UF-70 2 x 60 mc 2 rezervoare a 60 mc produs finit C, posibilitatea de transvazare dintr-
un rezervor in altul, cuve de retentie
racordate la canalizare organica
2
Viopret TR 94645-52-0 CPr Rasini - lichid Fara stocare Produs finit -

Acid azotic 55% 7696-37-2 CPr Rasini 200 lichid 2 rezervoare din otel Materie Indicatoare de nivel, cuva retentie
inoxidabil prima placata antiacid racordata la
Sectia termo un rezervor de inox canalizarea anorganica;
la sectia termo bazin de neutralizar pe
canalizare
Solutie soda 1310-73-2 CPr Metanol 200 lichid 2 rezervoare din inox Materie indicator de nivel, cuva de retentie,
caustica 48% CPr Rasini 2 rezervoare din otel prima racord la canalizarea anorganica,
Sectia termo 2 rezervoare din otel izolatie termica si serpentina interioara
de incalzire
Acid formic 85% REACH: 01-CPr 2,5 lichid Butoaie Materie Magazie special destinata
2119491174-Formaldehida prima
37-0000
Borax decahidratat/ 1330-43-4 CPr Rasini 5 solid Saci –material solid Materie Magazie
pentahidratat prima
Clorura de amoniu - CPr Rasini 10 solid Saci –material solid Materie Magazie
prima
Fosfat trisodic 7601-54-9 St. Epurare 1 solid Saci –material solid Materie Magazie
Sectia Termo prima
Hidrogen 1333-74-0 Monitorizare 200 gaz purtator Butelii pentru Materie Magazie cu rastel pt. tuburi in aer liber
comprimat Calitate pt. cromatografie prima in exteriorul Laboratorului
cromatogr.
Monoetilenglicol REACH: 01- Instalatia de 1,5 lichid Butoaie sau cuburi de Materie Magazie
2119456816- microproductie 1 mc prima
28-0008
Var hidratat 1305-62-0 Statia de 2500 solid Siloz Materie Silozuri special de stocare in cadrul
epurare prima Statiei de epurare pe platforma
betonata
Gaz sinteza - CPr Metanol - gaz Fara stocare Produs Bucla de sinteza,
intermediar/ V201, V202, V401, V402
materie
prima
3
Denumire substanta Caracterizare grad de Fraze risc

chimica periculoasa periculozitate
Acid clorhidric Substanta coroziva (C) R34 – 37
Metanol brut F R11,R23/24/25,R39/23/24/25
Intaritor IR Xn, Nociv R22, R36, R42/43
Intaritor XL341 Xn, Nociv R22, R36
Ape formolice Xi, R36/37/38
Urelit P, R, S Xi, Sensibilizant R43
Vimel M-911 Xn, Nociv R20/21/22, R68/20/21/22
R43
Precondensat Xn, R40, R20/21/22;
UF – 80/UF 70 Xi, R36/37/38, R43
Viopret TR Xi R43
Acid azotic 55% O, C R8, R35
Solutie soda caustica C R35
48%
Acid formic 85% C R34
Borax decahidratat/ Repr. Cat. 2 R60-R61, R36
pentahidratat
Clorura de amoniu Xn R22, R36
Fosfat trisodic Xi; R36/38
Hidrogen comprimat F+ R12
Monoetilenglicol Xn, Nociv R22
Var hidratat Xi R37, R38, R41
Gaz sinteza F+ R12
4
ANEXA NR. 9
Schema simplificată a proceselor desfasurate pe amplasament
METANOL IV
gaz metan cazan Kellogg Cracare, Compri- Sinteza Racire Separa- Distila- Condens
de catalizator marea metanol gaz rea rea area
combustie NiO, 390 gazului catalizator metanolul metanol gazelor
0
► C la care de sinteza Cu, 210- ui brut ului brut
temp. Va la 50 bar 250 0C, 50
referiti bar
gaz metan Desulfu (vezi Recuperarea caldurii
tehnologic rare Com- Hazop gazului cracat,
► metan, pri- general producerea aburului
cataliza mare Metanol suprain-calzit de
tor gaz pag 6), 19 inalta presiune 490 –
ZnO 19 -24 – 24 bar 510oC, ~ 95 bar
bar
0
abur de proces 365 C, 30
bar ►
Gaz de sinteza de la Metanol III

La depozit intermediar sau Depozit R 5000
Presinteza
La rampe CF Metanol I sau Metanol IV
gaz
Sinteza Preincalzirea sinteza
1
0
Gaz reactionat, 257 C
METANOL III
gaz metan de combustie ► Cracare, Recuperare Sinteza Distilare
catalizator cadura gaze metanol Metanol brut
NiO, 825 arse – abur catalizator de la depozit
0
C, 8 – 9 13 bar Cu –Zn-Al, intermediar
gaz metan Comprimare Desulfurare Preincalzire bar Comprimare 330-350 0C, sau de la
tehnologic ► metan, 440 – 4500C gaze 54 bar – in Sinteza
abur de catalizator recirculate prezent in metanol IV
proces ► Zn O conservare
Gaz de sinteza la Sinteza Metanol IV
Formaldehida II, II bis, V (in conservare) III, IV (in functiune)

Preincalzire Sinteza Racire Absorbtie Distilare Spalare Depozitare Rampa
metanol, formaldehida metanol, formaldehida amestec formaldehida incarcare
evaporare cu oxigenul recuperare metanol – autocisterne
din aer pe caldura formaldehida
catalizator de 80-850C in
Ag blaz
Metanol de la depozitul de metanol CPR Rasini
2
Derivati de formaldehida si instalatii anexa
Rasini Precondensat UF Metilal Instalatii Depozit fenol Depozit oleum
ureoformaldehidice 70 si UF 80 - sinteza microproductie, pentru Instalatii (apartine
tip URELIT si tip - distilare Sectia Cercetari. microproductie, PUROLITE),
Adeziv Clasele E1 - depozitare Pe aceleasi instalatie Sectia Cercetari rampa de
si E2 se obtin rasini incarcare,
ureoformaldehidice, descarcare
fenolformaldehidice,
melaminice,
intaritori
formaldehida +uree
Precondensat UF 70+
formaldehida +uree
Formaldehida +uree
Metanol + formaldehida
Formaldehida, uree, fenol
Fenol din autocisterne
Oleum
3
Activitati auxiliare, instalatii nefunctionale
Centrala Staţia de reglare Alte depozite Instalatii autorizate care nu functioneaza in prezent si
electrotermica CET gaz metan - oxigen instalatii nefunctionale care detin in prezent Acorduri de
165 MW - clor dezafectare, si nu fac obiectul prezentului Raport de
- acetilena securitate:
- motorina  Instalatia pentru fabricarea esterilor metilici vegetali
– ESTERVI este oprita si in conservare din 2006.
 Instalatia pentru fabricarea hexametilentetraminei
este oprita si in conservare din 2006.
 Instalatii nefunctionale existente pe amplasament si
care detin in prezent Acorduri de dezafectare:
- Instalatie Metanol II;
- Instalatia Oxigen II;
- Instalatie rasini fenolice si alchidice;
- Instalatie pentru producerea acidului sulfuric,
15 % din structuri si utilaje ramase ;
- Instalatie pentru producerea acidului azotic
concentrat;
- Instalatia de producere paraformaldehida;
- Depozit de fenol si depozit de acid
sulfuric/oleum din cadrul CPR Rasini;
Instalatie producere apa amoniacala si depozitul de amoniac
sunt scoase din functiune conform Hotararii Consiliului de
Administratie din 16.05.2013.
Situatia Instalatiilor NC (linia speciala si linia economica) la
data de 1.06.2013 -Ateliere nefunctionale cu potential pericol de
explozie, care nu mai pot fi puse in functiune. Este posibila
existenta urmelor de nitroceluloza in locuri mai putin accesibile
ale traseelor tehnologice,trasee de ventilatie sau coturi ale
traseelor de canalizare.
4
5

Raportde Securitate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raportde Securitate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. VIROMET S.A.

S.C. VIROMET S.A. VICTORIA

Beneficiar: S.C. VIROMET S.A. VICTORIA, Judetul BRASOV

Elaboratorul lucrarii: S.C. H&S ECO CONSULT S.R.L. SIBIU

Editia 2, iulie 2013, revizia 0

S.C. H&S ECO CONSULT S.R.L.

S.C. VIROMET S.A. VICTORIA

Tabelul actualizarilor si reviziilor

Data Capitolul, pagina Persoana autorizata

III.A.1. Descrierea activitatilor si a produselor principale 90

V. Masuri de protectie si de interventie pentru limitarea 189

activitati in zona obiectivului

Anexa nr. 1 – Modelarea accidentelor

I. INFORMATII ASUPRA SISTEMULUI DE MANAGEMENT SI

I.A.1. Obiective ce se doresc atinse in procesul de prevenire si control a

Obiectivului global al politicii de prevenire a accidentelor majore la SC VIROMET SA este:

<<Declaratia privind politica de prevenire a accidentelor majore in care sunt implicate

- Implicarea anagajatilor si, unde este cazul, a subcontractantilor de pe

Aceasta politica, impreuna cu Sistemul de Management Calitate-Mediu-Sanatate si Securitate

I.A.2. Principiile de actiune referitoare la controlul asupra pericolelor de

Figura I.A.2 - Modelul Sistemului de Management al Securitatii

Planificare si Proceduri Actiuni Corective

Atingerea obiectivelor se va realiza prin:

Tabel I.A.2.1 Autorizari, licente si certificari:

S.C. VIROMET S.A. Victoria detine urmatoarele autorizatii:

Autorizatie/ Numar Activitatea/ substanta autorizata Organisme

Autorizatie SB 122 / Depozit Nou de deseuri industriale ARPM Sibiu

Autorizatie 0002491/ operatiuni cu metale pretioase,aliaje Autoritatea

Certificat privind 024M Sistem de Management de Mediu AEROQ Bucuresti

► Ajustarea politicii de prevenire a accidentelor majore in functie de pericolele de

► Resursele pentru determinarea si punerea in practica a politicii de prevenire a

I.B. Sistemul de management al securitatii

I.B.1. Organizare si personal

Controlul medical periodic Sedintele de lucru SSM/SU

Instruiri periodice si instruiri specifice locului

Figura I.B.1 - Structura intalnirilor pe teme de securitate

Responsabilitati privind prevenirea producerii accidentelor majore

In cadrul Viromet identificarea riscurilor se face conform urmatoarelor proceduri operationale:

Structura organizatorica a VIROMET si organizarea sistemului de management al securitatii

Director Tehnic - Productie

Formularea si adoptarea unor metode, proceduri si practici de lucru de siguranta si

Sef Serviciu Tehnic-Productie are urmatoarele atributii:

Sefii de sectie/compartiment fac parte din CE.

Din CE mai fac parte:

Monitorizarea performantelor privind prevenirea producerii accidentelor majore ale

► Identificarea nevoilor de pregatire a personalului si oferirea pregatirii necesare

Atribuirea responsabilitatilor se face pe baza deciziilor conducerii societatii, in functie de

Obiectivele pregatirii în domeniul Situatiilor de Urgenta constau in :

• cunoasterea procedurilor de protectie prin adapostire si evacuare pe teritoriul

Organizarea pregatirii în domeniul Situatiilor de Urgenta

Pregatirea în domeniul situatiilor de urgenta se realizeaza anual pe niveluri de competenta,

I.B.2. Identificarea si evaluarea pericolelor majore care rezulta din

I.B.2.1. Identificarea proceselor si substantelor periculoase, definirea

Societatea detine urmatoarele proceduri operaŃionale:

I.B.2.2. Identificarea accidentelor potentiale si analiza de securitate

I.B.2.3. OPERAREA NORMALA

PREVEDERI GENERALE PENTRU PREVENIRE SI PROTECTIE

a). Protectia colectiva se realizeaza prin dotarea instalatiilor tehnologice cu

• Utilajele actionate electric sunt prevazute cu legatura la pamantare si este

b). Protectia individuala – se realizeaza prin folosirea echipamentului individual de

PREVEDERI SPECIFICE PENTRU PREVENIRE SI PROTECTIE

A. Instalatii pentru producerea metanolului

personalul muncitor de exploatare nu va folosi incaltaminte cu potcoava,

A.1. Instalatii de reformare a gazului metan