Mircea Cărtărescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search

Mircea Cărtărescu

Date personale

Născut 1 iunie 1956 (62 de ani)

București, Republica Populară
Română[1]

Naționalitate română

Cetățenie România

Ocupație poet, prozator, critic literar,

conferențiar universitar.

Limbi limba română[2]

Studii Facultatea de Litere a Universității

din București
Colegiul Național „Cantemir
Vodă” din București[3]

Activitatea literară

Mișcare/curent
postmodernism
literar

Influențe[ascunde]

Marcel Proust, Franz Kafka, James Joyce, Thomas Pynchon,

Gabriel Garcia Marquez, Allen Ginsberg, Tudor Arghezi, J.
L. Borges, J. D. Salinger, Mateiu Caragiale etc.

Note

Premii premiul Vilenica[*]

Thomas-Mann-Preis[*]
Leipziger Buchpreis zur
 Europäischen Verständigung[*]
Premiul Statului Austriac pentru
literatură europeană[4]

Modifică date / text

Literatura română
Mircea Cărtărescu (n. 1 iunie 1956, București) este
un poet, prozator, critic literar și publicist român. Pe categorii
Istoria literaturii române
Evul mediu
Cuprins Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 - Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană
 1Biografie
o 1.1Copilăria și studiile Curente în literatura română
o 1.2Debutul literar Umanism - Clasicism
o 1.3Activitatea literară Romantism - Realism
o 1.4Prezent Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
 2Opera
Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
o 2.1Poezii Suprarealism - Proletcultism
o 2.2Proză Neomodernism - Postmodernism
o 2.3Eseu și publicistică
Scriitori români
o 2.4Jurnal
o 2.5Traduceri Listă de autori de limbă română
 2.5.1Audiobooks Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
o 2.6Colaborări, volume colective Poeți - Eseiști
o 2.7Antologii Nuveliști - Proză scurtă
o 2.8Opere traduse Literatură pentru copii
 3Premii și distincții Portal România
 4Note
Portal Literatură

Biografie[modificare | modificare sursă] Proiectul literatură

Copilăria și studiile[modificare | modificare v•d•m

sursă]
Mircea Cărtărescu s-a născut pe data de 1 iunie 1956, în București. [5] Despre copilăria sa, el va
afirma că ea „reprezintă principala sa experiență existențială și singura pe care a trăit-o
atent”. [6] Face parte din grupul poeților optzeciști care au frecventat Cenaclul de Luni condus de
criticul literar Nicolae Manolescu, dar în timpul studenției a participat și la ședințele cenaclului
„Junimea”, conduse de Ovid S. Crohmălniceanu. Absolvent al Liceului „Dimitrie Cantemir” din
București, el va urma cursurile Facultății de Limbă și Literatură Română. [7] În 1980 prezintă teza de
licență despre imaginarul poetic eminescian din poezia postumă, care s-a transformat în volumul
"Visul chimeric", reeditat în anul 2011. [5] În anul 1999 obține doctoratul în literatură română cu o
teză despre Postmodernismul românesc, [8] coordonată de profesorul Paul Cornea, publicată în
același an la editura Humanitas, de asemenea reeditată. [9]
Debutul literar[modificare | modificare sursă]
Mircea Cărtărescu a debutat cu poezii la Cenaclul de Luni și în România Literară în anul 1978 [10],
coordonat de profesorul Nicolae Manolescu, și în volum în antologia Aer cu diamante, dar a citit și
proză la Cenaclul de proză "Junimea" condus de Ovid S. Crohmălniceanu. De altfel a publicat o
proză în antologia Desant'83. A debutat în volumul individual Faruri, vitrine, fotografii la
editura Cartea Românească în anul 1980. A continuat să scrie versuri, a publicat mai multe volume,
intre care se remarcă Poeme de amor sau Totul.
Activitatea literară[modificare | modificare sursă]
Un proiect unic în felul său este Levantul, o epopee eroicomică dar și un periplu prin istoria literaturii
române. Procedeul a fost utilizat și de scriitorul irlandez James Joyce în capitolul intitulat Boii
soarelui din romanul Ulise. Scriitorul reciclează toate stilurile poetice, de la Dosoftei la Nichita
Stănescu. Însă nu toți scriitorii și criticii contemporani apreciază felul în care a fost scris Levantul. El
a fost apreciat printre alții de N.Manolescu sau Ovid.S. Crohmălniceanu, Criticul Virgil Diaconu, în
revista Actualitatea literară[11], consideră că: „Volumul Levantul se naște prin imitarea poeziei poeților
predecesori, români sau străini, pe care Mircea Cărtărescu i-a citit cu intenția expresă de a extrage
din ei propria poezie”.
Mircea Cărtărescu este considerat un teoretician important al postmodernismului românesc și un
autor contemporan de succes, apreciat atât în țară cât și în străinătate. Într-un interviu realizat
de Marius Chivu[12], scriitorul Gheorghe Crăciun consideră că: „la Mircea Cărtărescu noutatea de
viziune e evidentă. Corpul e reprezentat de el ca o mașină vie, mecanică, producătoare
de halucinații, fantasme și care se instituie de multe ori ca o prezență tutelară a oricărui tip de
viziune despre obiecte, lucruri, acte imaginare...”
Este un prozator și romancier care practică speciile literaturii fantastice (fantasy) în
volumul Visul (reluat într-o formă ușor diferită sub titlul Nostalgia). Ultimul său mare proiect editorial,
trilogia romanescă Orbitor, are forma unui fluture, și conține trei volume, Aripa
stângă, Corpul și Aripa dreaptă, ultimul fiind editat în luna iulie 2007. Cartea a fost scrisă sub
influența lecturii romanelor lui Thomas Pynchon, influență recunoscută deschis de autor în
interviurile sale. Operele sale au fost traduse în limbile engleză, italiană, franceză, spaniolă,
poloneză, suedeză, bulgară, maghiară etc. Ultimul său roman publicat Solenoid a fost de asemenea
tradus în mai multe limbi și s-a bucurat de un real succes de public. A publicat până în aceste
moment patru volume din jurnalul său intim, care se adresează mai mult cititorilor din România,
acest jurnal fiind început de autor din adolescență.
Între anii 1980 și 1989 a fost profesor de limba română la o școală generală, apoi funcționar
la Uniunea Scriitorilor, iar apoi redactor la revista Caiete Critice.[10] Din anul 1991 este lector la
catedra de Istoria literaturii române a Facultății de Litere a Universității din București. Din anul 2004
este conferențiar la aceeași catedră.
Prezent[modificare | modificare sursă]
Actualmente, Mircea Cărtărescu este profesor universitar la Departamentul de Studii Literare
a Facultății de Litere a Universității din București.[13] Mircea Cărtărescu este căsătorit cu poeta Ioana
Nicolaie.[14] Unele din cărțile sale de povestiri publicate, De ce iubim femeile și Frumoasele străine i-
au adus un succes de box-office, figurând pe lista de cărți bestseller ale editurii care îi publică toate
cărțile și cu care a semnat un contract de exclusivitate.

Opera[modificare | modificare sursă]

Poezii[modificare | modificare sursă]

 Faruri, vitrine, fotografii..., Cartea Românească, București, 1980 - Premiul Uniunii Scriitorilor pe
1980
 Poeme de amor, Cartea Românească, București, 1983
 Totul, Cartea Românească, București, 1985
 Levantul- poem epic, Cartea Românească, București, 1990 - Premiul Uniunii Scriitorilor pe
1990[15]
 Dragostea. Poeme (1984-1987), Editura Humanitas, București, 1994
 50 de sonete de Mircea Cartarescu cu cincizeci de desene de Tudor Jebeleanu, Editura
Brumar, Timișoara, 2003
 Nimic. Poeme (1988-1992), Editura Humanitas, București, 2010 [16]
Proză[modificare | modificare sursă]
Unele dintre cele mai importante lucrări de proză ale lui Mircea Cărtărescu includ Visul, (Cartea
Românească, București, 1989 - Premiul Academiei române pe 1989), Nostalgia (ediție integrală a
cărții Visul, Editura Humanitas, București, 1993) și trilogia Orbitor:

 Orbitor. Aripa stângă, Editura Humanitas, București, 1996

 Orbitor. Corpul, Editura Humanitas, București, 2002
 Orbitor. Aripa dreaptă, Editura Humanitas, București, 2007
Alte lucrări:

 Travesti, Editura Humanitas, București, 1994, Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul ASPRO pe
1994; a devenit roman grafic în limba franceză; Travesti (benzi desenate) - 2011
 Enciclopedia zmeilor, Editura Humanitas, București, 2005
 Gemenii, Editura Humanitas, București, 2006 (nuvelă din Nostalgia)
 REM, Editura Humanitas, București, 2006 (nuvelă din Nostalgia)
 Mendebilul, Editura Humanitas, București, 2006 (nuvelă din Nostalgia)
 Frumoasele străine, Editura Humanitas, București, 2010
 Fata de la marginea vieții - povestiri alese, Editura Humanitas, București, 2014
 Solenoid, Editura Humanitas, București, 2015
 Melancolia, Editura Humanitas, București, 2019
Eseu și publicistică[modificare | modificare sursă]

 Visul chimeric, Editura Litera, București, 1992; Editura Humanitas, București, 2011;
 Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, București, 1999
 Pururi tânăr, înfășurat în pixeli, Editura Humanitas, București, 2002
 De ce iubim femeile, Editura Humanitas, București, 2004
 Baroane!, Editura Humanitas, București, 2005
 Ochiul căprui al dragostei noastre, Editura Humanitas, București, 2012
 Peisaj după isterie, Editura Humanitas, București, 2017
Jurnal[modificare | modificare sursă]

 Jurnal I, 1990-1996, Editura Humanitas, București, 2001

 Jurnal II, 1997-2003, Editura Humanitas, București, 2005
 Zen. Jurnal 2004-2010, Editura Humanitas, București, 2011
 Un om care scrie. Jurnal 2011-2017, Editura Humanitas, București, 2018
Traduceri[modificare | modificare sursă]

 Parfumul aspru al ficțiunii, Editura Humanitas Multimedia, București, 2003

 Levantul, Casa Radio, 2004
 De ce iubim femeile, Editura Humanitas Multimedia, București, 2005
 Vreau să-mi spui, frumoasă Zaraza, Editura Humanitas Multimedia, București, 2009
 Travesti, Editura Humanitas Multimedia, București, 2009
 Ruletistul, Editura Humanitas Multimedia, București, 2011
Audiobooks[modificare | modificare sursă]

 Mircea Mihăieș, Viața, patimile și cântecele lui Leonard Cohen, cu 32 de poeme traduse de
Mircea Cărtărescu, Editura Polirom, 2005.
Colaborări, volume colective[modificare | modificare sursă]

 Aer cu diamante (volum colectiv), Editura Litera, București, 1982 (cu prefață de Nicolae
Manolescu și ilustrații de Tudor Jebeleanu)
 Antologia poeților tineri, Cartea Românească, București]], 1982 (antologie alcătuită de George
Alboiu)
 Antologia poeziei generației `80 (volum colectiv), Editura Vlasie, Pitești, 1993 (antologie îngrijită
de Alexandru Mușina)
 Antologia poeziei românești culte, Editura Teora, București, 1998 (antologie coordonată
de Florin Șindrilaru)
 Desant '83 (volum colectiv), Cartea Românească, București, 1983
 Competiția continuă. Generația `80 în texte teoretice, Editura Vlasie, Pitești, 1994 (antologie
îngrijită de Gheorghe Crăciun)
 Generația `80 în proza scurtă, Editura Paralela 45, Pitești, 1998 (antologie îngrijită de Gheorghe
Crăciun și Viorel Marineasa)
 Experimentul literar românesc postbelic, Editura Paralela 45, Pitești, 1998 (cu secțiune
antologică)
 Antologia poeziei române de la origini până azi, Editura Paralela 45, Pitești, 1999 (antologie
alcătuită de Dumitru Chioaru și Ioan Radu Văcărescu)
 40238 Tescani, Editura Image, București, 2000 (volum experimental realizat împreună cu Ioana
Nicolaie, Marius Ianuș, Florin Iaru, Ioana Godeanu, Doina Ioanid și alții)
 Primii mei blugi, coord. de Corina Bernic - Cătălin Avramescu, Mircea Cărtărescu, Marius
Chivu, Alexandru Dabija, Silviu Dancu, Șerban Foarță, Augustin Ioan, Cristi Luca, Cosmin
Manolache, Virgil Mihaiu, Ioana Nicolaie, Costi Rogozanu, Alex. Leo Șerban, Mihaela
Timuș, Călin Torsan, Alexandru Vakulovski, Constantin Vică; Ed. Art, 2009;
 Pot să vă mai enervez cu ceva? Interviuri între vehemență și emoție, coord. de Ovidiu
Șimonca - Nicolae Manolescu, Matei Călinescu, Mihai Șora, Matei Vișniec, Antoaneta
Ralian, Andrei Pleșu, Andrei Șerban, Livius Ciocârlie, Paul Cornea, Alexandru
Paleologu, Gabriela Adameșteanu, Gheorghe Crăciun, Dumitru Țepeneag, Nora Iuga, Gabriel
Liiceanu, Gabriela Melinescu, Ștefan Agopian, Mircea Cărtărescu, Neagu Djuvara, Gelu
Ionescu, Petru Cimpoeșu, Bujor Nedelcovici, Mircea Horia Simionescu, Victor
Rebengiuc, Marcel Iureș; Ed. Cartier, 2009;
 Care-i faza cu cititul?, coord. de Liviu Papadima - Florin Bican, Paul Cernat, Ioan Groșan, Dan
Lungu, Robert Șerban, Rodica Zane, Cezar Paul Bădescu, Laura Grunberg, Călin-Andrei
Mihăilescu, Dan Sociu, Cristian Teodorescu, Călin Torsan, Ioana Bot, Mircea Cărtărescu, Fanny
Chartres, Vasile Ernu, Bogdan Ghiu, Simona Popescu, Vlad Zografi, George Ardeleanu, Neaju
Djuvara, Caius Dobrescu, Ioana Nicolaie, Ioana Pârvulescu, Doina Ruști; Ed. Art, 2010;
 Cărțile care ne-au făcut oameni, coord. de Dan C. Mihăilescu - Ana Blandiana, Lucian
Boia, Mircea Cărtărescu, Ștefan Câlția, Livius Ciocârlie, Andrei Cornea, Neagu Djuvara, Gabriel
Liiceanu, Nicolae Manolescu, Mihai Măniuțiu, Horia-Roman Patapievici, Ioana Pârvulescu, Irina
Petrescu, Andrei Pleșu, Victor Rebengiuc, Alex Ștefănescu, Valeriu Stoica, Ion Vianu; Ed.
Humanitas, 2010;
 Intelectuali la cratiță. Amintiri culinare și 50 de rețete - Gabriel Liiceanu, Adriana Babeți, Adriana
Bittel, Ana Blandiana, Emil Brumaru, Mircea Cărtărescu, Marius Chivu, Livius Ciocârlie, Neagu
Djuvara, Dan C. Mihăilescu, Ioana Nicolaie, Radu Paraschivescu, Ioana Pârvulescu, Oana
Pellea, Monica Pillat, Andrei Pleșu, Tania Radu, Antoaneta Ralian, Grete Tartler, Vlad Zografi;
Ed. Humanitas, 2012;
 Cartea simțurilor, coord. de Dan C. Mihăilescu; Gabriel Liiceanu, Mihai Măniuțiu, Dan C.
Mihăilescu, Angelo Mitchievici, Horia-Roman Patapievici, Tania Radu, Antoaneta Ralian, Cătălin
Ștefănescu, Ana Barton, Adriana Bittel, Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Ioana Nicolaie, Radu
Paraschivescu, Ioana Pârvulescu, Constantin Coman, Horea Paștină, Monica Pillat, Andrei
Pleșu, Mihai Sârbulescu, Victor Ieronim Stoichiță; Ed. Humanitas, 2015;
 Și eu am trăit în comunism, coord. de Ioana Pârvulescu; Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Mircea
Cărtărescu, Radu Paraschivescu, Ioana Pârvulescu, Lidia Bodea, Rodica Zafiu; Ed. Humanitas,
2015;
 Bucureștiul meu - Andrei Pleșu, Dan C. Mihăilescu, Ioana Pârvulescu, Tatiana Niculescu
Bran, Radu Paraschivescu, Gabriela Tabacu, Horia-Roman Patapievici, Anamaria
Smigelschi, Andreea Răsuceanu, Dan Petrescu, Monica Pillat, Andrei Crăciun, Ioana
Nicolaie, Adriana Bittel, Corina Ciocârlie, Marius Constantinescu, Mircea Cărtărescu, Neagu
Djuvara; Ed. Humanitas, 2016;
Antologii[modificare | modificare sursă]

 Dublu CD. Antologie de poezie, Editura Humanitas, București, 1998

 Plurivers, Editura Humanitas, București, 2003 (antologie în două volume cu postfață de Paul
Cernat)
 Poeme în garanție, Editura Casa Radio, București, 2005 (antologie cu ilustrații de Tudor
Jebeleanu)
 Dublu album, Editura Humanitas, București, 2009
 Poezia, Editura Humanitas, București, 2015
 Mica trilogie (De ce iubim femeile, Frumoasele străine și Enciclopedia zmeilor), Editura
Humanitas, București, 2011
Opere traduse[modificare | modificare sursă]
În anul 2003 au fost traduse în italiană de către Bruno Mazzoni două cărți importante ale lui Mircea
Cărtărescu, sub titlurile Nostalgia și Quando hai bisogno d’amore. Acestea s-au dovedit a fi un
adevărat succes. [17]
Trilogia Orbitor este probabil cea mai tradusă lucrare a lui Mircea Cărtărescu. Primele două volume
au fost traduse în olandeză (cu titlul De Trofee) pe rând în 2010 și 2012 de către Jan Willem Bos. A
treia carte este încă în lucru. [18] Traducerea acestei cărți a fost un mare eveniment, ziarul de
referință olandez NRC Handelsblad publicând chiar și o recenzie amplă pentru aceasta. [19] Tot
în limba neerlandeză a fost tradusă și cartea Travesti de către Jan Willem Bos, la Editura
Meulenhoff din Amsterdam, în 1994. [20] De asemenea, Orbitor a fost tradus în două
versiuni: Orbitor, Editura Denoël, Paris, 1999 și Orbitor, Editura Gallimard, 2002 (traducere în limba
franceză de Alain Paruit).

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

Mircea Cărtărescu a primit următorarele premii:

 1980: Premiul Uniunii Scriitorilor din România

 1989: Premiul Academiei Române
 1990: Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Premiul revistei Flacăra, Premiul revistei Ateneu,
Premiul revistei Tomis, Premiul revistei Cuvântul
 1992: Le Rêve nominalizare pentru: Prix Mèdicis, Premiul Uniunii Latine, Le meilleur livre
étranger
 1994: Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Premiul ASPRO, Premiul Uniunii Scriitorilor din
Republica Moldova
 1996: Premiul ASPRO, Premiul revistei Flacăra, Premiul revistei Ateneu, Premiul revistei Tomis,
Premiul revistei Cuvântul
 1997: Premiul revistei Flacăra, Premiul revistei Ateneu, Premiul revistei Tomis, Premiul
revistei Cuvântul
 1999: traducerea în limba franceză a romanului Orbitor' nominalizat pentru Premiul Uniunii
Latine
 2000: Premiul Uniunii Scriitorilor din România
 2002: Premiul ASPRO, Premiul AER
 2005: Premiul literar "Giuseppe Acerbi", Castel Goffredo, Italia
 2006: "Meritul cultural" în grad de mare ofițer, acordat de către Președintele României
 2011: Premiul Internațional pentru Literatură de la Vilenica
 2012: Premiul Internațional pentru Literatură „Haus der Kulturen der Welt 2012”, Berlin [21]
 2013: Premiul Spycher - Literaturpreis Leuk în Elveția[22][23]
 2013: Marele Premiu al Festivalului Internațional de Poezie de la Novi Sad[24]
 2015: Premiul de stat al Austriei pentru literatură europeană[25]
 2016: Premiul pentru proză Observator cultural ex-aequo pentru romanele Solenoid și Trilogia
Corso de Daniel Vighi
 2018: Premiul "Thomas Mann" pentru literatură
 2018: Premio Formentor de las Letras