UNIVERSITATEA TEHNICĂ din CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA de INGINERIE ELECTRICĂ

TEMA PROIECTULUI DE DIPLOMĂ

I.ENUNŢUL TEMEI:
Sistem de monitorizare a indicatorilor specifici emoțiilor.

II. CONŢINUTUL proiectului de diplomă

a) Piese scrise
b) Piese desenate
c) Anexe

III. LOCUL DOCUMENTĂRII:

Centrul pentru Instrumentaţie Virtuală, Măsurări Inteligente şi Fiabilitate,
Universitatea Tehnică, Cluj-Napoca

IV. CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:

Ş.l. dr.ing. Bogdan ŢEBREAN

V. Data emiterii temei: ....

VI. Termen de predare:....

Conducător științific, Absolvent,

Ş.l. dr.ing. Bogdan ŢEBREAN Maria Valentina BALMOȘ
 (semnătura) (semnătura)
Pagina 20
 SIS TE M DE MO NITO RIZ ARE A INDICATO RIL O R S PE CIFICI E MOȚ IIL O R

Declaraţie-angajament: Deoarece acest proiect de diplomă nu ar fi putut fi finalizat fără

ajutorul membrilor departamentului Electrotehnică şi Măsurări şi a echipamentelor de la
departament, mă angajez să public informaţiile conţinute în lucrare numai cu acordul scris al
conducătorului ştiinţific şi al directorului de departament.

Data: Semnătura

Declaraţie: Subsemnata Maria Valentina BALMOȘ declar că am întocmit prezentul proiect de

diplomă prin eforturi proprii, fără nici un ajutor extern, sub îndrumarea conducătorului ştiinţific
şi pe baza bibliografiei indicate de acesta.

Data: Semnătura

Pagina 21
Pagina 20
 SIS TE M DE MO NITO RIZ ARE A INDICATO RIL O R S PE CIFICI E MOȚ IIL O R

1. INTRODUCERE......................................................................................................................7
2. CONSIDERAȚII TEORETICE...............................................................................................8
2.1 Emoțiile.................................................................................................................................8
2.2 Senzația................................................................................................................................11
2.3 Sensibilitatea........................................................................................................................12
3. SISTEME ACTUALE DE MONITORIZARE ALE EMOȚIILOR.......................................14
3.1 Poligraful.............................................................................................................................14
3.2 Dispozitivul EQ-Radio........................................................................................................16
3.3 Dispozitivul MOXO............................................................................................................16
3.4 Dispozitivul EMOTIV EPOC+............................................................................................17
3.5 Sistemul B-Alert X10..........................................................................................................18
3.6 Electromiografia..................................................................................................................20
3.7 Micro-controler BITalino (MCU)........................................................................................21
4. DISPOZITIVUL EXPERIMENTAL.....................................................................................24
4.1 Schema bloc a dispozitivului experimental.........................................................................24
4.2 Descrierea dispozitivului experimental și principiul de funcționare...................................25
4.3 Măsurarea și prelucrarea biosemnalelor..............................................................................29
5. REZULTATE EXPERIMENTALE........................................................................................35
6. CONCLUZII..........................................................................................................................39
7. BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................40

Pagina 21
Pagina 20
 SIS TE M DE MO NITO RIZ ARE A INDICATO RIL O R S PE CIFICI E MOȚ IIL O R

1. INTRODUCERE
Dispozitivele de monitorizare a emoțiilor devin din ce în ce mai cunoscute și utilizate, atât
din punctul de vedere al divertismentului, cât și în terapii sau în recuperări medicale. Toate
aceste dispozitive funcționează pe baza unor senzori, atașați sau nu pe corp, care transmit
informațiile culese unei aplicații ale dispozitivului, cu scopul de a le analiza.
Lucrarea de față își propune să realizeze un sistem de monitorizare a indicatorilor specifici
emoțiilor, prin achiziția semnalelor provenite de la un senzor de puls, un senzor de temperatură,
un senzor de forță și un senzor de umiditate, care în momentul îndeplinirii condițiilor impuse, să
genereze răspunsul dorit.
Pentru realizarea dispozitivului experimental au fost folosite dispozitive hardware și o
componentă software, reprezentată de instrumentul virtual realizat prin intermediul mediului de
programare grafică LabVIEW.
În capitolul al doilea al lucrării regăsim considerații teoretice referitoare la termenul de
emoție, caracteristici ale emoțiilor, senzația și sensibilitatea.
În al treilea capitol sunt prezentate o parte dintre dispozitivele de monitorizare a emoțiilor
existente.
Capitolul al patrulea cuprinde dispozitivul experimental, descrierea dispozitivului și
principiul de funcționare. În acest capitol se va regăsi și descrierea detaliată a blocurilor
funcționale pentru fiecare senzor și componentă în parte: senzorul de puls, senzorul de
temperatură, senzorul de forță, senzorul de umiditate, placa de dezvoltare ARDUINO UNO,
ochelarii de tip realitate virtuală (VR).
În capitolul cinci sunt prezentate rezultatele experimentale obținute cu ajutorul
dispozitivului creat, prezentarea celor trei cazuri considerate pentru a dovedi funcționalitatea
dispozitivului și anume monitorizarea pulsului, temperaturii, a contracțiilor musculare și a
umidității în starea de calm, de entuziasm și de frică. Tot în acest capitol se vor prezenta
condițiile și limitele impuse pentru a ajunge la rezultatele dorite.
Lucrarea se încheie cu un capitol de concluzii și observații, care vor constitui pasul pentru a
continua cercetarea și înspre alte direcții. Dispozitivul experimental a fost realizat cu costuri
reduse, astfel el poate sta la baza oricărui sistem de monitorizare.
Pagina 21
 2. CONSIDERAȚII TEORETICE

2.1 Emoțiile
Termenul ,,emoție” se poate defini ca fiind o reacție afectivă, având o intensitate mijlocie și
o perioada scurtă, iar de cele mai multe ori este însoțită de modificări în activitățile organismului.
Caracteristici ale emoțiilor:
A. Intensitatea - reprezintă încărcătura tensional-energetică a emoției și este reflectată de
tipul, durata și cantitatea a neurotransmițătorilor care se eliberează în timpul acțiunii
stimulului.
B. Durata – reprezintă raportarea la timp a efectului stimulului, ca apoi să apară și
reacțiile emoționale
C. Polaritatea – este o trăsătură a emoției care definește ,,pozitivul” sau ,,negativul” stării
interioare a unei persoane.
Emoțiile sunt concepute ca stări și fenomene mentale, iar măsurarea lor vizează o mulțime
de semnalmente și dovezi, ca de exemplu: postura corporală, mimica feței, gesturile, reflexe sau
reacțiile fiziologice. Metodele cele mai des utilizate spre această perspectivă sunt monitorizarea
timpului de reacție, chestionarele auto-aplicate și încărcarea subliminală. Prin aceste metode se
realizează măsurători indirecte ale emoțiilor, deoarece reacțiile fiziologice sunt, de cele mai
multe ori doar consecințe ale emoțiilor.
Într-un sens mai larg, emoțiile constituie un întreg proces, începând de la codificarea la
nivel neuronal și terminându-se cu un complex de reacții fiziologice. Prin urmare se împart în
doua mari categorii: emoții pozitive și emoții negative. În aceste categorii se pot indentifica 6
emoții de bază sau primare: bucurie, tristețe, frică, dezgust, surprindere, mânie.

Versiunea GEW de măsurare a emoțiilor:

Emoțiile pot fi definite ca multi-componențiale inclusiv sentimente subiective, aprecieri,

reacții care prevestesc unele acțiunii, tendințe de acțiune (inclusiv expresii). O componentă
centrală a emoțiilor, componenta de sentiment, este în mod inerent subiectivă și poate fi evaluată
numai prin măsuri de auto-raport, cum ar fi Geneva Wheel Emotion (GEW, Scherer, 2005).
Pagina 20
 SIS TE M DE MO NITO RIZ ARE A INDICATO RIL O R S PE CIFICI E MOȚ IIL O R

Figura 1. Versiunea prototip a GEW cu 16 termeni de emoție.[adaptare după [W1] ]

GEW (figurile 1 și 2) constă în termeni de emoție discrete care corespund familiilor de

emoții care sunt aliniate sistematic într-un cerc. Elementele de bază ale alinierii termenilor de
emoție sunt cele două dimensiuni valență (negativă la pozitivă) și control (de la scăzut la ridicat),
separând emoțiile în patru cadrane: control negativ-scăzut, control negativ-ridicat, control
pozitiv-scăzut și control pozitiv-ridicat.

Dimensiunea de control se numește de asemenea control sau putere dar aici ne referim la
acesta doar ca un control pentru o mai bună citire. Opțiunile de răspuns sunt vârfurile în roată,
care corespund diferitelor niveluri de intensitate pentru fiecare familie de emoții de la intensitate
scăzută (spre centrul roții) până la intensitate ridicată (spre circumferința roții). De asemenea,
chiar în centrul roții, sunt oferite opțiunile de răspuns "fără emoție" și "alte emoții".
Designul GEW are elemente libere de răspuns, un format discret de răspuns emoțional și o
abordare dimensională a emoțiilor. Formatul de răspuns liber este reflectat în opțiunea de răspuns
"altă emoție" și oferă respondenților o mare libertate de exprimare. Un format de răspuns liber
poate fi dezavantajos, deoarece poate exista o variație uriașă în modul în care respondenții se
exprimă prin propriile lor cuvinte iar variabilitatea rezultantă a măsurătorilor între persoane și
situații poate reduce siguranța măsurătorilor. De asemenea, rezultatele acestei proceduri sunt
dificil de interpretat, deoarece răspunsurile trebuie mai întâi sortate înainte de a se putea trage
concluzii. În GEW, aceste probleme sunt ameliorate deoarece "alte emoții" sunt doar o opțiune
de răspuns în afară de anumite emoții discrete.
O abordare dimensională se reflectă în dimensiunile de valență și de control care stau la
baza aranjării termenilor pe circumferință. În general, într-un format de răspuns dimensional,
Pagina 21
 respondenții își pot arăta sentimentele pe dimensiuni abstracte considerate a constitui structura
de bază a emoțiilor.

Figura 2. Versiunea a 2-a GEW, având 40 de termeni distribuiți în 20 de tipologii a

emoțiilor. Valența și controlul dimensional sunt indicate de liniile negre.[adaptare după [W1] ]

Pe de o parte, acest format este convenabil pentru respondenți deoarece sunt indicate
răspunsuri la doar două sau trei dimensiuni, în loc de mai mulți termeni de emoție discrete. Pe de
altă parte, acest format poate fi dificil pentru respondenți, deoarece dimensiunile sunt mai
degrabă abstracte și nu corespund modului în care se vorbește natural despre emoții. Rezultatele
sunt disponibile imediat pentru analiză, dar acest format oferă cele mai mici rezultate în
comparație cu alte metode. Combinația dintre o abordare discretă și o abordare dimensională în
GEW este avantajoasă, deoarece termenii de emoție discrete corespund limbajului natural și
măresc specificitatea măsurătorii, în timp ce structura dimensională subadiacentă ajută la
localizarea emoțiilor în instrument, sporind gradul de utilizare.
GEW a fost utilizat anterior într-o varietate de contexte, variind de la influența managerilor
în procesul de luare a deciziilor la evaluarea mișcărilor corpului și a experiențelor
consumatorilor. Aceste studii demonstrează deja utilitatea GEW; alte studii au examinat și mai
direct utilitatea GEW. Aceste studii arată că GEW este un instrument de măsurare deosebit de
util, sub presiune de timp și cu măsurători repetate. Mai mult decât atât, respondenții preferă
GEW asupra măsurilor alternative, cum ar fi PrEmo și consideră GEW ca fiind clar de înțeles,
Pagina 20
 SIS TE M DE MO NITO RIZ ARE A INDICATO RIL O R S PE CIFICI E MOȚ IIL O R

folositor pentru a diferenția emoțiile și apela în designul său. Aceste studii încurajează
dezvoltarea în continuare a GEW.
Unele boli induc diferite stări emoționale, ca de exemplu afecțiunile gastrice determină
stări de neliniște și teamă, în afecțiunile cardiace apare anxietatea și neliniște tensionată, iar
afecțiunile pulmonare pot provoca stări de furie sau euforie.
Dincolo de orice teorie, emoțiile au funcția de a ajuta omul să se adapteze la situațiile din
viața de zi cu zi.

2.2 Senzația
Senzația reprezintă primul contact informațional al omului cu lumea și cu el însuși. Acest
contact se produce prin interacțiunea energiei unui stimul asupra organismului ca întreg
bioinformațional și semnalizează forme disparate și segmentare ale obiectelor. Cu senzația
începe posibilitatea cunoașterii, ea reprezentând prima instanță psihica prin care se reflectă atât
realitatea obiectivă, cât se realizează și orientarea acțiunii și a comportamentului adaptativ.
Senzația constituie primul nivel de prelucrare, interpretare și utilizare a informației despre
însușirile obiectelor și fenomenele lumii externe și despre stările mediului intern.
O senzație poate să apară numai atunci când este realizată condiția existenței unui
organism care are organe de simț (analizatori) și care poate transforma energia unui stimul în
impulsuri nervoase, codate, iar apoi excitațiile periferice sa fie transmise unor centrii nervoși
pentru decodare. În urma decodării se produce o realitate psihică de felul cod-imagine a
stimulilor cu care organismul este în contact direct. În concluzie, senzația există doar dacă
analizatorul specific funcționează.
Senzației îi putem asocia analizatorul sau organul de simț responsabil pentru analiza și
sinteza diferiților stimuli externi. Acest analizator face parte din aparatul anatomo-fiziologic
unitar, care acționează asupra mai multor segmente structural-funcționale: periferic, intermediar
ascendent, central, intermediar descendent.
Segmentul periferic se referă la receptorii care culeg informații despre natura, intensitatea
și distribuția spațio-temporară a stimulilor, din mediul extern și intern, declanșând procese de
excitație nervoasă.
Segmentul intermediar ascendent cuprinde toate căile nervoase de conducere a procesului
excitator în sens ascendent, unde se realizează o analiză și sinteză superficială a informațiilor
recepționate.
Segmentul central sau zona de proiecție este localizat la nivelul cortexului cerebral și este
alcătuit dintr-un nucleu central și o zonă periferică. În zona de proiecție a analizatorului se
Pagina 21
 realizează sinteza aprofundată informațiilor despre obiectele reflectate, decodarea finală și
realizarea codului-imagine.
Segmentul descendent este alcătuit din căile nervoase care conduc informația la receptori și
face posibilă adaptarea senzorială.
Unii analizatori au segmentul central în zone diferite ale cortexului emisferelor cerebrale,
numite și arii corticale. De la nivelul central pornesc impulsuri descendente spre receptori care
comanda acomodarea lor la condițiile în care are loc recepția. Astfel, analizatorul se prezintă ca
un sistem probabilistic deschis, dotat cu posibilități de autoorganizare și autoreglaj, cu funcții de
explorare, detectare, diferențiere și identificare.
Stimulul sau excitantul se referă la orice factor de mediu care declanșează modificări
revocabile în materia vie. Are ca și caracteristici o anumită natură, intensitate, distribuție spațială
și temporară. Cu alte cuvinte, stimulul este o formă de energie, capabilă de a fi receptată de un
receptor al unui analizator. Energia stimulului este responsabilă de declanșarea procesului de
excitație al sistemului nervos al organismului, proces ce se desfășoară în unitate contradictorie cu
inhibiția.
La intrarea în receptorii analizatorului, energia stimulului este supusă operației de codare,
pentru a-l transforma în impulsuri nervoase, care se deplasează prin sistemul nervos după un cod
propriu, pentru fiecare analizator în parte. Doar în acest fel informația poate fi transmisă către
centrele rezolutive de la nivel subcortical unde se efectuează operații pentru prelucrare și
integrare, prin care se creează un cod nou de status superior, comparativ cu cel de la nivelul
receptorului. Operațiile implicate sunt recodări, care la nivelul centrului rezolutiv cortical, după
secvența de prelucrare și integrare, iar apoi și decodare, se realizează produsul final și anume
senzația.

2.3 Sensibilitatea
Sensibilitatea este capacitatea de a percepe senzații și constituie o proprietate funcțională
necesară supraviețuirii oamenilor.
Legile psihofizice ale sensibilității se referă la raportul dintre intensitatea fizică a
stimulului și nivelul sensibilității; au fost descoperite și studiate în cadrul psihofizicii clasice de
către francezul Bouguer și germanii Weber și Fechner și le poartă numele: legea Bouguer-Weber
și legea Weber-Fechner.
Prima lege se aplică pragurilor absolute și postulează că valoarea pragului absolut este in
raport invers proporțional cu nivelul sensibilității (E):

,
Pagina 20
 SIS TE M DE MO NITO RIZ ARE A INDICATO RIL O R S PE CIFICI E MOȚ IIL O R

unde E= nivelul sensibilității

S= valoarea pragului exprimată în intensitatea stimulului
Cea de a doua reglementează raporturile dintre praguri și sensibilitatea diferențială,
respective raportul dintre intensitatea inițial a stimulului (S) și câtimea ce trebuie adăugată sau
scăzută (S) pentru a determina o modificare sesizabilă în intensitatea senzației inițiale. Weber a
considerat că această relație este invariant pe toată întinderea continuumului sensibilității
diferențiale, astfel:

unde K= constantă, cu următoarele valori pentru diferitele modalități senzoriale: 1/30 g,

pentru sensibilitatea cutano-tactilă; 1/10 db, pentru sensibilitatea auditivă; 1/100 lucși, pentru
sensibilitatea luminoasă.
Fechner a formulat-o astfel: intensitatea senzațiilor crește în progresie aritmetică, în timp ce
intensitatea stimulilor crește în progresie geometrică.

unde E= sensibilitatea diferențială,

k și C= constant ce țin de receptor,
S= intensitatea stimulului.
Psihologia inginerească și ergonomia au introdus noțiunea de prag operativ, adică mărimea
minimă a intervalului de diferențiere, care, atunci când este atins, viteza și precizia diferențierii
(reacției) devin maxime. Acest aspect este important pentru realizarea unor dispozitive care să
asigure o bună deosebire a stimulilor de bază.

Pagina 21
 3. SISTEME ACTUALE DE MONITORIZARE ALE EMOȚIILOR

3.1 Poligraful
Termenul "poligraf" înseamnă literalmente "multe scrieri". Originile poligrafului datează
din anul 1913, când William Moulton Marston, student la psihologie la Universitatea Harvard, a
folosit pentru prima dată valoarea presiunii sistolice ca metodă de detectare a minciunilor. Mai
târziu, în 1915, la finalizarea studiilor, Marston a scris o lucrare despre acest subiect. În același
an, s-a înscris la drept tot in cadrul Universității Harvard, republicând lucrarea sa despre
detectarea minciunilor în 1917, acesta absolvind facultatea în anul 1918.
În 1917, prima examinare poligrafică a fost folosită pentru munca de contrainformații în
timpul primului război mondial. FBI a început să utilizeze examinările poligrafice în 1938.
Sistemele și cercetările poligrafilor au avut parte de o dezvoltare dramatica în ultimii 80 de ani,
iar în 1986 a început introducerea sistemelor computerizate de poligrafie care a condus la
sistemele digitale avansate de ultimă generație.
Numele se referă la modul în care variabilele fiziologice selectate sunt înregistrate
simultan. Folosind componente specializate, un poligraf tipic colectează date fiziologice din
numeroasele semnale generate de corpul uman.
Scopul poligrafului este de a detecta atunci când o persoana supusă acestei procedurii
minte. Pentru a realiza acest lucru prin intermediul unor senzori se urmărește rata respirației,
pulsul, tensiunea arteriala, umiditatea, dar și unele gesturi și mimică a corpului.
Elementele care alcătuiesc un tip de poligraf sunt prezentate în imaginea de mai jos:

Figura 3. Elementele componente ale unui poligraf.[adaptare după [W9] ]

Pagina 20
 SIS TE M DE MO NITO RIZ ARE A INDICATO RIL O R S PE CIFICI E MOȚ IIL O R

1- Dispozitivul de achiziție a datelor; toți senzorii implicați în monitorizarea și măsurarea

parametrilor biologici sunt conectați la această placă.
2- Senzorul de puls, monitorizează ritmul cardiac (bătăi pe minut), de exemplu creștere
peste valoarea normală a pulsului, indică o stare de stres.
3- Senzor GSR, măsoară rezistența la nivelul pielii galvanice, se numește și activitate
electro-dermică și este, în principiu, o măsură a transpirației pe vârful degetelor.
Degetele sunt una dintre zonele cele mai poroase ale corpului și astfel sunt un loc bun
pentru a căuta umiditate. Ideea este că transpirăm mai mult atunci când suntem supuși
stresului. Galvanometrele, sunt atașate la două dintre degetele subiectului și se măsoară
capacitatea pielii de a conduce electricitate. Când pielea este hidratată (ca și în cazul
transpirației), ea conduce electricitatea mult mai ușor decât atunci când este uscată.
4- Senzorul de temperatură, măsoară temperatura pielii la extremități, cu o precizie de
0,01 ̊ C. Daca temperatura corpului scade sub valoarea normala, această precizie a
senzorului ajuta la identificarea unui indicator al activării sistemului nervos simpatic.
5- Senzorul de respirație abdominală, este poziționat pe lungimea bazei unui cablu din
cauciuc siliconic și măsoară amplitudinea respirației abdominale și rata de respirație pe
minut.
6- Senzorul de respirație toracică, este un senzor foarte sensibil și funcționează la fel ca și
senzorul de respirație abdominală.
7- Manșetă de presiune sangvină pneumatică, cu ajutorul căreia se monitorizează
tensiunea arterială sau ritmul cardiac fiind poziționată în jurul brațului. Tuburile rulează
de la manșetă la poligraf, iar schimbările de presiune din artere deplasează aerul din
tuburi, care sunt conectate la un burduf. Orice modificare a presiunii aerului din tuburi
indică un indicator specific unor tehnici de a înșela poligraful.
8- Cablu USB conectează dispozitivul de achiziție de date la un computer.
Împreună, aceste variabile furnizează date continue privind sistemul nervos simpatic și
parasimpatic al unui individ, care fac parte din diviziunea autonomă a sistemului nervos
periferic, care controlează acțiunile și reacțiile fiziologice.
În timpul examinării, există doar două persoane în încăpere, persoana care efectuează
examenul și subiectul testat. Examinatorii poligrafici preferă să se numească psihofiziologi legali
(FP). Întrucât examinatorii de poligraf sunt singuri în cameră cu un subiect de testare,
comportamentul lui sau al ei influențează foarte mult rezultatele examenului. Pentru a stabili
limita dintre adevăr și minciună, examinatorul folosește la început o serie de întrebări generale,
iar rezultatul folosindu-l pe post de etalon pentru celelalte întrebări din test.
Pagina 21
 3.2 Dispozitivul EQ-Radio
Metodele existente de detectare a emoțiilor se bazează pe indicii audiovizuali sau pe
senzori atașați pe corp. EQ-Radio este un dispozitiv care poate detecta emoțiile unei persoane
folosind undele wireless. Acest dispozitiv trimite semnalele wireless către corpul uman, iar apoi
reflecțiile semnalelor în corpul persoanei sunt stocate într-un aparat, care folosește algoritmi de
separare și analiză a bătăilor inimii și a ritmului respirator, observând variațiile mici pentru a
determina nivelul de excitare și afecțiune. Aceste măsurători permit EQ-Radio să detecteze
emoțiile.

.
Figura 4. Schema bloc a dispozitivului EQ-Radio.[adaptare după [W7] ]

De exemplu o persoană a cărei semnale se corelează cu excitare scăzută și afectivitate

negativă este probabil să fie etichetată ca tristă, în timp ce o persoana a cărei semnale se
corelează cu o excitare ridicată și un efect pozitiv va fi etichetată ca o persoană fericită.

Corelațiile acestor doua semnale variază de la o persoană la alta, dar sunt suficient de
constante încât EQ-Radio să poată detecta emoții cu precizie de 70%.

3.3 Dispozitivul MOXO

Dispozitivul MOXO este un proiect in lansare în cadrul laboratorului de cercetare
interdisciplinară MIT Media Lab, de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts din SUA, a
cărui tehnologie de bază a fost co-inventată de Hedman, profesorul MIT Rosalind Picard și alți
cercetători MIT.
MOXO este un senzor care seamănă cu un ceas inteligent voluminos, care poate fi plasat
pe încheietura mâinii și măsoară wireless modificările în conductivitatea pielii (modificări
electrice de la suprafața pielii) și funcționează împreună cu o pereche de ochelari de urmărire a
Pagina 20
 SIS TE M DE MO NITO RIZ ARE A INDICATO RIL O R S PE CIFICI E MOȚ IIL O R

ochilor sau camere GoPro. Aceste modificări reflectă activitatea sistemului nervos simpatic și
excitația fiziologică. Efectele în conductanță pot semnala stresul și frustrarea.
Principala întrebuințare a senzorului MOXO a fost pentru a studia nivelul de stres al
copiilor cu autism.

Figura 5. Poziționarea senzorului MOXO.[adaptare după [W7] ]

3.4 Dispozitivul EMOTIV EPOC+

Compania EMOTIV înființată în anul 2011 de către antreprenorii tehnologici Tan Le
(CEO) și Dr. Geoff Mackellar (CTO), compania are sediul în San Francisco, S.U.A., cu facilități
în Sydney, este pionierul tehnologiilor EEG simple și ușor de utilizat, de înaltă calitate și de tip
mobil.
EMOTIV EPOC+ este un EEG wireless cu 14 canale, conceput pentru monitorizarea
activității creierului și pentru evaluarea cognitivă.(Figura 1. EMOTIVE EPOC+ și amplasarea
electrozilor)

Figura 6. EMOTIVE EPOC+ si amplasarea electrozilor.[adaptare după [6] ]

Distribuția senzorilor oferă o acoperire vastă a craniului, astfel monitorizarea activității

creierului se realizează pe o porțiune mare. Acest dispozitiv folosește electrozi de aur, având
partea de contact acoperita cu burete îmbibat în soluție salină. Aceștia sunt plasați pe scalp și
înregistrează orice modificare a activității creierului. Informațiile înregistrate se transmit mai
Pagina 21
 departe prin conexiune Bluetooth unui calculator sau telefon, urmând să fie analizate în
programul PureEEG.(Figura 7. Interfața programului PureEEG)

Figura 7. Interfața programului PureEEG.[adaptare după [W6] ]

3.5 Sistemul B-Alert X10

Sistemul B-Alert X10 împreună cu softul AcqKnowledge, este o soluție rapidă pentru
achiziția fără fir a unui semnal EEG și ECG de înaltă precizie. Acest sistem oferă o combinație
ideală între portabilitate, funcționalitate, simplitate, putere și flexibilitate a instrumentelor de
analiză.
Sistemul EEG wireless B-Alert X10 oferă măsurători în timp real pentru o varietate de
aplicații de cercetare și inginerie, inclusiv monitorizarea performanței în buclă închisă și
instruirea în simulare, evaluarea designului HCI, informarea situației și monitorizarea dinamicii
unei echipei, instrumente pentru creșterea productivității și formării și managementul oboselii
Acest sistem include software-ul B-Alert Cognitive State care măsoară și înregistrează
monitorizarea în timp real a oboseli, stresului, confuzia, angajamentul și volumul de muncă.
Interfața reprezintă intuitiv atât datele brute, cât și datele prelucrate pentru o înțelegere ușoară
chiar de către utilizatorul neinstruit și până la șase sisteme pot rula simultan pe un singur PC-
Windows 8/7 OS.
În figura de mai jos (figura 8), este prezentată interfața softului de analiză. Pentru a putea
facilita analiza, atât în timp real, cât și offline, B-Alert poate fi personalizat, în funcție de
cerințele fiecărui utilizator în parte. În formatul standard, prezentat în figura de mai sus, regăsim
indicatorii de nivel în partea stângă sus, în partea de jos sunt afișați într-un grafic, parametrii
Pagina 20
 SIS TE M DE MO NITO RIZ ARE A INDICATO RIL O R S PE CIFICI E MOȚ IIL O R

investigați (de exemplu: ritmul cardiac), în funcție de timp. Hărțile de căldură, în partea dreaptă
sus, afișează densitățile spectrale ale puterii EEG (PSD) în ambele hărți spațiale și temporale
pentru benzile tradiționale de Hz (Beta, Alpha, Theta, Sigma).

INCLUDEPICTURE "https://www.biopac.com/wp-content/uploads/B-Alert_GUI.jpg" \*
MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE "https://www.biopac.com/wp-
content/uploads/B-Alert_GUI.jpg" \* MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
"https://www.biopac.com/wp-content/uploads/B-Alert_GUI.jpg" \*
MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE "https://www.biopac.com/wp-
content/uploads/B-Alert_GUI.jpg" \* MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
"https://www.biopac.com/wp-content/uploads/B-Alert_GUI.jpg" \*
MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE "https://www.biopac.com/wp-
content/uploads/B-Alert_GUI.jpg" \* MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
"https://www.biopac.com/wp-content/uploads/B-Alert_GUI.jpg" \*
MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE "https://www.biopac.com/wp-
content/uploads/B-Alert_GUI.jpg" \* MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
"https://www.biopac.com/wp-content/uploads/B-Alert_GUI.jpg" \*
MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE "https://www.biopac.com/wp-
content/uploads/B-Alert_GUI.jpg" \* MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
"https://www.biopac.com/wp-content/uploads/B-Alert_GUI.jpg" \*
MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE "https://www.biopac.com/wp-
content/uploads/B-Alert_GUI.jpg" \* MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
"https://www.biopac.com/wp-content/uploads/B-Alert_GUI.jpg" \*
MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE "https://www.biopac.com/wp-
content/uploads/B-Alert_GUI.jpg" \* MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
"https://www.biopac.com/wp-content/uploads/B-Alert_GUI.jpg" \*
MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE "https://www.biopac.com/wp-
content/uploads/B-Alert_GUI.jpg" \* MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
"https://www.biopac.com/wp-content/uploads/B-Alert_GUI.jpg" \*
MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE "https://www.biopac.com/wp-
content/uploads/B-Alert_GUI.jpg" \* MERGEFORMATINET INCLUDEPICTURE
"https://www.biopac.com/wp-content/uploads/B-Alert_GUI.jpg" \*
Pagina 21
 MERGEFORMATINET

Figura 8. Interfața software-ului B-Alert Cognitive State .[adaptare după [W10] ]

B-Alert EEG este proiectat ca o casca, care include benzi semi-uscate, senzori moi, care
scurtează timpul de pregătire a tehnicianului și menține timpul de setare standard la mai puțin de
cinci minute.
Sistemele senzorilor moi sunt compacte, cu un profil redus și suficient de confortabile
pentru a putea fi purtate timp de mai multe sesiuni lungi de 8 ore. Ele pot fi ușor integrate în
echipamentul existent, după cum reiese dintr-un studiu recent în care un pluton de 32 de membri
ai Gărzii Naționale purtau senzorii sub căștile Kevlar pentru a analiza deprivarea somnului.
Sistemul include o licență AcqKnowledge pentru achiziția și analiza datelor.
Pagina 20
 SIS TE M DE MO NITO RIZ ARE A INDICATO RIL O R S PE CIFICI E MOȚ IIL O R

Figura 9. Dispozitivului B-Alert EEG.[adaptare după [W10] ]

3.6 Electromiografia
Electromiografia este o metodă non-invazivă utilizată pe scară largă pentru a mapa
activarea musculară. În mod obișnuit electrozii metalici uscați stabilesc un contact slab piele-
electrod, făcându-i astfel neutilizabili pentru electromiografie pe piele. Electrozii galvanici sunt
prin urmare standard în electromiografie, dar utilizarea lor fiind limitată la setările din laborator.
Realizarea unor electrozi uscați, prezintă o înregistrare electromiografică remarcabilă,
împreună cu un confort excelent al utilizatorului. Electrozii au fost realizați conform schemei
prezentate în figura 10. Procesul se bazează pe tipărirea serigrafică standard, combinată cu
tăierea cu laser pentru a realiza găuri într-un strat de pasivizare față-verso, care servește și ca
material adeziv pentru piele. Matricea este plasată pe piele și este obținut un contact eficient, iar
pentru a spori impedanța electrozilor, a fost utilizat 3,4-etilendioxitiofenul polimerizat în plasmă.

Figura 10. Schema de realizare a electrozilor.[adaptare după [W13] ]

Electrozii de piele sunt un instrument comun, non-invaziv folosit pentru a înregistra

activitatea electrică de pe suprafața corpului (de exemplu, electroencefalografie (EEG),
electromiografie (EMG) și electrocardiografie (ECG)). Suprafața EMG (sEMG) în special, a fost
sugerată pentru o gamă largă de aplicații, cum ar fi interfața creier-mașină, detectarea vorbirii și
înregistrarea emoțiilor. S-a sugerat că sEMG poate cuantifica și raporta emoții elementare
Pagina 21
 depășind fiabilitatea analizei declarațiilor voluntare și a imaginii. Prin identificarea activării
specifice a mușchilor, sEMG-ul facial poate face chiar diferențe între stările de dispoziție,
inclusiv zâmbetele Duchenne (autentice) și non-Duchenne (fals).
Electrozii tipăriți serigrafic (SPE) pe pelicula de tatuaj temporar au fost raportate pentru
monitorizarea pH-ului epidermal, demonstrând potențialul său pentru aplicații pe termen lung.
Tehnologia tipăririi serigrafice permite desenarea directă cu electrozi mici cu o gamă largă de
cerneala (de exemplu: aur, argint și carbon) și permite o flexibilitate mai mare a materialului
substrat (de exemplu, folii de plastic, pânză).
Înregistrarea feței a fost efectuată pentru a evidenția adevărata rezistență a matricei la
tatuaje. Mușchiul zigomatic, care trage colțurile gurii înapoi și în sus într-un zâmbet, este
deosebit de interesant pentru expresiile emoționale și pentru detectarea valenței subiective
bipolare.

În figura 11, se poate observa plasarea rețelelor, pe obraz, deasupra mușchiului zigomatic.
Înregistrările tipice, după diferite expresii faciale, iar un răspuns electric clar se observă în timp
ce persoana râde și în timpul unui zâmbet larg. Un răspuns mai slab este măsurat în timpul unei
expresii triste, astfel demonstrând capacitatea de diferențiere între un zâmbet (observat la 0-7 și
3-4 înregistrări) și o expresie tristă (observată doar la înregistrarea 0-7).

Figura 11. Afișarea grafică a biosemnalelor culese de la nivelul feței cu ajutorul senzorilor.
[adaptare după [W13] ]

3.7 Micro-controler BITalino (MCU)

Microcontroler-ul (MCU) convertește semnalele analogice preluate de la senzori într-un
format digital și eșantionează toate canalele. MCU oferă acces la canalele analogice și digitale
BITalino, precum și la periferice. Structura micro-controler-ului se poate observa în figura 12.
Pagina 20
SIS TE M DE MO NITO RIZ ARE A INDICATO RIL O R S PE CIFICI E MOȚ IIL O R

Figura 12. Micro-controler BITalino, structură și componente.[adaptare după [W11] ]

1- Senzor EMG, efectuează măsurători electromiografice folosind electrozi de suprafață

bipolari și monitorizează activitatea musculară.

2- Senzor EDA, măsoară activitatea pielii. Unele dintre aplicațiile acestui senzor includ
detectarea modificărilor în stările atente, cognitive și emoționale.
3- Senzorul LUX, este o fotodiodă de tip fotodetectoare, capabilă să transforme lumina în
curent sau tensiune, în acest caz ieșirea este dată în tensiune. Folosind o sursă de
lumină corectă, acest senzor poate fi utilizat pentru achiziția de date fiziologice.
4- Blocul de gestionare a energiei furnizează energie tuturor celorlalte blocuri BITalino.
Acest modul are încorporat un sistem care controlează încărcarea bateriei. Încărcarea
se face atunci când dispozitivul este oprit prin conectarea unei surse de alimentare la
portul Micro-USB.
5- Modulul LED constă într-o simplă diodă de emisie de lumină (LED) care se aprinde
când semnalul de intrare este ridicat și se oprește când semnalul de intrare este scăzut.
6- Accelerometrul triaxial se bazează pe tehnologia MEMS (Micro Electro-Mechanical
Systems) și a fost dezvoltat pentru aplicații biomedicale în care sunt necesare
măsurători cinematice și de mișcare. Acest senzor poate măsura accelerațiile în raport
cu căderea liberă, iar modelul disponibil este capabil să detecteze magnitudinea și
direcția aceleiași accelerații, ca o cantitate vectorică. Acest vector rezultat poate fi apoi
utilizat pentru a detecta poziția, vibrația, șocul, căderea etc.
7- Senzorul ECG, funcționează prin detectarea și amplificarea modificărilor electrice
minore pe piele care sunt cauzate în timpul ciclului mușchiului inimii în timpul
Pagina 21
 fiecărei bătăi a inimii. Cele mai importante aplicații ale senzorilor ECG se
concentrează asupra sănătății pacientului și includ monitorizarea ritmului cardiac și a
stresului, verificarea biometrică și monitorizarea vieții.
Pagina 20
 SIS TE M DE MO NITO RIZ ARE A INDICATO RIL O R S PE CIFICI E MOȚ IIL O R

4. DISPOZITIVUL EXPERIMENTAL
,,Starea” unei persoane, chiar și în momentele în care nu se exprimă verbal, a devenit un
subiect discutat și analizat cu foarte mare atenție de către cercetători. O persoană poate fi fericită,
tristă, speriată, entuziasmată, calmă etc. Astfel, parametrii ca: temperatura, spasmele musculare,
pulsul, sau prezența umidității la nivelul pielii, au devenit un subiect foarte important din punctul
de vedere al măsurării și interpretării acestora, cu scopul de a ajunge la evidențierea emoțiilor
prezente.
Scopul acestui dispozitiv este de a afișa grafic schimbările parametrilor biologici, care
apar în timpul monitorizării persoanei supuse experimentului, iar în urma analizei datelor, se va
ajunge la rezultatele dorite.

4.1 Schema bloc a dispozitivului experimental

Principiul de funcționare a dispozitivului experimental stă la baza schemei bloc din figura
de mai jos (Figura 13):

Figura 13. Schema bloc pentru dispozitivul experimental

Elementele care compun schema bloc, au un rol bine stabilit pentru ca dispozitivul
experimental să funcționeze:
Pagina 21
 - Senzorul de temperatură, convertește temperatura măsurată de la o persoană, într-o tensiune
care variază în timp;
- Senzorul de forță, sesizează la nivelul pielii spasmele musculare și achiziționează impulsul;
- Senzorul de puls, convertește semnalul preluat (pulsul) în semnal electric;
- Senzorul HR 202, este un senzor care sesizează la nivelul pielii prezența umidității.

Achiziția semnalelor senzorilor se realizează prin intermediul plăcii de achiziție Arduino

UNO, prin patru canale analogice de intrare, pe urmă fiind transmise blocului de măsurare și
afișare.
Blocul de măsurare și afișare a semnalelor, cât și cel de procesare și prelucrare a datelor
achiziționate folosește instrumentul virtual de programare grafică LabVIEW. Cu ajutorul
instrumentului virtual, semnalele se măsoară și se afișează grafic, iar mai apoi prin impunerea
unor limite și prin compararea semnalelor recepționate rezultă un răspuns clar.

4.2 Descrierea dispozitivului experimental și principiul de funcționare

Dispozitivul experimental a fost realizat în așa fel încât să se poată adapta oricărui tip de
senzori destinați monitorizării parametrilor biomedicali. Pentru realizarea scopului propus,
monitorizarea parametrilor biomedicali se realizează cu ajutorul unui senzor de temperatură, un
senzor pentru puls, un senzor pentru forță (contracții musculare) și un senzor de umiditate, iar
achiziția semnalelor a fost realizată cu ajutorul plăcii de achiziție Arduino UNO.
Senzorul de temperatură, LM 335 este un senzor integrat care are ieșirea în tensiune,
proporțională cu temperatura ( ̊C). Senzorul oferă o precizie de 0,25-0,75 ̊C, fără calibrare, pe un
domeniu de temperatură de -55 ÷ 150 ̊C.

Figura 14. Senzor de temperatură, circuit și modul de conectare la placa Arduino UNO.
[adaptare după [W5] ].

În figura 14 se poate vedea modul de conectare la placa de achiziție Arduino: firul negru-
alimentare (+5V), firul roșu- masa și firul alb- ADJ (canalul de achiziție). Calibrarea se
realizează cu un potențiometru de 10 kΩ. Semnalul se achiziționează pe canalul A1(analog
Pagina 20
 SIS TE M DE MO NITO RIZ ARE A INDICATO RIL O R S PE CIFICI E MOȚ IIL O R

input), după conectarea firului alb la placa de achiție Arduino, după care va fi prelucrat cu
ajutorul instrumentului virtual.
Senzorul de forță este un senzor de tip rezistiv, compus din doi conectori și o suprafață din
polimer de film gros. Acest senzor dispune de o suprafață activă și sensibilă la apăsare de 1,27
cm, astfel va rezulta o scădere a rezistenței direct proporțională cu creșterea apăsării. Rezultatele
obținute în urma măsurării sunt de tip calitativ, având o acuratețe între 5-25%, în funcție modul
de acționare asupra senzorului, toleranța pentru măsurări repetate și întrebuințare, aspecte care
țin de procesul de fabricație. În figura 15 este prezentată schema electrică a senzorului de forță și
senzorul de forță.

Figura 15. Circuitul electric și senzorul de forță.

Senzorul de puls este alcătuit dintr-un traductor, care măsoară în timp real pulsul printr-o
metodă optică, generând la ieșire o tensiune direct proporțională cu presiunea sângelui în degetul
asupra căruia se realizează măsurătoarea.

Figura 16. Senzor de puls

În figura 16 sunt prezentate componentele senzorului de puls:

1- Firul negru - masa,
2- Firul roșu - alimentarea (+5V),
3- Firul mov - semnalul.
Pagina 21
 4- Partea frontală a senzorului (în contact direct cu pielea), conține un LED care emite un
semnal luminos pe deget, iar senzorul citește lumina reflectată.

Conectarea senzorului la placa de achiziție Arduino UNO se va face conform descrierii

anterioare. Semnalul va fi preluat pe canalul A0 (analog input), urmând să fie prelucrat cu
ajutorul instrumentului virtual Lab VIEW.
Senzorul de umiditate HR202 este un nou tip de rezistor sensibil la umiditate, realizat din
materiale macromolecule organice și poate fi folosit în domenii multiple. Acest senzor are o
linearitate excelentă, gamă largă de măsurare, reacție rapidă și stabilitate ridicată. Se poate vedea
în figura 17 schema electrică și senzorul de umiditate.

Figura 17. Schema electrică și senzorul de umiditate.

Placa Arduino UNO, este o placă cu microcontroler, cu 14 pini de intrare/ieșire digitali, 6

pini de intrate analogici, un oscilator de cristal de 16 MHz, o conexiune prin USB, o mufă de
alimentare și un buton de resetare. În figura de mai jos (figura 18) este prezentată placa Arduino
UNO.

Figura 18. Placa de achiziție Arduino UNO.

Alimentarea plăcii se poate face prin conexiune USB sau cu o sursă de alimentare externă,
de exemplu o baterie. Placa funcționează cu alimentare la o tensiune între 6-20V. O tensiune mai
Pagina 20
 SIS TE M DE MO NITO RIZ ARE A INDICATO RIL O R S PE CIFICI E MOȚ IIL O R

mica poate face ca pinul de 5V să nu furnizeze tensiunea dorită, iar alimentarea cu o tensiune de
peste 12V produce supraîncălzirea plăcii și astfel placa devine instabilă.

Cu ajutorul software-ului de proiectare Eagle PCB a fost realizată schema electrică a

dispozitivului experimental din figura 19.

Figura 19. Schema electrica al dispozitivului experimental.

Circuitul imprimat a fost realizat conform schemei din figura 20:

Figura 20. Circuitul imprimat al dispozitivului experimental.

Senzorii, de puls, temperatură, forță, umiditate, au fost conectați pe placa realizată,

conform schemelor electrice specifice pentru fiecare în parte. Circuitul complet este prezentat în
figura 21 și reprezintă dispozitivul experimental de monitorizare a indicatorilor specifici
emoțiilor.
Pagina 21
 Figura 21. Dispozitivul experimental de monitorizare.
4.3 Măsurarea și prelucrarea biosemnalelor
Măsurarea s-a realizat prin intermediul senzorilor conectați la placa de achiziție Arduino și
prelucrarea biosemnalelor a fost realizată cu ajutorul instrumentului virtual de programare
grafică LabVIEW.
Pentru realizarea experimentului am luat în considerare trei cazuri. Primul caz îl reprezintă
momentul în care persoana este calmă, al doilea caz, atunci când persoana este entuziasmată și al
treilea caz momentul în care persoana este speriată.
Persoana supusă măsurătorii a fost dusă din starea de calm, în starea de frică sau
entuziasm, în urma vizualizării unor materiale video prin ochelarii de tip realitate virtuală,
prezentați în figura 22.

Figura 22.Ochelari VR.

Realitatea virtuală (VR) este una dintre tehnologiile de ultimă generație. Acest tip de
ochelari, se pot descrie ca fiind niște ecrane, câte unul pentru fiecare ochi, care au o vizibilitate
extinsă, acuratețea imaginilor este foarte bună, iar efectele sunt cu impact sigur asupra persoanei
care îi poartă. Ochelarii VR funcționează ca un suport în care este introdus un telefon cu o
anumită diagonală, în funcție de tipul ochelarilor. Pe lângă jocurile realizate special pentru acest
tip de ochelari, realitatea virtuală are o serie de moduri de aplicare mult mai variate şi serioase:
arhitectură, sport, medicină, artă, psihologie etc.
Pagina 20
 1 5
SIS TE M DE MO NITO RIZ ARE A INDICATO RIL
2 O R S PE CIFICI E MOȚ IIL O R

Figura 23. Diagrama bloc a instrumentului virtual

Datorită faptului că achiziția semnalelor a fost făcută prin intermediul plăcii de dezvoltare
Arduino, pentru a putea adapta instrumentul virtual la cerințele acesteia, a fost folosit un pachet
de subinstrumente virtuale instalate suplimentar din biblioteca ,,Maker Hub”. Aceste subVI-uri
adaptează intrările și ieșirile analogice sau digitale ale plăcii de dezvoltare la cerințele mediului
de programare grafică LabVIEW.
Acesta este structurat în cinci parți distincte:
- chenarul 1 - bloc de măsurare, afişare și procesare a datelor achiziționate prin intermediul
senzorului de puls;
- chenarul 2 - bloc de măsurare, afişare și procesare a datelor achiziționate prin intermediul
senzorului de temperatură;
Pagina 21
 - chenarul 3 - bloc de măsurare, afișare și procesare a datelor achiziționate prin intermediul
senzorului de forță;
- chenarul 4 - bloc de măsurare, afișare și procesare a datelor achiziționate prin intermediul
senzorului de umiditate;
- chenarul 5 – blocul de comandă și de luare a deciziei.
În figura 23 este prezentată diagrama bloc a instrumentului virtual, iar în continuare fiecare
chenar va fi descris detaliat.
În figura 24 este diagrama bloc a instrumentului virtual de măsurare și afișare a pulsului
(chenarul 1). Inițializarea plăcii Arduino se face pe portul COM4, iar achiziția semnalului se
realizează pe canalul analogic A0.

Figura 24. Diagrama bloc a instrumentului virtual al senzorului de puls

Semnalul preluat de către senzorul de puls, va fi citit cu ajutorul funcției ”Analog Read”.
Pentru a obține o amplitudine mai bună a semnalului, valoarea tensiunii o înmulțim cu o
constantă egală cu 10, pe urmă semnalul achiziționat va fi afișat pe un grafic de tip ”Waveform
Chart”, în funcție de amplitudine și timp. Pentru a detecta prezența pulsului, setăm o limită în
amplitudine, valoare stabilită cu ajutorul potențiometrului ”Nivel detecție puls”, pe care o vom
afișa pe același grafic cu semnalul achiziționat. Valorile numerice citite de la senzorul de puls, se
vor memora într-o matrice. Această matrice va înregistra valorile mai mari sau egale cu limita
impusă cu ajutorul unui registru de tip ”Shift”, ori de câte ori se repeta bucla ”While”. Funcția
”Thereshold Detector”, numără de câte ori semnalul achiziționat depășește limita impusă, iar
rezultatul va fi înregistrat într-o matrice, din interiorul unei structuri de tip ”Case”, care prezintă
două cazuri: ”Adevărat”, când semnalul ajunge la pragul impus și ”Fals” când nu ajunge la
pragul impus. Funcția ”Elapsed Time”, are rol de temporizare, astfel un minut este împărțit în
patru secvențe de câte 15 secunde, valoarea obținută după cele 15 secunde va fi stocată într-o
Pagina 20
 SIS TE M DE MO NITO RIZ ARE A INDICATO RIL O R S PE CIFICI E MOȚ IIL O R

matrice. Valorile stocate în matrice vor fi ordonate descrescător, cu ajutorul funcției ”Reverse 1D
Array”, care inversează matricea, astfel încât se pot vedea mereu ultimele valori. Din ultima
valoare se scade penultima, rezultatul se înmulțește cu 4 și valoarea obținută se înregistrează într-
o matrice de tipul ”Index Array” care redă mereu ultimul element, reprezentând valoarea pulsului
exprimată în bătăi pe minut afișat pe un indicator.
Pe Canalul analogic A1 se achiziționează semnalul preluat de la senzorul de temperatură
(chenarul 2). Diagrama bloc a instrumentului virtual al senzorului de temperatură se află în
figura 25, iar valoarea temperaturii, exprimată în grade Celsius, va fi afișată pe un grafic de tip
”Waveform Chart”, numit ”Monitorizare temperatură”. Pe același grafic se vor afișa și limitele
de temperatură impuse pentru fiecare caz în parte. Valoarea temperaturii se stochează într-o
matrice de tipul ”Index Array” și va fi afișată pe un indicator.

Figura 25. Diagrama bloc a instrumentului virtual al senzorului de temperatură

Semnalul preluat de la senzorul de forță, se achiziționează pe canalul analogic A2

(chenarul 3) și va fi citit cu ajutorul funcției ”Analog Read”, pe urmă semnalul achiziționat va fi
afișat pe un grafic de tip ”Waveform Chart”, în funcție de amplitudine și timp. Pentru a detecta
prezența contracțiilor musculare, setăm o limită în amplitudine, pe care o vom afișa pe același
grafic cu semnalul achiziționat. Valorile numerice, care corespund tensiunii citite de către
senzorul de forță, se vor memora într-o matrice. În matrice se vor înregistra valori cu ajutorul
unui registru de tip ”Shift”, ori de câte ori se repeta bucla ”While”. Funcția ”Thereshold
Detector”, numără de câte ori semnalul achiziționat depășește limita impusă, iar rezultatul va fi
înregistrat într-o matrice, din interiorul unei structuri de tip ”Case”, care prezintă două cazuri:
”Adevărat”, când semnalul ajunge la pragul impus și ”Fals” când nu ajunge la pragul impus. Cu
ajutorul funcției ”Elapsed Time”, a fost posibilă contorizarea într-o matrice a contracțiilor
musculate pe secundă. Valorile stocate în matrice vor fi ordonate descrescător, cu ajutorul
funcției ”Reverse 1D Array”, care inversează matricea, astfel încât se pot vedea mereu ultimele
Pagina 21
 valori. Impulsurile măsurate, vor fi comparate cu pragul limita impus inițial, iar dacă valoarea
depășește limita, se va aprinde LED-ul ”Depășirea stării de calm”, după cum reiese din figura 26.

Figura 26. Diagrama bloc a instrumentului virtual al senzorului de forță

Ultima achiziție de semnal se realizează pe canalul analogic A3, preluat de la senzorul de

umiditate (chenarul 4). Diagrama bloc a instrumentului virtual al senzorului de umiditate este
prezentată în figura 27. Datorită faptului că în analizele medicale se consideră o hidratare
normală a pielii între 20-80% și ținând cont de caracteristica de transfer a senzorului,
experimental a fost determinată curba de variație a tensiunii de ieșire a divizorului rezistiv care
conține senzorul de umiditate.

Semnalul și nivelul de detecție al semnalului vor fi afișate pe un grafic de tip ”Waveform Chart”.

Figura 27. Diagrama bloc a instrumentului virtual al senzorului de umiditate

Blocul de comandă (chenarul 5) este alcătuit din variabile locale. Scrierea la o variabilă
locală este similară cu transmiterea datelor către orice alt terminal. Fiecare caz în parte a fost
particularizat în așa fel încât răspunsul să fie unul relevant. În condiții de bună funcționare a
organismului, valorile parametrilor biologici (puls, temperatură, contracții musculare, umiditatea
la nivelul pielii) se încadrează într-un standard, numit valori normale ale organismului. Conform
Pagina 20
 SIS TE M DE MO NITO RIZ ARE A INDICATO RIL O R S PE CIFICI E MOȚ IIL O R

cercetătorilor, valorile normale ale pulsului se încadrează între 60-70 BTM, temperatura corpului
la nivelul brațelor se încadrează între valorile de 27- 29 ̊ C, în condiții normale contracțiile
musculare involuntare trebuie să fie egale cu 0, iar umiditatea la nivelul pielii este în strânsă
legătură cu hidratarea organismului, astfel că la nivelul extremităților dintr-un procent de 100%,
zona brațelor se încadrează la un procent între 10-20%.

Figura 28. Blocul de comandă și de

generare a răspunsului

În figura 28, sunt prezentate

condițiile impuse celor trei cazuri
alese. Valorile înregistrate de
către senzorul de puls, senzorul de
temperatură și senzorul de
umiditate sunt comparate cu
limitele impuse, pe rând, pentru
fiecare caz în parte. În funcție de
răspunsul dorit, funcțiile de
comparare folosite au fost: mai mic sau egal, mai mare sau egal și mai mare. Rezultatele
comparărilor obținute au fost introduse în funcția polimorfă ,, Compound Arithmetic”, care
folosește ca și condiție funcția booleană ,,Și”. Ca și răspuns, în funcție de îndeplinirea condițiilor,
se vor aprinde LED-urile: ,,Persoana este calmă”, ,,Persoana este entuziasmată” și ,,Persoana este
speriată”.

5. REZULTATE EXPERIMENTALE
În figura de mai jos (figura 29) este prezentat standul experimental și modul în care au fost
plasați senzorii. Senzorul de forță, senzorul de temperatură și senzorul de umiditate au fost
atașați pe o banda ușor compresivă, iar apoi pe mâna dreaptă, iar senzorul de puls a fost atașat la
un deget de la mâna stângă.
Pagina 21
 Figura29. Standul experimental și poziționarea senzorului de puls, temperatură, forță, umiditate

În tabelul 1, cu V1 pană la V4 s-a notat valoarea măsurată cu ajutorul senzorilor, iar cu L1

până la L4 limitele impuse pentru ca aplicația să genereze răspunsul dorit. Limitele impuse sunt
asociate cu valorile normale pe care se presupune ca o persoană clinic sănătoasă le are. Valoarea
pulsului crește în funcție de acțiunea și intensitatea stimulului aplicat. În momentul în care
valoarea pulsului crește, temperatura corpului v-a crește în primă fază cu cel puțin 1 ̊ C, iar în
timp creșterea poate ajunge până la 4 ̊ C față de temperatura din starea de repaus. La o persoana
sănătoasă, aflată în stare de repaus, contracțiile musculare involuntare mari în amplitudine sunt
inexistente, totuși ele pot să apară în urma activităților fizice precum alergatul, sau ca răspuns al
organismului în urma unei sperieturi. Umiditatea la nivelul pielii este într-o relație strânsă cu
pulsul, temperatura și contracțiile musculare. O modificare a pulsului, v-a fi urmată de o
modificare a umidității la nivelul pielii.

Tabelul 1 Condițiile impuse pentru indicatorii specifici emoțiilor

Am considerat ca și prim caz, momentul în care persoana supusă măsurătorilor este calmă
și exprimă o stare de relaxare.
Limite impuse:
- Limită puls – 65 BPM.
- Limită temperatură - 29 ̊ C.
- Limită contracții musculare – 0.
- Limită umiditate – aproximativ 10%.
Pagina 20
 SIS TE M DE MO NITO RIZ ARE A INDICATO RIL O R S PE CIFICI E MOȚ IIL O R

În figura 30, este prezentat panoul frontal din care reiese faptul că au fost îndeplinite
condițiile prezentate anterior în tabelul 1 pentru starea de calm, iar ca rezultat avem aprins LED-
ul ,,Persoana este calmă”.

Figura 30. Afișarea grafică a pulsului, contracțiilor musculare, a temperaturii și umidității în

starea de calm.

Se menționează faptul că în timpul efectuării măsurărilor pentru a ajunge la decizia stării

de calm, persoana în cauză a vizualizat prin ochelarii VR un film care prezenta natura și mediul
înconjurător, rolul ochelarilor a fost de a realiza apartenența virtuală a persoanei în acel mediu.
Pentru al doilea caz, cu ajutorul ochelarilor VR, am făcut trecerea de la starea de relaxare și
calm, la starea de entuziasm. Am considerat ca fiind foarte important și am și implementat
dorința persoanei de a viziona un film care prezintă saltul cu parașuta.
Limite impuse:
- Limită puls – 80 BPM.
- Limită temperatură - 30 ̊ C.
- Limită contracții musculare – 0.
- Limită umiditate – aproximativ 20%.
Pagina 21
 Figura 31. Afișarea grafică a pulsului, contracțiilor musculare, temperaturi și umidității în
starea de entuziasm

Panoul frontal din figura 31 atestă faptul că au fost îndeplinite condițiile impuse inițial
pentru starea de entuziasm, astfel decizia afișată corespunde LED-ului ,,Persoana este
entuziasmată”.
Ultimul caz considerat, cazul trei, surprinde persoana în momentul în care este speriată.
Limite impuse:
- Limită puls – 90 BPM.
- Limită temperatură - 32 ̊ C.
- Limită contracții musculare – 1 contracție/secundă.
- Limită umiditate – aproximativ 25%.

Pentru a induce această stare, persoana a vizualizat un film care prezenta momente de
suspans, situații critice și sperieturi. Rezultatele obținute sunt redate în figura 32.
Pagina 20
 SIS TE M DE MO NITO RIZ ARE A INDICATO RIL O R S PE CIFICI E MOȚ IIL O R

Figura 32. Afișarea grafică a pulsului, contracțiilor musculare, temperaturii și umidității în

starea de frică.

Valoarea înregistrată a pulsului depășește limita impusă, temperatura crește semnificativ în

urma accelerării pulsului, contracțiile musculare apar ca rezultat al unei sperieturi, iar umiditatea
resimțită la nivelul pielii a crescut cu aproximativ 10%, decât inițial.
Creșterea valorilor pulsului, temperaturii și umidității peste valorile normale stabilite, vor
determina depășirea stării de calm a persoanei, iar apariția contracțiilor musculare care au fost
afișate pe graficul de pe panoul frontal, ne indică răspunsul organismului în urma unei sperieturi.
Astfel avem ca răspuns aprinderea LED-ului ,,Persoana este speriată”.

6. CONCLUZII
Pagina 21
 În acest proiect s-a prezentat proiectarea și implementarea unui dispozitiv de
monitorizare a indicatorilor specifici emoțiilor, având în vedere evidențierea anumitor stări. Atât
partea de programare grafică, cât și construcția dispozitivului, sunt prezentate fiecare în parte
detaliat, făcând posibilă realizarea lui de către orice persoana interesată să testeze dispozitivul, cu
cunoștințe minime în domeniul electronicii sau instrumentației virtuale.
Principiu de funcționare al dispozitivului experimental este de a prelucra semnalele
generate de senzorii de puls, temperatură, forță și umiditate, iar când valorile de tensiune
provenite de la senzori îndeplinesc condițiile impuse, se va genera răspunsul care în funcție de
caz poate fi: ,,Persoana este calmă”, ,,Persoana este entuziasmată” sau ,,Persoana este speriată”.
Prin intermediul mediului de programare grafică LabVIEW a fost realizat instrumentul
virtual, care poate fi adaptat și altor aplicații care au același principiu de funcționare.
Originalitatea acestei lucrări constă în modul de gândire și interpretare a problemelor
întâmpinate la măsurarea, achiziția și prelucrarea semnalelor de la cei patru senzori, dar și tipul
testării dispozitivului experimental și anume inducerea stărilor cu ajutorul ochelarilor VR.
Pentru dezvoltarea dispozitivului experimental, se poate adăuga un modul transmițător
NRF24L01 wireless compatibil cu placa de achiziție Arduino care ajută la stocarea datelor, după
ce au fost achiziționate și procesate, într-un fișier (de exemplu Excel) în cloud.

7. BIBLIOGRAFIE
Pagina 20
 SIS TE M DE MO NITO RIZ ARE A INDICATO RIL O R S PE CIFICI E MOȚ IIL O R

[T.1] Ion Radu Tomșa – Procesualitatea psihică. Editura Argument, București, 2010
[G.1] Daniel Goleman – Inteligența emoțională. Editura Curtea Veche, București, 2008

[B.1] Bodea M., şi col. – Circuite integrate liniare. Vol.3. Manual de utilizare. Editura Tehnică
Bucureşti, 1984
[N.1] Nicolau, E., și colab. – Manualul inginerului electronist. Măsurări electronice. Editura
Tehnică, București, 1979

[T.2] Tarnovan I.G. – Metrologie electrică şi instrumentație – Editura Mediamira, Cluj-Napoca,

2003
[W1] https://www.affective-sciences.org/gew/
[W2] https://www.robofun.ro/senzor_puls
[W3] https://www.robofun.ro/arduino/arduino_uno_r3_compatibil
[W4] https://www.robofun.ro/senzori/forta
[W5] https://www.robofun.ro/senzor-de-temperatura
[W6] https://www.emotiv.com/epoc/
[W7] http://news.mit.edu/2016/detecting-emotions-with-wireless-signals-0920
[W8] http://www.instructables.com/id/Biofeedback-Arduino-Based/
[W9] https://people.howstuffworks.com/lie-detector1.htm
[W10] https://www.emolition.com/wordpress/?cat=57
[W11] http://bitalino.com/en/learn/documentation
[W12] https://www.biopac.com/wp-content/uploads/B-Alert.pdf
[W13] https://www.nature.com/articles/srep25727
[W14] http://www.lie-detector.info/details.html#prettyPhoto
[W15] https://shopniac.ro/realitate-virtuala-vr-5736/

Pagina 21