Sunteți pe pagina 1din 201

FISA 1 PRINCIPIILE SI REGULILE FUNDAMENTALE ALE EXERCITARII PROFESIEI DE AVOCAT

SEDIU:

Art. 1 L. 51/95:

1. Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare si functionare autonome, in

conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei.

2. Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte, barou component UNBR.

3. Constituirea si functionarea de barouri in afara UNBR sunt interzise.

a. Actele de constituire si inregistrare ale acestora sunt nule de drept.

b. Nulitatea poate fi constatata si din oficiu.

RIL 27/2007: asistenta juridica acordata in procesul penal unui inculpat sau invinuit de o persoana care nu a dobandit calitatea de avocat in conditiile L. 51/95 echivaleaza cu lipsa de aparare a acestuia.

DCCR 155/2015 – disp. art. 1 al. 3, art. 50 si art. 60 L. 51/95 sunt constitutionale: obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie disp. art. 1 al. 3, art. 50 si art. 60 L. 51/95. Autorul exceptiei de neconst sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 1 al. 4 ref la principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, art. 40 ref dr de asociere, art. 41 ref Munca si protectia sociala a muncii si art. 45 ref libertatea economica. Examinand exceptia, CCR constata ca prin DCCR 379/2013 s-a statuat ca, in conceptia legiuitorului, avocatura e un serviciu public, organizat si functionand pe baza unei legi speciale iar profesia de avocat poate fi exercitata de un corp profesional selectat si functionand dupa reguli stabilite de lege. Statutul profesiei de avocat a fost adoptat de Consiliul UNBR, fara ca aceasta sa contravina prevederilor constitutionale invocate. Aceasta optiune a legii nu poate fi considerata neconstitutionala, avand in vedere ca scopul ei e asigurarea unei asistente juridice calificate iar normele in baza carora functioneaza nu contravin principiilor constitutionale. Faptul ca accesul la profesia de avocat e conditionat de satisfacerea anumitor cerinte nu poate fi privit ca o ingradire a dreptului la munca sau a alegerii libere a profesiei. Totodata, s-a mai aratat ca normele in baza carora functioneaza UNBR nu contravin principiilor constitutionale, cei ce doresc sa practice aceasta profesie fiind datori sa respecte legea si sa accepte regulile impuse de aceasta. Dreptul de asociere se poate exercita numai cu respectarea legii si nu impotriva ei, astfel ca nici acest drept, specific prin natura lui profesiilor liberale, nici dispozitiile cuprinse in art. 40 din Constitutie nu sunt nesocotite. Desi avocatura e o profesie liberala si independenta, exercitarea sa tb sa se derulzeze intr-un cadru organizat, in cf cu reguli prestabilite, a caror respectare tb asigurata inclusiv prin aplicarea unor masuri coercitive, ratiuni ce au impus constituirea unor structuri organizatorice

unitare si prohibirea constituirii in paralel a altor structuri destinate practicarii aceleiasi activitati, fara suport legal. O atare solutie legislativa nu poate fi calificata insa ca venind in contradictie cu dreptul de asociere. Deoarece pana in prezent nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea acestei juurisprudente, considerentele si solutiia deciziei de mai sus isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata.

Id: DCCR 129/2014.

Art. 2:

1.

In exercitarea profesiei, avocatul e independent si se supune numai legii, statutului profesiei si codului deontologic.

2.

Avocatul promoveaza si apara drepturile, libertatile si interesele legitime ale omului.

3.

Avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte pf si pj in fata instantelor autoritatii judecatoresti si a altor organe de jurisdictie, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor si institutiilor publice, precum si in fata altor persoane fizice sau juridice care au obligatia sa permita si sa asigure avocatului desfasurarea nestingherita a activitatii sale, in conditiile legii.

4.

Orice persoana are dreptul sa isi aleaga in mod liber avocatul.

5.

In exercitarea dreptului la aparare, avocatul are dreptul si obligatia de a starui pt realizarea liberului acces la justitie.

Art. 5 al. 7 L. 51/95: avocatul poate schimba oricand forma de exercitare a profesiei, cu instiintarea baroului din care face parte.

Statut:

Art. 1

1.

Profesia de avocat este libere si independenta, cu organizare, functionare si conducere

autonome, stabilite in conditiile prevazute de L. 51/95, (LEGE) si ale prezentului statut.

2.

Exercitarea profesiei de avocat este supusa urmatoarelor principii fundamentale:

a. Principiul legalitatii

b. Principiul libertatii

c. Principiul independentei

d. Principiul autonomiei si descentralizarii

e. Principiul pastrarii secretului profesional.

Art. 2

1.

Scopul exercitarii profesiei de avocat il constituie promovarea si apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si persoanelor juridice, de drept public si privat.

2.

In exercitarea dreptului la aparare recunoscut si garantat de Constitutie, de lege, de pactele si de tratatele la care Ro este parte, avocatul are dreptul si obligatia de a starui, prin toatemijloacele legale, pt realizarea liberului acces la justitie, pt un proces echitabil

si solutionat intr-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea partilor.

Art. 3

1.

In exercitarea profesiei, avocatul e independent si se supune numai legii, statutului si codului deontologic.

2.

Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul avocatilor intocmit de baroul din care fac parte.

3.

Un avocat nu poate fi inscris decat intr-un singur barou si nu isi poate exercita concomitent activitatea in doua sau mai multe forme de exercitare a profesiei.

4.

Este interzisa sub sanctiunile prev de lege, exercitarea oricarei activiati specifice profesiei de avocat de catre p pf ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si in tabloul avocatilor, sau, dupa caz, de catre orice pj, cu exceptia societatii profesionale de avocati cu raspundere limitata (SPARL).

Art. 4

1.

Profesia de avocat e organizata si functioneaza in baza principiului autonomiei si descentralizarii in conditiile prev de Lege si statut.

2.

Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.

3.

Avocatul are dr de a alege si de a fi ales in organele de conducere ale profesiei in conditiile legii si statutului.

4.

Competenta si atributiile organelor de conducere ale profesiei sunt prev de lege si statut.

Art. 4 ind. 1

1.

Persoanele care indeplinesc functii in cadrul organelor de conducere ale baroului, UNBR si institutiilor aflate in autoritatea acesteia, Casei de Asigurari a Avocatilor si filialelor acesteia nu pot participa la rezolvarea unei cereri, la luarea unei hotarari sau decizii ori la incheierea unui act juridic prin care se produce un folos material pentru

acestea, pt sotul sau sotia ori rudele/afinii de pana la gradul 3 inclusiv ale acestora.

2.

De asemenea, pers indicate la al. 1. nu pot participa la rezolvarea unei cereri sau la luarea deciziilor ref pf si pj cu care au relatii cu caract patrim.

3.

In cazul existentei unui conflict de interese, pers indicate de al. 1 sunt obligate sa se abtina de la solutionarea cererii, de la participarea la luarea hotararii sau deciziei, informand in prealabil, in acest sens, organul profesional corespunzator.

4.

Prin conflict de interese se intelege situatia in care pers indicata la al. 1, sotul/sotia, rudele/afinii acestora pana la gr. 3 inclusiv are/au interese personale de natura patrimoniala ce pot influenta indeplinirea obiectiva a atributiilor acestora.

5.

Incalcarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinara grava.

Art. 5

1.

In fiecare judet si in Mun. Bucuresti exista si functioneaza in temeiul legii un singur barou, pj de interes public.

a.

Baroul e constituit din toti avocatii inscrisi in tabloul avocatilor care au sediul profesional principal in localitatile de pe raza acestuia.

2.

Toate barourile din Romania constituite cf legii sunt membre de drept ale UNBR.

3.

UNBR este pj de interes public infiintata prin lege.

a. UNBR este unica succesoare de drept a Uniunii Avocatilor din Romania.

4. Constituirea si functionarea de barouri in afara UNBR sunt interzise.

a. Actele de constituire si inregistrare de barouri in afara UNBR sunt nule de drept.

b. Nulitatea poate fi oricand constatata de instanta sau alt organ judiciar, la

cererea oricarei pers interesate sau din oficiu.

5. Sunt interzise, sub sanctiunea prev de L, folosirea fara drept de catre orice pers a denumirilor de Barou, UnBR, Uniunea Avocatilor din Romania, sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum si folosirea fara drept a insemnelor specifice profesiei de avocat sau purtarea fara drept a robei.

Art. 6

1. Libertatea si independenta profesiei de avocat sunt principii in baza carora avocatul

promoveaza si apara drepturile, libertatile si interesele legitime ale clientilor cf L si statutlui.

a. Aceste principii definesc statutul profesional al avocatului si garanteaza activitatea sa profesionala.

2. Avocatul e liber sa isi aleaga, sa schimbe si sa dispuna in tot sau in parte de forma de exercitare a profesiei, in conditiile L+S.

3. Orice persoana are dreptul sa isi aleaga liber avocatul.

a. Nimeni nu poate impune unei persoane un anumit avocat, cu exceptia cazurilor ref la acordarea asistentei judiciare obligatorii sau dispuse de organul judiciar, a asistentei judiciare prin avocat ca forma a ajutorului public judiciar si a asistentei gratuite.

b. Orice clauza ori conventie contrara, prohibitiva sau restrictiva e lovita de

nulitate absoluta.

4. Relatiile dintre avocat si clientii sai se bazeaza pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate, loialitate si confidentialitate.

a. Drepturile si obligatiile avocatului sunt prev de L, S, CD (cod deontologic) si de contractul de asistenta juridica legal incheiat.

Art. 7

1. Intr-o societate intemeiata pe valorile democratiei si ale statului de drept, avocatul are un rol esential.

a. Avocatul e indispensabil justitiei si justitiabililor, si are sarcina de a apara drepturile si interesele acestora.

b. El este si sfatuitorul si aparatorul clientului sau.

2. Avocatul, exercitand drepturile care ii sunt conferite de L+S isi indeplineste indatoririle si obligatiile fata de client in raporturile cu autoritatile si institutiile in relatie cu care isi asista/reprezinta clientul, fata de profesia sa in general, si fata de fiecare confrate in particula, precum si fata de public.

a. Avocatul are indatorirea de a-si indeplini cu constiinciozitate, onoare si probitate profesionala obligatiile fata de client, in raporturile cu pf, cu autoritatile si institutiile publice sau private, cu alte pj, cu ceilalti avocati precum si in relatia sa cu publicul in general.

3.

In exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus niciunei restrictii, presiuni, constrangeri sau intimidari din partea autoritatilor sau institutiilor publice ori a altor pf/pj.

a. Libertatea si independenta avocatului sunt garantate de lege.

4.

Independenta avocatului nu poate prejudicia interesele clientului sau.

a.

Avocatul e dator sa dea clientului sfaturi juridice corespunzatoare legii si sa actioneze numai in limitele legii, statutului si CD, cf crezului sau profesional.

5.

Avocatul nu raspunde penal pt sustinerile facute oral sau scris in fata instantelor a altor organe de jurisdictie, a organelor de urmarire penala ori a altor autoritati, daca aceste sustineri sunt in legatura cu apararea si sunt necesare stabilirii adevarului.

6.

Urmarirea penala si trimiterea in judecata a avocatului pt fapte penale savarsite in exercitarea profesiei sau in legatura cu acestea se pot face numai in cazurile si conditiile prev de lege.

Art. 8

1.

Secretul profesional este de ordine publica.

2.

Av e dator sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei ce i-a fost incredintata.

3.

Av nu poate fi obligat in nicio circumstanta si de catre nicio pers sa divulge secretul profesional.

a. Av nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de clientul sau si nici de o alta autoritate sau persoana.

b. Se excepteaza insa cazurile in care av e urmarit penal, disciplinar sau cand exista

 

o contestatia in privinta onorariilor convenite, exclusiv pt necesitati stricte pt apararea sa.

4.

Obligatia de a pastra secretul profesional nu impiedica av sa foloseasca infos ref la un fost client, daca acestea au devenit publice.

5.

Nerespectarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinara grava.

Art. 9

1.

Obligatia de a pastra secretul prof e absoluta si nelimitata in timp.

a.

Obligatia se intinde asupra tuturor activitatilor av, ale asociatilor sai, ale av colaboratori, ale av salarizati in cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alti avocati.

2.

Obligatia de a pastra secretul profesional revine si pers cu care av conlucreaza in exercitarea profesiei, precum si salariatilor sai.

a.

Av e obligat sa le aduca la cunostinta aceasta obligatie.

3.

Obligatia de a pastra secretul prof revine tuturor organelor profesiei de av si salariatilor

acestora cu privire la infos cunoscute in ex fct si atrib ce le revin.

Art. 10

1. Orice comunicare sau corespondenta profesionala intre avocati, intre av si client, intre av si organele profesiei, indiferent de forma in care a fost facuta, e confidentiala.

2. In relatiile cu avocatii inscrisi intr-un barou dintr-un smue, av e obligat sa respecte disp speciale prev de CD al av din UE. (CDAUE).

3. In rel cu un av insscris intr-un barou din afra UE, av tb sa se asigure, inainte de a schimba infos confid, ca in tara in care isi exercita profesioa confratele strain exista norme ce permit asigurarea confidentialitatii corespondentei si, in caz contrar, sa incheie un acord de confidentialitate sau sa il intrebe pe clientul sau daca accepta in scris riscul unui schimb de infos neconfid.

4. Coresp si infos transmise intre av sau intre av si client, indif de tipul suportului, nu pot fi in nici un caz aduse ca proba in justitie si nici nu pot fi lipsite de caract confid.

Art. 11 – in raporturile cu instantele, cu Min Public, cu celelate autoritati si inst publice, cu pj si pf cu care vine in contact, av e obligat sa aiba un comportament demn, civilizat si loial.

Art. 12

1. organele profesiei de av au sarcina permanenta sa asigure exercitarea calificata a dr de aparare, organizand in mod coresp primirea in profesie, pregatirea profesionala initiala si pregatirea continua a avocatilor, respectarea stricta a deontologiei si a disciplinei profesionale.

2. Toti av au dr si obl de a participa la formele de pregatire profesionala stabilite de organele profesiei.

3. Barourile si UNBR au obligatia din of sau la cerere sa actioneze prin toate mijloacele legale pt protectia profesiei, a demnitatii si onoarei corpului de avocati.

Art. 13 – Disp prezentului statut se aplica in mod coresp si av straini, inclusiv formelor de exercitare a profesiei de catre acestia.

Cod deontologie av. UE:

2.PRINCIPII GENERALE

2.1. Independenta

2.1.1. Multitudinea indatoririlor care ii revin av impune o independenta absoluta a acestuia, scutita de orice presiune, indeosebi de presiunea derivata din propriile sale interese sau datorata influentelor din afara. Aceasta independenta este, de asemenea, necesara atat pt increderea in justitie cat si pt increderea in impartialitatea judecatorului. Prin urmare, av tb sa evite orice prejudiciere a independentei sale si sa vegheze la a nu neglija etica sa profesionala pt a-i multumi pe clientii sai, pe judecatori sau pe terti.

2.1.2.

Aceasta independenta e necesara si in activitatea juridica, si in cea judiciara. Sfatul dat de avocat clientului sau nu are nicio valoare atunci daca acest lucru a fost facut din complezenta, din interes personal sau sub efectun unei presiuni din afara.

2.2. Increderea si integritatea morala relatiile bazate pe incredere nu pot exista decat cand nu exista nicio urma de indoiala cu privire la onoarea personala, la probitatea si integritatea avocatului.

Pt av, aceste virtuti traditionale constituie obligatii profesionale.

Art. 2.3. Secretul profesional

Art. 2.3.1. – prin insasi natura misiunii sale, av e depozitarul secretelor clientului sau si destinatarul comunicarilor de natura confidentiala. Fara garantia confidentialitatii, increderea nu poate exista. Prin urmare, secretul profesional e recunoscut ca fiind deopotriva un drept si o indatorire fundamentala si primordiala a av. Obligatia av cu privire la secretul prof serveste atat intereselor administrarii justitiei cat si intereselor clientului. In consecinta, aceasta tb sa beneficieze de o protectie speciala din partea statului.

Art. 2.3.2. – Avocatul tb sa respecte secretul oricarei info confid de care ia cunostinta in cadrul activitatii sale profesionale.

Art. 2.3.3. – aceasta obligatia privind secretul profesional nu e limitata in timp.

Art. 2.3.4. av impune angajatilor sai si oricarei persoane care colaboreaza cu ei in activitatea sau profesionala sa respecte secretul profesional.

2.4.Respectarea deontologiei altor barouri atunci cand indeplineste o activitate transfrontaliera, av poate fi obligat sa respecte regulile deontologice ale SM gazda. Av are obligatia de a se informa asupra normelor deontologice pe care tb sa le respecte in exercitarea acestei activitati specifice. Organizatiile membre CCBE sunt obligate sa depuna codurile lor deontologice la Secretariatul CBEE pt ca orice av sa isi pota procura o copie de la respectivul secretariat.

4.1.Deontologia aplicabila in activitatea judiciara av care se prezinta in fata Curtilor si a Tribunalelor sau care participa la o procedura tb sa respecte normele deontologice aplicabile in respectiva jurisdictie.

5.1.Confraternitatea

5.1.1.- Confraternitatea impune ca relatiile dintre avocati sa fie bazate pe incredere, spre interesul clientului si pt a evita atat procesele inutile cat si orice comportament susceptibil sa impieteze reputatia profesiei. Totusi, ea nu tb sa puna niciodata in opozitie interesele avocatilor si interesele clientului. 5.1.2.- Av recunoaste drept confrate pe orice avocat dintr-un alt smue si manifesta fata de acesta un comportament colegial si loial.

Notiune: principiile si regulile fundamentale ale exercitarii profesiei de avocat constituie regulile de baza ce reglementeaza intreaga activitate specifica profesiei de avocat.

Activitatea specifica profesiei de avocat se deruleaza in limitele unui cadru legal impus de L. 51/95, de Statutul profesiei de avocat si de Codul deontologic al avocatilor din UE.

Deci exercitarea profesiei de avocat respecta in primul rand principiul legalitatii in sens propriu.

Reglementarile de mai sus ofera dreptul comun in materie de organizare si exercitare a profesiei de avocat in Ro dar exista si reglementari din alte materii, aferente dr public/privat, care completeaza cadrul si specificul acestei profesii, tx legale ce detaliaza sau circumscriu principiile si regulile fundamentale.

Normele legale aplicabile profesiei de av statueaza o serie de principii si reguli de baza, vazute ca idei diriguitoare ce guverneaza intreaga activitate a av, indiferent de forma sau modalitatea de exercitare a acesteia.

Principiile si regulile fundamentale ale exercitarii profesiei de avocat au o dubla importanta:

a) definesc la modul general activitatea av in calitatea lui de partener al justitiei

b) interpretarea si aplicarea tuturor aspectelor legale ref la profesia de av urmeaza a avea la baza aceste principii si reguli statuate legal.

Cf art. 1 si 2 L. 51/95 si art. 1 al. 2 S, exercitarea profesiei de av e supusa urmatoarelor principii fundamentale:

1.

principiul legalitatii

2.

principiul libertatii

3.

principiul independentei

4.

principiul autonomiei si descentralizarii

5.

principiul pastrarii secretului profesional

6.

pe langa aceste principii reglementate expres mai pot fi retinute si principii precum cel al deontologiei profesionale

7.

principiul colegialitatii

8.

principiul profesionalismului

9.

principiul confraternitatii si respectului reciproc

10.

principiul monopolului avocatilor asupra activitatilor specifice profesiei

11.

principiul demnitatii si onoarei profesiei de avocat

12.

principiu exercitarii profesiei cu buna-credinta

13.

principiul confidentialitatii.

Cele 5 principii expres mentionate in S sunt suficiente pt a trasa cadrul si limitele derularii activitatii av, pt urmatoarele argumente:

a) O parte din principiile enuntate in subsidiar – in afara celor mentionate expres in lege – sunt de fapt aplicari sau dezvoltari ale celor 5 principii – ex: principiul ref

monopolul activitatii avocatiale e o aplicare a principiului legalitatii; principiul confidentialitatii se regaseste integral in cel al pastrarii secretului profesional.

b) Unele din principiile subsidiare sunt in realitate obligatii legale ce revin av – confraternintatea, profesionalismul, demnitatea.

c) Principiul exercitarii cu buna-credinta a activitatii e o regula ce isi are izvorul in NCC, fiind o regula specifica exercitarii oricarui drept, inclusiv in cazul exercitarii profesiei de avocat.

Date fiind aceste aspecte, e suficienta analizarea numai a celor 5 principii prev de art. 1 al. 2 S cu inserarea elementelor complementare.

I. PRINCIPIUL LEGALITATII

Activitatea specifica profesiei de avocat se circumscrie unui cadrul legal bine definit. Aceasta e reglementata in conditiile prev de L. 51/95 si ale S.

Solutia se regaseste si in art. 1 al. 1 L.

Totodata, in exercitarea profesiei, av se supune numai legii, statutului profesiei si codului deontologic – art. 2 al. 1 L – mentiune reglementata identic si in art. 3 al. 1 S.

Profesia de av e organizata si functioneaza in conditiile prev de L si S – art. 4 al. 1 S.

Principiul legalitatii, impus de rolul si pozitia av in actul de justitie, ca partener al justitiei, sub aspectul anterior mentionat, cuprinde 2 componente:

a) exercitarea efectiva a profesiei de avocat e prev de L, S si CD

b) organizarea avocatoriistru profesionala, formele de exercitare a profesiei – respecta, de asemenea, L, S si CD.

Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte, berou compoent UNBR. UNBR = pj de interes public, infiintata prin lege, fiind unic succesoare de drept a UAR.

Ref. Apartenenta avocatului la un barou competent, ICCJ s-a pronuntat in sensul ca fapta unei pers ce exercita activitati specifice profesiei de av in cadrul unor entitati ce nu fac parte din formele de organizare profesionala recunoscute de L. 51/95 constituie infractiunea de exercitare fara drept a unei profesii sau activitati – RIL 15/15.

Asistenta juridica acordata in procesul penal unui inculpat sau invinuit de o pers care nu a dobandit calitatea de av in cond L. 51/95 echivaleaza cu lipsa de aparare a acestuia – RIL

27/2007.

In acest sens, constituirea si functionarea de barouri in afara UNBR sunt interzise, actele de constituire si de inregistrare ale acestora sunt nule de drept, nulitatea poate fi constatata si din oficiu.

Toate barourile din Ro constituite cf L. sunt membre de drept ale UNBR.

In fiecare jud si in mun. Bucuresti exista si functioneaza un singur barou, pj de interes

public.

Acesta e constituit din toti avocatii inscrisi pe tabloul avocatilor care au sediul profesional principal in localitatile de pe raza acestuia.

In completarea acestui principiu, legea prevede in art. 60 al. 6 L. 51/95 ca folosirea fara drept a denumirilor de Barou, Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, UNBR sau Uniunea Avocatilor din Romania, sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum si folosirea insemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat in alte conditii decat cele prev de lege constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau amenda.

Din analiza acestor disp legale rezulta doua consecinte;

a) UNBR, in viziunea legii, indubitabil, e unicul corp profesional la nivel national si constituirea sau functionarea altor entitati ce nu fac parte din aceasta stru centrala sunt interzise, raspunderea juridica in acest caz fiind de natura penala.

b) Exista un monopol legal cu privire la exercitarea avocaturii: numai avocatii inscrisi intr-un barou membru UNBR pot exercita legal aceasta profesie.

In exercitiul profesiei, av nu pot derula decat acele activiati prevazute expres de lege. Legea a inteles sa reglementeze exhaustiv in art. 3 activitatile pe care le poata realiza un avocat, orice alta varianta fiind interzisa sub sanctiuni disciplinare, civile/penale.

Un aspect al monopolului activitatii avocatiale in constituie si faptul ca activitatile prev de art. 3 din L nu pot fi indeplinite de alti profesionisti sau neprofesionisti. Exercitarea fara drept a oricarei activitati specifice profesiei de av constituie infractiune si se pedepseste cf legii penale – art. 26 al. 2 L cf L. 25/2017.

Art. 3

1. Activitatea avocatului se realizeaza prin:

a. Consultatii si cereri cu caracter juridic

b. Asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice si a institutiilor, precum si a altor pj in conditiile legii.

c. Redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare.

d. Asistarea si reprezentarea pf si pj interesate in fata altor autoritati publice cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor incheiate.

e. Apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor legitime ale pf si pj in raporturile acestora cu autoritatile publice, cu institutiile si cu orice persoana romana sau straina.

f. Activitati de mediere.

g. Activitati fiduciare desfasurate in conditiile NC

h. Stabilirea temporara a sediului pt societati comerciale la sediul profesional al avocatului si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau a actiunilor societatilor astfel inregistrate.

i. Activitatile prev de lit. g) si h) se pot desfasura in temeiul unui nou contract de asistenta juridica.

j. Orice mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de aparare, in conditiile legii.

2. Activitatile prev de al. 1 se exercita numai de avocat, daca legea nu prevede altfel.

Actele specifice profesiei de avocat efectuate public de o pers care nu a dobandit calitatea de av in cond legii sunt nule.

Av e dator sa dea clientului sfaturi juridice corespunzatoare legii si sa actioneze numai in limitele L, S si CD, cf crezului sau profesional, libertatea si independenta profesiei fiind principii in baza carora av promoveaza si apara drepturile, libertatile si interesele legitime ale clientilor.

Av e indispensabil justitiei si justitiabililor, si are sarcina de a apara dr si interesele acestora, fiind deopotriva sfatuitorul si aparatorul clientului sau.

Scopul exercitarii profesiei de av e promovarea si apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale pf/pj de dr public/privat.

Din analiza aspectelor anterior mentionate se deduce ideea ca av e supus unei duble conditionari:

a) in activitatea sa respecta L, S si CD

b) activitatea sa se circumscrie intereselor clientului care il angajeaza sa desfasoare una din activitatile prev de art. 3 din L.

Ambele conditionari tb respectate si nu exista o prioritizare a lor.

Se poate vorbi de o partialitate a avocatului, aspect firesc cf statutului si rolului sau legal. Deci daca un client are interese contrare legii, avocatul are urmatoarele obligatii:

a) sa il informeze pe client asupra caracterului ilegal al demersului solicitat

b) sa nu dea curs unui demers ce nu are fundament legal

c) sa nu se angajeze in efectuarea acestui demers ilicit, chiar daca a invederat clientului acest aspect si acesta accespta un eventual risc, pt a percepe un onorariu.

Avocatul, ca partener al justitie, indeplineste o activitate care are atat o componenta de ordine publica, cat si o componenta de ordine privata. Av promoveaza si apara dr, libertatile si interesele legitime ale omului, regula reluata si in S, in exercitarea dr la aparare recunoscut si garantat de Constitutie, de pactele si tratatele la care Ro e parte, av are dr si obl de a starui prin toate mijloacele legale pt realizarea liberului acces la justitie, pt un proces echitabil si solutionat intr-un termen rezonabol, indiferent de natura cauzei sau de calitatea partilor.

Aceasta componenta a principiului legalitatii are consacrare legala pt ca in ex dr de aparare, av are dr si obl de a starui pt realizarea liberului acces la justitie, pt proces echitabil si in termen rezonabil.

Desi av indeplineste si un mandat de la clientul sau, pf/pj privata/publica, scopul activitatii sale nu se subsumeaza exclusiv interesului clientului sau ci intereseaza si activitatea justitie, atat timp cat in activitatea sa exista o obligatie a av de a asigura accesul liber la justitie – principiu specific organizarii judiciare - , existenta unui proces echitabil solutionat in termen rezonabil (principiu specific dr civil sau penal) sau de a acorda ajutor public judiciar (art. 71 si urm. Din L, art. 150 si urma din S).

Concluzii:

1. Exercitarea profesiei de av si organizarea avocaturii – structura profesionala si formele de exercitare a profesiei – sunt prev de L, S si CD

2. UNBR este unicul corp profesional national si activitatea avocatiala nu poate fi indeplinita decat de catre avocati inscrisi in barou, membru al UNBR.

3. Scopul exercitarii profesiei de av e promovarea si apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor, nefiind subsumata exclusiv interesului clientului ci interesand si activitatea justitiei.

4. Av are dr si obligatia de a starui pt realizarea liberului acces la justtiie, pt un proces echitabil si intr-un termen rezonabil.

5. Av e dator sa actioneze numai in limitele legii si sa dea clientului sfatusi juridice corespunzatoare legii.

II. PRINCIPIUL LIBERTATII

Libertatea exercitarii profesiei de av se refera atat la persoana lui cat si la corpul profesional si e principiu consacrat legal.

Profesia de av e libera in conditiile L si S.

Regula e reluata prin prin art. 1 al. 1 S.

Libertatea profesionala e specifica profesiei de av si decurge din natura acestei profesii.

Libertatea si independenta profesiei de avocat sunt principii in baza carora av promoveaza si apara drepturile, libertatile si interesele legitime ale clientilor.

Aceasta libertate nu e absoluta, limitarile sunt impuse de L, S si CD.

Principiul libertatii se concretizeaza prin:

1. Alegerea formei de exercitare a profesiei

Av e liber sa isi aleaga, sa schimbe si sa dispuna in tot sau in parte, de forma de exercitare a profesiei in conditiile L, S – regula concordanta cu art. 5 al. 7 L, care prevede ca avocatul poate schimba oricand forma de exercitare a profesiei cu instiintarea baroului din care face parte.

Orice avocat, indiferent de forma de exercitare a profesiei, poate sa incheie conventii de colaborare cu experti sau alti specialisti in conditiile L (art. 7 L).

Libertatea de alegere a formei de exercitare a profesiei – caracteristici:

a) Av e liber sa isi aleaga forma de exercitare a profesiei, oricand in cursul carierei sale, organele profesiei neputand limita acest drept.

b) Formele profesiei pt care poate opta avocatul sunt limitativ prevazute de L si

S.

c) Optiunea av desi e libera, trebuie adusa, in conditiile legii, la cunostinta organelor profesiei.

d) Optiunea avocatului trebuie sa fie unica, neputand exercita profesia, simultan in mai multe forme de activitate specifice.

e) Av au dr de a stabili, la constituirea formelor de exercitare a profesiei si ulterior, patrimoniul afectat exercitarii profesiei cf legii – art. 5 al. 10 L cf L. 25/2017.

f) Av, in conditiile legii si pt indeplinirea scopului activitatii sale, poate incheia conventii de colaborare cu experti sau alti specialisti.

2. Alegerea avocatului de catre client

Cf art. 2 al. 4 L, orice pers are dr sa isi aleaga in mod liber av, nimeni neputand impune unei pers un anume av, cu exceptia cazurilor privitoare la:

- acordarea asistentei judiciare obligatorii

- dispuse de organul judiciar

- asistenta judiciara prin avocat ca forma a ajutorului public judiciar

- asistenta gratuita.

Orice clauza sau conventie contrara, prohibitiva/restrictiva e lovita de nulitate absoluta.

In cazurile in care av e desemnat din oficiu, mandatul avocatului desemnat sa acorde asistenta judiciara obligatorie inceteaza in momentul in care partea isi angajeaza un aparator – art. 169 S.

Clientul are dr sa renunte la ctr de asistenta juridica (CAJ) sau sa il modifice de comun acord, in conditiile legii. Renuntarea unilaterala a clientului nu e cauza de exonerare pt plata onorariului cuvenit, pt serviciile avocatiale prestate si pt acoperirea ch efectuate de avocat in interesul procesual al clientului – art. 29 al. 2 L.

In acest caz este vb de ipoteza incetarii caj prin renuntarea unilaterala a clientului.

3. Acceptarea clientului de catre avocat

Avocatul e liber sa accepte sau nu un anumit client care ii solicita un serviciu specific profesiei de avocat.

Exceptie: avocatul desemnat sa acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza aceasta sarcina profesionala decat in caz de conflict de interese sau pt alte motive justificate iar refuzul

nejustificat de a prelua cazul sau de a continua executarea constituie abatere disciplinara – art. 73 al. 1 si 2 L.

Chiar in cazul in care avocatul a acceptat un client, avocatul are dreptul sa renunte la caj (situatie inc are inceteaza ctr cf art. 147 al. 1 S) sau sa il modifice de comun acord cu clientul in conditiile legii (art. 29 al. 2 L).

Raportat la specializarea si pregatirea profesionala a avocatului si la specificul cauzei, acesta e obligat sa refuze un client ori de cate ori e constient ca nu ii poate oferi cu promptitudine serviciul profesional solicitat.

Concluzii cu privire la libertatea atat a av cat si a clientului de a initia/derula o activitate contractuala, specifica profesiei de avocat:

1. Raportul contractual dintre avocat si client e liber, cu exceptiile expres prev de lege

2. Ctr dintre avocat si client are la baza si increderea in activitatea desfasurata de avocat, sau in conduita clientului, sens in care ambele parti pot renunta unilateral la serviciile avocatiale, in conditiile L si ale S.

4. Limitele exercitarii profesiei de avocat

In exercitarea profesiei, av nu poate fi supus niciunei restrictii, presiuni, constrangeri sau intimidari din partea autoritatilor sau institutiilor publice, libertatea sa fiind garantata de lege – art. 7 al. 3 S.

De asemenea, av are dr de a refuza ctr cu clientul in prezenta reprezentantului organului de urmarire sau cercetare penala ori a oricarei autoritati publice, precum si in cazul in care exista sau are cunostinta de existenta unui sistem de control al contacului cu clientul.

III. PRINCIPIUL INDEPEDENTEI

Are consacrare legala expresa in L. 51 in sensul ca profesia de avocat e independenta, cu organizare si functionare autonome, in conditiile legii si ale statutlui profesiei.

In exercitarea profesiei, av e independent si se supune doar legii, S si CD.

Ideea e reglementata identic in S cf art. 3 al. 1.

Principiul independentei profesiei de avocat trebuie coroborat cu scopul acestei activitati:

promovarea si apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale pf/pj de drept public/privat.

Din analiza tx legale ce pun in lumina principiul indepednentei activitatii avocatului, se poate deduce ca exista trei paliere de analiza:

- independenta avocatului in raport cu statul, respectiv organele statului – independenta functionala

- independenta profesionala: in raport cu organele profesiei

- independenta personala: in raport cu clientul.

1. Independenta functionala

Profesia de av are organizare si functionare autonome, aspect reluat si in S. Acest principiu se respecta si in cazul existentei si functionarii barourilor de avocati.

Independenta profesiei nu poate fi ingradita sau limitata prin actele autoritatilor administratiei publice, ale instantelor judecatoresti, MP, sau ale altor autoritati decat in cazurile si conditiile expres prev de lege.

Independenta profesiei se concretizeaza si prin inexistenta unui dr de ctrl al statului asupra activitatii av.

Raspunderea disciplinara a av revine integral organelor alese in cadrul corpului profesional.

Av nu au un raport de subordonare fata de instante sau parchete, nici macar cand acorda asistenta juridica din oficiu.

Av nu raspunde penal pt sustinerile orale/scrise in forma adecvata si cu respectarea legii in fata instantelor, oup, sau a altor organe administrative de jurisdictie, si nici daca sunt in legatura cu consultatiile oferite justitiabililor sau cu formularea apararii in acea cauza, ori pt sustinerile facute in cadrul consultatiilor verbale sau scrise acordate cleintilor, daca sunt facute cu respectarea normelor deontologice profesionale.

Nu constituie abatere disciplinara si nici nu pot atrage alte forme de raspundere juridica a av opiniile juridice ale acestuia, exercitarea drepturilor, indeplinirea obligatiilor legale si folosirea mijloacelor legale pt pregatirea si realizarea efectiva a apararii libertatilor, drepturilor si intereselor legitime ale clientilor sai.

Independenta functionala e prezenta si in rap cu sist propriu de pensii al avocatilor, intrucat Casa de Asigurari a Av e organizata si functioneaza in cadrul UNBR si e o institutie autonoma de interes public, cu personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu.

Independenta functionala se manifesta si in privinta naturii juridice a activitatii derulate de av in conditiile L si S. Indiferent de forma si modalitatea de exercitare a profesiei, activitatea de avocatura ce genereaza venituri profesionale nu poate fi reconsiderata ca activitate dependenta in conformitate cu prevederile C. fiscal cf art. 31 al. 1 ind. 1 L. 51/95.

Ref legiferarea in materie de avocatura, Congresul avocatilor adopta si modifica statutul profesiei si statutul Casei de Asigurari a Avocatilor, cf prevederilor L si pe baza proiectelor intocmite de Consiliul UNBR – art. 64 al. 1 lit. d) L.

Concluzii: independenta functionala a avocatului se concretizeaza prin urmatoarele:

1. Statul, prin organele sale decizionale, a adoptat cadrul legal general de organizare si functionare a avocaturii, revenind organelor profesiei atributia de a reglementa norme infra-parlamentare in materia avocaturii

2. Controlul profesional al avocaturii revine exclusiv organelor profesiei, organele statului nu au atributii in acest sens.

3. Existenta unui sistem de pensii specific avocaturii, altul decat cel public.

2. Independenta profesionala

Acest tip de independenta e corelat cu organele reprezentative si de conducere ale avocaturii, asa cum sunt reglementate de L si S:

a) av are dr de a alege si de a fi ales in organele de conducere ale profesiei.

b) Av strain poate exercita profesia de av in Ro, la alegere, in cadrul uneia din formele de

org prev de L.

c) In derularea activitatilor prev de alrt. 3 din L, av decide unilateral alegerea notarilor publici, expertilor, traducatorilor, executorilor judecatoresti si a altor specialisti cu care poate sa colaboreze.

d) Av exercita profesia de avocat la alegere, numai in una din modalitatile legale cf art. 213

S.

e) Av sunt independenti in luarea hotararii de a-si asocia sau grupa formele de exercitare a profesiei sau in luarea unei decizii ref unele conventii de conlucare profesionala, de forma efectiva de exercitare a profesiei – colaborare, ctr de munca, asociere.

Cf legii, constituie atingere a independentei avocatului si, ca atare, trebuie evitate si inlaturate de catre av, prin orice mijloace legale, urmatoarele:

a) Existenta unui interes propriu sau al pers apropiate lui in cauza ce i-a fost incredintata

b) Prestarea de activitati avocatiale in scopul de a se face placut clientilor, magistratilor sau publicului

c) Prestarea de activitati avocatiale de simpla complezenta

d) Existenta oricaror presiuni in scopul nerespectarii secretului profesional.

3. Independenta personala

Acest aspect al independentei se raporteaza la relatia pe care av o are cu clientul:

a) Avocatul e independent de propriul client, in sensul celor anterior mentionate, conduita acestuia neputand fi decat in limitele legii.

b) Av nu e un simplu mandatar al clientului sau, obligatia sa fiind de a-l reprezenta pe acesta, cu respectarea cerintelor legii si cu folosirea celor mai adecvate aparari si sustineri, cf naturii cauzei si intereselor legitime ale clientului sau.

c) Onorariile se stabilesc liber intre avocat si client, in limitele legii si ale statutului.

d) Cu privire la onorariile practicate, acestea desi sunt rezultatul conventiei partilor, totusi, cf art. 66 lit. x) L. 51/95, Consiliul UNBR adopta cu caracter de recomandare, tabloul onorariilor minimale pt serviciile prestate cf legii, de formele de exercitare a profesiei de

avocat.

a. Legea subliniaza caracterul de recomandare al acestor onorarii minimale, dand prioritate vointei partilor, sens in care, cf art. 31 al. 1 ind. 2 L. 51/95 se prevede ca avocatii pot conveni cu clientii onorarii superioare celor stabilite in tabloul onorariilor minimale adoptat de CUNBR.

e) Avocatul are posibilitatea de a renunta unilateral, in conditiile legii, la caj – drept recunoscut si clientului.

Concluzii: acest principiu al independentei avocatului sub toate formele sale e necesar pt urmatoarele argumente:

a) Specificul si natura activitatii av, respectiv misiunii sale profesionale, implica o independenta veritabila fata de orice ingerinta din partea unor terte entitati.

b) Principiul independentei, asa cum e reglementat, asigura un just echilibru intre presiunea posibila exercitata din partea statului/organelor sale, organelor profesiei sau a propriilor interese si necesitatea asigurarii unei aparari reale si de calitate a clientului.

c) Principiul independentei justifica atribuirea calitatii de partener al justitiei avocatului, fiind un principiu f important si la niv activitatii judiciare.

IV. PRINCIPIUL AUTONOMIEI SI DESCENTRALIZARII

Acest principiu se ref exclusiv la organizarea interna a profesiei de avocat, fiind consacrat expres in art. 49 L: profesia de avocat e organizata si functioneaza in baza principiului autonomiei, in limitele competentelor legale – in acelasi sens, cu precizarea expresa a principiului descentralizarii, v. si art. 4 al. 1 S.

In privinta autonomiei interne si a descentralizarii profesiei de av trebuie retinute urmatoarele:

a) baroul e structura centrala prin care avocatii pot derula activitatile specifice profesiei – profesia de av de ex numai de av inscrisi in tabloul baroului din care fac parte, component UNBR -art. 1 al. 1 L.

b) Actele emise de barouri, in indeplinirea atributiilor ce le revin in calitatea lor de organe ale profesiei, pj de interes public, sunt asimilate actelor administrative, urmand regimul actelor administrative in privinta fortei juridice si a momentului de la care ele produc efecte juridice.

c) Barourile si UNBR asigura exercitarea calificata a dr de aparare, competenta si disciplina profesionala, protectia demnitatii si onoarei avocatilor membri.

d) In fiecare jud exista si functioneaza un singur barou membru UNBR, cu sediul in localitatea de resedinta a jud.

a. In privinta componentei barourilor, acestea sunt constituite din toti av dintr-un jud, sau din mun. Bucuresti.

b. Fiecare barou are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu.

e) Autonomia baroului nu se confunda cu independenta lui.

a. Avocatura e o profesie unitara, reglementata la niv national, deservind un stat unitar.

b. Acesti principiu al autonomiei si al descentralizarii, deci, tb coroborat cu atributiile legale si statutare ale UNBR in privinta politicilor profesionale

nationale, in ceea ce priveste reglementarea profesiei, ctrl profesiei, admiterea in profesie, pregatirea continua si initiala etc.

f) Principiul autonomiei si descentralizarii profesiei de av nu limiteaza cu nimic competenta teritoriala generala si nationala a avocatului, care isi poate derula activitatile specifice profesiei in toata tara, indiferent de baroul in care isi are sediul profesional.

V. PRINCIPIUL PASTRARII SECRETULUI PROFESIONAL

Acest principiu e simultan o obligatie profesionala a fiecarui avocat care isi deruleaza profesia in oricare din formele si modalitatile legale.

Secretul profesional e o consecina fireasca a obligatiei de confidentialitate, care tine de esenta si de natura profesiei de avocat.

a)

Relatiile dintre av si clientii sai se bazeaza printre altele si pe confidentialitate cf art. 6

al. 4 S.

a. Legea defineste relatia av-client punand la baza acesteia mai multe criterii, intre care si confidentialitatea.

b. Aceasta viziune nu e una esentialmente formala ci are la baza menirea av si

 

specificul muncii lui: av poate fi, de la caz la ca, sfatuitorul clientului, confidentul lui in privinta cazului prezentat, primul judecator al cauzei etc.

b)

Cf art. 113 S: av e confidentul clientului in legatura cu cazul incredintat, iar confidentialitatea si secretul profesional garanteaza increderea in avocat si constituie obligatii fundamentale ale av.

c)

Orice comunicare sau corespondenta profesionala intre avocati, intre av si client, intre av si organele profesiei, indiferent de forma in care a fost facuta, e confidentiala cf art. 10 al. 1 S.

a.

Corelativ acestei calificari legale, exista pe de o parte, obligatii din partea av si, pe de alta parte, a fost conceput un sistem legal de protectie a caracterului confidential.

d)

Regula confidentialitatii nu se aplica in cazul unei reprezentari comune.

a. Fiecare din clientii reprezentati in comun are dr la o reprezentare loiala si diligenta, de catre av respectiv, dr de a revoca mandatul acordat av, si toate dr prev de lege pt cazul fostilor clienti.

b. Intre clientii reprezentati in comun regula confid nu se aplica cf art. 137 al. 3 S.

Intrucat confidentialitatea e un postulat al activitatii avocatiale, pastrarea secretului profesional devine un dr si o obligatie profesionala a avocatului.

Jurisprudenta CEDO ref la confidentialitatea comunicarii intre client si avocat e f diversa, in timp statornicindu-se urmatoarele reguli:

a)

Daca un av nu poate sa se consulte cu clientul sau si sa primeasca instructiuni confidentiale de la el fara o supraveghere, asistenta pe care o ofera pierde o mare parte din utilitate, in conditiile in care rolul Conventiei e de a garanta dr practice si efective.

b)

Cand e implicat un avocat, incalcarea secretului profesional se poate rasfrange asupra administrarii adecvate a justitiei si deci asupra dr garantate de art. 6 Conv.

c)

Relatia av-client e in principiu privilegiata si corespondenta in acest context, oricare ar fi scopul ei, se ref la aspecte private si confidentiale.

d) Supravegherea unei consulatari juridice reprezinta un grad extrem de ridicat de intruziune in dr pers la respectarea vietii private si a corespondentei.

Componentele acestui principiu se regasesc in urmatoarele cazuri:

a)

Avocatul e dator sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost incredintata, cu exceptia cazurilor expres prev de lege – art. 11 L.

a.

Legea, plecand de la principiul confidentialitatii, a instituti si o obligatia profesionala a av, cea de a pastra secretul profesional.

b)

Pt efectivitatea si aplicabilitatea principiului pastrarii secretului profesional a fost consacrat la nivel legislativ si un sist de protectie a acestuia: actele si lucrarile cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau in cabinetul sau sunt inviolabile.

c)

Perchezitionarea av, a domiciliului sau a cabinetului sau ori ridicarea de inscrisuri si

bunuri nu poate fi facuta decat de procuror, in baza unui mandat emis in conditiile legii.

a.

Exceptii de la masura ridicarii de inscrisuri si de la masura confiscarii:

 

i. Inscrisurile ce contin comunicari intre avocat si clientul sau

ii. Inscrisurile care contin consemnari efectuate de av cu privire la aspecte ref

 

la apararea unui client.

d)

Raportul dintre av si pers pe care o asista/reprezinta nu poate forma obiectul

supravegherii tehnice decat daca exista date ca av savarseste / pregateste savarsirea unei infractiuni din cele prev de art. 139 al. 2 CPP.

e)

Secretul profesional e de ordine publica.

a. Intrucat legea a ridicat acest principiu la nivelul unei dispozitii de ordine publica, in consecinta partile nu pot nici prin acord sa deroge de la aceasta regula legala.

b. Pt a consolida caracterul de ordine publica, s-a prevazut ca av nu poate fi obligat

 

in nicio imprejurare si de catre nicio persoana sa divulge secretul profesional si nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de catre clientul sau si nici de catre o alta autoritate sau persoana.

i.

Exceptie: cazurile in care av e urmarit penal, disciplinar sau cand exista o contestatie in privinta onorariilor convenite, exclusiv pt necesitati stricte pt apararea sa.

f)

Avocatul e obligat sa respecte secretul profesional in privinta strategiilor, tacticilor si actiunilor preconizate si desfasurate pt client.

g)

Pastrarea secretului profesional are o arie de cuprindere ce vizeaza intreaga cauza, deci putim vb de o aplicabilitate generala.

h)

Obligatia de pastrare a secretului profesional e absoluta si nelimitata in timp: se intinde asupra tuturor activitatilor avocatului, asociatilor sai, avocatilor colaboratori, av salarizati din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asurpa raporturilor cu alti avocati.

i)

Obligatia de a pastra secretul profesional revine si pers cu care av conlucreaza in ex profesiei, precum si salariatilor sai.

j)

Divulgarea de catre av, fara drept, a unei info confidentiale din sfera privata a clientului sau ori care priveste un secret operational sau comercial ce i-a fost incredintat in virtutea aceleiasi calitati sau de care a putut lua cunostinta in timpul derularii activitatilor specifice profesiei constituie infractiune.

k)

Obligatia de a pastra secretul profesional revine tuturor organelor profesiei de avocat, si salariatilor acestora cu privire la infos cunoscute in exercitarea functiilor si atributiilor ce le revin.

l)

Astfel se realizeaza o dubla limitare a intinderii obligatiei, repsectiv principiului pastrarii secretului profesional:

a. O limitare temporala – aplicarea principiului e absoluta si nelimitata in timp

b. O limitare personala – principiul se aplica:

 

i.

Av fondator

ii.

Colaborator

iii.

Salarizat

iv.

Avocatului cu care conlucreaza

v.

Av asociati si

vi.

Organelor profesiei si salariatilor acestora.

m)

Constituie atingere a independentei avocatului si trebuie evitata si inlaturata de catre av

prin orice mijloace legale, existenta oricaror presiuni in scopul nerespectarii secretului profesional

n)

Av tb sa se abtina sa se mai ocupe de cauzele tuturor clientilor implicati, cand secretul profesional risca sa fie incalcat.

o)

Av nu poate accepta o cauza a unui nou client daca secretul informatiilor incredintate de

un client anterior risca sa fie afectat. a. Ratiunea respectarii principiului secretului profesional a dt dubla limitare a principiului libertatii profesionale a av., instituindu-se 2 cazri in care av e obligat sa nu accepte clientela. p) Sediul profesional si celelalte spatii in care av isi deruleaza activitatea profesionala

trebuie sa asigure pastrarea secretului profesional.

q)

Secretul profesional vizeaza toate infos si datele de orice tip, in orice forma si pe orice suport, furnizate av de catre client in scopul acordarii asistentei juridice si in legatura cu care clientul a cerut pastrarea confidentialitatii, precum si orice docs redactate de av, ce contin sau se fundamenteaza pe infos sau datele furnizate de client in scopul acordarii asistentei juridice si a caror confidentialitate a fost ceruta de client.

a.

Actele si lucrarile cu caracter profesional sunt inviolabile.

r)

Pt asigurarea secretului profesional, av are obl sa se opuna perchezitionarii domiciliului, sediului profesional principal, secundar si a biroului de lucru, precum si perchezitiei corporale, cu privire la actele sau lucrarile cu caracter profesional aflate in locurile sus-

mentionate sau asupra sa.

Pt o mai buna precizare a sferei de aplicare a principiului pastrarii secretului profesional, lege a statuat si dpv tehnic urmatoarele:

a)

Spatiile in care av isi deruleaza activitatea tb sa fie apte dpv tehnic sa asigure pastrarea secretului profesional

b)

Pastrarea secretului profesional se impune in toate cazurile de prestare a activitatii av indiferent de suportul material folosit: scris, oral, informatic, electronic sau pe suport informatic

c)

Actul procedural penal ref la perchezitia spatiilor de activitate ale av sau chiar a av insusi tb sa se deruleze in conditii speciale, derogatorii de la dr. comun.

d)

Continutul si modul de prezentare a adresei de internet se avizeaza in prealabil de Consiliul Baroului si tb sa respecte demnitatea si onoarea profesiei, precum si secretul profesional.

Concluzii:

a) Acest principiu e simultan o obligatie profesionala a av, a carei incalcare repezinta abatere disciplinara grava.

b) Principiul are o aplicabilitate generala: temporala, materiala, personala, exceptiile aplicarii lui fiind limitativ prev de lege.

c) Principiul este de esenta si natura profesiei de avocat.

d) Acest principiu este de ordine publica, depaseste interesul privat.

e) Principiul asigura o dubla incredere, pe de o parte intre av si client si pe de alta parte, in actul de justitie.

f) Eficienta avocatilor cand apara drepturile clientilor depinde de existenta unei increderi ref respectarea confidentialitatii comunicarilor dintre avocat si client.

g) Secretul profesional e considerat un instrument prin care se poate asigura accesul la justitie si mentinerea statului de drept.

a. CEDO a corelat in mod repetat respectarea secretului profesional cu respectarea art. 6 si 8 ECHR.

b. In primul rand, CEDO considera ca dreptul unui acuzat de a comunica cu av sau in lipsa oricarei alte pers face parte din cerintele de baza ale unui proces echitabil, intr-o societate democratica, si deriva din art. 6 al. 3 lit. c) Conv.

c. Dreptul fiecaruia la un proces echitabil depinde de relatia de incredere ce exista intre avocat si client.

d. In al doilea rand, CEDO a evidentiat in repetate randuri ca subminarea secretului profesional poate reprezenta o incalcare a art. 8 ce protejeaza dr la respectarea vietii private si de familie.

e. Art permite o protectie mai puternica a schimburilor de infromatii dintre avocati si clientii sai.

f. Acest lucru se justifica prin faptul ca avocatilor li se atribuie un rol fundamental intr-o societate democratica, cel de a apara partile in litigiu.

g. Cu toate acestea, e imposibil sa se duca la indeplinire aceasta sarcina esentiala

daca nu pot garanta celor pe care ii apara ca schimburile lor de infos vor fi confidentiale.

h) Orice pers tb sa aiba posibilitatea, fara nicio constrangere, de a consulta un avocat a carui profesie pp acordarea de consiliere juridica independenta tuturor celor ce au nevoie

de aceasta.

a. CJUE: pastrarea confidentialitatii in legatura cu anumite comunicari intre av si client constituie un principiu general de drept, comun legislatiilor tuturor smue, si, prin urmare, un drept fundamental protejat de legislatia comunitara.

FISA 2 PRIMIREA IN PROFESIA DE AVOCAT

SEDIU: art. 12-26 l. 51/95 Art. 14-25 + 33-38 S Anexa 31 S

L. 51/95

Conditiile de inscriere in avocatura

Art. 12

1. Poate fi membru al unui barou din Romania cel care indeplineste urmatoarele conditii:

a. Are exercitiul drepturilor civile si politice

b. Este licentiat al unei facultati de drept cu durata stabilita de lege.

c. Nu se gaseste in vreunul din cazurile de nedemnitate prev de prezenta lege.

d. E apt dpv medical pt exercitarea profesiei.

2. Indeplinirea conditiei prev de al. 1 lit. d) tb dovedita cu certificat medical de sanatate,

eliberat pe baza constatarilor facute de o comisie medicala constituita in conditiile prevazute de statutul profesiei.

Art. 13

1. Membrul unui barou dintr-o alta tara poate exercita profesia de avocat in romania in cazul indeplinirii conditiilor prevazute de prezenta lege.

2. Pt a acorda consultanta juridica privind dr romanesc, avocatul strain are obligatia de a sustine un examen de verificare a cunostintelor de drept romanesc si de limba romana, organizat de UNBR.

3. Av strain poate ex profesia de av in Ro la alegere, in cadrul uneia din formele de organizare prev de art. 5.

4. Av strain nu poate pune concluzii orale sau scrise in fata instantelor judecatoresti si a celorlalte organe jurisdictionale si judiciare, cu exceptia celor de arbitraj international.

5. Onorariile cuvenite avocatului strain se vor inregistra si se vor plati integral in Ro.

6. Av strain care exercita profesia in Ro e obligat sa se inscrie in tabloul special tinut de fiecare barou si se supune prevederilor prezentei legi, ale statutului profesiei si CD.

Art. 14 – este nedemn de a fi avocat:

a) cel condamnat definitiv prin hj la pedeapsa cu inchisoare pt sav unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei.

b) Cel care a savarsit abuzuri prin care au fost incalcate dr si libertatile fundamentale ale omului, stabilite prin hj sau a sav abateri disciplinare grave, sanctionate cu masura excluderii din profesie ca sanctiune disciplinara.

c) Cel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a ex profesia, pe durata stabilita prin hj sau disciplinara.

d) Cel in sarcina caruia s-a retinut, in baza unei hj def, sau prin acte ale organelor profesiei de av, fapta de a fi exercitat sau sprijinit sub orice forma exercitarea fara drept de catre o pers a profesiei de avocat.

DCCR 04.04.2017: admite exceptia de neconstitutionalitate si constata ca sintagma ‚de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei” e neconstitutionala (neprevizibila, aleatorie etc).

Art. 15 – exercitarea profesiei de avocat e incompatibila cu:

a) activitatea salarizata din cadrul altor profesii decat cea de avocat

b) ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri

c) exercitarea nemijlocita de fapte de comert.

Art. 16 – exercitarea profesiei de avocat e compatibila numai cu:

a) calitatea de deputat sau senator, consilier in consiliile locale sau jud

b) activitati si functii didactice in invatamantul superior juridic

c) activitatea literara si publicistica

d) calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier in proprietate intelectuala, consilier in proprietate industriala, traducator autorizat, administrator sau lichidator, in cadrul procedurilor de reorganizare si lichidare judiciara, in conditiile legii.

e) Alte activitati prevazute de lege.

Art. 17

1. primirea in profesie se realizeaza numai in baza unui exam organizat de UNBR, cel putin anual, si la nivel national, cf prezentei legi, si statutului.

2. Exam pt primirea in profesia de av se sustine in cadrul INPPA si se deruleaza in mod unitar, in centrele teritoriale ale acestuia, avand la baza o metodologie elaborata si aprobata de CUNBR.

3. Tematica examenului e unica la nivelul UNBR iar selectarea subiectelor se face de comisia nationala de examen.

4. Comisia nationala de examen e formata cu precadere din avocati – cadre didactice universitare, care au minim 10 ani vechime in profesia de avocat.

a. Desemnarea acesteia se face de Comisia permanenta a UNBR la propunerea barourilor.

5. Disp. art. 102 al. 2 L. 303 /2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor se aplica in mod corespunzator, precum si judecatorilor de la instantele internationale.

Art. 18

1. La inceputul exercitarii profesiei, avocatul efectueaza obligatoriu un stagiu de pregatire profesionala cu durata de 2 ani timp in care are calitatea de avocat stagiar.

2. Conditiile efectuarii stagiului, dr si obligatiile av stagiar, ale av indrumator si ale baroului fata de acestia sunt reglementate in S.

3. in perioada stagiului, cu acordul av indrumator, avocatii stagiari pot urma cursuri de master care sunt luate in considerare la aprecierea formarii profesionale initiale in conditiile S.

4. Stagiul se suspenda in caz de lipsa motivata din profesie, ori in caz de incetare a indrumarii profesionale, fara cula av stagiar.

a. Perioada de stagiu anterior efectuata se socoteste pt indeplinirea stagiului.

5. Dupa efectuarea stagiului, av stagiar va sustine examenul de definitivare.

6.

Av stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus dn profesie.

Art. 19 – activitatea unui avocat stagiar poate fi indrumata numai de avocati definitivi cu o vechime de cel putin 6 ani in aceasta calitate si care se bucura de o reputatie profesionala nestirbita.

Art. 20

1. Calitatea de av def se dob pe baza unui exam organizat de uNBR anual si la nivel national, cf prezentei legi si S, sau prin promvarea ex de absolvire a INPPA, in conditiile prev de S.

2. Ex de def se sustine in cadrul INPPA si se deruleaza unitar pe centre teritoriale, avand la baza o metodologie elaborata de CUNBR.

3. Tematica ex de def e unica la niv UNBR iar selectarea subiectelor se face de comisia nationala de examen.

4. Comisia nationala de exam e formata cu precadere din av-cadre didactice universitare cu min 10 ani vechime in profesie. a. Desemnarea acesteia se face de Comisia permanenta a UNBR, la propunerea barourilor.

5. Cel care a promovat ex de primire in profesia de av si care pana la data sustinerii exam de primire in profesia de av a indeplinit functia de judecator, procuror, notar, cj sau jurisconsul timp de 5 ani, dobandeste calitatea de av def fara sustinerea exam de def prev de al. 1, cu conditia promovarii ex de def in profesia din care provine.

6. Disp. al. 5 se aplica si pers care au promovat exam de intrare in profesia de avocat si care au indeplinit functii de specialitate juridica in aparatul Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guv, CCR, Av Pop, CCT si Consiliului Legislativ, timp de 5 ani neintrerupti.

7. Av stagiar care a exercitat cel putin un mandat de parlamentar primar, viceprimar, presedinte de CJ sau vicepresedinte de CJ dobandeste la cerere calitatea de av def.

8. Avocatii – fosti judecatori nu pot pune concluzii la instantele unde au functionat, iar fostii procurori si carele de politie nu pot acorda asistenta juriica la unitatea de urmarire pen la care si-au desfasurat activitatea, timp de 5 ani de la incetarea fct respective.

Interpretare

1. D557/2012 CUNBR: disp. art. 20 al. 5 si 6 L. 51/95 nu se pot aplica in urmatoarele cazuri:

- situatia persoanei care a promovat examenul de primire in profesie ca avocat stagiar anterior intrarii in vigoare a L. 270/28.12.2010 si care a fost respinsa sau care nu s-a prezentat la 3 sesiuni ale ex de def/absolbvire a INPPA

- pers care a promovat exam de primire in profesia de av stagiar anterior intrarii in vigoare a L. 270/2010. Pe de alta parte, aceste prevederi se vor aplica in cazul pers care a promovat exam de primire in profesie ca av stagiar anterior intrarii in vigoare a L. 270/2010 si se afla in desfasurarea stagiului. In acest caz, insa, pt clarificarea situatiei, se impune legiferarea unui termen de decadere in care pers in cauza sa ceara aplicarea prevederilor in cauza.

2.

DCUNBR 558/2012 privind conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca examen de def

in profesiile prev de art. 20 al. 4 si 6 L. 51/95 pt organizarea si exercitarea profesiei de avocat pt dobandirea calitatii de av def fara sustinerea exam de def: exam de def in alte profesii va trebui sa respecte urmatoarele conditii: 1. conditii generale: a) exam de def in alta profesie juridica s-a desfasurat in baza unei programe compatibile cu cea a ex de def in profesia de avocat; in sensul prezentului regulament, e compatibila cu programa exam pt admiterea in profesia de avocat, o programa de exam ce cuprinde cel putin 3 materii din cele prev la pct. 2; c) un document oficial, emis de autoritatea organizatoare care, prin lege, a fost autorizata sa organizeze exam de def, atesta indeplinirea conditiilor mai sus prevazute. 2. Materii de examen: a) Materia privind organizarea si exercitarea profesiei juridice in care s-a definitivat candidatul anterior prezentului examen, care e considerat prin asimilare examen suficient si compatibil cu examenul organizat in profesia de avocat pt materia Statutul profesional al avocatului si exercitarea profesiei de avocat (L. 514/03, L. 92/92, L. 303/04); b) dr civ sau penal alternativ; c) drept procesual civil sau drept procesual penal alternativ; d) contencios constitutional si electoral; e) contenctios administrativ si contraventional; f) elemente de organizare si functionare a instantelor si parchetelor, a activitatii notariale si activitatii executorilor judecatoresti; g) Dr european si institutii europene; h) contenciosul european al dr omului; i) elemente de drept fiscal. Procedura fiscala si contencios fiscal; j) drept comercial si dr societatilor comerciale (ctr comerciale, societati comerciale); k) drept bancar si institutii de credit. Elemente ale procedurii insolventei; l) dr roman al concurentei si protectiei consumatorilor; m) Dr proprietatii intelectuale; n) Dr muncii si securitatii sociale; o) Dr familiei; p) Dr mediului. Sustinerea exam la cel putin 3 din materiile de la subpct. 2 trebuie proata prin acte doveditoare. Indeplinirea conditiei privind definitivarea in profesie juridica exercitata anterior se verifica de catre consiliul Baroului cu ocazia solutionarii cererii.

3. DCUNBR despre aplicarea corecta a prevederilor art. 20 al. 8 L. 51/95: avand in vedere

natura interdictiei instituite in textele legale si statutare incidente si faptul ca acestea instituie o limitare temporara a exercitarii profesiei, fara incidenta asupra calitatii de av, prevederea inserata in art. 20 al. 8 din lege si art. 39-40 S se aplica in fct de data inscrierii in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei si nu in fct de data emiterii deciziei de primire in profesie. Un astfel de mod de aplicare a prevederilor legale si statutare anterior mentionate nu constituie un caz de retroactivare a legii in situatia in care dr de ex efectiva a profesiei a fost dobandit dupa intrarea in vigoare a L. 270/2011, respectiv dupa data de 03.01.2011. Intelesul sintagmei „nu pot pune concluzii” e cel al interdictiei de a pune orice concluzii la instantele unde au functionat, textul vizand nu doar concluziile pe fond ci si cele formulate pt orice cerere adresata instantei.

Art. 21 – abrogat.

Art. 22

1. La inscrierea in barou, av depune in fata consiliului baroului in cadru solemn, urmatorul juramant: „jur sa respect si sa apar Constitutia si legile tarii, drepturile si libertatile

omului si sa exercit profesia de avocat cu cinste si demnitate. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”

2. Juramanul poate fi depus si fara formula religioasa, in acest caz, juramantul va incepe cu formula „Jur pe onoare si constiinta”.

Art. 23

1. Av stagiar poate pune concluzii numai la judecatorie si poate asista sau reprezenta partea la organele si institutiile prev de art. 3.

2. Av stagiari, dupa inscrierea in barou, au obligatia sa urmeze cursurile INPPA in perioada de stagiu.

3. Av def are dr sa puna concluzii la toate instantele, cu exceptia ICCJ, unde poate pune concluzii daca are o vechime neintrerupta in profesie de min 5 ani de la def.

4. Av def e obligat sa frecventeze formele de pregatire profesionala continua organizate de barou, INPPA sau de formele de exercitare a profesiei, in conditiile din Statut.

Interpretare: DCUNBR 746/2013: a) sintagma „a pune concluzii” nu se limiteaza la dezbaterile finale; b) Sintagma „a pune concluzii” cuprinde orice sustinere cu caracter juridic sau solicitare pe care o poate face avocatul inaintea instantei. C) Nu pot fi incluse in sintagma „a pune concluzii” depunerea de inscrisuri ori alte cereri, luarea termenului in cunostinta in masura in care acestea nu comporta sustineri contradictorii.

Art. 24

1. Baroul are obligatia sa intocmeasca anual tabloul avocatilor def si stagiari in ordine alfabetica, cu mentionarea numelui, prenumelui, titlului stiintific, datei inscrierii in barou, sediului profesional, formei de exercitare a profesiei si a instantelor la care au dr sa puna concluzii.

2. A doua parte a tabloului va cuprinde cabinetele asociate, societatile civile profesionale si societatile profesionale cu raspundere limitata, cu indicarea sediului si a avocatilor care le compun.

3. Prin grija baroului, tabloul anual al av si modificarile intervenite sunt comunicate, la inceputul fiecarui an, instantelor judecatoresti, organelor de urmarire penala si autoritatilor administrative ale jud sau mun. Bucuresti, precum si UNBR.

a. Distinct, se va inainta UNBR tabloul avocatilor incompatibili.

Art. 25

1. Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocatilor incompatibil, la cerere sau din oficiu, iar reinscrierea pe tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere, dupa incetarea starii de incompatibilitate.

2. In cazurile in care exista incompatibilitate, decizia de primire in profesie va produce efectele numai de la incetarea starii de incompatibilitate.

3. Pana la incetarea starii de incompatibilitate, cel primit in profesie va fi inscris in tabloul avocatilor incompatibili, intr-o sectiune, distinct.

Art. 26

1. Instantele sunt obligate sa verifice si sa se pronunte asupra calitatii de reprezentant al unei persoane care se prezinta ca av, exercitand acte specifice acestei profesii si folosind insemnele profesiei de avocat.

2. Exercitarea fara drept a oricarei activitati specifice profesiei de avocat constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.

3. Fapta unei pers care exercita activitati specifice profesiei de avocat in cadrul unor entitati care nu fac parte din formele de organizare profesionala recunoscute de prezenta lege constituie infractiune si se pedepseste cf legii penale.

4. Actele specifice profesiei de avocat, efectuate in mod public, de o persoana care nu a dobandit calitatea de avocat in conditiile prezentei legi sunt nule.

Statut Organizarea profesiei de avocat – Dobandirea calitatii de avocat – Primirea in profesie

Art. 14

1. Primirea in profesia de avocat se realizeaza numai in baza promovarii examenului organizat de catre UNBR la nivel national.

2. Cu titlu de exceptie, in conditiile legii, pot accede in profesie fara sustinerea examenului, judecatorii ICCJ carora le-a expirat mandatul pt care au fost numiti sau, dupa caz, care au fost eliberati din motive neimputabile, precum si, in aceleasi conditii, judecatorii de la instantele internationale.

Art. 15

1. cererea formulata de pers care doreste sa fie primita in profesie se adreseaza decanului baroului unde solicitantul intentioneaza sa exercite profesia. Cererea se depune sau, dupa caz, se comunica in doua exemplare si cuprinde:

a. numele, prenumele si domiciliul solicitantului.

b. Locul si data nasterii

c. Elementele actului de identitate si organul emitent.

d. Indicarea diplomei de licenta eliberate de o institutie de invatamant superior acreditata in conditiile legii, care atesta calitatea de licentiat al unei facultati de drept cu durata stabilita de lege, precum si indicarea, daca e cazul, a indeplinirii functiei de judecator, procuror, notar, cj sau jurisconsult timp de 5 ani si a promovarii ex de def in profesia din care provine ori a indeplinirii conditiilor prev de art. 14 al. 2, dupa caz.

e. Declaratia ca nu se afla in nici un din cazurile de nedemnitate prev de art. 14 L.

f. Declaratia solicitatului ca nu se afla in niciunul din cazurile de incompatibilitate prev de art. 15 L. sau ca intelege sa renunte la orice stare de incompatibilitate in cel mult doua luni de la data emiterii deciziei de primire in profesia de avocat si cunoaste intervenirea sanctiunii caducitatii acesteia in cazul neconformarii in termen.

g. Precizarea ca se cere dobandirea calitatii de av stagiar si angajamentul de a realiza in perioada stagiului formarea profesionala initiala in profesia de av

respectiv de a frecventa ca av def formele de pregatire profesionala continua, in conditiile prev de lege si statut.

h. Mentiunea, daca e cazul, ca, cf L, candidatul poate dobandi calitatea de av def.

i. Declaratia expresa ca nu este sau nu a fost inscris intr-un alt barou din Ro – in caz contrar, se indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau incetarii activitatii.

2. Cererea va fi insotita de urmatoarele acte in dublu exemplar:

a. Copie CI si actelor de stare civila

b. Copie a diplomei de licenta si, dupa caz, copii ale inscrisurilor care dovedesc indeplinirea, timp de cel putin 5 ani, a functiei de judecator, procuror, notar, cj sau jurisconsult, precum si promovarea ex def in profesia respectiva ori indeplinirea conditiilor prev de art. 14 al. 2. In cazul in care se solicita primirea in profesie pe baza de diplome eliberate de institutiile de invatamant superior din alta tara, se va depune dovada de echivalare in conditiile legii.

c. Copie a cazierului judiciar eliberata cu cel mult 15 zle inaintea datei depunerii cererii.

d. Certificat privind starea de sanatate a candidatului, eliberat de institutia sanitara stabilita de barou cf hotararii UNBR. Durata de valabilitate a certificatului e de 60 zile de la data emiterii

e. Certificat eliberat de baroul competent in care solicitanul a mai fost inscris in profesie, care sa ateste cauzele incetarii calitatii de avocat sau, daca e cazul, motivele respingerii unei cereri anterioare de primire in profesie.

f. Doua foto tip legitimatie

3. In cazul prev de art. 14 al. 2, judecatorul care a activat la instante internationale va prezenta adeverinta in original si in traducere legalizata, eliberata de catre respectiva instanta, atestand ca acesta a indeplinit calitatea de judecator si ca incetarea acestei calitati a avut loc din motive neimputabile.

Art. 16

1. Cererea formulata de membrul unui barou din alta tara in vederea exercitarii profesiei de avocat in Ro se va depune sau, dupa caz, se va comunica in dublu exemplar la baroul in care doreste sa profeseze si va cuprinde:

a. Numele, prenumele si domiciliul solicitantului

b. Locul si data nasterii

c. Nr, data si emitentul pasaportului

d. Indicarea sediului profesional unde solicitantul vrea sa isi ex profesia

e. Indicarea perioadei si a formei in care a ex profesia de av in Ro, anterior depunerii cererii, dupa caz

f. Indicarea formei in care urmeaza sa exercite profesia, cf art. 5 L.

2. Cererea va fi insotita de urmatoarele acte depuse in 2 ex, traduse in ro si certificate:

a. Pasaport

b. O atestare din partea baroului su a asociatiei profesionale de avocati din tara de origine privind calitatea de avocat cu dr de ex a profesiei si starea sa disciplinara.

3. La cerere se vor atasa:

a. Avizul conform eliberat de Comisia permanenta a UNBR

b. Declaratia expresa a solicitantului ca nu se afla in niciunul din cazurile de nedemnitate si incompatibilitate prev de art. 14 si 15 din L

c. Declaratia expresa a solicitantului ca se obliga sa respecte prevederile L, S si CD

d. Dovada incetarii formei anterioare in care a ex profesia de av in Ro cf disp. art. II L. 231/2000 pt modificarea L. 51/95

e. Certificat medical de sanatate cf art. 15 al. 2 lit. d)

f. Doua foto tip legitimatie.

Art. 17

1. Cererea de primire in profesie, in forma si insotita de documentatia prevazute de S, se depune in termen de ce mult 15 zile de la data publicarii pe pagina web a UNBR a organizariie xam national de primire in profesie. In termen de max 3 zile de la inregistrare, cererea de primire se comunica de Barou la UNBR si se afiseaza la sediul baroului si pe pag. web a Baroului si a UNBR.

2. Afisarea cererii la sediul baroului se constata prin pvb.

3. in termen de 10 zile de la afisarea cererii pe pagina web a baroului + UNBR, orice pers poate face opozitie la cererea de primire in profesie, indicand motivele si aratand imprejurarile si probele pe care isi intemeiaza opozitia.

4. Solutionarea opozitiei e de competenta baroului la care a fost inregistrata cererea de primire in profesie.

5. In termen de 3 zile de la inregistrarea cererii de primire in profesie, decanul baroului va desemna dintre membrii consiliului baroului un avocat-raportor care va efectua investigatiile necesare cu privire la moralitatea si demnitatea solicitantului, chiar daca nu se face opozitie la inscriere.

Art. 18

1. Avocatul-raportor va face toate cercetarile pe care le va considera necesare.

2. Cercetarile se vor referi la indeplinirea de catre solicitant a conditiilor prev de lege si de

S pt primirea in profesia de avocat.

Art. 19 – in termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opozitiei, av-raportor va depune la barou un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau respingerea cererii.

Art. 20

1. Dupa depunerea raportului, in termen de cel mult 5 zile, consiliul baroului analizeaza

indeplinirea conditiilor pt primirea in profesie si solutioneaza eventualele opozitii.

2. Consiliul baroului va pronunta o hotarare motivata asupra cererii de primire in profesie pe care o comunica UNBR in termen de max. 10 de la expirarea termenului de opozitie.

3. Hotararea poate fi atacata in termen de 15 zile de la comunicare la Comisia permanenta a UNBR care va solutiona contestatia cu cel putin 15 ile iinaintea datei anuntate a exam national de primire in profesie.

a. In cazul contestatiilor formulate de persoanele prev de art. 17 al. 5 L, termenul de solutionare e de 30 zile de la data inregistrarii contestatiei.

b. Hotararea Comisiei permanente UNBR se afiseaza pe pag. web UNBR.

4.

Se poate prezenta la exam national de primire in profesie numai candidatul cu privire la care consiliul baroului sau Comisia permanenta a UNBR a pronuntat o hotarare favorabila asupra cererii de primire in profesie formulate de acesta.

5. Cel primit in profesia de avocat va fi inscris in tabloul avocatilor in baza deciziei emise de consiliul baroului, cu respectarea disp. art. 20-23 L.

Art. 21

1. Cererea formulata de membrul unui barou din alta tara de a fi autorizat sa acorde consultanta juridica privind dreptul romanesc se depune la presedintele UNBR.

2. Cererea va fi inaintata baroului in care e inscris avocatul pt avizare si raport, ce va fi efectuat de decanul baroului. Raportul intocmit de decand va fi inaintat comisiei de examinare.

3. Metodologia examenului de verificare a cunostintelor de drept romanesc si de lb ro a av straini se stabileste prin hot CUNBR.

4. Comisia de examinare va fi desemnata de CUNBR si poate fi alcatuita din avocati si cadre didactice din institutiile de invatamant juridic superior acreditate cf legii.

5. examenul va cuprinde probe scrise si orale privind institutiile de baza ale dreptului romanesc si cunostintele de lb ro.

Subsectiunea 2 – Primirea in profesia de avocat a persoanelor provenite dintr-un smue sau al SE autorizate sa isi desfasoare activitatile profesionale sub titlul profesional corespunzator obtinut intr-un stat membru.

Art. 22 cererea de primire in profesia de av in Ro a av ce au obtinut calificarea profesionala in unul din smue / SEE e de competenta CUNBR cf art. 66 lit. e) din L.

Art. 23

1. Cererea se depune / se comunica in dublu exemplar secretarului UNBR si va cuprinde:

a. Numele, prenumele si domiciliul solicitantului

b. Locul si data nasterii

c. Nr, data si emitentul pasaportului

d. Mentionarea faptuluic a intentioneaza exercitarea cu caracter permanent a profesiei in Ro

e. Indicarea perioadei si a formei in care a exercitat profesia de avocat in Ro, anterior depunerii cererii, daca e cazul

f. Indicarea titlului profesional obtinut in sm de origine si a gruparii profesionale

din care face parte in sm de origine sau a autoritatii judiciare in cadrul careia e admis sa isi exercite profesia cf legii din sm de origine.

2. Cererea va fi insotita de urmatoarele acte, traduse in ro si certificate:

a. Pasaport

b. O atestare din partea autoritatii competente din sm ref calitatea de av cu dr de ex a profesiei si starea sa disciplinara

3. La cerere se ataseaza:

a. Declaratia expresa a solicitantului ca nu se afla in niciunul din cazurile de nedemnitate si incompatibilitate prev de art. 14 si 15 L

b. Certificat medical de sanatate, cf art. 15 al. 2 lit. d)

c. 2 poze tip legitimatie

d. Alte docs prev de anexa 31.

Art. 24

1. Consiliul UNBR se va pronunta asupra cererii de primire in profesia de av dupa sustinerea examenului de verificare a cunostintelor privind dr ro si de lb ro sau dupa ce comisia de evaluare a decis asupra scutirii solicitantului de sustinerea exam cf art. 100 si 109 din L.

2. CUNBR poate decide si asupra suspendarii analizarii cererii pana la efectuarea de catre solicitant a stagiului de pregatire in domeniul dr ro cf art. 100 al. 2 L.

3. Decizia e definitiva si se comunica solicitantului in termen de 30 zile de la data emiterii.

Art. 25

1. Av admis in profesie va fi inscris in tabloul avocatilor la baroul in care isi va exercita profesia cu respectarea prevederilor S

2. Consiliul baroului va dispune inscrierea in tabloul avocatilor la cerere, pe baza deciziei de primire in profesie emise de UNBR.

Subsectiunea 5 – Modalitatile de primire in profesia de avocat

Art. 33

1. dreptul de primire in profesie se obtine numai pe baza unui examen, cu exceptia cazului prev de art. 17 al. 5 L.

2. Ex de primire in profesie se organizeaza la niv national, de UNBR, in mod obligatoriu cel putin o data pe an si se desfasoara, in mod unitar, in centrele teritoriale ale INPPA. Exam va fi anuntat pe pagina web a UNBR cu cel putin 60 zile inainte de data sustinerii acestuia.

3. In vederea asigurarii caracterului unitar al exam de primire in profesia de av, Consiliul UNBR cu luarea in considerare a propunerilor formulate de INPPA, stabileste data exam, tematica, bibliografia si metodologia de examinare care vor fi unice la nivelul UNBR. In considerarea numarului de candidati, a zonelor din care provine majoritatea acestora, precum si a eficientei organizarii exam, CUNBR va stabili daca ex va fi derulat in localitatea sediului central INPPA si/sau dupa caz in unul ori mai multe centre teritoriale ale INPPA. Examinarea se face la 5 materii de exam, din care cel putin la 3 materii examinarea se face in scris.

4. Odata cu anuntarea datei exam de primire in profesie si a locului/locurilor organizarii exam, CUNBR va face publice, prin intermediul pag. web a UNBR, tematica si bibliografia exam.

5. Comisia permanenta a UNBR desemneaza comisia nationala de examinare ai carei membri vor fi in majoritate avocati cadre didactice universitare cu o vechime in profesia de avocat de min. 10 ani.

a. Din randul membrilor comisiei nationale de examinare, Comisia permanenta a UNBR stabileste, cu luarea in considerare a propunerilor barourilor, componenta comisiei teritoriale/comisiilor teritoriale care este/sunt delegat/e la centru/-le teritoriale de examen.

b. De asemenea, Comisia permanenta UNBR stabileste materiile la care se organizeaza probe scrise si orale si organizeaza activitatea de examen.

Art. 34 subiectele de exam la probele scrise se trag la sorti de comisia nationala de examinare, exclusiv dintre subiectele unice stabilite cf art. 33 al. 3.

Art. 35 – metodologia de examinare stabilita de UNBR va fi adusa la cunostinta celor interesati cu min. 30 zile inainte de data exam prin afisare pe pag web a UNBR.

Art. 36

1. Pt inscrierea la exam, candidatul va depune dosarul de inscriere la baroul in raza caruia vrea sa isi exercite activitatea, cu indeplinirea prevederilor prezentului S.

a. Dosarul de inscriere include cererea si actele prev de art. 15 si va fi depus in termenul prev de art. 17 al. 1.

2. Candidatul e obligat sa achite odata cu depunerea ds de inscriere o taxa de participare la exam, stabilita de CUNBR, ce va fi afisata pe pag web a UNBR.

a. Din taxa, o cota va reveni baroului la care a fost depusa cererea de primire in profesie

b. Cota cuvenita baroului pt operatiunile de inregistrare si verificare a cererilor depuse de candidati se stabileste prin hotarare a CUNBR.

3. dosarele de inscriere ale candidatilor vor fi pastrate si arhivate de barourile la care au fost inregistrate cererile acestora de primire in profesie.

a. Pt candidatii cu privire la care a fost pronuntata in conditiile prezentului S o hotarare favorabila privind cererea de primire in profesie, barourile vor transmite UNBR, cu min. 10 zile inainte de data anuntata a exam national de primire in profesie, in vederea intocmirii listelor participantilor la exam, o copie a cererii de primire in profesie si o adresa prin care se confirma ca respectivii candidati intrunesc conditiile prev de L si S in vederea primirii in profesie si de dovada achitarii taxei de participare.

b. Cota din taxa de participare cuvenita barourilor va fi virata de UNBR in contul barourilor cel tarziu pana la data exam cu exceptia taxei incasate de la acei candidati ale caror cereri de primire in profesie au fost respinse, care li se restituie acestora.

Art. 37

1. Dupa validarea exam, CUNBR va dispune primirea in profesie a candidatilor admisi si

va emite decizia de primire in profesie.

2. Rezultatele exam se comunica barourilor de catre CUNBR.

Interpretare: D747/2013 despre aplicarea corecta a prevederilor art. 25 al. 2 L. 51/95 si art. 32 si 37 S.

Art. 38

1. Toate cazurile de primire in profesie cu scutire de examen sunt solutionate individual de catre consiliul baroului la care s-a depus cererea.

a. Decizia de primire in profesie se comunica si UNBR.

2.

Decizia consiliului baroului poate fi atacata de catre solicitant sau de presedintele UNBR in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul UNBR.

ANEXA 31 S Metodologie de atestare a calitatii de avocat pentru inscrierea in tabloul unui barou din romania, in situatiile prev de cap. 8 din L. 51/95

Aprobarea cererii privind exercitarea in Ro a profesiei de av si dobandirea dr de inscriere in tabloul unui barou din Ro se realizeaza cf urmatoarelor 3 etape, in temeiul art. 103 al. 2 din L. 51si cf disp. L. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pt profesiile reglementate din Ro, cu modificarile si completarile ulterioare.

A. Etapa de informare

Scrisoarea adresata UNBR, de catre solicitant se transmite secretariatului general al UNBR ce va furniza datele cu privire la mijloacele de pregatire (cerere-tip de solicitare a accesului la profesie, cu lista docs ce trebuie sa insoteasca cererea, tematica si bibliografia orientativa pt proba de aptitudini).

B. Etapa de evaluare

1. Cerere de solicitare a accesului la profesia de avocat – formular tip – in care sunt mentionate documentele necesare ce se anexeaza

2. 2 foto tip legitimatie

3. CV – original, semnat

4. pasaport – copie xerox, fara legalizare

5. certificatul (atestatul) organismului profesional sau al autoritatii publice din statul al carui cetatean e solicitantul sau, dupa caz, unde acesta isi are domiciliu/sediul profesional, cu legalizarea in original efectuata in statul respectiv su traducerea autorizata efectuata de un notar din Ro, ambele prezentate in termen de 3 luni de la data eliberarii lor.

6. Diploma emisa de o universitate sau de un colegiu universitar, prin care se certifica incheierea de catre titular a unui ciclu de studii superioare cu durata minima de 3 ani, in copie legalizata, cu legalizarea in statul respectiv si cu traducerea autorizata, efectuata de un notar din Ro, ambele prezentate in termen de 3 luni de la data eliberarii lor.

7. Certificatul de onorabilitate eliberat de autoritatile profesionale competente sau declaratie data in fata unei autoritati competente din statul de origine ori de provenienta al solicitantului, in copie legalizata, cu legalizarea in original, efectuata in smue si cu traducerea autorizata, efectuata de un notar din Ro, ambele prezentate in termen de 3 luni de la data eliberarii lor.

8. Declaratia expresa a solicitantului ca nu se afla in vreunul din cazurile de nedemnitate si incompatibilitate prev de art. 14-15 L.

9. declaratie pe propria raspundere data la un notariat din Ro reprezentand angajamentul de a nu derula alte activitati in afara celei de avocat, incompatibile cu exercitarea profesiei de av in Ro.

10. Indicarea perioadei si a formei in care a exercitat profesia de av in Ro, anterior depunerii cererii, unde e cazul. 11. Precizarea optiunii solicitantului ref:

a. Efectuarea unui stagiu de adaptare de 3 ani

b. Sustinerea unui ex de verificare a cunostintelor de dr ro si lb r.

In cazul prev de lit. a), cererea va fi insotita de acordul scris al unui av roman cu capacitate profesionala deplina sau al unei forme de exercitare a profesiei in grup, care accepta atributiile de indrumator al stagiului de 3 ani al solicitantului. Indrumatorii de stagiu vor fi atestati anual de barouri, pe baza optunii lor si a activitatii profesionale. Lista indrumatorilor de stagiu atestati va fi publicata pe pag web a UNBR. Conditiile colaborarii dintre solicitant si indrumator vor face obiectul unui ctr intre acestia, care va respecta modelul prev de Anexa 9 la S. Actul e necesar a fi prezentat la UNBR. In timpul stagiului de adaptare, indrumatorul va efectua evaluari preliminare la fiecare 6 luni si o evaluare finala la incheierea acestuia, care conditioneaza pastrarea de catre solicitant a calitatii de membru al baroului in care s-a inscris ca stagiar. Evaluarile preliminare si evaluarea finala vor fi depuse la secretariatul general al UNBR prin grija solictantului. Nedepunerea in termen a evaluarilor preliminare va fi urmata de atentionarea in scris atat a solicitantului, cat si a indrumatorului de stagiu. In cazul prev de lit. b), cererea va fi urmata de programarea probei de cunostinte profesionale ce va avea loc numai dupa achitarea taxei de examinare, comunicata solicitantului prin grija secretarului general al UNBR. Proba de cunostinta profesionale consta intr-o evaluare orala, precum si intr-o evaluare scrisa sub forma unui test grila cu cate 3 grupe de subiecte din domeniile de drept prev de Regulamentul privind exam de verificare a cunostintelor de dr ro si lb ro, aprobat de CUNBR. Domeniul exceptat va fi cel pt care solicitantul detine si prezinta diploma de studii superioare cf pct. 6. Comisia de evaluare va cuprinde avocati desemnati de CPUNBR si poate cuprinde si cadre didactice universitare, din domeniile prev de programa de evaluare a cunostintelor profesionale. Comisia de evaluare, tinand ct de tematica si bibliografia orientativa, va elabora subiectele de evaluare orala, din care fiecare solicitant extrage un singur subiect si grila de evaluare scrisa. Subiectele vor fi redactate atat in lb ro cat si in traducere, in eng/fr la alegerea solicitantului. Taxa de examinare va tb sa acopere ch de organizare a probei de aptitudini, taxa individuala fiind dt de nr solicitantilor aferenti unei sesiuni de evaluare organizate in limita termenului stabilit cf art. 34 al. 3 L. 200/2004. Nota de promovare a probei de aptitudini este 7 cu o apreciere de la 1-10. Comisia de evaluare intocmeste un pvb ce se va atasa impreuna cu testul-grila si referatul incheiat de comisie in urma examinarii orale, documentelor anexate cererii de acces in profesie. In baza acestui document se incheie procedura de examinare a cererii.

C.

Etapa inscrierii in tabloul avocatilor unui barou

1. Cererea de inscriere in tabloul baroului

2. depunerea juramantului profesional scris cu textul prev de lege

3. atestatul de asigurare profesionala copie, cu legalizarea in original

4. achitarea taxei de inscriere in tabloul baroului.

Notiune: primirea in profesia de avocat pp indeplinirea anumitor conditii cumulative si parcurgerea unor etape.

Exercitarea profesiei de av implica inerent un exercitiu specific unei profesii liberale. Nu se poate concepe un acces liber in profesia liberala.

Cf legislatiei in materia profesiei de av, NB: la niv nat, nu exista o limitare a locurilor ce pot fi ocupate de avocati ca in alte profesii (magistrati, notari). Dar argumentle enuntate nu inlatura justificarea unui exam national de admitere in profesia de av, daca se au in vedere urmatoarele aspecte:

a) E necesar pt corpul profesional al avocatilor sa existe o procedura de selectie cu privire la accesul in profesie.

a. Aceasta selectie e benefica si intareste increderea in activitatea av si in calitatea lui de partener al justitiei.

b) Profesia de av are o dubla componenta, una de ordine privata ce vizeaza rel ctr cu clientul – si alta de ordine publica, ce tine de misiunea av si de atributiile lui din diferitele faze /etape al proc civ / pen.

a. In acest contx, pers ce presteaza acest serviciu profesional avocatial tb sa detina un solid bagaj de cunostinte juridice si judiciare – aspect ce se testeaza la admiterea in profesie si apoi se asigura prin pregatirea sa initiala si continua.

c) Ref calitatea av de partener al justitiei: aceasta idee a fost intarita prin chiar tx legal de la art. 39 al. 1 L. 51 care prevede ca in exercitarea profesiei, av sunt parteneri indispensabili ai justitiei, ocrotiti de lege.

Intrucat profesia de av are vocatie nationala, prin reglementarea actuala, primirea in av a fost cedata institutiei specializate de pregatire initiala, respectiv INPPA, asigurandu-se astfel o platforma cu standarde unice de pregatire profesionala pt intreg corpul avocatial. Aceasta cedare e partiala, pt ca org ex de adm in ansamblu implica mai multe organe centrale ale corpului profesional avocatial.

I.

CONDITII LEGALE PT PRIMIREA IN PROFESIA DE AVOCAT

Poate fi membru al unui barou din Romania cel ce indeplineste urmatoarele conditii:

1. Are exercitiul drepturilor civile si politice

Conditia e necesara prin raportare la statutul si calitatile pe care tb sa le aiba un av

Daca exista cf procedurilor legale o limitare a ex dr civ si policitce in cazul unui cetatean, pers nu poate avea vocatie de a fi primit in profesia de av.

2. Este licentiat al unei fac de drept cu durata stabilita de lege

Profesia de avocat e o profesie juridica ce implica o specializare in consecinta.

Conditia impusa de lege e promovarea exam de licenta al unei fac de dr cu durata stabilita de lege.

Desi tx legal nu distinge, se subintelege ca aceasta fac de dr tb sa existe si sa functioneze, la data absolvirii, cf tuturor actelor normative in materie, care reglementeaza problematica unitatilor de invatamant superior.

De asemenea, legea nu distinge intre o fac de dr din tara sau strainatate. In cazul licentierii unei fac de dr din strainatate, fie UE fie in afara, legea speciala ref profesia de av a prevazut o procedura speciala de intrare in profesie si de derulare ulterioara a activitatii de av.

3. Nu se regaseste in vreunul din cazurile de nedemnitate prevazute de lege

Ref ac conditi, este nedemn de a fi avocat:

a) cel condamnat def prin hj la pedeapsa inchisorii pt savarsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei

b) cel ce a sav abuzuri prin care au fost incalcate dr si libertatile fundamentale ale omului, stabilite prin hj, sau care a savarsit abateri disciplinare grave, sanctionate disciplinar cu masura excluderii din profesie.

c) Cel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia pe durata stabilita prin hj sau disciplinara.

d) Cel in sarcina caruia s-a retinut in baza unei hj def sau prin acte ale organelor profesiei av, fapta de a fi exercitat sau sprijinit, sub orice forma, exercitarea fara drept de catre o pers a profesiei de av.

Cazurile de nedemnitate se verifica atat cu ocazia primirii in profesie, cu ocazia reinscrierii in tabloul avocatilor cu dr de ex a profesiei, cat si pe intreaga durata a exercitarii acesteia.

Avocatii care se gasesc in unul din cazurile de nedemnitate ce pp existenta unor hotarari in acest sens sunt obligati sa prezinte baroului hj prin care au fost condamnati def la pedeapsa cu inchisoarea pt savarsirea unei infractiuni intentionate de natura sa lezeze prestigiul profesiei, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, prin care au fost declarati faliti fraudulosi sau prin care au fost condamnati def pt fapte sav in legatura cu exercitarea profesiei – art. 26 al. 3 S.

Verificarea cazurilor de nedemnitate la momentul intrarii in profesie: pers ce solicita primirea va infatisa consiliului baroului la care se depune cererea inscrisuri din care sa rezulte conditiile de incetare a exercitiului profesiei din care provine.

Desi L reglementeaza cele 4 cazuri de nedemnitate, in concret, aprecierea cu privire la incidenta unuia din aceste cazuri e cel putin partial lasata la aprecierea suverana a consiliului baroului si in consecinta:

a) nu orice condamnare la o infractiune intentionata atrage cazul de nedemnitate ci numai acele infractiuni care aduc atingere prestigiului profesiei. b) Nu orice hot disciplinara prin care s-a decis excluderea din profesie va face pers respectiva nedemna pt profesia de av ci doar acele hot generate de o abatere disciplinara grava.

4. Este apt dpv medical pt exercitarea profesiei

Indeplinirea conditiilor prev de art. 12 lit d) din L tb dovedita cu certificat medical de sanatate eliberat pe baza constatarilor facute de o comisie medicala constituita in conditiile prev de statut.

Certificatul privind starea de sanatate a candidatului tb eliberat de institutia sanitara stabilita de barou cf HUNBR. Durata de valabilitate a certif e de 60 zile de la emitere.

Indeplinirea acestor conditii legale pt primirea in profesie tb probata de pers care solicita aceasta primire.

Cererea de intrare va fi insotita de o serie de inscrisuri probatorii, cf art. 15 al. 2 S:

a) copia actului de identitate si a actelor de stare civila

b) copia diplomei de licenta si, dupa caz, ale inscrisurilor ce dovedesc indeplinirea timp de min. 5 ani a fct de judecator, procuror, notar, cj sau jurisconsult, precum si promovarea

ex de def in profesia respectiva ori indeplinirea conditiilor prev de art. 14 al. 2 S.

a. daca se solicita primirea in profesie pe baza de dimplome eliberate de institutiile de invatamant superior straine, se depune si dovada echivalarii legale.

c) copia cazierului judiciar eliberata cu max 15 zile inainte de data depunerii cererii.

d) Certificat privind starea de sanatate a candidatului eliberat de institutia sanitara stabilita de barou cf HUNBR.

a. Durata de valabilitate a certif e de 60 zile de la data emiterii.

e) Certificat eliberat de baroul competent in care solicitantul a mai fost inscris in profesie, care sa ateste cauzele incetarii calitatii de av sau, daca e cazul, motivele respingerii unei cereri anterioare de primire in profesie.

f) 2 poze tip legitimatie.

Parcursul administrativ al cererii de dobandire a calitatii de av cu inscrisurile anexate cf mai sus, urmeaza procedura prev de art. 17-20 S.

II. MODALITATILE DE PRIMIRE IN PROFESIE

Primirea in profesia de av cf legilor in vigoare se poate realiza prin doua modalitati:

a) in baza promovarii exam organizat de UNBR, cel putin anual si la nivel national – regula in materie, pt ca tx legal foloseste expresia numai in baza promovarii examenului.

b) Pot accede in profesie fara sustinerea examenului judecatorii ICCJ carora le-a expirat mandatul pt care au fost numiti sau, dupa caz, care au fost eliberati din motive neimputabile precum si, in aceleasi conditii, judecatorii de la instantele internationale – exceptie: legea foloseste expresia cu titlu de exceptie, in conditiile legii, pot accede in profesie fara sustinerea exam.

Ref modalitatea de exceptie de primire in profesie fara sustinerea exam, procedura e simplificata: la cererea de primire, pe langa inscrisurile prev de art. 15 al. 2 S, judecatorul care a activat la instante internationale prezinta adeverinta in original + trad legalizata eliberata de acea instanta, atestand ca acesta a indeplinit calitatea de judecator si ca incetarea acestei calitati a avut loc din motive neimputabile.

Ref exam de primire in profesia de av, sunt stabilite doua tipuri de examen:

a) examen pt cei ce vor sa devina avocati stagiari

b) exam pt cei ce doresc primirea in profesie ca avocati definitivi.

NB: indiferent de tipul examenului de primire in profesie, trebuie retinute urmatoarele:

1. Examenul pt primirea in profesia de avocat se sustine in cadrul INPPA

2. Exam va fi anuntat pe pag web a UNBR cu min. 60 zile inainte de data sustinerii acestuia.

3. Exam se deruleaza in mod unitar, in centrele teritoriale ale INPPA – CUNBR stabileste daca ex se deruleaza in localitatea sediului central INPPA si/sau, dupa caz, in unul/mai multe centre teritoriale ale INPPA.

4. Exam are la baza o metodologie elaborata si aprobata de CUNBR

5. Tematica exam e unica la niv. UNBR.

6. Metodologia de examinare stabilita de UNBR se aduce la cunostinta celor interesati cu min. 30 zile inaintea datei exam prin afisare pe pag web a UNBR.

7. Selectarea sb se face de comisia nationala de examen.

a. CNE e formata cu precadere din avocati – cadre didactice universitare, care au min, 10 vechime in profesia de avocat.

b. Desemnarea CNE se face de CPUNBR.

8. Examinarea se face la 5 materii de examen, din care cel putin la 3 materii examinarea se face in scris: organizarea si exercitarea profesiei de av, dr civ, dr pr civl, dr pen, dr pr pen. a. CPUNBR stabileste materiile la care se organizeaza probe scrise si orale si organizeaza activitatea de examen.

9.

Subiectele de exam la probele scrise se trag la sorti de CNE.

Dupa validarea exam, CUNBR dispune primirea in profesie a candidatilor admisi si emite decizia de primire in profesie.

Procedura de validare a exam de CUNBR include obligatoriu analiza activitatii CPUNBR si INPPA privind organizarea si desfasurarea examenului.

Rezultatele exam vor fi comunicate barourilor de catre CUNBR.

Toate cazurile de primire in profesie cu scutire de exam se solutioneaza individual de catre consiliul baroului unde s-a depus cererea, decizia de primire in profesie urmand a fi comunicata si UNBR.

Ulterior promovarii exam de adm in profesia de av, pers in cauza trebuie sa mai parcurga urmatoarele etape:

a) Consiliul baroului dispune inscrierea in tabloul avocatilor, la cerere, pe baza deciziei de primire in profesie emise de UNBR.

b) La inscrierea in barou, av depune in fata CB, in cadru solmen, urmatorul juramant:

jur sa respect si sa apar Constitutia si legile tarii, drepturile si libertatile omului si sa exercit profesia de av cu cinste si demnitate. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!

a. Juramantul poate fi depus si fara formula religioasa.

b. In acest caz, juramantul incepe cu Jur pe onoare si constiinta!

c) Daca e cazul, trebuie rezolvata starea de incompatibilitate pt ca pt primirea in profesie

av tb sa nu se gaseasca in niciunul din cazurile de incompatibilitate prev de lege.

Exercitarea profesiei de av e incompatibila cu:

a) Activitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de av

b) Ocupatiile ce lezeaza demnitatea si independenta profesiei de av sau bunele moravuri.

c) Exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert, cu sau fara autorizatie.

a. Ref expresia fapte materiale de comert, trebuie avut in vedere ca L. 71/2011 LPANCC prevede in art. 8 al. 2 ca in toate actele normative in vigoare, expresiile acte de comert sau fapte de comert se inlocuiesc cu expresia activitati de productie, comert sau prestari de servicii.

a) Calitatea de asociat intr-o SNC reglementata de LSC 31/90, de comanditar intr-o SCS sau in SCA reglementate de aceeasi lege

b) Calitatea de administrator intr-o societate in comandita pe actiuni reglementata de LSC

c) Calitatea de administrator unic sau, in cazul unei pluralitati de administratori, cea de administrator cu puteri depline de reprezentare si administrare, de presedinte al consiliului de administratie sau de membru in comitetul de directie al unei SRL reglem de LSC.

d) Calitatea de presedinte al consiliului de administratiei sau al consiliului de supraveghere ori de membru in comitetul de directie sau in directoratul unei SA cf LSC.

Din interpretarea acestor texte, rezulta per a contrario ca nu exista stare de incompatibilitate in urmatoarele situatii:

a) calitatea de asociat sau actionar la SRL sau SA

b) calitatea de membru in consiliul de administratie sau cel de

supraveghere al unei SA sau mb al cons administratiei al unei SRL reglem de LSC, cu obligatia de a aduce acest fapt la cunostinta decanului baroului in care isi exercita profesia: av va furniza toate explicatiile asupra conditiilor in care exercita functia de membru al CA sau CS si va prezenta toate docs doveditoare in acest sens, cu respectarea regulilor confidentialitatii.

a. Daca CB apreciaza ca exercitarea fct de mb in CA sau CS e sau devine incompatibila cu demnitatea si regulile de conduita impuse avocatilor, poate in orice moment sa ceara celui interesat sa paraseasca functia pe care o ocupa.

Cf art. 16 L, exercitarea profesiei de av este compatibila si cu:

a) calitatea de deputat, senator, consilier cj sau cl

b) activitati si functii didactice in invatamantul superior juridic

c) activitatea literara si publicistica

d) calitatea de arbitru, mediator, conciliator, negociator, consilier fiscal, consilier in proprietate intelectuala, consilier in proprietate industriala, traducator autorizat, administrator sau lichidator inc adrul procedurilor de reorganizare si lichidare judiciara, in conditiile legii

e) alte activitati prev de lege.

Pt cei ce se gasesc la data primirii in profesie in stare de incompatibilitate, decizia de primire in profesie va produce efecte numai de la data incetarii starii de incompatibilitate.

Pana la incetarea starii de incompatibilitate, cel primit in profesie va fi inscris in tabloul avocatilor incompatibili, intr-o sectiune, distinct.

III. AVOCATUL STRAIN

In cazul unui strain care doreste sa profeseze avocatura in Ro sunt instituite o serie de conditii legale:

a) membrul unui barou din alta tara poate exercita profesia de av in Ro in cazul indeplinirii conditiilor legale.

b) Pt a acorda consultanta juridica privind dr ro, av str are obl de a sustine un exam de verificare a cunostintelor de dr romanesc si de lb ro organizat de UNBR.

c) Av str poate ex profesia de av in Ro la alegere in cadrul uneia din formele de organizare prev de lege.

d) Av str nu poate pune concluzii orale sau scrise in fata instantelor judecatoresti si a celorlalte organe jurisdictionale si judiciare, cu exceptia celor de arbitraj international.

a. Restrictia ref imposibilitatea de a pune concluzii orale/scrise in fata instantelor ro si a celorlalte org jurisidictionale sau judiciare cu exceptia celor de arbitraj international nu se aplica in cazul av str care au obtinut calificarea profesionala in unul din smue si sm SEE.

b. In cazul av straini, membri au unui barou din alta tara, care au dobandit dreptul de ex a profesiei in Ro, fiind inscrisi in tabloul avocatilor inainte de intrarea in vigoare a Cap. t/1 L. 51/95 si fara aplicarea disp. art. 314 ind. 4 din statut, opereaza interdictia prev de art. 12 al. 4.

c. Pt a obtine dr prev de art. 12 al. 2 L, av aflati in situatia de mai sus tb sa sustina exam prev de lege.

d. Obligatoriu, in cazul av straini, tabloul avocatilor mentioneaza daca acestia au dr de a acorda consultanta juridica privind dr ro, daca inscrierea in barou nu s-a facut cf art. 314 ind. 4 din S.

e. Onorariile cuvenite av str se vor inrgistra si plati integral in Ro.

f. Av str care ex profesia in Ro e obligat sa se inscrie in tabloul special tinut de fiecare barou si se supune prevederilor L, S si CD.

Cererea formulata de mb unui barou din alta tara in vederea ex profesiei de av in Ro se depune sau dupa caz, comunica in 2 exemplare la baroul in care doreste sa profeseze si va cuprinde:

a) elementele de identificare a solicitantului: nume, prenume, domiciliu, data nasterii, locul naterii, nr, data si emitentul pasaportului

b) indicarea sediului profesional unde solicitantul doreste sa isi ex profesia.

c) Indicarea perioadei si a formei in care a ex profesia de av in Ro anterior depunerii cererii, daca e cazul.

d) Indicarea formei in care urmeaza sa ex profesia.

Cererea va fi insotita de o serie de acte depuse in 2 ex:

a) pasaport

b) o atestare din partea baroului/asociaitie profesionale de avocati din tara de origine privind

calitatea de av cu dr de exercitare a profesiei si starea sa dpv disciplinar

c) avizul conform eliberat de CPUNBR

d) declaratia expresa a solicitantului ca nu se afla in niciunul din cazurile de nedemnitate si incompatibilitate prev de lege

e) declaratia expresa a solicitantului ca se obliga sa respecte prevederile legii, S si CD

f) dovada incetarii formei anterioare in care a exercitat profesia de av in Ro.

g) Certif med de sanatate

h) 2 foto tip legitimatie.

Daca av str doreste sa dea consultanta juridica in dr ro, tb urmata procedura prev de art. 21 S:

a) cererea formulata de membrul unui barou din alta tara de a fi autorizat sa acorde consultanta ujuridica privind dr ro se depune la presedintele UNBR.

b) Cererea va fi inaintata baroului in care e inscris av, pt avizare si rapor, ce va fi efectuat de decanul baroului.

a. Raportul intocmit de decat va fi inaintat Comisiei de examinare.

b. Metodologia exam de verificare a cunostintelor de dr ro si de lb ro ale av straini se stabilite prin HCUNBR si poate fi alcatuita idn av si cadre didactice din institutiile de invatamant superior juridic, acreditate cf legii

c. Exam va cuprinde probe scrise si orale privind institutiile de baza ale dr ro si cunostinte de lb ro.

Primirea in profesia de avocat a pers provenind dintr-un smue sau SEE care sunt autorizate sa isi deruleze activitatile profesionale sub titlul profesional corespunzator obtinut intr-un smue sau SEE este de competenta CUNBR.

In acest caz, cererea se depune/comunica in 2 ex la secretariatul UNBR si cuprinde:

a) datele de identificare a solicitantului: nume, prenume, domiciliu, locul si data nasterii, nr, data si emitentul pasaportului.

b) Mentionarea faptului ca intentioneaza exercitarea cu caracter permanent a profesiei in Ro, indicarea perioadei si a formei in care a ex profesia de av in Ro, anterior depunerii cererii, daca e cazul.

c) Indicarea titlului profesional obtinut in sm de origine si a gruparii profesionale din care face parte sm de origine sau a autoritatii judiciare in cadrul careia e admis sa isi exercite profesia cf legii din statul membru de origine.

Cererea e insotita de urmatoarele acte:

a) pasaport

b) o atestare din partea autoritatii competente din sm privind calitatea de av cu dr de ex a profesiei si starea sa disciplinara

c) declaratia expresa a solicitantului ca nu se afla in niciunul din cazurile de nedemnitate si

incompatibilitate prev de lege.

d) Declaratia expresa a solicitantului ca se obliga sa respecte prevederile L, S si CD

e) Certif med de sanatate

f) 2 foto tip legitimatie

g) Alte docs prev de Anexa 31 S.

CUNBR se va pronunta asupra cererii de primire in profesia de av dupa sustinerea exam de verificare a cunostintelor privind dr ro si de lb ro sau dupa ce comisia de evaluare a decis asupra scutirii solicitantului de sustinerea exam.

CUNBR poate decide si asupra suspendarii analizei cererii pana la efectuarea de catre solicitant a stagiului de pregatire in domeniul dr ro.

Av admis in profesie va fi inscris in tabloul avocatilor la baroul in care isi va exercita activitatea, cu respectarea prevederilor S.

CB va dispune inscrierea in tabloul avocatilor, la cerere, pe baza deciziei de primire in profesie emise de UNBR.

IV. DOBANDIREA CALITATII DE MEMBRU AL UNUI BAROU DIN ROMANIA DE CATRE PERSOANELE FIZICE STRAINE CARE AU CALITATEA DE AVOCAT

Pf straine pot dobandi calitatea de mb al unui barou din Ro si pot exercita profesia de av in Ro,

daca in statul in care isi au domiciliul detin titlul profesional de avocat, certificat de organele profesionale recunoscute sau de autoritatile publice care le autorizeaza, precum si in conditiile

stabilite in acordul incheiat cu UE cf prevedrilor art. II din L. 201/2004 privind completarea L.

51/95.

O situatie speciala se regaseste in cazul avocatilor din smue, pt ei nu e necesara existenta

conventiilor bilaterale.

Documentatia de evaluare pt dobandirea calitatii de mb al unui B di Ro contine:

a) cererea de evaluare

b) CV + copie pasaport

c) Certificatul (atestatul) profesional in copie legalizata si trad autorizata, in termen de 3

luni de la eliberarea lui

d) Diploma universitara

e) Certificat de onorabilitate

f) Declaratie de compatibilitate

g) Solicitarea de stagiu de adaptare de 3 ani sau de sustinere a unui exam de verificare a cunostintelor de dr ro si de lb ro.

V. STAGIUL PROFESIONAL

Similar si altor profesii juridice, pers care intra in profesia de avocat, ca regula, tb sa efectueze un stagiu de pregatire profesionala de 2 ani – perioada in care au calitatea de avocati stagiari.

Ca regula, aceasta perioada de 2 ani de stagiu tb sa fie continua dar legea a prevazut si cazuri in

care stagiul se suspenda:

a) in caz de lipsa motivata din profesie – caz in care av stagiar nu isi poate exercita efectiv stagiul timp de cel putin 30 zile consecutive, din motive de sanatate, atestate cu acte medicale, sau ca urmare a unor acte de autoritate emise de organele competente ale statului, intervenite in legatura cu obligatiile cetatenesti ale av stagiar si independent de culpa lui.

b) In caz de incetare a indrumarii profesionale, fara culpa av stagiar.

c) In cazurile prev pt suspendarea calitatii de avocat, cf art. 28 L.

Dpv procedural, suspendarea se dispune de CB care apreciaza asupra imprejurarilor ce justifica lipsa din profesie, durata suspendarii si intinderea perioadei de stagiu efectuat anterior suspendarii.

In privinta definirii conceptului de stagiu in avocatura, cf art. 288 S: aceasta perioada reprezinta perioada parcurs la inceputul exercitarii profesiei si are ca scop pregatirea si formarea profesionala initiala a av in vederea obtinerii titlului profesional de av def.

Stagiul este obligatoriu si efectiv, cu exceptia cazurilor prev de lege.

Legea, avand perspectiva faptului ca anumite pers ce intra in profesia de av au o experienta si o vechime juridica relevanta, a renuntat in unele cazuri la etapa parcurgerii stagiului si a instituit o serie de exceptii – situatii prevazute expres in care nu se impune efectuarea stagiului, aceste pers devenind avocati def. Aceste exceptii pp promovarea de admitere in profesie, pers respective fiind scutite de exam de dobandire a titlului profesional de av def:

a) pers care a promovat exam de primire in profesia de av organizat pt pers care nu cer calitatea de av stagiar si care anterior primirii in profesie a fost definitivata prin examen in fct juridica de judecator, procuror, notar public, coj, jurisconsult, pe care a exercitat-o timp de 5 ani inaintea datei sustinerii exam de primire in profesia de avocat, dobandeste calitatea de av def fara sustinerea exam de def

b) pers care a promovat exam de primire in profesia de av si care timp de 5 ani neintrerupti a indeplinit functii de specialitate juridica, prev ca atare in organigrama Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, CCR, AP, CCT si CL dobandeste calitatea de av def fara sustinerea exam de def.

c) Av stagiar care a ex cel putin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar, pres cj sau vicepres cj dobandeste la cerere calitatea de av def.

Pt a fi inscris in tabloul avocatilor stagiari cu drept de exercitare a profesiei, av stagiar va inregistra la barou un ctr de colaborare profesionala sau un ctr de salarizare in interiorul profesiei, care va cuprinde clauze obligatorii privind formarea profesionala initiala, incheiat cu o forma de exercitare a profesiei, sub indrumarea unui av def cu o vechime de min 6 ani in aceasta calitate (ca definitiv), si care se bucura de o reputatie profesionala nestirbita.

Pt derularea stagiului in avocatura, av stagiar poate fi titularul a 2 tipuri de ctr in baza carora sa isi desfasoare activitatea profesionala:

a) ctr de colaborare profesionala

b) ctr de salarizare in interiorul profesiei.

Analizand legislatia aplicabila, si in baza oricaruia din cele 2 tipuri de contracte in temeiul carora urmeaza a se derula stagiul, se creeaza 2 paliere de raporturi obligationale:

a) Raportul stagiar – forma de exercitare a profesiei: forma de exercitare a profesiei in care av stagiar isi deruleaza activitatea are obligatia de a asigura av stagiar venitul min garantat pe economia nationala, distinct de veniturile ocazionale ale av stagiar asigurate din asistenta judiciara pt care a fost desemnat de serviciul de asistenta judiciara al baroului.

Fapta avocatului care asigura indrumarea profesionala, de a nu isi indeplini obligatiile de indrumare si de a nu asigura venitul minim lunar garantat al av stagiar constituie abatere disciplinara grava.

Distinct de raspunderea disciplinara, CB poate decide si interzicerea de a mai incheia ctr de formare profesionala pt o perioada de la 1-5 ani.

De asemenea, av indrumator si coordonatorul serviciului de asistenta judiciara se vor preocupa de realizarea de catre av stagiar a unui venit echitabil, corespunzator muncii depuse.

b) Raportul forma de exercitare a profesiei – barou: forma de exercitare a profesiei se angajeaza fata de barou sa asigure executarea ctr de formare profesionala initiala, printr- un av indrumator anume desemnat, fiind obligata sa il informeze pe decan, in scris, asupra oricarei cauze de incetare a indrumarii.

Indrumarea se va realiza cf hotararilor adoptate de CUNBR pe baza propunerilor formulate de INPPA.

Alte obligatii ale indrumatorului: Sa asigure plata contributiei la fondul de formare profesionala, sa permita participarea av stagiar la formele de pregatire profesionala initiala organizate in cadrul INPP, cu respectarea programului stabilit de INPPA pt acestea.

Corelativ cu obligatiile formei de exercitare a profesiei in care avocatul isi efectueaza stagiul, acesta are o serie de obligatii specifice acestei perioade profesionale care, daca nu sunt indeplinite, reprezinta abateri disciplinare cu consecinta activarii raspunderii specifice (disciplinare):

a) sa isi perfectioneze pregatirea profesionala teoretica si sa isi insuseasca tehnica de practica avocatiala

b) sa participe la toate conferintele de stagiu organizate de CB, sa preagteasca in scris subiectele conferintelor si lucrarile avocatiale repartizate de coordonatorul conferintelor de stagiu

c) sa efectueze lucrarile avocatiale repartizate de av indrumator si de serviciul de asistenta judiciara al baroului

d) sa participe la toate manifestarile profesionale la care e convocat de organele de conducere ale profesiei

e) sa desfasoare o activitate efectiva in profesie si sa anunte in scris orice motiv de suspendare a stagiului

f) daca urmeaza cursurile de pregatire si perfectionare profesionala organizate de INPPA, sa indeplineasca si indatoririle ce decurg din aceasta calitate si sa respecte ctr de formare profesionala incheiat cu INPPA.

Dpv al activitatii efective de avocatura pe care o poate derula un stagiar, cf art. 304 S:

a) av stagiar are dreptul de a pune concluzii numai la judecatorii.

Cu privire la sensul expresiei a pune concluzii, aceasta sintagma nu se limiteaza la dezbaterile finale ci cuprinde orice sustinere cu caracter juridic sau solicitare pe care o poate face av inaintea instantei.

Nu pot fi incluse in sintagma a pune concluzii depunerea de inscrisuri sau alte cereri, luarea termenului in cunostinta, etc, in masura in care acestea nu comporta sustineri contradictorii.

b) Av stagiar poate efectua activitatile prev de art. 3 al. 1 lit. a) si b) din Lege: consultatii si cereri cu caracter juridic; asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice si a institutiilor precum si a altor pj in conditiile legii.

VI. PREGATIREA PROFESIONALA INITIALA

Pt pregatirea av stagiari in vederea promovarii ex de def, dar si pt aprofundarea cunostintelor juridice si aplicarea practica a acestora, atat L cat si S au instituit obligatia pregatirii profesionale initiale.

Formele concrete de pregatire profesionala initiala sunt:

a) urmarea de catre stagiari a cursurilor INPPA in conditiile stabilite de UNBR

b) indrumarea si formarea profesionala in cadrul formei de exercitare a profesiei cu care av stagiar se afla in raporturi contractuale de colaborare sau in calitate de salarizat in interiorul profesiei

c) conferinte de stagiu organizate de CB, cf unei programe stabilite de INPPA

d) alte forme de pregatire profesionala realizate in cadrul unor institutii agreate de UNBR – ex: in perioada stagiului, cu acordul av. Indrumator, av stagiari pot urma cursuri de masterat care sunt luate in considerare la aprecierea formarii profesionale initiale, in conditiile prev de Statut.

Cu privire la aceste forme de pregatire profesionala continua, trebuie retinute urmatoarele:

a) pregatirea initiala a obligatorie in ceea ce priveste urmarea cursurilor INPPA

b) Av stagiar poate incepe sau urma cursurile INPPA numai daca are depus la baroul un contract de formare profesionala cu una din formele de exercitare a profesiei

c) In plus fata de pregatirea profesionala de la INPPA, care e obligatorie, av stagiar are si obligatia formarii initiale organizate in cadrul formei de exercitare a profesiei, in cadrul baroului sau altor institutii agreate de UNBR.

Urmarea cursurilor INPPA e obligatorie si reprezinta principalul mijloc de formare profesionala initiala a av stagiari.

Inscrierea in evidentele INPPA se realizeaza de drept, prin efectul inscrierii in barou a av stagiar.

Pt a sublinia obligativitatea parcurgerii cursurilor la INPPA, legea prevede ca absenta repetata de la cursurile INPPA precum si orice alte acte de incalcare a statutului si regulamentului acestuia conduc la exmatricularea avocatului stagiar.

Exmatricularea din cadrul INPPA este o abatere disciplinara grava ce dt pierderea calitatii de av stagiar.

In concret, cursurile INPPA se deruleaza in localitatea sediului central, in centrele teritoriale ale acestuia sa in mod exceptional in alta localitate hotarata de conducerea INPPA.

Cursurile se deruleaza cf unei programe unitare, structura acestora si sistemul de evaluare finala stabilite de INPPA fiind unice, aplicabile deopotriva si in centrele teritoriale.

In mod complementar, formarea initiala a av stagiari se poate face si prin organizarea conferintelor de stagiu.

In ceea ce priveste conferintele de stagiu de la nivelul baroului:

a) CB organizeaza pregatirea profesionala a av stagiari prin organizarea

conferintelor lunare de stagiu cf programului unitar elaborat de INPPA

b) Conferinta de stagiu cuprinde:

1. expuneri asupra problemelor juridice

2. studiul doctrinei juridice si al practicii judiciare

3. lucrari avocatiale scrise

4. dezbateri de spete

c) Conferintele de stagiu se desfasoara pe baza unui program aprobat anual de INPPA.

VII. FINALIZAREA STAGIULUI. INSCRIEREA LA EXAMENUL DE DEFINITIVARE IN PROFESIE

Dupa efectuarea stagiului, av stagiar va sustine exam de def.

Av stagiar respins de 3 ori la exam de def va fi exclus din profesie.

Calitatea de av def se dobandeste in baza unui examen organizat de UNBR anual si la nivel national cf L si S sa prin promovarea examenului de absolvire INPPA, in conditiile prev de Statut.

Ref exam de def:

a) la momentul actual, exam de def se sustine in cadrul INPPA.

b) Se desfasoara in mod unitar, pe centre teritoriale, avand la baza o metodologie

elaborata si aprobata de CUNBR.

c) Tematica exam de def e unica la nivelul UNBR si selectarea subiectelor se face de CNE.

d) CNE e formata cu precadere din avocati – cadre didactice universitare, care au min. 10 ani vechime in profesie.

a. Desemnarea ei se face de CPUNBR.

NB: asa cum rezulta din aspectele legale mentionate, organizarea exam de def e similara organizarii exam de primire in profesie daca se au in vedere urmatoarele:

a) exam e organizat la nivelul UNBR – caracter national

b) sustinerea exam se face in cadrul INPPA in mod unitar, pe centre teritoriale

c) Metodologia de exam respecta, de asemenea, caracterul unitar si national fiind elaborata la nivelul organelor centrale (CUNBR).

d) Tematica e aprobata la nivelul UNBR

e) In cazul selectarii subiectelor de exam, aceasta operatiune revine unei comisii nationale de examen (CNE) care reflecta si pozitia barourilor care propun membri ce urmeaza a fi numiti in CPUNBR.

Cf disp statutare:

a) examinarea se face potrivit regulamentului de examen de absolvire al INPPA

b) examinarea candidatilor se face atat cu privire la pregatirea profesionala generala cat si cu privire la deprinderile practice specifice profesiei.

c) Regulamentul de exam se publica pe pab web a UNBR cu min. 45 zile inaintea datei stabilite pt derularea exam national de def

d) Rezultatele exam se comunica pt validare CPUNBR

e) INPPA comunica in mod corespunzator rezultatele exam de absolvire

f) Dupa promovarea exam, candidatul dobandeste titlul profesional de av def, dr de care se bucura si stagiarul care promoveaza exam de absolvire al INPPA.

g) In baza rezultatelor exam de def, CPUNBR emite hotararea de constatare a calitatii de av def, pe care o va comunica barourilor in vederea efectuarii inscrierilor in tabloul av def si o publica pe pagina web a UNBR.

Din mom definitivarii in profesie, av def:

a) are dreptul sa puna concluzii la toate instantele (jud, trib, caps), cu exceptia ICCJ – pt a

pune concluzii in fata acestei instante e necesara o vechime neintrerupta in profesie de min. 5 ani de la def.

b) E obligat sa frecventeze formele de pregatire profesionala continua organizate de Barou, INPPA sau de formele de exercitare a profesiei, in conditiile prev de S.

c) Are dr sa devina, in fct de optiunea sa, titularul unei forme de exercitare a profesiei sau sa isi exercite profesia in calitate de avocat colaborator sau avocat salarizat in cadrul profesiei.

FISA 3 INCOMPATIBILITATI, INTERDICTII SI NEDEMNITATI PRIVIND PROFESIA DE AVOCAT

SEDIU:

- art. 14-16 L.

- art. 26-32 S

- art. 2.5 CD

Legea:

Art. 14: este nedemn de a fi avocat:

a) cel condamnat definitiv prin hotarare judecatoreasca la pedeapsa cu inchisoare pt savarsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduce atingere prestigiului profesiei.

b) Cel care a savarsit abuzuri prin care au fost incalcate drepturile si libertatile fundamentale ale omului, stabilite prin hotarare judecatoreasca, sau a savarsit abateri disciplinare grave, sanctionate cu masura excluderii din profesie, ca sanctiune disciplinara.

c) Cel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, pe durata stabilita prin hotarare judecatoreasca sau disciplinara.

d) Cel in sarcina caruia s-a retinut, in baza unei hotarari judecatoresti definitive, sau prin acte ale organelor profesiei de avocat, fapta de a fi exercitat sau sprijinit sub orice forma exercitarea fara drept de catre o persoana a profesiei de avocat.

Constitutionalitate: DCCR 4.04.2017: CCR admite exceptia si constata ca sintagma „de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei” din cuprinsul art. 14 lit. a) L. 51/95 pt organizare si exercitarea profesiei de av e neconstitutionala. Redactarea e lipsita de claritate si precizie, avand in vedere ca nu se precizeaza in mod clar acele infractiuni ce aduc atingere prestigiului profesiei de av. Asa fiind, necircumstantierea expresa a acelor infractiuni ce sunt de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei de avocat lasa loc arbitrariului, facand posibila aplicarea diferentiata a sanctiunii excluderii din profesie, in fct de aprecierea subiectiva a organelor competente.

Art. 15 – exercitarea profesiei de avocat e incompatibila cu:

a) activitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de avocat

b) ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri

c) exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert.

Art. 16 – exercitarea profesiei de avocat e compatibila numai cu:

a) calitatea de deputat sau senator, consilier in consiliile locale sau judetene

b) activitati si functii didactice in invatamantul juridic superior

c) activitatea literara si publicistica

d) calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier in proprietate intelectuala, consilier in proprietate industriala, traducator autorizat, administrator sau lichidator in cadrul procedurilor de reorganizare si lichidare judiciara in conditiile legii.

e) Alte activitati prevazute de lege.

Statut:

Demnitatea profesiei:

Art. 26

1. pt aplicarea L, cazurile de nedemnitate se verifica atat cu ocazia primirii in profesie, cu

ocazia reinscrierii in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei, cat si pe intreaga durata a exercitarii acesteia.

2. Pers care solicita primirea in profesia de avocat sau reinscrierea in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei va infatisa CB la care depune cererea inscrisuri din care sa rezulte conditiile de incetare a exercitiului profesiei din care provine, respectiv a celei pe care a exercitat-o in perioada de incompatibilitate.

a. Consiliul baroului va intreprinde cercetari – folosind procedura prev de art. 17 al. 5, inclusiv in cazul solicitarii reinscrierii in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei – pt a verifica daca solicitantul se gaseste in cazul de nedemnitate prev de art. 14 lit. b) teza 2 L, (savarsit abateri disciplinare grave, sanctionate cu masura excluderii din profesie, ca sanctiune disciplinara), adica daca a fost exclus din profesia din care provine ca urmare a savarsirii unei abateri disciplinare grave.

3. Avocatii care se gasesc in unul din cazurile de nedemnitate prev de art. 14 lit. a), lit. b) tz. 1, lit. c) si d) din L sunt obligati sa prezinte hj prin care au fost condamnati def la pedeapsa inchisorii pt savarsirea unei infractiuni intentionate de natura sa aduca

atingere prestigiului profesiei, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, prin care au fost declarati faliti fraudulosi sau prin care au fost condamnati def pt fapte sav in leg cu ex profesiei.

4. CB va examina in termen de 15 zile hotararile judecatoresti, respectiv inscrisurile care privesc conditiile incetarii profesiei practicate de av inscris in tabloul avocatilor incompatibili si va aprecia asupra demnitatii avocatului.

a. CB va hotari, dupa caz, mentinerea in profesie sau incetarea calitatii de av cf L.

5. Decizia motivata se comunica in termen de 15 zile av interesat precum si pres. UNBR

impreuna cu hj si inscrisurile in baza carora a fost verificata starea de nedemnitate.

6. Decizia CB poate fi atacata de pres UNBR si/sau de avocatul respectiv in termen de 15 zile de la comunicare.

a. CUNBR analizeaza contestatia si decide in conditiile L.

7. Decizia CB de incetare a calitatii de av este executorie.

a. Despre incetarea calitatii de av, baroul va face mentiunile corespunzatoare in tabloul avocatilor.

Incompatibilitati

Art. 27 pt primirea in profesie si pt exercitarea acesteia av tb sa nu se gaseasca in niciunul din cazurile de incompatibilitate prev de L.

Art. 28 – nu e incompatibil av salarizat in interiorul profesiei de av.

Art. 29

1. Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de av daca legi speciale nu prevad altfel:

a. faptele personale de comert exercitate cu/fara autorizatie

b. calitatea de asociat intr-o societate comerciala in nume colectiv, de comanditar intr-o sc in

comandita simpla sau in comandita pe actiuni.

c. calitatea de administrator intr-o societate comerciala in comandita pe actiuni.

d. Calitatea de administrator unic sau, in cazul unei pluralitati de administratori, cea de

administrator cu puteri depline de administrare si reprezentare, de presedinte al consiliului de administratiei sau de membru in comitetul de directie al unei societati comerciale cu raspundere

limitata.

e. Calitatea de presedinte al consiliului de administratie sau al consiliului de supraveghere ori

de membru in comitetul de directie sau in directoratul unei societati comerciale pe actiuni.

2. Avocatul poate fi asociat sau actionar la societatile comerciale cu raspundere limitata sau la

cele pe actiuni.

3. Avocatul poate indeplini functioa de membru in consiliul de administratie sau in consiliul de

supraveghere al unei SA sau de membru al consiliului de administratie al unei SRL, cu obligatia

de a aduce acest fapt la cunostinta decanului baroului in care isi exercita profesia. Avocatul va furniza toate explicatiile asupra conditiilor in care exercita functia de membru al consiliului de administratie sau al consiliului de supraveghere si va prezenta toate documentele doveditoare in acest sens, cu respectarea regulilor confidentialitatii.

4. Daca consiliul baroului apreciaza ca exercitarea functiei de membru al consiliului de administratie sau al consiliului de supraveghere este ori devine incompatibila cu demnitatea si cu regulile de conduita impuse avocatilor, poate, in orice moment, sa solicite celui interesat sa paraseasca functia pe care o ocupa. Decizia CB va fi comunicata de indata avocatului in cauza. Disp. art. 26 al. 6-7 se aplica in mod corespunzator.

5. Incalcarea de catre avocat a prevederilor al. 4 constituie abatere disciplinara grava.

Art. 30

1. Incompatibilitatile prev de L se verifica si se constata de catre CB, chiar si din oficiu.

2. Avocatul devenit incompatibil are obligatia sa incunostinteze in scris CB, solicitand trecerea sa din tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei in tabloul avocatilor incompatibili.

3. Continuarea exercitarii profesiei dupa intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fara drept a profesiei de avocat cu consecintele prev de lege si constituie abatere disciplinara grava, sanctionata cu excluderea din profesie.

Art. 31

1. In aplicarea art. 25 al. 1 L, CB nu poate emite din oficiu decizia de trecere in tabloul avocatilor incompatibili fara ascultarea avocatului.

2. Av va fi convocat in vederea ascultarii prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.

a. Lipsa nejustificata a avocatului la data indicata in convocare nu impiedica luarea masurii.

Art. 32

1. In cazul prevazut de art. 25 al. 2 L, cand situatia ce dt incompatibilitatea e preexistenta sau survine concomitent cu decizia de primire in profesie, efectele acesteia din urma se produc doar sub conditia rezolvarii starii de incompatibilitate.

2. Starea de incompatibilitate trebuie rezolvata, cf art. 25 al. 2 L., in termen de 2 luni de la data emiterii deciziei de primire in profesie, sub sanctiunea caducitatii acesteia.

a. In toate cazurile, CB este obligat sa inscrie pe ordinea de zi a primei sedinte de dupa expirarea celor 2 luni verificarea masurii in care, in termen, starea de incompatibilitate a fost rezolvata si sa constate caducitatea deciziei de primire in profesie acolo unde este cazul.

Interpretare: D. 747/2013 despre aplicarea corecta a art. 25 al. 2 L si ale art. 32 si 37 S.

Codul deontologic: 2.5 - Incompatibilitati

2.5.1. – pt a-i permite avocatului sa isi desfasoare activitatea cu independenta ceruta si de o

maniera corespunzatoare indatoririi sale de a participa la administrarea justitiei, exercitarea anumitor profesii sau anumitor functii ii e interzisa.

2.5.2 – av care asigura reprezentarea sau apararea unui client in fata justitiei sau in fata autoritatilor publice ale unui Stat Membru gazda va respecta normele de incompatibilitate aplicabile avocatilor din respectivul stat.

2.5.3. avocatul stabilit intr-un SM gazda care doreste sa exercite acolo in mod direct o activitate

comerciala sau o activitate diferita de profesia sa de avocat, e obligat sa respecte normele de incompatibilitate aplicabile avocatilor din respectivul Stat.

Notiune: sunt situatii expres prevazute de lege in care profesia de av e exercitata fara drept sau cu nerespectarea dispozitiilor legale.

I. INCOMPATIBILITATI PRIVIND PROFESIA DE AVOCAT

Incompatibilitatile se ref la acele situatii, prev de lege, prin care se statueaza cu privire la imposibilitatea unei pers de a avea o anumita calitate / functie concomitent cu exercitarea profesiei de avocat.

Cazurile de incompatibilitate sunt reglementate si in cazul altor profesii juridice/judiciare (magistrati, notari, executori) si se justifica prin natura profesiei respective, prin misiunea acesteia si statutul legal al pers care au o asemenea calitate.

In cazul avocaturii, reglementarea incompatibilitatilor e justificata de:

a) asigurarea independentei profesiei de av

b) consolidarea prestigiului av in sistemul judiciar si in cadrul societatii

c) scopul si finalitatea profesiei de av: calitatea av de partener al justitiei.

NB: cu privire la sfera de aplicare a incompatibilitatilor si intinderea in timp a acestor cazuri:

a) cazurile de incompatibilitate tb verificate atat la data primirii in profesia de avocat cat si pe durata exercitarii acestei profesii

b) incompatibilitatile se aplica atat stagiarilor cat si definitivilor.

c) Incompatibilitatile prev de legea ro tb verificate atat in cazul avocatului membru al unui barou din tara in vederea exercitarii profesiei de av in Ro, cat si in cazul pers care formuleaza o cerere de primire in profesia de av in R, care a obtinut calificarea profesionala in unul din smue/SEE

1. Trasaturile juridice ale conceptului de incompatibilitate

Incomp prev de L se verifica si se constata de CB, lacerere sau din oficiu.

Av devenit incomp are obligatia sa incunostinteze in scris CB, cerand trecerea sa din tabloul av cu dr de ex a profesiei, in cel al av incomp.

Continuarea exercitarii profesiei dupa intervenirea cazului de incomp constituie exercitarea fara drept a profesiei de avocat cu consecintele prev de L si constituie abatere disciplinara grava.

Ex profesiei de av se suspenda pe toata durata existentei starii de incompatibilitate – deci un caz de incomp nu atrage obligatoriu prin efectul legii pierderea calitatii de av.

Av impotriva caruia s-a dispus masura suspendarii ca urmare a existentei starii de incomp e obligat ca in termen de max. 15 zile de la comunicarea masurii sa isi asigure substituirea, incalcarea acestei obligatii constituind abatere disciplinara grava.

NB: exercitarea profesiei de av e incompatibila cu:

a) activitatea salarizata in cadrul altei profesii decat cea de avocat

b) ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de av sau bunele moravuri

c) exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert.

Cu privire la aceasta din urma ipoteza, Statutul detaliaza, in sensul ca sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, daca legi speciale nu prevad altfel:

a) faptele personale de comert exercitate cu sau fara autorizatie.

In ceea ce priveste conceptul de fapte de comert, cf LPANCC art. 8 al. 2: in toate actele normative in vigoare expresiile acte de comert, respectiv fapte de comert se inlocuiesc cu expresia activitati de productie, comert sau prestari de servicii.

b) calitatea de asociat intr-o societate in nume colectiv reglementata de L. 31/90, de comanditar in societate in comandita simpla sau in comandita pe actiuni reglem de L.

31/90

c) calitatea de administrator intr-o societate in comandita pe actiuni reglementata de L. 91/90 (LSC)

d) calitatea de administrator unic sau, in cazul unei pluralitati de administratori, aceea de administrator cu puteri depline de reprezentare si administrare, de presedinte al consiliului de administratie ori membru in comitetul de directie al unei societati cu raspundere limitata reglem de LSC.

e) Calitatea de presedinte al consiliului de administratie sau al consiliului de supraveghere ori de membru in comitetul de directie sau in directoratul unei SA reglem de LSC.

Totusi, este permis avocatului sa aiba in acelasi timp cu exercitarea profesiei de avocat, calitatea de:

a) asociat sau actionar la SRL sau la SA reglem de LSC

b) membru in consiliul de administratie sau in consiliul de supraveghere al unei SA cf LSC sau membru in consiliul de administratie al unei SRL reglem de LSC, cu obligatia de a aduce acest fapt la cunostinta decanului baroului in care isi exercita profesia.

c) Avocat salarizat in interiorul profesiei de av.

Exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu:

a) calitatea de deputat sau senator, consilier in consiliile locale sau judetene

b) activitati si functii didactice in invatamantul juridic superior.

c) Activitatea literara si publicitica

d) Activitatea de arbitru, mediator, conciliator, negociator, consilier fiscal, consilier in proprietate intelectuala, consilier in proprietate industriala, traducator autorizat, administrator sau lichidator in cadrul procedurilor de reorganizare si lichidare judiciara, in conditiile legii

e) Alte activitati prev de lege.

Pe langa incompatibilitatile profesiei de av cu alta calitate in afara profesiei, art. 4 din S instituie cazuri de incompatibilitate prin raportare la organele corpului profesional avocatial. Aceste cazuri de incompatibilitate genereaza situatii specifice conflictului de interese:

a) persoanele care indeplinesc functii in cadrul organelor de conducere ale baroului, UNBR si institutiilor aflate sub autoritatea acesteia, Casei de Asigurari a Avocatilor si filialelor acesteia nu pot participa la rezolvarea unei cereri, la luarea unei hotarari sau decizii ori la incheierea unui act juridic prin care se produce un folos material pentru acestea, pt sotul/sotia sau pt rudele ori afinii pana la gradul 3 inclusiv ale acestora.

b) Persoanele care indeplinesc functii in cadrul organelor de conducere ale baroului, UNBR si institutiilor aflate sub autoritatea acesteia, Casei de Asigurari a Avocatilor si filialelor acestora, nu pot participa la rezolvarea unei cereri sau la luarea deciziilor cu privire la pf/pj cu care au relatii cu caracter patrimonial.

In cazul existentei unui conflict de interese, aceste pers sunt obligate sa se abtina de la solutionarea cererii, de la participarea la luarea hotararii sau deciziei, informand in prealabil in acest sens organul profesional corespunzator. Prin conflict de interese se intelege situatia in care pers in cauza, sotul/sotia, rudele sau afinii acesteia pana la gradul 3 inclusiv, are/au un interes de natura patrimoniala, care poate influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor.

2. Obligatii ale Consiliului baroului cu privire la incompatibilitati

a) verifica si constata incompatibilitatile, chiar din oficiu.

b) Hotaraste asupra starii de incompatibilitate si asupra incetarii acesteia.

c) Emite decizii de trecere pe tabloul avocatilor incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reinscrierea pe tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere, dupa incetarea starii de incompatibilitate.

a. Deciziile consiliilor barourilor privind constatarea starii de incompatibilitate si suspendarea din exercitiul profesiei precum si cele de ridicare a starii de incompatibilitate si de reinscriere in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei produc efecte numai de la momentul comunicarii loc cf DCUNBR

522/01.07.2009.

3. Obligatii ale instantelor cu privire la incompatibilitati – art. 26 L.

a) Sa verifice si sa se pronunte asupra calitatii de reprezentant al unei pers care se prezinta ca avocat, exercitand acte specifice acestei profesii si folosind insemnele profesiei de av.

a. Instantele au obligatia verificarii calitatii de reprezentant a persoane ce se prezinta ca avocat si in cazul nerespectarii legii exista, de asemenea, obligatia invocarii din oficiu a neregularitatii.

b. Sub aspect procesual se poate invoca de partea interesata sau de instanta din

oficiu exceptia lipsei calitatii de reprezentant.

b) Exercitarea fara drept a oricarei activitati specifice profesiei de av constituie infractiune si se pedepseste cf legii penale

c) Actele specifice profesiei de av efectuate in mod public de o pers care nu a dobandit calitatea de av in conditiile prezentei legi sunt nule.

4. Situatia stagiarului – art. 297 al. 4 si 5 S.

Daca un stagiar devine incompatibil, acesta nu poate fi inscris in tabloul avocatilor incompatibili si nu ii poate fi ridicata incompatibilitatea decat daca avocatul care s-a obligat sa asigure formarea profesionala initiala e de acord cu suspendarea stagiului si cu executarea ctr initial dupa ridicarea incompatibilitatii.

In caz contrar, av stagiar devenit incompatibil trebuie sa prezinte un nou ctr de colaborare pt formare profesionala initiala cu un av care indeplineste conditiile legale de competenta profesionala, apt sa asigure prin indrumare formarea profesionala initiala.

II.

NEDEMNITATI PRIVIND PROFESIA DE AVOCAT

Cazurile de nedemnitate se verifica atat cu ocazia primirii in profesie, cu ocazia reinscrierii in tabloul avocatilor cu dr de ex a profesiei, cat si pe intreaga durata a exercitarii acesteia.

Pers care cere primirea in profesia de av sau reinscrierea in tabloul av cu dr de ex a profesiei infatiseaza CB la care depune cererea inscrisuri din care sa rezulte conditiile de incetare a ex profesiei din care provine si a celei pe care a exercitat-o in perioada de incompatibilitate.

Corelatib, CB intreprinde cercetari inclusiv in cazul solicitarii reinscrierii in tabloul avocatilor cu dr de ex a profesiei, pt a verifica daca solicitanul se gaseste in cazul de nedemnitate.

Avocatii care se gasesc in unul din cazurile de nedemnitate prev de L sunt obligati sa prezinte baroului hj prin care au fost condamnati def la inchisoare pt sav unei infractiuni intentionate de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a ex profesia, prin careu au fost declarati faliti fraudulosi sau prin care au fost condamnati def pt fapte sav in leg cu ex profesiei.

CB examineaza in termen de 15 zile hj respectiv inscrisurile ce privesc conditiile incetarii profesiei practicate de av inscris in tabloul av incompatibili si apreciaza asupra demnitatii av.

CB hotaraste, dupa caz, mentinerea in profesie sau incetarea calitatii de avocat.

Decizia motivata se comunica in termen de 15 zile av in cauza si presedintelui UNBR impreuna cu hj si inscrisurile in baza carora a fost verificata starea de nedemnitate.

Decizia CB poate fi atata de pres UNBR si/sau de av in cauza in termen de 15 zile de la comunicare. Contestatia se solutioneaza de CUNBR.

Decizia CB de incare a calitatii de av e executorie.

Este nedemn de a fi avocat:

a) cel condamnat definitiv prin hj la pedeapsa inchisorii pt savarsirea unei infractiuni intentionate

b) cel ce a sav abuzuri prin care au fost incalcate dr si lib fundam ale omului, stabilite prin hj, sau a savarsit abateri disciplinare grave, sanctionate cu masura excluderii din profesie, ca sanctiune disciplinara.

c) Cel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia pe durata stabilita prin hj sau hot disciplinara.

d) Cel in sarcina caruia s-a retinut in baza unei hj def sau prin acte ale organelor profesiei de av, fapta de a fi exercitat sau sprijinit sub orice forma exercitarea fara drept de catre o pers a profesiei de av.

In ceea ce priveste sfera de aplicare a cazurilor de nedemnitate:

a) acestea se verifica atat la primirea in profesia de av cat si pe toata durata exercitarii acesteia

b) se aplica atat stagiarilor cat si definitivilor

c) tb verificate atat in cazul av membru al unui barou din alta tara in vederea exercitarii

profesiei de av in Ro, cat si in cazul pers care formuleaza o cerere de primire in profesia de av in Ro, care a obtinut calificarea profesionala in unul din smue/smsee.

d) Sanctiunea pt incidenta unui caz de nedemnitate poate fi:

a. Respingerea cererii de acces in profesia de av

b. Incetarea calitatii de av daca av a fost condamnat def pt o fapta prev de legea pen si care il face nedemn de a fi av cf legii.

III. INTERDICTII PRIVIND PROFESIA DE AVOCAT

Daca incompatibilitatile reglementate in privinta exercitarii profesiei de av vizeaza toti avocatii din corpul profesional, interdictiile sunt situatiile prev de lege care se ref la un anume av (cazuri particulare).

Cf L si S, sunt reglementate urmatoarele categorii de interdictii:

a) care vizeaza anumite activitati specifice profesiei de avocat, respectiv locul prestarii acestora – instanta, parchete, alte autoritati

b) care vizeaza toate activitatile specifice profesiei de avocat

c) in raport cu clientela

d) cu privire la publicitatea formei de organizare a profesiei.

1. Interdictii care vizeaza anumite activitati specifice profesiei de avocat, respectiv locul prestarii acestora – instanta, parchete, alte autoritati

Avocatii fosti judecatori nu pot pune concluzii la instantele unde au functionat timp de 5 ani de la incetarea functiei respective.

Prin instante in sensul legii se inteleg judecatoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curtile de apel, ICCJ, CCR, inclusiv instantele militare la care avocatii au functionat ca judecatori, indiferent de sectie.

In cazul inc are av a functionat ca jude la mai multe instante, interdictia opereaza pt fiecare instanta si se calculeaza distinct de la data incetarii activitatii la instanta respectiva.

Aceeasi interdictie se aplica si magistratilor-asistenti de la ICCJ si de la CCR, executorilor, grefierilor si personalului auxiliar al instantelor si al CCR.

Avocatii fosti procurori si cadrele de politie nu pot acorda asistenta juridica la unitatea de urmarire penala la care si-au derulat activitatea, timp de 5 ani de la incetarea functiei respective.

Daca avocatul a fost procuror sau cadru politie si a functionat si in calitate de judecator, interdictia priveste atat instantele cat si organele de urmarire si de cercetare penala.

Aceasta interdictie se aplica si personalului auxiliar al organelor de urmarire penala.

2. Interdictii care vizeaza toate activitatile specifice profesiei de avocat

In acest aaz, daca interdictia se aplica in baza unei hotarari disciplinare, e interzis avocatului de a ex profesia pe o per de la 1 luna la 1 an.

In perioada interdictiei, av nu poate presta sub nicio forma asistenta juridica, nu poate face uz de calitatea de av si nu poate participa la activitatea organelor profesiei.

Aceasta categorie cuprinde urmatoarele interdictii:

a) avocatul nu isi poate exercita profesia, in acelasi timp, in mai multe forme de exercitare a

acesteia.

b) Av strain nu poate pune concluzii orale/scrise in fata instantelor judecatoresti si a celorlalte organe jurisdictionale si judiciare, cu exceptia celor de arbitraj international.

c) Av stragiar poate pune concluzii numai la judecatorie – exista interdictie pt trib, cap, ICCJ, CCR.

3. Interdictii in raport cu clientela

a) Av nu poate asista/reprezenta parti cu interese contrare in aceeasi cauza sau in cauze conexe si nu poate pleda impotriva partii care l-a consultat mai inainte, in legatura cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.

b) Av nu tb sa fie sfatuitorul si nici reprezentantul sau aparatorul mai mult de un client in una si aceeasi cauza cand interesele clientilor sunt conflictuale, ori cand exista in mod real riscul de a aparea un astfel de conflict de interese.

c) Av din cabinetele grupate nu pot acorda asistenta juridica unor clienti cu interese contrare.

d) Cabinetele asociate nu pot angaja clienti cu interese contrare.

e) Av nu poate accepta o cauza a unui nou client daca secretul infos incredintate de un client anterior risca sa fie afectat sau cand cunoasterea de catre avocat a cauzelor unui client anterior in favorizeaza nejustificat pe noul client.

f) E interzis av ca in mod nemijlocit sau prin interpusi sa foloseasca procedee incompatibile cu demnitatea profesiei in scopul dobandirii clientelei.

g) E interzis av sa foloseasca mijloace de reclama sau de publicitate in scopul dobandirii clientelei.

h) E interzis av sa sav fapte de concurenta neloiala reglem de art. 176-178 din S.

i) E interzis av sa isi fixeze onorariile in baza unui pact de quota litis (conventie incheiata intre av si client inainte de solutionarea def a unei cauze, care fixeaza exclusiv totalitatea onorariilor avocatului in fct de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent daca aceste onorarii constau intr-o suma de bani, un bun sau orice alta valoare).

j) Sunt interzise onorariile reprezentand dobandirea, sub orice forma, a unor aporturi din afacere – activitatea juridica realizata de av.

k) Av nu poate nici sa pretinda si nici sa accepte din partea altui av sau din partea unui tert un onorariu, comision sau alta compensatie pt faptul ca a recomandat un av unui client sau ca a trimis un client unui avocat.

l)

Av nu poate varsa nimanui un onorariu, comision sau alta compensatie in contrapartida pt ca i-a fost procurat un caz.

a. Exceptie: cazurile in care in raporturile de conlucrare profesionala se practica onorarii retrocedate pt incredintarea partiala/totala a unei cauze.

m) Av care acorda asistenta juridica nu are dr sa primeasca de la beneficiar nici un fel de sume de bani sau alte recompense, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor.

n) Av colaborator nu are dreptul de a avea clientela personala in afara formei de exercitare a profesiei la care colaboreaza.

o) Av salarizat in interiorul profesiei nu are dr la clientela proprie.

p) Av nu poate fi ascultat ca martor si nu poate furniza relatii niciunei autoritati sau pers cu privire la cauza ce i-a fost incredintata, decat daca are dezlegarea prealabila, expresa si scrisa din partea tuturor clientilor sai interesati in cauza.

4. Interdictii cu privire la publicitatea formei de organizare a profesiei

In privinta formelor de exercitare a profesiei de av, nu sunt permise urmatoarele modalitati:

a) racolarea clientelei constand in oferirea serviciilor, prin prezentare proprie sau prin intermediar, la domiciliul sau resedinta unei persoane, sau intr-un loc public, ori in propunerea personalizata de prestari de servicii efectuata de o forma de exercitare a profesiei, fara ca aceasta sa fi fost in prealabil solicitata in acest sens.

a. Se considera racolare si adresarea personala sau prin terti catre victimele accidentelor sau catre mostenitorii acestora, aflati in imposibilitate de a alege un avocat.

b) acordarea de consultatii si/sau redactarea de acte juridice, realizate pe orice suport material, precum si prin orice mijloc de comunicare in masa, inclusiv prin emisiuni radio sau tv, cu exceptia publicatiilor ce contin o rubrica de consultanta juridica.

c) Publicarea unor materiale cu continut publicitar in publicatii, altele decat cele de specialitate ori care nu sunt destinate publicului larg.

d) Aducerea la cunostinta publicului, prin orice mijloace, a donatiilor sau altor liberalitati, acordate de forma de exercitare a profesiei sau de avocatii din cadrul acesteia, cu exceptia sponsorizarilor de conferinte, colocvii etc. profesionale ori cu o componenta de specialitate juridica, ori a unor alte evenimente sau actiuni care nu sunt destinate publicului larg.

e) Utilizarea in scopul realizarii corespondentei prin e-mail sau al postarii unei pagini web a unui domeniu de internet rezervat de un operator economic in scopul prezentarii sale.

f) Prezentarea formei de exercitare a profesiei sau a avocatilor care functioneaza in cadrul acesteia prin orice mijloace de publicitate realizate sau asociate cu numele si denumirea unui operator economic sau cu domeniul de internet rezervat de acesta in scopul prezentarii sale.

g) Promiterea obtinerii de rezultate profesionale ce nu depind exclusiv de activitatea formei de exercitare a profesiei.

h) Comunicarea publica a functiilor detinute anterior in cadrul unor autoritati, de catre avocati inclusi in forma de exercitare a profesiei.

i) Incitarea publica la initierea unui litigiu sau a unui conflict sau la amplificarea acestora.

Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, sunt interzise:

a) Mentiunile autolaudative sau comparative

b) Nominalizarea clientilor din portofoliu sau indicarea litigiilor in care forma de exercitare a profesiei a fost sau este implicata

c) Infos ref realizarile de ordin financiar, cifra de afaceri sau succesele profesionale

d) Furnizarea de infos in vederea includerii in clasamente intocmite pe criterii financiare

e) Mentiunile ref la valoarea serviciilor oferite de avocat, la gratuitati sau la modalitatea de plata si care constituie politici de dumping.

f) Orice afirmatii contrare demnitatii persoanelor, profesiei sau justitiei.

g) Orice forme de publicitate realizate de terti.

Cf competentelor legale, organele deliberative ale profesiei de av au decis la niv de decizie interpretativa – nr. 523/2009 – urmatoarele reguli aplicabile interdictiilor in materie de publicitate profesionala:

a)

publicarea unor articole sau materiale in reviste sau alte publicatii de specialitate nu constituie prin ea insasi o incalcare a regulilor legale ale publicitatii profesionale.

a.

Publicarea insa a unor materiale cu continut preponderent publicitar, in publicatii care nu sunt de specialitate (cotidiene, saptamanale sau in suplimentele acestora) si care, prin continutul lor, demonstreza promovarea portofoliului de clientela, al cifrei de afaceri, al tranzactiilor asigurate cu titlul de prestatii profesionale, nu constituie o forma de publicitate permisa de lege.

b)

Anuarele profesionale, editate de diverse publicatii, fara agrementul UNBR, care cuprind clasamente, topuri etc si care urmaresc producerea unui impact publicitar menit sa contribuie la atragerea de clientela, nu constituie o forma de publicitate profesionala permisa de lege.

c)

Adaugarea pe site-urile profesionale ale avocatilor sau ale formelor de exercitare a profesiei a altor elemente decat cele ref la forma de exercitare a profeseiei, activitatea derulata si cele ref la contact si corespondenta, cf art. 236 al. 1 pct. 1 Statut, nu constituie o forma de publicitate profesionala permisa de lege.

d)

Mentionarea pe pagina web a colaboratorilor externi ai unei forme de exercitare a profesiei pt a se asigura reclama de natura comerciala facuta unor pers din afara profesiei nu constituie o forma de publicitate profesionala permisa de lege.

Alte interdictii:

a) Av desemnat de decanul baroului sa acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza aceasta sarcina profesionala decat in caz de conflict de interese sau pt alte motive justificate.

b) E interzisa sub sanctiunile prev de L exercitarea oricarei activitati specifice profesiei de av de catre o pf ce nu are calitatea de av inscris intr-un barou si in tabloul avocatilor sau, dupa caz, de catre orice pj cu exceptia societatii profesionale de avocati cu raspundere limitata.

FISA 4 ASISTENTA JUDICIARA

SEDIU:

- 71-85 L

- 150-172 S

- 3.7.2. CD

Legea

Cazurile si conditiile de acordare a asistentei judiciare

Art. 71

1. In cazurile prev de lege, barourile asigura asistenta judiciara in urmatoarele forme:

a. In cauzele penale, in care apararea e obligatorie cf dispozitiilor CPP

b. In orice alte cauze decat cele penale ca modalitate de acordare a ajutorului

public judiciar, in conditiile legii

c. Asistenta judiciara prin avocat acordata la cererea organelor administratiei publice locale.

2. In cazuri de exceptie, daca drepturile pers lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin intarziere, decanul baroului poate aproba acordarea cu titlu gratuit a asistentei de specialitate juridica.

Art. 72

1. In cazul in care, cf art. 11-19 din OUG 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila aprobata de L. 193/2008 a fost incuviintata cererea de ajutor public judiciar sub forma asistentei prin avocat, cererea impreuna cu incheierea de incuviintare se trimit de indata decanului baroului din raza acelei instante.

2. Decanul sau av caruia decanul i-a delegat aceasta atributie va desemna in termen de 3 zile un av inscris in Registrul de asistenta judiciara caruia ii transmite, odata cu instiintarea desemnarii, incheierea prev de al. 1.

a. Decanul baroului are obligatia de a comunica si beneficiarului ajutorului public judiciar numele av desemnat.

b. Beneficiarul ajutorului public judiciar poate cere el insusi desemnarea unui anumit av, cu consimtamantul acestuia, in conditiile legii.

Art. 73

1. Av desemnat cf art. 72 al. 2 sa acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza aceasta sarcina profesionala decat in caz de conflict de interese sau pt ate motive justificate.

2. refuzul nejustificat de a prelua cazul sau de a continua executarea constituie abatere disciplinara in conditiile legii.

3. Refuzul nejustificat al beneficiarului sau renuntarea unilaterala si nejustificata a acestuia la asistenta av desemnat duce la incetarea ajutorului public sub forma asistentei prin avocat.

Art. 74

1. Asistenta extrajudiciara prev de art. 35 OUG 51/2008 aprobata cu modificari si completari prinL. 193/08 se acorda de Serviciu de asistenta judiciara constituit la nivelul fiecarui barou, pe baza unei cereri al carei model se aproba de Departamentul de

coordonare a asistentei judiciare care va cuprinde mentiuni privind obiectul si natura solicitarii de asistenta, identitatea, CNP, domiciliul si starea materiala ale solicitantului si ale fam sale, atasandu-se inscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia si ale fam sale, precum si dovezi cu privire la obligatiile de intretinere sau de plata.

a. Cererea va fi insotita si de o declaratie pe propria raspundere a solicitantului, in sensul de a preciza daca in cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, in ce forma, pt ce cauza, precum si cuantumul acestui ajutor.

2. Dovada starii materiale a solicitantului se face in principal cu urmatoarele documente:

a. Adeverinta eliberata de autoritatile competente sau de catre angajator, dupa caz, din care sa rezulte veniturile profesionale ale solicitantului si ale celorlalti membri ai familiei supuse, cf legii, impozitului pe venit, realizate in perioada prev de legislatia privind ajutorul public judiciar sau sumele incasate cu titlu de pensie, indemnizatie de somaj sau asigurari sociale si altele asemenea, incasate in aceeasi perioada

b. Livretul de familie si, dupa caz, certificatele de nastere ale copiilor.

c. Certiicatul de pers cu handicap al solicitantului sau al copilului dupa caz

d. Declaratie pe propria raspundere din care sa reiasa ca solicitantul si ceilalti membri ai fam nu beneficiaza de alte venituri suplimentare.

e. Declaratie pe propria raspundere din care sa reculte ca solicitantul si/sau celalalt parinte natural sau adoptiv sau, dupa caz, o alta pers careia i s-a incredintat copilul in vederea adoptiei ori care are copilul in plasament sau in plasament in regim de urgenta ori a fost numita tutore se ocupa de cresterea si ingrijirea copilului si ca acesta nu e incredintat sau dat in plasament niciunui organism privat autorizat sau serviciu public autorizat sau unei pj.

f. Dovada eliberata de autoritatile competente privind situatia bunurilor impozabile ale solicitantului sau, dupa caz, ale celorlalti membri ai familiei.

g. Alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asistenta judiciara cf legii.

3. Cererea de acordare a asistentei extrajudiciare se depune la serviciul de asistenta judiciara si se solutioneaza in termen de cel mult 15 zile lucratoare de la data inregistrarii, prin decizie de admitere sau de respingere dupa caz.

4. In cazul admiterii cererii de acordare a asistentei extrajudiciare, decizia privind acordarea de asistenta judiciara va cuprinde urmatoarele:

a. Denumirea actului

b. Denumirea organului emitent

c. Temeiul legal si de fapt pt emiterea deciziei

d. Pers careia i se acorda asistenta extrajudiciara

e. Tipul sau forma asistentei extrajudiciare acordate

f. Data eliberarii, functia si semnatura pers care a eliberat actul respectiv

5. In temeiul deciziei de acordare a asistentei extrajudiciare, decanul baroului competent desemneaza un av din Registrul de asistenta judiciara al baroului.

6. Dupa posibilitati, decanul baroului poate aproba acordarea asistentei extrajudiciare de catre un avocat ales de pers careia i se acorda asistenta extrajudiciara.

7.

Decizia prevazuta la al. 3 se comunica solicitantului in termen de 5 zile lucratoare de la data emiterii deciziei.

8. Decizia de respingere a cererii de acordare a asistentei extrajudiciare poate fi contestata la consiliul baroului in termen de 5 zile de la comunicarea acesteia.

9. Contestatiile formulate impotriva deciziei de respingere se solutioneaza de CB, cu caracter de urgenta, la prima sedinta a CB.

Art. 75 – av care acorda asistenta judiciara cf prezentului capitol nu are dreptul sa primeasca de la client sau de la cel aparat nici un fel de remuneratie sau de alte mijloace de recompensa, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor.

Organizarea activitatii de acordare a asistentei judiciare

Art. 76

1. In cadrul UNBR se organizeaza Departamentul de coordonare a asistentei judiciare – organ cu activitate permanenta, coordonat de un vicepres al INBR.

a. Structura organizatorica a acestui dept se stabileste prin decizie CPUNBR.

2. Dept de coordonare a asistentei judiciare emite decizii si norme metodologice in limitele

atributiilor conferite prin prezenta lege, in conditiile si cu procedura prev de Statut.

Art. 77 – Dept exercita in principal urmatoarele atributii:

a) desfasoara conducerea metodologica a activitatii de acordare a asistentei judiciare.

b) Elaboreaza proiectul de Regulament-cadru pt organizarea serviciilor de asistenta judiciara.

c) Propune sau avizeaza proiecte de protocoale ce se incheie cu autoritatile publice competente in scopul obtinerii mijloacelor financiare necesare pt org serviciilor de asistenta judiciara.

d) Organizeaza Registrul national de asistenta judiciara pe baza registrelor intocmite de barouri.

e) Organizeaza si coordoneaza metodologia de plata a onorariilor pt asistenta judiciara acordata.

f) Efectueaza controlul asupra asistentei judiciare acordate.

g) Elaboreaza proiecte de acte normative in domeniul asistentei judiciare, pe care le propune MJ in vederea promovarii.

h) Stabileste, impreuna cu MJ, indicii statistici, tine evidenta statistica a sistemului de asistenta judiciara si analizeaza informatiile necesare pt planificarea si coordonare corecta a sistemului de asistenta judiciara.

i) Colaboreaza cu MJ pt buna functionare si planificarea, inclusiv dpv bugetar, a sistemului de asistenta judiciara.

j) Popularizeaza sistemul de asistenta judiciara

k) Stabileste formularistica utilizata de barouri pt organizarea activitatii de asistenta judiciara si extrajudiciara in conditiile legii.

l) Reprezinta UNBR in domeniul asistentei judiciare, in cadrul colaborarii internationale in materie, in conditiile legii sau statutului.

Art. 78 – in vederea organizarii activitatii de asistenta judiciara, barourile indeplinesc urmatoarele atributii:

a) organizeaza serviciile de asistenta judiciara atat la niv fiecarui barou cat si la sediul fiecarei instante

b) organizeaza si actualizeaza Registrul de asistenta judiciara al fiecarui barou pe baza cererilor avocatilor aprobate de CB

c) desemneaza avocatii inscrisi in registrul de asistenta judiciara pt acordarea asistentei judiciare, tinand ct de experienta profesionala si de calificarea av precum si de natura si complexitatea cazului, de celelalte desemnari ale acestuia cf prezentei legi si de gradul de angajare al acestuia.

d) Efectueaza ctrl asupra acordarii asistentei judiciare de catre av din cadrul baroului.

e) Organizeaza si executa programe de popularizare a sistemului de asistenta judiciara

f) Indeplinesc orice alte atributii prev de lege sau Regulamentul-cadru pt organizarea serviciilor de asistenta judiciara.

Art. 79

1. Baroulorganizeaza serviciile de asistenta judiciara la sediile tuturor instantelor din judet, in spatii destinate exclusiv desfasurarii acestei activitati care se pun la dispozitie obligatoriu si cu titlu gratuit de MJ sau dupa caz de autoritatile administratiei publice locale.

2. Serviciile de asistenta prev de al. 1 sunt conduse de un av def, numit de CB, si sunt coordonate de un membru al CB. a. Organizarea, functionare si atributiile serviciilor de asistenta judiciara se realizeaza cf regulamentului aprobat de consiliul baroului in baza Regulamentului-cadru pt org serv de aj, aprobat de CUNBR.

Art. 80

1. Fiecare barou organizeaza Registrul de asistenta judiciara in care sunt inscrisi av ce pot fi desemnati pt acordarea asistentei judiciare si extrajudiciare.

2. Registrul e public, se pastreaza pe suport hartie si in format electronic si se publica pe pagina de net a fiecarui B.

3. Actualizarea registrului de asistenta judiciara pt urmatorul an calendaristic se efectueaza pana la sfarsitul lunii septembrie a anului calendaristic precedent.

4. in cazuri exceptionale, in Registrul de asistenta judiciara pot fi operate modificari si in cursul anului cf procedurii prev pt inscrierea in registru

5. UNBR organizeaza Registrul national de aj constituit din registrele de aj ale tuturor barourilor.

6. RNAJ se publica pe pag de net a UNBR si se actualizeaza automat odata cu actualizarea datelor din registrul fiecarui B.

Art. 81

1. Pt inscrierea in RAJ, av depune o cerere la baroul din care face parte.

2. Cererea prev de al. 1 se completeaza cf formularului aprobat de Dept pt coordonare a aj din cadrul UNBR.

3. Inscrierea av in RAJ se efectueaza in baza deciziei CB

4.

CB poate, motivat, sa refuze inscrierea in registru sau sa radieze din registru un av in urmatoarele cazuri:

a. Daca av solicitand i s-a aplicat o sanctiune disciplinara

b. Daca av e invinuit pt sav unei infractiuni de drept comun

c. Daca s-a constatat incalcarea repetata a dispozitiilor prezentei legi sau calitatea inferioara a asistentei juridice acordate

5. Radierea din registru poate fi dispusa pt o perioada de 1 an iar daca se constata sav consecutiva a trei sau mai multor abateri de la obligatiile prev de prezenta lege, radierea se poate dispune pt o perioada de pana la 3 ani.

6. Refuzul baroului de inscriere a av solicitan in registru precum si masura radierii unui av din registru pot fi contestate cf procedurii prev de cap. 6 din prezenta lege.

7. Decizia de radiere din registru se aduce la cunostinta publicului prin afisare pe pag de net a B si pe cea a UNBR.

Art. 82

1. Pt asistenta judiciara acordata, av desemnat ar dr la un onorariu stabilit de organul judiciar, cf naturii si volumului activitatii derulate, in limitele sumelor stabilite prin protocolul incheiat intre UNBR – MJ.

2. Prin actul de incuviintare a asistentei judiciare, organul judiciar stabileste si valoarea provozie a onorariului avocatului.

3. Dupa acordarea asistentei judiciare, av intocmeste un referat scris cu privire la prestatia avocatiala efectiva, cf formularului aprobat de Dept de coordonare a aj din cadrul UNBR.

a. Referatul este supus confirmarii organului judiciar, care, in fct de volumul si complexitatea activitatii derulate de av precum si in raport cu durata, tipul si particularitatile cauzei, poate dispune mentinerea sau majorarea onorariului stablit initial.

4. Referatul confirmat cf al. 3 se inainteaza baroului in vederea efectuarii formalitatilor prev de lege pt plata onorariilor.

5. In cazul in care av e sanctionat disciplinar cf art. 86 al. 1, el nu va primi onorariul in asigurarea asistentei judiciare pt care a fost desemnat pt acel caz.

Art. 83

1. Plata onorariului pt asistenta judiciara acordata se face lunar prin virament bancar, pe baza docs pt decontare prev de art. 82 al. 2, avizate de CB.

2. Sumele necesare pt plata onorariilor sau, dupa caz, a remuneratiilor pt aj se vireaza lunar in conditiile legii, intr-un cont distinct deschis de fiecare B.

a. Respectarea de catre barouri a destinatiei fondurilor astfel virate face si obiect al ctrl UNBR in conditiile stabilite de statut.

Art. 84 – UNBR si barourile conlucreaza cu MJ, CSM, instantele si parchetele de pe langa acestea in vederea derularii in bune conditii a activiratii de acordare a aj prev de prezentul capitol.

Art. 85

1. Onorariile pt aj acordata in oricare din formele prev de prezentul capitorl se

stabilesc prin protocolul incheiat intre UNBR, MJ si MP.

2. Plata onorariilor prev de al. 1 se face in termen de 45 zile de la data depunerii deconturilor de catre barouri la organul judiciar competent.

i. Pt intarzierea la plata a onorariilor se calculeaza si se platesc dobanzi / penalitati la nivelul prev de L. 207/2015 CP fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul sumelor de restiuit sau de rambursat de la bugetul de stat.

ii. Plata dobanzilor/penalitatilor se face la cererea barourilor.

3. Fondurile necesare platii onorariilor prev de al. 1 se asigura din sumele prev de art. 47 OUG 80/2013 privind tjt.

4. Pt ch curente necesare functionarii serviciilor de asistenta judiciara a barourilor, din sumele virate lunar pt remunerarea avocatilor, fiecare barou isi constituie un fond prin retinerea a 2% din valoarea acestor sume aprobate si efectiv varsate, cf regulilor stabilite prin Statut.

i. Retinerea procentului de 2% se face la achitarea efectiva a onorariului catre av indreptatit.

5. Onorariile pt asistenta judiciara acordata in oricare din formele prev de prezentul capitol, la cererea organelor administratiei publice locale, se acorda

din fondurile acestor organe, in limitele sumelor stabilite prin protocol incheiat de fiecare barou cu acestea.

i. In lipsa protocolului, sunt aplicabile lim stab prin protocolul prev de art. 82 al. 1.

Statut

Cazurile si conditiile de acordare a asistentei judiciare

Art. 150

1. In sensul L si al prezentului S, prin asistenta judiciara se intelege asistenta juridica

acordata prin avocat.

2. Barourile asigura asistenta judiciara:

a. In cauzele penale in care apararea e obligatorie cf disp CPP sau cf disp din legi speciale ori in orice alta situatie in care org judiciar considera necesara desemnarea unui aparator din oficiu

b. In orice alte cauze decat cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului

public judiciar in conditiile legii.

3. In cazuri de exceptie, daca pers e lipsita de mijloace materiale, iar drepturile ei ar fi prejudiciate prin intarziere, decanul baroului poate aproba acordarea de asistenta

judiciara gratuita.

Art. 151 – ca forma a ajutorului public judiciar, asistenta prin av cuprinde:

1. asistenta extrajudiciara care include acordarea de consultatii in vederea initierii sau solutionarii unui litigiu pt care legea prevede acordarea ajutorului public judiciar sau dupa caz in vederea initierii unei proceduri judiciare, arbitrale sau administrativ-

jurisdictionale in cazurile prev de lege si pregatirea si intocmirea documentelor pt initierea unei proceduri judiciare, inclusiv a unei proceduri prealabile obligatorii sau facultative, dupa caz.

2. Asigurarea reprezentarii si asistentei procesuale in fata instantelor si a altor organe de jurisdictie in conditiile legii.

Art. 152

1. In cazul in care cf art. 11-19 OUG 51/08 aprobata prin L 193/08 a fost incuviintata cererea de ajutor public judiciar sub forma asistentei prin avocat, cererea si incheierea de incuviintare se trimit de indata decanului baroului din raza acelei instante.

2. In termen de 3 zile de la comunicarea incheierii de incuviintare a cererii de ajutor public judiciar, decanul baroului va desemna un avocat inscris in Registrul de asistenta judiciara pt a asigura asistenta prin avocat solicitata.

3. Avocatului desemnat i se va comunica de catre decan instiintarea de numire si copie a incheierii de incuviintare a cererii de ajutor public judiciar, iar beneficiarul ajutorului judiciar va fi instiintat de indata cu privire la numele avocatului desemnat.

4. In toate cazurile, beneficiarul ajutorului public judiciar poate cere el insusi desemnarea unui anumit avocat, cu consimtamantul acestuia, cf legii.

Art. 153

1. Avocatul desemnat sa acorde asistenta juridica cf art. 152 al. 2 poate refuza exercitarea mandatului primit numai in caz de conflict de interese sau pt alte motive justificate.

2. Refuzul nejustificat al av desemnat de a acorda asistenta judiciara constituie abatere disciplinara.

3. Beneficiarul care in mod nejustificat refuza sau renunta la serviciile avocatului desemnat pierde ajutorul public judiciar acordat si nu mai are dreptul la o noua cerere de ajutor public judiciar in cauza respectiva.

4. Decanul baroului ii revine competenta de a aprecia caracterul justificat sau nejustificat

al refuzului/renuntarii.

Art. 154

1. La nivleul fiecarui barou se organizeaza serviciul de asistenta judiciara.

2. Asistenta extrajudiciara se acorda de servicul de asistenta judiciara pe baza unei cereri ce va cuprinde urmatoarele mentiuni:

a. Obiectul si