Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Povesti terapeutice
a) Mai întâi, fabulatia este extrem de utila ca instrument de cunoastere, atât pentru terapeut,
cât si pentru pacient. Ea permite întelegerea dinamicilor profunde, cu o rapiditate
remarcabila si în conditiile unei bogatii de elemente.
Daca vom considera basmul în întregimea lui drept o reprezentare completa, în termeni
figurati si simbolici, a dinamicilor interioare ale subiectului care îl produce, vom putea
vedea imediat care sunt elementele sale constitutive, care sunt relatiile de alianta si de
opozitie, care sunt fortele pe care se poate conta si obstacolele ce trebuie depasite, ce
procese sunt de îndeplinit si ce pericole sunt de evitat.
b) În plus, însusi faptul de a da o reprezentare simbolica în basm propriei situatii are un
efect terapeutic imediat, întrucât faciliteaza accesul constiintei la procese profunde aflate
în desfasurare, deseori inconstiente, uneori si de ordin corporal, facilitând întelegerea si
gestionarea lor.
c) Dincolo de orice, imaginarul constituie un minunat teren de experimentare, nelimitat si
sigur, a posibilelor solutii la probleme. La nivelul imaginarului se pot inventa si supune la
încercari parcursuri infmite, ce pot fi urmate pâna la ultimele lor consecinte, în cautarea
unor modalitati cât mai adecvate de a gestiona dificultatile, fara pericolele pe care le-ar
comporta experimentul real.
2. Metafore
De ce folosim metaforele?-the use of methaphotr in psychotherapy p13
3. Interventii paradoxale
Venirea clientului la terapie este paradoxala, pe de-a parte vine in terapie pentru cu scopul
declarant de a schimba iar pe de alta parte se agata de problemele sale opunand tratamentului
o enorma rezistenta. Prima intreprindere sistematica asupra paradoxului si comunicarii
paradoxale a fost intreprinsa de reprezentantii scolii de la Palo Alto in frunte cu Bateson au
fundamentat teoria dublei constrangeri ca unul din principiile fundamentale ale comunicarii
schimbarii si creativitatii. Bateson a remarcat ca intelegerea dublei constrangeri si a
manifestarilor sale in situatia terapeutica este cheia inovatiei in domeniul psihoterapiei. In
dubla constrangere patogena subiectii sunt pusi in situatie in care nu stiu cum sa actioneze
pentru ca fiecare dintre alternativele logice posibile risca sa se intoarca impotrica lor. Este cazul
barbatului care dupa cativa ani de casnicie este interpelat de sotia sa: la inceput cand ma iubeai
imi aduceai flori. In urma constrangerii terapeutice clientii sunt condusi sa aleaga alternative
care ii vor oblige in mod necesar sa iasa din situatia problematica in care se afla.
Interventiile terapeutice paradoxale au la baza idea ca in mintea oricarui individ există mai
multe niveluri logice in lan constient sau inconstient si ca acestea pot fi emise simultan intr-o
comunicare interumana.
Terapeutul supraune intentionat 2 sau mai multe niveluri logice in cadrul interactiunii
terapeutice. Deseori paradoxul vizeaza mobilizarea a atentiei clientului pentru a-l conduce
indirect la un nivel logic, in general perceput ca adevarat, prin critică unui alt nivel logic
perceput ca fiind fals. In plan comportamental sfidarea sau conformarea in raport cu prescriptia
terapeutica de tip paradoxal duce clientul la un comportament adaptativ, desi acesta este
apparent, altul , uneori contrariul a ceea ce solicita terapeutul. De ex prescriptia terapeutica
pentru o persoană care sufera de insomnia: nu dormi.
Pt a multiplica nivelurile logice ale comunicarii sale terapeutul recurge deseori la un limbaj
imagistic si metaphoric. Utilizarea negatiei se poate inscribe in aceiasi dimensiune paradoxala a
limbajului terapeutului. Astfel enuntul ganditi-va la un papagal albastru sau ascultati-ma cu
atentie, enunt deseori intalnit in discursul unor terapeuti vor mobiliza mai degrabă procese de
rezistenta, in timp ce dacă aceste enunturi sunt inlocuite cu “nu va ganditi la un papagal
albastru” sau “ nu sunteti obligat sa ma ascultati’’ paradoxul introdus prin negatie starneste
curiozitatea si are toate sansele de a provoca efectul invers dorit. Si limbajul non verbal poate
introduce un nivel logic suplimentar prin plasarea limbajului verbal intr-un anumit context
spato temporal. In general acest mesaj non-verbal pentru a fi mai bine perceput va intra in
opoziţiei cu un mesaj verbal. De exemplu pare destul de logic sa ii spui unui client care sufera de
insomnia ca dacă nu poate dormi sa se ridice din pat si sa spele vasele din bucatarie, insa pare
mai putin obisnuit dacă acest lucru trebuie făcut doar dupa ora 12.00 noaptea.
Metafora (din greacă: metapherin) este o figură de stil prin care se trece de la sensul obișnuit al
unui cuvânt la alt sens, prin intermediul unei comparații subînțelese. Procesul de realizare a
metaforei constă în "punerea semnului identității între două obiecte diferite (lucruri, ființe,
persoane) prin numele lor, pe baza unei analogii".
Figură de stil/trop prin care se trece de la semnificația obișnuită a unui cuvânt (expresie), la o altă
semnificație, pe care cuvântul (expresia) nu o poate avea, decât în virtutea unei analogii, fără
unificarea totală de sens. Transferul conduce la imagini artistice, inedite și implică, adesea,
termeni distincți ca înțeles ori chiar aflați în opoziție: concret – abstract.