Sunteți pe pagina 1din 5

VIȘAN ELENA DANIELA

Psihologie anul I

EFECTUL STROOP

Raport de cercetare

Cap I-Rezumat

În cercetarea noastră am studiat efectul stroop din perspectivă experimentală, studiul


perceperii înțelesului în absența conștienței verbale.

Ipoteza generală a fost că există diferențe între timpul de reacție necesar pentru a
denumi culoarea în cazul în care cuvântul-stimul este în relație de congruență cu pata de culoare
și timpul de reacție necesar denumirii ”culorii” în cazul în care cuvântul-stimul este în relație
de incongruență cu pata de culoare.

Subiecții experimentului au fost 16 studenți în anul I la psihologie, toți de sex feminin,


cu vârste între 20-50 ani. Experimentul s-a desfășurat în laboratorul facultății.

Ipoteza de lucru, cum că: ” există diferențe între timpii de reacție necesari denumirii
culorii în cazul în care cuvântul-stimul și pata de culoare sunt în relație de congruență sau
incongruență, adică timpul necesar denumirii culorii în cazul în care cuvântul stimul este în
relație de incongruență cu pata de culoareeste mai mare decât atunci când cuvântul- stimul este
în relație de congruență cu pata de culoare”, nu s-a confirmat.

Experimentul a fost alterat din cauza întunericului din sala experimental, precum și din
cauza faptului că pentru a denumi cuvântul-stimul ”GALBEN ”scris cu cuolarea congruentă
galben afost nevoie de un timp îndelungat, și aceasta nu s-a datorat faptului că nu s-a perceput
înțelesul, ci faptului că nu era vizibil.

Capitolul II – introducere

Efectul STROOP poartă numele celui care în 1935 a studiat un fenomen interesant și
anume: denumirea culorii este mai dificilă atunci când cuvântul este în conflict cu culoarea și

1
mai rapidă atunci când acestea sunt congruente. Subiecții pretindeau că nu percep un cuvânt,
dar comportamentul lor indica faptul că erau influențați de înțelesul cuvântului respective.

Experimentul a fost refăcut în 1983 de Marcel care a constatat că un cuvânt-stimul


congruent micșorează timpul necesar pentru a denumii culoarea petei de culoare, iar un cuvânt-
stimul incongruent mărește timpul necesar pentru a denumii culoarea petei de culoare.

Ulterior, Marcel a modificat experimentul, încercând manipularea conștienței


subiectului cu privire la cuvântul-stimul. A introdus o procedură numită mascare prin care,
între cuvântul-stimul și pata de culoare era introdusă o serie de litere dispuse la întâmplare,
imediat după cuvântul-stimul. Cu cât creștea intervalul dintre cuvânt-stimul și mască cu atât
creștea detecția și identificarea cuvântului-stimul.

Raționamentul lui Marcel consta în ideea că:

- Dacă percepția se poate produce inconștient aunci o mască eficientă nu ar trebuii să


elimine efectul Stroop indus de cuvântul-stimul. Dacă percepția înțelesului nu
depinde de conștiința verbală, faptul că subiecții sunt sau nu conștienți de cuvântul-
stimul nu ar trebuii să le influențeze denumirea culorii.
- Dacă conștiința verbal este necesară pentru percepția înțelesului, atunci mascarea
cuvântului trebuie să elimine efectul Stroop.

Experimentul lui Marcel a cuprins patru tipuri de încercări:

- Nu se prezenta niciun cuvânt-stimul;


- Între cuvântul stimul și pata de culoare era o relație neutră;
- Între cuvântul stimul și pata de culoare era o relație congruentă ;
- Între cuvântul stimul și pata de culoare era o relație incongruență.

Materialul cuprindea patru culori: roșu, verde, galben, albastru în cuvinte cu înțeles de
culoare: roșu, verde, galben, albastru și cuvinte neuter: tuse, blând și apă.

Variabila dependentă era timpul de reacție necesar pentru a apăsa pe butonul correct al
tahiscopului.

Rezultatele experimentului lui Marcel au fost:

- S-a obținut efectul stroop atât la încercările inconștiente cât și la cele conștiente
- În comparație cu încercările în care nu s-au prezentat cuvinte-stimuli și cu cele în
care cuvântul-stimul era neutru identificarea culorii petei de culoare a fost mai grea în cazul

2
cuvintelor –stimuli incongruente și mai ușoară în cazul cuvintelor-stimuli congruente,
indiferent dacă subiecții erau sau nu conștienți de cuvântul-stimul.
Pe baza rezultatelor castor experimente Marcel a ajuns la concluzia că înșelesul poate
fi perceput inconștient.

Capitolul III –Metode de experimentare

Obiective: Studiul efectului stroop din perspectivă experimental. Studiul perceperii


înțelesului în absența conștienței verbale

Ipoteza generală: Există diferențe între timpul de reacție necesar pentru a denumii
culoarea în cazul în care cuvântul-stimul este în relație congruent cu pata de culoare și timpul
necesar pentru a denumi culoarea în cazul în care cuvântul-stimul este în relație de incongruență
cu pata de culoare.

Ipoteza de lucru: Există diferențe între timpii de reacție necesari denumirii culorii în
cazul în care cuvântul-stimul și pata de culoare sunt în relație de congruență sau incongruență,
adică timpul necesar denumirii culorii în cazul în care cuvântul-stimul este în relație de
incongruență cu pata de culoare este mai mare decât atunci când cuvântul stimul este în relație
de congruență cu pata de culoare.

Design-ul experimental folosit este cel de bază cu o variabilă independentă, și anume


cuvântul-stimul congruent sau incongruent cu pata de culoare, și o variabilă dependent, și
anume timpul necesar denumirii cuvântului-stimul, atunci când acesta este în relație de
congruență sau incongruență cu pata de culoare.

Subiecții experimentului au fost 18 studenți și un cadru didactic, lector universitar


doctor, Dumitru Ioana. Doi studenți au fost experimentatorii iar ceilalți 18 au fost subiecții.
Subiecții au fost toți de sex feminine cu vârste cuprinse între 20-50 ani.

S-au folosit șase bilete: trei cu cuvinte-stimuli congruente cu culoarea cu care erau
scrise, și trei cu cuvinte-stimului incongruente cu culoarea cu care erau scrise

Subiecții au intrat unul câte unul în sala de curs, au luat loc în fața experimentatorilor.
Primul experimentator a aplicat variabila independent: cuvântul-stimul alternând cuvintele
congruente cu cele incongruente, iar cel de-al doilea experimentator măsura cu cronometru și
nota timpul necesar pentru citirea fiecărui cuvânt.

Capitolul IV – analiza si interpretarea datelor

3
Ipoteza de lucru a cercetarii a fost: “Există diferențe legate de timpii de reacție necesari
denumirii culorii în cazul în care cuvântul-stimul și pata de culoare sunt în relație de congruență
sau incongruență, adică timpul necesar denumirii culorii în cazul în are cuvântul-stimul este în
relație de incongruență cu pata de culoare este mai mare decât atunci când cuvântul-stimul este
în relație de congruență cu pata de culoare”.

În urma experimentului, pe baza rezultatelor recoltate de cei 18 subiecți, am făcut media


aritmetică a timpilor de răspuns pe cuvinte-stimuli congruente cu pata de culoare, și media
artimetică a timpilor de răspuns pentru cuvintele-stimuli incongruente cu pata de culoare. Am
observat că:

- Media pentru cuvintele congruente este de 3,45 sec.


- Media pentru cuvintele incongruente este de 2,89 sec.

Ca urmare a acestor rezultate, ipoteza de lucru nu s-a confirmat, deoarece timpul


necesar denumirii cuvântului-stimul în incongruneță cu pata de culoare a fost mai mic decât
timpul necesar denumirii cuvântului-stimul în congruență cu pata de culoare.

Aceasta se poate datora faptului că era întuneric în sala de experimentare, culoarea


galben nu se putea vedea și a fost aleasă ca pată de culoare pentru cuvântul-stimul ”galben”,
ceea ce a dus la un timp îndelungat citirii cuvântului.

Din punct de vedere psihologic nu se pot face aprecieri, deoarece cadrul experimental
a fost alterat, fiind îngreunat procesul, și deci nu putem aprecia dacă înțelesul a fost perceput
sau nu în absența conștienței verbale, subiecții avțnd dificultăți în perceperea vizuală.

Capitolul V – Concluzii si aprecieri finale

In concluzie, am studiat efectul Stroop din perspectivă exprimentală, studiul perceperii


înțelesului în absența conștienței verbale. Analizând rezultatele celor 18 subiecți am ajuns la
concluzia că ipoteza de lucru nu se confirmă. Media timpilor necesari denumirii cuvintelor
incongruente a fost mai mică-2,89 sec., decât media timpilor necesari denumirii cuvintelor
congruente-3,45 sec. O eroare de manipulare a variabilei independente, adică a biletelor cu
cuvinte congruente și cuvintele incongruente, precum și cadrul întunecat al sălii de
experimentare a făcut ca cuvântul-stimul ”galben” scris cu culoarea galben să nu poată fi citit
decât foarte greu.

4
S-ar putea relua experimentul cu variabila independent, biletele, realizată mai citeț și
cu culori mai stridente.

Capitolul VI Bibliografie

Geanina CUCU CIUHAN, 2003-” Introducere în cercetarea psihologică”, Ed. Sylvi, București