Managementul plagilor

As. Univ. Dr. Radu Predescu

Definitie:
Lipsa de continuitate a pielii, mucoaselor sau
a tesuturilor subiacente produsa prin agenti
traumatici (solutie de continuitate):

❑ mecanici
❑ termici
❑ chimici
Exemple:
Clasificare:
• În funcție de profunzime și complexitate:
– Superficiale:
– Nu depășesc fasciile de înveliș, sunt limitate la
tegumentele și țesuturile subiacente
– Profunde:
• Nepenetrante (nu depășesc seroasele)
• Penetrante (depășesc învelișul seros dar nu
interesează niciun organ)
• Perforante (interesează unul sau mai multe
organe)
Exemple:
Plaga superficiala: Plaga profunda:
Clasificare:

In functie de vechimea plagii:

1. Plaga recenta (<6h de la traumatism). Fara
semne de infectie.
2. Plaga veche (>6h de la traumatism). Posibila
evolutie septica
Clasificare:
In functie de gradul contaminarii:
1. Curate. (inciziile chirurgicale pe tegumente
dezinfectate).
2. Contaminate.(toate plagile traumatice acestea
au potential septic).
3. Infectate. (presupun e infectie preexistenta)
Plaga curata:
Plaga contaminata:
Plaga infectata:
Managementul Plagilor:
1) Examinarea plagii
2) Toaletarea plagii + Anestezie
3) Hemostaza +/-
4) Debridare
5) Inchiderea plagii +/-
6) Drenajul +/-
7) Tratamentul antibiotic
8) Pansament
9) Profilaxia anti-tetanica +/-
Examinarea plagii:

Examinarea plagii presupune constatarea

adancimii, aspectului si complexitatii plagii,
prezenta sau absenta corpilor straini , a gradului
de contaminare si a necrozei tisulare
Anestezia:
• Locală: infiltrare cu lidocaină 0,5-1% sau
bupivacaină 0,5% +/- adrenalină 1/1000 0,1mL
– Obs: NU se foloseste adrenalina pentru
lacerațiile de la nivelul nasului, degetelor,
urechilor, penisului (necroza prin
vasculospasm)
• Tronculară: se practică atunci cand nervii care
ajung in plagă sunt situați relativ superficial; ex: nervii
colaterali ai unui deget
• Generală: plăgi extinse pe suprafețe largi; ex: plăgi
penetrante sau perforante
Debridarea:
Este cea mai rãspânditã metodã utilizatã pentru conditionarea plãgii şi se
referã la îndepãrtarea corpilor strãini, a tesuturilor devitalizate şi bacteriilor
de la nivelul plãgilor acute sau cronice. Aplicarea ei contribuie la
îmbunãtãtirea apãrãrii locale, diminuarea infectiei şi promovarea vindecãrii

• Chirurgicalã
• Mecanicã
• Autoliticã
• Enzimaticã
• Chimicã
Debridarea chirurgicala
Debridarea chirurgicalã este o procedurã rapidã şi
radicalã efectuatã de medicul chirurg pentru
excizia tesutului necrozat de la nivelul plãgii şi a
tesuturilor compromise de la marginile acesteia.
Aceastã procedurã este cea mai eficientã clinic şi
actioneazã şi pentru îndepãrtarea biofilmului.
Metoda necesitã utilizarea unui instrument
ascutit (foarfecã, bisturiu,pensã, etc.) şi se
efectueazã în conditii de asepsie în blocul
operator, pacientul fiind sub efectul anesteziei
Debridare mecanica
Debridarea mecanicã presupune aplicarea unei
forte externe pentru îndepãrtarea tesutului
necrotic şi se poate face cu ajutorul
pansamentului umed-uscat, a irigãrii plãgii, a
hidroterapiei, a hidrochirurgiei sau a
ultrasunetelor .
Debridarea autolitica
Debridarea autoliticã constã în utilizarea de cãtre
organism a propriilor enzime (colagenaze şi
proteaze) pentru a rehidrata, înmuia şi lichefia
tesuturile necrotice şi sfacelurile şi a le
desprinde de tesutul viabil . Enzimele
proteolitice şi fibrinolitice implicate în acest
proces actioneazã exclusiv în mediu umed
obtinut prin aplicarea unor pansamente care
promoveazã autoliza .
Debridarea enzimatica
Debridarea enzimaticã se obtine cu ajutorul unor
preparate (de regulã unguente) care contin
enzime proteolitice sau alte enzime de origine
exogenã care se aplicã pe tesuturile necrozate
pentru a le lichefia , dupã o prealabilã scarificare
Debridarea chimica
Debridarea chimicã implicã utilizarea unor substanåe
chimice pentru debridarea plãgii.
Substante folosite:
o antisepticele (Povidone iodine în diferite forme de
prezentare)
o preparatele cu argint
o solutiile de hipoclorit de sodiu (Eusol, solutie Dakin’s)
o agentii caustici (Aserbine, apa oxigenatã)
o antisepticele de tipul clorhexidinei şi polihexanidei
asociate cu betaina constituie deasemenea resurse
frecvent utilizate pentru îndepãrtarea detritusurilor din
plagã, respectiv a biofilmului
Inchiderea plagii (vindecarea)

1) Primara
2) Primara intarziata
3) Secundara
Vindecarea primara:

Prima fază de vindecare este definită ca închiderea

chirurgicală a unei plăgi în unul sau mai multe
straturi, în decurs de câteva ore de la apariţia acesteia.
În această etapă se închid, în principal, majoritatea
inciziilor chirurgicale şi a plăgilor.
Vindecarea primara intarziata:

Prima fază de vindecare întârziată reprezintă

închiderea chirurgicală a unei plăgi în decurs de
câteva zile până maxim o săptămână de la apariţie.
Ţesutul de granulaţie este îndepărtat, se excizează
marginile plăgii şi plaga se închide. Un exemplu în
acest sens este reprezentat de închiderea inciziei de
fasciotomie.
Vindecarea secundara(1):

Vindecarea secundară este opţiunea care rămâne dacă

plaga nu poate fi reparată chirurgical. Acest lucru nu
înseamnă că chirurgul poate lăsa plaga să se vindece de la
sine; este nevoie de îngrijire zilnică. Atât pacientul cât şi
cei care îl îngrijesc trebuie să-şi ia un angajament pe
termen lung în acest sens. Plaga trebuie să fie curată şi
bacteriile reduse la minim prin toaleta zilnică, debridarea
ţesutului necrotic şi folosirea antibioticelor acolo unde
este cazul. Vindecarea secundară implică închiderea
plăgii prin formarea ţesutului de granulaţie, contracţie şi
epitelizare.
Vindecarea secundara(2):

• Grefa de piele se recomandă în momentul în care o

plagă are suprafaţa prea mare pentru a se închide
direct în prima fază de vindecare şi nu este de dorit să
se formeze lambouri. Grefa poate fi efectuată imediat
după apariţia plăgii, sau la o perioadă de timp mai
lungă de la apariţia acesteia
• Lambourile chirurgicale permit folosirea ţesutului
local sau din altă parte a corpului pentru acoperirea
plăgii.
Drenajul:
Permite evacuarea din plaga a secretiilor:
• Sange
• Puroi
Pansament:
Pentru plagile suturate:
• Steril
• Uscat
• Etans
• >48h

Pentru plagile deschise:

• Umed spre interior(cloramina/apa oxigenata)
• Uscat spre exterior
Tratament antibiotic:
➢In plagile contaminate
➢In plagi cu distructie tisulara masiva
➢Pacienti cu imunodepresie

In absenta antibiogramei sa administreaza un

antibiotic cu spectru larg de actiune !!!
Profilaxia antitetanica:
In special in cazul plagilor:

➢mai vechi de 6 ore

➢contuze sau intepate
➢cu contaminare mare
VA MULTUMESC !