Sistemul castelor

Când zeii au pregătit sacrificiul lui Purusha ca ofrandă

Uleiul său era primăvară, darul sfânt era toamna, vara era lemnul,
Când l-au împărțit pe Purusha cate părți au făcut?
Cum îi numesc ei gura, brațele?Cum îi numesc coapsele și picioarele?
Brahmanul era gura lui, din ambele brațe a fost făcut Rajanya(kșatria)
Coapsele au devenit vaisya, din picioarele lui a fost creat sudra.
(Rig-Veda, X, 90)

Codul lui Manu

Cartea a III-a
12.Celor renăscuți le este recomandat să se căsătorească prima dată cu o
femeie din aceași castă, dar dacă dragostea îl împinge la o a doua căsătorie, iată
ordinea castelor din care provin femeile.
13.Se afirmă că un sudra nu se poate căsători decât cu o sudra, un vaisya cu o
shudra sau cu o femeie din propria castă, un kșatria poate alege din cele două
caste precedente sau din propria castă, un brahman din celelalte trei caste sau din
propria castă.
14.În nici o poveste o femeie sudra nu este menționată ca prima soție a unui
brahman sau kșatria, nici măcar în cazuri de stictă necesitate.
15.Cei renăscuți care din nebunie se căsătoresc cu o femeie din ultima castă
vor face ca familia și descendenții lor vor decădea la condiția unui sudra.
17.Un brahman care primește în patul său o sudra merge în Iad; dacă are un
fiu cu ea este decăzut din calitatea sa de brahman.

Cartea a IV-a

2.Brahmanul trebuie să adopte un gen de viață care nu dăunează ființelor sau

unul care dăunează cât mai puțin, în afara cazurilor de pericol.
3.Trebuie să strângă bunuri atât cât îi sunt necesare subzistenței prin ocupații
ireproșabile care îi sunt proprii fără a-și obosi trupul.
 4.El poate trăi din Rita și Amarita sau din Mrita sau Pramrita sau chiar din
Satyanrita dar niciodată din Svavritti.
5.Rita desemnează acțiunea de a aduna grânele și spicele ;Amrita reprezintă
ceea ce primește fără să ceară, Mrita este ceea ce se primește la cerere ;Pramrita
desemnează agricultura.
6. Satyanrita reprezintă comerțul din care se poate asigura subzistența ;slujba
de servitor poartă denumirea de Svsvritti ;un brahman trebuie să o evite.
14.El trebuie întotdeauna, neobosit, sî își îndeplinească obligațiile prescrise de
Vede deoarece cel care le îndeplinește în limita mijloacelor sale va atinge
condiția supremă.
15.În timpuri de prosperitate sau nefericire el nu trebuie să caute bogăția cu
prea multă îndârjire, nici prin acte interzise, nici prin acceptarea diferitelor
avantaje.
17.Trebuie să evite toate lucrurile care îl împiedică să studieze Vedele și
trebuie să fie preocupat tot timpul să le învețe așa cum se cuvine ;aceasta va
duce la realizarea dorințelor sale.
18.Trebuie să trăiască aici purtând veșmintele, utilizând cuvintele și gândurile
în conformitatea cu vârsta, ocupația, averea, știința și rasa.
33.Un brahman care si-a terminat noviciatul, fiind constrâns de foame, poate
să ceară ajutor unui rege, unei persoane pentru care face un sacrificiu sau
elevului său, dar nici unei alte persoane în afară de acestea :aceasta este regula.
35.Să aibă părul, unghiile și barba tăiate, să fie stăpân asupra simturilor sale,
să poarte veșminte albe, să fie pur și dedicat studiului Vedelor și a ceea ce este
benefic.
60.Nu trebuie să locuiască într-un sat în care legea nu este respectată, nici să
stea prea mult într-unul în care bolile sunt numeroase;nu trebuie să pornească
singur la drum nici să rămână pentru mult timp singur pe un munte.
61.Nu trebuie să aibă reședința într-un regat condus de un shudra, nici într-o
țară plină de oameni care nu respectă legea, nici într-una invadată de eretici, nici
în una condusă de oameni din catele cele mai de jos.
80.Nu trebuie să îi dea unui sudra nici sfaturi, nici resturile de la masă, nici
ofrandele destinate zeilor; nu trebuie să îi explice legea și nici să îi impună
obligații religioase.
81.Deoarece cel care îi explică legea unui sau îi impune obligatii religioase
unui shudra ajunge împreună cu acesta în infern, numit Asamvrita.
190.Un brahman care nu respectă regulile Austerității, nu recită Vedele și este
înclinat să primescă cadouri se afundă în Infern împreună cu donatorul, precum
se afundă în apă o barcă din piatră.
 Cartea a zecea
2.Brahmanul trebuie să cunoscă mijloacele de trai prescrise de lege penru
toate castele;să le spună celorlalți și să se conformeze el însuși acestor reguli.
3.Prin urmași, prin superioritatea originii, prin cunoașterea desăvârșită a
Cărților Sfinte și prin felul deosebit de învățătură, brahmanul este stăpânul
tuturor castelor.
4.Castele preoțească, militară și negustorescă sunt cele trei renăscute; a patra,
casta servitorilor, este născută numai o dată; a cincea castă primitivă nu există.
5.În toate castele numai cei născuți, în linie dreaptă, de femei din aceeași castă
cu bărbații lor și fecioare când s-au căsătorit, trebuie socotiți ca ținând de casta
părinților săi.
6.Băieții născuți de renăscuții căsătoriți cu femei din casta imediat următoare
celei a lor au fost declarați de legislatori asemenea tatălui lor, dar nu fac perte
din aceeași castă și sunt de disprețuit, din cauza inferioritații nașterii mamei lor.
8.Din căsătoria unui brahman cu o fată de vaisya se naște un fiu numit
ambașta; cu o fată de sudra, un nișada sau parasava.
9.Din căsătoria unui kșatria cu o fată de shudra se naște o ființă numită ugra,
sălbatică în fapte, iubitoare de cruzimi și care se împărtășește din firea castei
războinicilor și a castei servitorilor.
11.Din căsătoria unui kșatria cu o fată de brahman se naște un fiu numit suta;
din căsătoria unui vaisya cu femei din castele militară și preoțească se nasc doi
fii numiți magadha și vaideha.
12.Căsătoria unui sudra cu femei din castele negustorească, militară și
preoțească, ies fii născuți din amestecul necurat al castelor și care sunt:ayogava,
kșattri și ciandala, cel din urmă dintre oameni.
16. Ayogava, kșattri și ciandala, cel din urmă dintre oameni, se nasc din sudra
în ordinea inversă a castelor și câteștrei sunt înlăturați de la săvârșirea
ceremoniilor funebre ale strămoșilor lor.
17.Magadha și vaideha, născuți din vaisya și sudra numai, născut din kșatria,
asemeni în ordine inversă, sunt alți trei fii asemeni înlăturați de la acea
îndatorire.
20.Fiii pe care renăscuții îi au cu femei din casta lor, dar pentru care n-au
îndeplinit ceremoniile, ca de pildă învestitura, lipsiți de taina conferită de savitri,
se numesc vratyas(excomunicați).
 24.Amestecul nepermis al castelor, căsătoriile în contra regulamentelor și
neîndeplinirea ceremoniilor prescrise sunt originea castelor spurcate.
26.Suta, vaydeha și cindala, care este cel din urmă dintre muritori, magadha,
kșattri și ayogava.
29.Acești șase inși, căsătorindu-se cu femei dintr-unul din aceste neamuri, dau
naștere la un mare număr de neamuri josnice și de disprețuit, mai de rușine decât
cele din care se trag.
30.Precum sudra cu o femeie din casta preoțească dă naștere unui fiu mai
disprețuit decât el, tot astfel unul dintre acești josnici indivizi cu o femeie din
una din cele patru caste curate dă naștere unui fiu mai josnic decât el.
31.Cele șase caste disprețuite, încuscrindu-se între ele în ordine inversă, dau
naștere la alte 15 caste mai disprețuite și mai josnice.
33.Un vaideha dă naștere cu o ayogava unui maitreyaka, cu glas plăcut, a
cărui meserie este de a aduce laude celor puternici și a trage clopotele la ivirea
aurorei.
34.Un nișada cu o ayogava dă viată unui margava sau dasa, care trăiește din
meșteșugul de luntraș și care este numit kaivatra de locuitorii din Aryavarta.
36.Dintr-un nișada și o vaidehi se naște un karavara, de meserie curelar; dintr-
un vaideha cu o karavara și o nișadi se nasc un andhra și un meda, care trebuie
să trăiască afara din sat.
37.Dintr-un cindala și o vaidehi se naște un pandusapaka, care-si scoate
existența lucrând bambus; și dintr-un nișada și o vaidehi, un ahindika care are
meseria de temnicer.
38.Dintr-un cindala și o pukkasi se naște un sopaka, a cărui meserie este de
gâde, nenorocit expus fără încetare disprețului oamenilor cumsecade.
39.O nișadi, căsătorindu-se cu un cindala, naște un fiu numit antyavasayi, care
servește în locurie unde se art morții și este disprețuit și de oamenii de dispreț.
40.Aceste neamuri rezultate din amestecul necurat al castelor și clasificate
după poziția socială a tatălui sau mamei lor, fie că aceștia sunt știuți sau nu,
trebuie să fi cunoscute după meseriile pe care le au.
45.Toți oamenii ieșiți din nemurile care-și trag obârșia din gura, din brațele,
din coapsa și picioarele lui Brahma, dar care au fost dați afară din castele lor,
pentru că nu și-au îndeplinit datoriile, se numesc dasyus(hoți), fie că vorbesc în
limba barbarilor(mlecihas), sau a oamenilor cinstiți(aryas).
46.Fiii renăscuților, ieșiți din amestecarea castelor în ordine inversă, trebuie
să trăiască numai din meserii disprețuite de renăscuți.
 47.Sutas trebuie să dreseze cai și să mâne care; anbașthas trebuie să practice
medicina; vaideha să fie păzitori de femei; magadhas să întreprindă călătorii cu
scopuri comerciale.
48.Nișadas să fie pescari, ayogavas să se facă dulgheri, medas, andhras,
ciunciu și magdus să vâneze animalele pădurii.
49.Kșattris, ugras și pukkasas să omoare și să prindă animalele care trăiesc
prin găuri; dhigvanas să lucreze pieile; venas să cânte cu instrumentele
muzicale.
50.Acești oameni să-și stabilească locuința la rădăcina arborilor sacri, aproape
de locurile unde se ard morții, de munți și de păduri, ca să fie cunoscuți de toată
lumea și să trăiască din munca lor.
51.Cindalas și svapakas trebuie să locuiască afară din sat; ei trebuie să se
servească numai de hârburi și nu pot avea altă avere decât câinii și măgarii.
52.Să se îmbrace cu haine de la morți, în loc de farfurii să aibă cioburi de
oale, drept găleată fier și să meargă fără încercare din loc în loc.
53.Nici un om credincios datoriilor sale să nu aibă legături cu ei; numai ei
între ei să aibă afaceri și să se căsătorească numai între ei.
56.Ei să execute, după porunca regelui, pe cei osândiți la moarte prin hotărâre
legală și să ia hainele, patul, gătelile celor pe care i-au executat.
59.Omul josnic din naștere are firea rea a tatălui sau a mamei sale sau a
amâmdurora în același timp;el nu-și poate ascunde niciodată originea.
62.Expunerea vieții, fără nădejde de răsplată, pentru scăparea unui brahman, a
unei vaci, a unei femei, a unui copil, face să meargă în cer oamenii de naștere
josnică.
64.Dacă fata unei sudre și a unui brahman, căsătorindu-se cu un brahman
naște o fată care la rândul ei cu un brahman și așa mai dparte. Casta cea mai de
jos se va ridica la casta cea mai înaltă la a șaptea generație.
65.Un sudra de asemeni se poate ridica la treapta de brahman și fiul unui
brahman și al unei sudre să se coboare la treapta de sudra după mai multe
căsătorii; același lucru se poate întâmpla cu kșatria și vaisya.
67.Să se știe că cel născut de un bărbat stimat și de o femeie de jos se poate
face stimat prin calitățile sale; iar cel născut de o femeie distinsă și de un bărbat
de jos trebuie socotit josnic; așa s-a hotărât.
79.Mijloacele de trai ale războinicului sunt să poarte sabia sau săgeata; vaisya
să facă negoț, să îngrijească de vite și să lucreze pământul; iar datoria
amândurora este să dea milostenie, să citească Scrierile Sfinte și să aducă jertfe.
80.Învățarea Vedelor, ocrotirea poporului, negustoria și îngrijirea vitelor sunt
ocupațiile cele mai de recomandat pentru brahman, kșatria și vaisya.
 96.Omul de naștere josnică care , de lăcomie, s-ar deda la îndeletnicirile
castelor superioare, să fie îndată despuiat de către rege de tot ce are și să fie
expulzat.
102.Brahmanul căzut în mizerie trebuie să primească milostenie de la oricine
ar fi: căci după lege, curățenia deplină nu poate fi pângărită.
115.Sunt 7 feluri legale de a face avere:moștenirea, dăruirea, schimbul sau
cumpărarea, mijloace permise tuturor castelor; cucerirea pentru casta militara;
împrumutul cu dobândă, comerțul și plugăria pentru casta negustorilor; și
darurile primite de la oameni vrednic de cinste, pentru brahmani.