FISA 1

PRINCIPIILE SI REGULILE FUNDAMENTALE ALE EXERCITARII PROFESIEI DE

AVOCAT

SEDIU:

Art. 1 L. 51/95:
1. Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare si functionare autonome, in
conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei.
2. Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac
parte, barou component UNBR.
3. Constituirea si functionarea de barouri in afara UNBR sunt interzise.
a. Actele de constituire si inregistrare ale acestora sunt nule de drept.
b. Nulitatea poate fi constatata si din oficiu.

RIL 27/2007: asistenta juridica acordata in procesul penal unui inculpat sau invinuit de o
persoana care nu a dobandit calitatea de avocat in conditiile L. 51/95 echivaleaza cu lipsa de
aparare a acestuia.

DCCR 155/2015 – disp. art. 1 al. 3, art. 50 si art. 60 L. 51/95 sunt constitutionale: obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate il constituie disp. art. 1 al. 3, art. 50 si art. 60 L. 51/95.
Autorul exceptiei de neconst sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile
constitutionale ale art. 1 al. 4 ref la principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, art. 40
ref dr de asociere, art. 41 ref Munca si protectia sociala a muncii si art. 45 ref libertatea
economica.
Examinand exceptia, CCR constata ca prin DCCR 379/2013 s-a statuat ca, in conceptia
legiuitorului, avocatura e un serviciu public, organizat si functionand pe baza unei legi speciale
iar profesia de avocat poate fi exercitata de un corp profesional selectat si functionand dupa
reguli stabilite de lege.
Statutul profesiei de avocat a fost adoptat de Consiliul UNBR, fara ca aceasta sa
contravina prevederilor constitutionale invocate.
Aceasta optiune a legii nu poate fi considerata neconstitutionala, avand in vedere ca
scopul ei e asigurarea unei asistente juridice calificate iar normele in baza carora functioneaza
nu contravin principiilor constitutionale.
Faptul ca accesul la profesia de avocat e conditionat de satisfacerea anumitor cerinte nu
poate fi privit ca o ingradire a dreptului la munca sau a alegerii libere a profesiei.
Totodata, s-a mai aratat ca normele in baza carora functioneaza UNBR nu contravin
principiilor constitutionale, cei ce doresc sa practice aceasta profesie fiind datori sa respecte
legea si sa accepte regulile impuse de aceasta.
Dreptul de asociere se poate exercita numai cu respectarea legii si nu impotriva ei, astfel
ca nici acest drept, specific prin natura lui profesiilor liberale, nici dispozitiile cuprinse in art.
40 din Constitutie nu sunt nesocotite.
Desi avocatura e o profesie liberala si independenta, exercitarea sa tb sa se derulzeze
intr-un cadru organizat, in cf cu reguli prestabilite, a caror respectare tb asigurata inclusiv prin
aplicarea unor masuri coercitive, ratiuni ce au impus constituirea unor structuri organizatorice

1
unitare si prohibirea constituirii in paralel a altor structuri destinate practicarii aceleiasi
activitati, fara suport legal.
O atare solutie legislativa nu poate fi calificata insa ca venind in contradictie cu dreptul
de asociere.
Deoarece pana in prezent nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine
schimbarea acestei juurisprudente, considerentele si solutiia deciziei de mai sus isi pastreaza
valabilitatea si in cauza de fata.

Id: DCCR 129/2014.

Art. 2:
1. In exercitarea profesiei, avocatul e independent si se supune numai legii, statutului
profesiei si codului deontologic.
2. Avocatul promoveaza si apara drepturile, libertatile si interesele legitime ale omului.
3. Avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte pf si pj in fata instantelor autoritatii
judecatoresti si a altor organe de jurisdictie, a organelor de urmarire penala, a
autoritatilor si institutiilor publice, precum si in fata altor persoane fizice sau juridice
care au obligatia sa permita si sa asigure avocatului desfasurarea nestingherita a
activitatii sale, in conditiile legii.
4. Orice persoana are dreptul sa isi aleaga in mod liber avocatul.
5. In exercitarea dreptului la aparare, avocatul are dreptul si obligatia de a starui pt
realizarea liberului acces la justitie.

Art. 5 al. 7 L. 51/95: avocatul poate schimba oricand forma de exercitare a profesiei, cu
instiintarea baroului din care face parte.

Statut:

Art. 1
1. Profesia de avocat este libere si independenta, cu organizare, functionare si conducere
autonome, stabilite in conditiile prevazute de L. 51/95, (LEGE) si ale prezentului statut.
2. Exercitarea profesiei de avocat este supusa urmatoarelor principii fundamentale:
a. Principiul legalitatii
b. Principiul libertatii
c. Principiul independentei
d. Principiul autonomiei si descentralizarii
e. Principiul pastrarii secretului profesional.

Art. 2
1. Scopul exercitarii profesiei de avocat il constituie promovarea si apararea drepturilor,
libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si persoanelor juridice, de drept
public si privat.
2. In exercitarea dreptului la aparare recunoscut si garantat de Constitutie, de lege, de
pactele si de tratatele la care Ro este parte, avocatul are dreptul si obligatia de a starui,
prin toatemijloacele legale, pt realizarea liberului acces la justitie, pt un proces echitabil

2
 si solutionat intr-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea
partilor.

Art. 3
1. In exercitarea profesiei, avocatul e independent si se supune numai legii, statutului si
codului deontologic.
2. Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul avocatilor intocmit de
baroul din care fac parte.
3. Un avocat nu poate fi inscris decat intr-un singur barou si nu isi poate exercita
concomitent activitatea in doua sau mai multe forme de exercitare a profesiei.
4. Este interzisa sub sanctiunile prev de lege, exercitarea oricarei activiati specifice
profesiei de avocat de catre p pf ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si in
tabloul avocatilor, sau, dupa caz, de catre orice pj, cu exceptia societatii profesionale de
avocati cu raspundere limitata (SPARL).

Art. 4
1. Profesia de avocat e organizata si functioneaza in baza principiului autonomiei si
descentralizarii in conditiile prev de Lege si statut.
2. Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.
3. Avocatul are dr de a alege si de a fi ales in organele de conducere ale profesiei in
conditiile legii si statutului.
4. Competenta si atributiile organelor de conducere ale profesiei sunt prev de lege si statut.

Art. 4 ind. 1
1. Persoanele care indeplinesc functii in cadrul organelor de conducere ale baroului,
UNBR si institutiilor aflate in autoritatea acesteia, Casei de Asigurari a Avocatilor si
filialelor acesteia nu pot participa la rezolvarea unei cereri, la luarea unei hotarari sau
decizii ori la incheierea unui act juridic prin care se produce un folos material pentru
acestea, pt sotul sau sotia ori rudele/afinii de pana la gradul 3 inclusiv ale acestora.
2. De asemenea, pers indicate la al. 1. nu pot participa la rezolvarea unei cereri sau la
luarea deciziilor ref pf si pj cu care au relatii cu caract patrim.
3. In cazul existentei unui conflict de interese, pers indicate de al. 1 sunt obligate sa se
abtina de la solutionarea cererii, de la participarea la luarea hotararii sau deciziei,
informand in prealabil, in acest sens, organul profesional corespunzator.
4. Prin conflict de interese se intelege situatia in care pers indicata la al. 1, sotul/sotia,
rudele/afinii acestora pana la gr. 3 inclusiv are/au interese personale de natura
patrimoniala ce pot influenta indeplinirea obiectiva a atributiilor acestora.
5. Incalcarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinara grava.

Art. 5
1. In fiecare judet si in Mun. Bucuresti exista si functioneaza in temeiul legii un singur
barou, pj de interes public.
a. Baroul e constituit din toti avocatii inscrisi in tabloul avocatilor care au sediul
profesional principal in localitatile de pe raza acestuia.
2. Toate barourile din Romania constituite cf legii sunt membre de drept ale UNBR.
3. UNBR este pj de interes public infiintata prin lege.

3
 a. UNBR este unica succesoare de drept a Uniunii Avocatilor din Romania.
4. Constituirea si functionarea de barouri in afara UNBR sunt interzise.
a. Actele de constituire si inregistrare de barouri in afara UNBR sunt nule de drept.
b. Nulitatea poate fi oricand constatata de instanta sau alt organ judiciar, la
cererea oricarei pers interesate sau din oficiu.
5. Sunt interzise, sub sanctiunea prev de L, folosirea fara drept de catre orice pers a
denumirilor de Barou, UnBR, Uniunea Avocatilor din Romania, sau a denumirilor
specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum si folosirea fara drept a
insemnelor specifice profesiei de avocat sau purtarea fara drept a robei.

Art. 6
1. Libertatea si independenta profesiei de avocat sunt principii in baza carora avocatul
promoveaza si apara drepturile, libertatile si interesele legitime ale clientilor cf L si
statutlui.
a. Aceste principii definesc statutul profesional al avocatului si garanteaza
activitatea sa profesionala.
2. Avocatul e liber sa isi aleaga, sa schimbe si sa dispuna in tot sau in parte de forma de
exercitare a profesiei, in conditiile L+S.
3. Orice persoana are dreptul sa isi aleaga liber avocatul.
a. Nimeni nu poate impune unei persoane un anumit avocat, cu exceptia cazurilor
ref la acordarea asistentei judiciare obligatorii sau dispuse de organul judiciar, a
asistentei judiciare prin avocat ca forma a ajutorului public judiciar si a
asistentei gratuite.
b. Orice clauza ori conventie contrara, prohibitiva sau restrictiva e lovita de
nulitate absoluta.
4. Relatiile dintre avocat si clientii sai se bazeaza pe onestitate, probitate, corectitudine,
sinceritate, loialitate si confidentialitate.
a. Drepturile si obligatiile avocatului sunt prev de L, S, CD (cod deontologic) si de
contractul de asistenta juridica legal incheiat.

Art. 7
1. Intr-o societate intemeiata pe valorile democratiei si ale statului de drept, avocatul are
un rol esential.
a. Avocatul e indispensabil justitiei si justitiabililor, si are sarcina de a apara
drepturile si interesele acestora.
b. El este si sfatuitorul si aparatorul clientului sau.
2. Avocatul, exercitand drepturile care ii sunt conferite de L+S isi indeplineste indatoririle
si obligatiile fata de client in raporturile cu autoritatile si institutiile in relatie cu care isi
asista/reprezinta clientul, fata de profesia sa in general, si fata de fiecare confrate in
particula, precum si fata de public.
a. Avocatul are indatorirea de a-si indeplini cu constiinciozitate, onoare si probitate
profesionala obligatiile fata de client, in raporturile cu pf, cu autoritatile si
institutiile publice sau private, cu alte pj, cu ceilalti avocati precum si in relatia
sa cu publicul in general.

4
 3. In exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus niciunei restrictii, presiuni,
constrangeri sau intimidari din partea autoritatilor sau institutiilor publice ori a altor
pf/pj.
a. Libertatea si independenta avocatului sunt garantate de lege.
4. Independenta avocatului nu poate prejudicia interesele clientului sau.
a. Avocatul e dator sa dea clientului sfaturi juridice corespunzatoare legii si sa
actioneze numai in limitele legii, statutului si CD, cf crezului sau profesional.
5. Avocatul nu raspunde penal pt sustinerile facute oral sau scris in fata instantelor a altor
organe de jurisdictie, a organelor de urmarire penala ori a altor autoritati, daca aceste
sustineri sunt in legatura cu apararea si sunt necesare stabilirii adevarului.
6. Urmarirea penala si trimiterea in judecata a avocatului pt fapte penale savarsite in
exercitarea profesiei sau in legatura cu acestea se pot face numai in cazurile si conditiile
prev de lege.

Art. 8
1. Secretul profesional este de ordine publica.
2. Av e dator sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei ce i-a fost
incredintata.
3. Av nu poate fi obligat in nicio circumstanta si de catre nicio pers sa divulge secretul
profesional.
a. Av nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de clientul sau si nici de o alta
autoritate sau persoana.
b. Se excepteaza insa cazurile in care av e urmarit penal, disciplinar sau cand exista
o contestatia in privinta onorariilor convenite, exclusiv pt necesitati stricte pt
apararea sa.
4. Obligatia de a pastra secretul profesional nu impiedica av sa foloseasca infos ref la un
fost client, daca acestea au devenit publice.
5. Nerespectarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinara grava.

Art. 9
1. Obligatia de a pastra secretul prof e absoluta si nelimitata in timp.
a. Obligatia se intinde asupra tuturor activitatilor av, ale asociatilor sai, ale av
colaboratori, ale av salarizati in cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv
asupra raporturilor cu alti avocati.
2. Obligatia de a pastra secretul profesional revine si pers cu care av conlucreaza in
exercitarea profesiei, precum si salariatilor sai.
a. Av e obligat sa le aduca la cunostinta aceasta obligatie.
3. Obligatia de a pastra secretul prof revine tuturor organelor profesiei de av si salariatilor
acestora cu privire la infos cunoscute in ex fct si atrib ce le revin.

Art. 10
1. Orice comunicare sau corespondenta profesionala intre avocati, intre av si client, intre
av si organele profesiei, indiferent de forma in care a fost facuta, e confidentiala.
2. In relatiile cu avocatii inscrisi intr-un barou dintr-un smue, av e obligat sa respecte disp
speciale prev de CD al av din UE. (CDAUE).

5
 3. In rel cu un av insscris intr-un barou din afra UE, av tb sa se asigure, inainte de a
schimba infos confid, ca in tara in care isi exercita profesioa confratele strain exista
norme ce permit asigurarea confidentialitatii corespondentei si, in caz contrar, sa
incheie un acord de confidentialitate sau sa il intrebe pe clientul sau daca accepta in
scris riscul unui schimb de infos neconfid.
4. Coresp si infos transmise intre av sau intre av si client, indif de tipul suportului, nu pot fi
in nici un caz aduse ca proba in justitie si nici nu pot fi lipsite de caract confid.

Art. 11 – in raporturile cu instantele, cu Min Public, cu celelate autoritati si inst publice, cu pj si

pf cu care vine in contact, av e obligat sa aiba un comportament demn, civilizat si loial.

Art. 12
1. organele profesiei de av au sarcina permanenta sa asigure exercitarea calificata a dr de
aparare, organizand in mod coresp primirea in profesie, pregatirea profesionala initiala
si pregatirea continua a avocatilor, respectarea stricta a deontologiei si a disciplinei
profesionale.
2. Toti av au dr si obl de a participa la formele de pregatire profesionala stabilite de
organele profesiei.
3. Barourile si UNBR au obligatia din of sau la cerere sa actioneze prin toate mijloacele
legale pt protectia profesiei, a demnitatii si onoarei corpului de avocati.

Art. 13 – Disp prezentului statut se aplica in mod coresp si av straini, inclusiv formelor de
exercitare a profesiei de catre acestia.

Cod deontologie av. UE:

2.PRINCIPII GENERALE

2.1. Independenta

2.1.1. Multitudinea indatoririlor care ii revin av impune o independenta absoluta a

acestuia, scutita de orice presiune, indeosebi de presiunea derivata din propriile sale
interese sau datorata influentelor din afara.
Aceasta independenta este, de asemenea, necesara atat pt increderea in justitie cat si pt
increderea in impartialitatea judecatorului.
Prin urmare, av tb sa evite orice prejudiciere a independentei sale si sa vegheze la a nu
neglija etica sa profesionala pt a-i multumi pe clientii sai, pe judecatori sau pe terti.

2.1.2.
Aceasta independenta e necesara si in activitatea juridica, si in cea judiciara.
Sfatul dat de avocat clientului sau nu are nicio valoare atunci daca acest lucru a fost
facut din complezenta, din interes personal sau sub efectun unei presiuni din afara.

2.2. Increderea si integritatea morala – relatiile bazate pe incredere nu pot exista decat
cand nu exista nicio urma de indoiala cu privire la onoarea personala, la probitatea si
integritatea avocatului.

6
Pt av, aceste virtuti traditionale constituie obligatii profesionale.

Art. 2.3. Secretul profesional

Art. 2.3.1. – prin insasi natura misiunii sale, av e depozitarul secretelor clientului sau si
destinatarul comunicarilor de natura confidentiala.
Fara garantia confidentialitatii, increderea nu poate exista.
Prin urmare, secretul profesional e recunoscut ca fiind deopotriva un drept si o
indatorire fundamentala si primordiala a av.
Obligatia av cu privire la secretul prof serveste atat intereselor administrarii justitiei cat
si intereselor clientului.
In consecinta, aceasta tb sa beneficieze de o protectie speciala din partea statului.

Art. 2.3.2. – Avocatul tb sa respecte secretul oricarei info confid de care ia cunostinta in cadrul
activitatii sale profesionale.

Art. 2.3.3. – aceasta obligatia privind secretul profesional nu e limitata in timp.

Art. 2.3.4. av impune angajatilor sai si oricarei persoane care colaboreaza cu ei in activitatea
sau profesionala sa respecte secretul profesional.

2.4.Respectarea deontologiei altor barouri – atunci cand indeplineste o activitate

transfrontaliera, av poate fi obligat sa respecte regulile deontologice ale SM gazda.
Av are obligatia de a se informa asupra normelor deontologice pe care tb sa le respecte in
exercitarea acestei activitati specifice.
Organizatiile membre CCBE sunt obligate sa depuna codurile lor deontologice la
Secretariatul CBEE pt ca orice av sa isi pota procura o copie de la respectivul secretariat.

4.1.Deontologia aplicabila in activitatea judiciara – av care se prezinta in fata Curtilor si a

Tribunalelor sau care participa la o procedura tb sa respecte normele deontologice aplicabile in
respectiva jurisdictie.

5.1.Confraternitatea
5.1.1.- Confraternitatea impune ca relatiile dintre avocati sa fie bazate pe incredere, spre
interesul clientului si pt a evita atat procesele inutile cat si orice comportament susceptibil sa
impieteze reputatia profesiei.
Totusi, ea nu tb sa puna niciodata in opozitie interesele avocatilor si interesele clientului.
5.1.2.- Av recunoaste drept confrate pe orice avocat dintr-un alt smue si manifesta fata
de acesta un comportament colegial si loial.

7
Notiune: principiile si regulile fundamentale ale exercitarii profesiei de avocat constituie regulile
de baza ce reglementeaza intreaga activitate specifica profesiei de avocat.

Activitatea specifica profesiei de avocat se deruleaza in limitele unui cadru legal impus de L.
51/95, de Statutul profesiei de avocat si de Codul deontologic al avocatilor din UE.

Deci exercitarea profesiei de avocat respecta in primul rand principiul legalitatii in sens
propriu.

Reglementarile de mai sus ofera dreptul comun in materie de organizare si exercitare a profesiei
de avocat in Ro dar exista si reglementari din alte materii, aferente dr public/privat, care
completeaza cadrul si specificul acestei profesii, tx legale ce detaliaza sau circumscriu principiile
si regulile fundamentale.

Normele legale aplicabile profesiei de av statueaza o serie de principii si reguli de baza, vazute
ca idei diriguitoare ce guverneaza intreaga activitate a av, indiferent de forma sau modalitatea de
exercitare a acesteia.

Principiile si regulile fundamentale ale exercitarii profesiei de avocat au o dubla importanta:

a) definesc la modul general activitatea av in calitatea lui de partener al
justitiei
b) interpretarea si aplicarea tuturor aspectelor legale ref la profesia de av
urmeaza a avea la baza aceste principii si reguli statuate legal.

Cf art. 1 si 2 L. 51/95 si art. 1 al. 2 S, exercitarea profesiei de av e supusa urmatoarelor

principii fundamentale:
1. principiul legalitatii
2. principiul libertatii
3. principiul independentei
4. principiul autonomiei si descentralizarii
5. principiul pastrarii secretului profesional
6. pe langa aceste principii reglementate expres mai pot fi retinute si principii precum cel al
deontologiei profesionale
7. principiul colegialitatii
8. principiul profesionalismului
9. principiul confraternitatii si respectului reciproc
10. principiul monopolului avocatilor asupra activitatilor specifice profesiei
11. principiul demnitatii si onoarei profesiei de avocat
12. principiu exercitarii profesiei cu buna-credinta
13. principiul confidentialitatii.

Cele 5 principii expres mentionate in S sunt suficiente pt a trasa cadrul si limitele derularii
activitatii av, pt urmatoarele argumente:

a) O parte din principiile enuntate in subsidiar – in afara celor mentionate expres in lege
– sunt de fapt aplicari sau dezvoltari ale celor 5 principii – ex: principiul ref

8
 monopolul activitatii avocatiale e o aplicare a principiului legalitatii; principiul
confidentialitatii se regaseste integral in cel al pastrarii secretului profesional.
b) Unele din principiile subsidiare sunt in realitate obligatii legale ce revin av –
confraternintatea, profesionalismul, demnitatea.
c) Principiul exercitarii cu buna-credinta a activitatii e o regula ce isi are izvorul in NCC,
fiind o regula specifica exercitarii oricarui drept, inclusiv in cazul exercitarii
profesiei de avocat.

Date fiind aceste aspecte, e suficienta analizarea numai a celor 5 principii prev de art. 1 al. 2 S cu
inserarea elementelor complementare.

I. PRINCIPIUL LEGALITATII

Activitatea specifica profesiei de avocat se circumscrie unui cadrul legal bine definit.
Aceasta e reglementata in conditiile prev de L. 51/95 si ale S.

Solutia se regaseste si in art. 1 al. 1 L.

Totodata, in exercitarea profesiei, av se supune numai legii, statutului profesiei si codului

deontologic – art. 2 al. 1 L – mentiune reglementata identic si in art. 3 al. 1 S.

Profesia de av e organizata si functioneaza in conditiile prev de L si S – art. 4 al. 1 S.

Principiul legalitatii, impus de rolul si pozitia av in actul de justitie, ca partener al justitiei, sub
aspectul anterior mentionat, cuprinde 2 componente:
a) exercitarea efectiva a profesiei de avocat e prev de L, S si CD
b) organizarea avocatorii– stru profesionala, formele de exercitare a profesiei – respecta,
de asemenea, L, S si CD.

Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte,
berou compoent UNBR.
UNBR = pj de interes public, infiintata prin lege, fiind unic succesoare de drept a UAR.

Ref. Apartenenta avocatului la un barou competent, ICCJ s-a pronuntat in sensul ca fapta unei
pers ce exercita activitati specifice profesiei de av in cadrul unor entitati ce nu fac parte din
formele de organizare profesionala recunoscute de L. 51/95 constituie infractiunea de exercitare
fara drept a unei profesii sau activitati – RIL 15/15.

Asistenta juridica acordata in procesul penal unui inculpat sau invinuit de o pers care nu a
dobandit calitatea de av in cond L. 51/95 echivaleaza cu lipsa de aparare a acestuia – RIL
27/2007.

In acest sens, constituirea si functionarea de barouri in afara UNBR sunt interzise, actele de
constituire si de inregistrare ale acestora sunt nule de drept, nulitatea poate fi constatata si din
oficiu.
Toate barourile din Ro constituite cf L. sunt membre de drept ale UNBR.

9
 In fiecare jud si in mun. Bucuresti exista si functioneaza un singur barou, pj de interes
public.
Acesta e constituit din toti avocatii inscrisi pe tabloul avocatilor care au sediul profesional
principal in localitatile de pe raza acestuia.

In completarea acestui principiu, legea prevede in art. 60 al. 6 L. 51/95 ca folosirea fara drept a
denumirilor de Barou, Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, UNBR sau Uniunea
Avocatilor din Romania, sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de
avocat, precum si folosirea insemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat in alte
conditii decat cele prev de lege constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni
la 3 ani sau amenda.

Din analiza acestor disp legale rezulta doua consecinte;

a) UNBR, in viziunea legii, indubitabil, e unicul corp profesional la nivel
national si constituirea sau functionarea altor entitati ce nu fac parte din aceasta
stru centrala sunt interzise, raspunderea juridica in acest caz fiind de natura
penala.
b) Exista un monopol legal cu privire la exercitarea avocaturii: numai avocatii
inscrisi intr-un barou membru UNBR pot exercita legal aceasta profesie.

In exercitiul profesiei, av nu pot derula decat acele activiati prevazute expres de lege.
Legea a inteles sa reglementeze exhaustiv in art. 3 activitatile pe care le poata realiza un
avocat, orice alta varianta fiind interzisa sub sanctiuni disciplinare, civile/penale.

Un aspect al monopolului activitatii avocatiale in constituie si faptul ca activitatile prev de art. 3

din L nu pot fi indeplinite de alti profesionisti sau neprofesionisti.
Exercitarea fara drept a oricarei activitati specifice profesiei de av constituie infractiune si
se pedepseste cf legii penale – art. 26 al. 2 L cf L. 25/2017.

Art. 3
1. Activitatea avocatului se realizeaza prin:
a. Consultatii si cereri cu caracter juridic
b. Asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de
urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si
a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice si a institutiilor,
precum si a altor pj in conditiile legii.
c. Redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei
actelor prezentate spre autentificare.
d. Asistarea si reprezentarea pf si pj interesate in fata altor autoritati publice cu
posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor
incheiate.
e. Apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si
intereselor legitime ale pf si pj in raporturile acestora cu autoritatile publice, cu
institutiile si cu orice persoana romana sau straina.
f. Activitati de mediere.
g. Activitati fiduciare desfasurate in conditiile NC

10
 h. Stabilirea temporara a sediului pt societati comerciale la sediul profesional al
avocatului si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor
de interes, a partilor sociale sau a actiunilor societatilor astfel inregistrate.
i. Activitatile prev de lit. g) si h) se pot desfasura in temeiul unui nou contract de
asistenta juridica.
j. Orice mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de aparare, in conditiile legii.
2. Activitatile prev de al. 1 se exercita numai de avocat, daca legea nu prevede altfel.

Actele specifice profesiei de avocat efectuate public de o pers care nu a dobandit calitatea de av
in cond legii sunt nule.

Av e dator sa dea clientului sfaturi juridice corespunzatoare legii si sa actioneze numai in

limitele L, S si CD, cf crezului sau profesional, libertatea si independenta profesiei fiind
principii in baza carora av promoveaza si apara drepturile, libertatile si interesele legitime ale
clientilor.

Av e indispensabil justitiei si justitiabililor, si are sarcina de a apara dr si interesele acestora,

fiind deopotriva sfatuitorul si aparatorul clientului sau.

Scopul exercitarii profesiei de av e promovarea si apararea drepturilor, libertatilor si

intereselor legitime ale pf/pj de dr public/privat.

Din analiza aspectelor anterior mentionate se deduce ideea ca av e supus unei duble conditionari:
a) in activitatea sa respecta L, S si CD
b) activitatea sa se circumscrie intereselor clientului care il angajeaza sa desfasoare una
din activitatile prev de art. 3 din L.

Ambele conditionari tb respectate si nu exista o prioritizare a lor.

Se poate vorbi de o partialitate a avocatului, aspect firesc cf statutului si rolului sau legal.
Deci daca un client are interese contrare legii, avocatul are urmatoarele obligatii:
a) sa il informeze pe client asupra caracterului ilegal al demersului solicitat
b) sa nu dea curs unui demers ce nu are fundament legal
c) sa nu se angajeze in efectuarea acestui demers ilicit, chiar daca a invederat clientului
acest aspect si acesta accespta un eventual risc, pt a percepe un onorariu.

Avocatul, ca partener al justitie, indeplineste o activitate care are atat o componenta de ordine
publica, cat si o componenta de ordine privata.
Av promoveaza si apara dr, libertatile si interesele legitime ale omului, regula reluata si in
S, in exercitarea dr la aparare recunoscut si garantat de Constitutie, de pactele si tratatele la care
Ro e parte, av are dr si obl de a starui prin toate mijloacele legale pt realizarea liberului acces la
justitie, pt un proces echitabil si solutionat intr-un termen rezonabol, indiferent de natura cauzei
sau de calitatea partilor.

Aceasta componenta a principiului legalitatii are consacrare legala pt ca in ex dr de aparare, av

are dr si obl de a starui pt realizarea liberului acces la justitie, pt proces echitabil si in termen
rezonabil.

11
Desi av indeplineste si un mandat de la clientul sau, pf/pj privata/publica, scopul activitatii sale
nu se subsumeaza exclusiv interesului clientului sau ci intereseaza si activitatea justitie, atat
timp cat in activitatea sa exista o obligatie a av de a asigura accesul liber la justitie – principiu
specific organizarii judiciare - , existenta unui proces echitabil solutionat in termen rezonabil
(principiu specific dr civil sau penal) sau de a acorda ajutor public judiciar (art. 71 si urm. Din L,
art. 150 si urma din S).

Concluzii:

1. Exercitarea profesiei de av si organizarea avocaturii – structura profesionala si formele de

exercitare a profesiei – sunt prev de L, S si CD
2. UNBR este unicul corp profesional national si activitatea avocatiala nu poate fi
indeplinita decat de catre avocati inscrisi in barou, membru al UNBR.
3. Scopul exercitarii profesiei de av e promovarea si apararea drepturilor, libertatilor si
intereselor legitime ale persoanelor, nefiind subsumata exclusiv interesului clientului ci
interesand si activitatea justitiei.
4. Av are dr si obligatia de a starui pt realizarea liberului acces la justtiie, pt un proces
echitabil si intr-un termen rezonabil.
5. Av e dator sa actioneze numai in limitele legii si sa dea clientului sfatusi juridice
corespunzatoare legii.

II. PRINCIPIUL LIBERTATII

Libertatea exercitarii profesiei de av se refera atat la persoana lui cat si la corpul profesional si e
principiu consacrat legal.

Profesia de av e libera in conditiile L si S.

Regula e reluata prin prin art. 1 al. 1 S.

Libertatea profesionala e specifica profesiei de av si decurge din natura acestei profesii.

Libertatea si independenta profesiei de avocat sunt principii in baza carora av promoveaza si

apara drepturile, libertatile si interesele legitime ale clientilor.

Aceasta libertate nu e absoluta, limitarile sunt impuse de L, S si CD.

Principiul libertatii se concretizeaza prin:

1. Alegerea formei de exercitare a profesiei

Av e liber sa isi aleaga, sa schimbe si sa dispuna in tot sau in parte, de forma de exercitare a
profesiei in conditiile L, S – regula concordanta cu art. 5 al. 7 L, care prevede ca avocatul poate
schimba oricand forma de exercitare a profesiei cu instiintarea baroului din care face parte.

12
Orice avocat, indiferent de forma de exercitare a profesiei, poate sa incheie conventii de
colaborare cu experti sau alti specialisti in conditiile L (art. 7 L).

Libertatea de alegere a formei de exercitare a profesiei – caracteristici:

a) Av e liber sa isi aleaga forma de exercitare a profesiei, oricand in cursul
carierei sale, organele profesiei neputand limita acest drept.
b) Formele profesiei pt care poate opta avocatul sunt limitativ prevazute de L si
S.
c) Optiunea av desi e libera, trebuie adusa, in conditiile legii, la cunostinta
organelor profesiei.
d) Optiunea avocatului trebuie sa fie unica, neputand exercita profesia, simultan
in mai multe forme de activitate specifice.
e) Av au dr de a stabili, la constituirea formelor de exercitare a profesiei si ulterior,
patrimoniul afectat exercitarii profesiei cf legii – art. 5 al. 10 L cf L. 25/2017.
f) Av, in conditiile legii si pt indeplinirea scopului activitatii sale, poate incheia
conventii de colaborare cu experti sau alti specialisti.

2. Alegerea avocatului de catre client

Cf art. 2 al. 4 L, orice pers are dr sa isi aleaga in mod liber av, nimeni neputand impune unei
pers un anume av, cu exceptia cazurilor privitoare la:
- acordarea asistentei judiciare obligatorii
- dispuse de organul judiciar
- asistenta judiciara prin avocat ca forma a ajutorului public judiciar
- asistenta gratuita.

Orice clauza sau conventie contrara, prohibitiva/restrictiva e lovita de nulitate absoluta.

In cazurile in care av e desemnat din oficiu, mandatul avocatului desemnat sa acorde asistenta
judiciara obligatorie inceteaza in momentul in care partea isi angajeaza un aparator – art. 169 S.

Clientul are dr sa renunte la ctr de asistenta juridica (CAJ) sau sa il modifice de comun acord, in
conditiile legii.
Renuntarea unilaterala a clientului nu e cauza de exonerare pt plata onorariului cuvenit, pt
serviciile avocatiale prestate si pt acoperirea ch efectuate de avocat in interesul procesual al
clientului – art. 29 al. 2 L.

In acest caz este vb de ipoteza incetarii caj prin renuntarea unilaterala a clientului.

3. Acceptarea clientului de catre avocat

Avocatul e liber sa accepte sau nu un anumit client care ii solicita un serviciu specific
profesiei de avocat.

Exceptie: avocatul desemnat sa acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza aceasta sarcina
profesionala decat in caz de conflict de interese sau pt alte motive justificate iar refuzul

13
nejustificat de a prelua cazul sau de a continua executarea constituie abatere disciplinara – art. 73
al. 1 si 2 L.

Chiar in cazul in care avocatul a acceptat un client, avocatul are dreptul sa renunte la caj
(situatie inc are inceteaza ctr cf art. 147 al. 1 S) sau sa il modifice de comun acord cu clientul
in conditiile legii (art. 29 al. 2 L).

Raportat la specializarea si pregatirea profesionala a avocatului si la specificul cauzei, acesta e

obligat sa refuze un client ori de cate ori e constient ca nu ii poate oferi cu promptitudine
serviciul profesional solicitat.

Concluzii cu privire la libertatea atat a av cat si a clientului de a initia/derula o activitate

contractuala, specifica profesiei de avocat:

1. Raportul contractual dintre avocat si client e liber, cu exceptiile expres prev de lege
2. Ctr dintre avocat si client are la baza si increderea in activitatea desfasurata de
avocat, sau in conduita clientului, sens in care ambele parti pot renunta unilateral la
serviciile avocatiale, in conditiile L si ale S.

4. Limitele exercitarii profesiei de avocat

In exercitarea profesiei, av nu poate fi supus niciunei restrictii, presiuni, constrangeri sau

intimidari din partea autoritatilor sau institutiilor publice, libertatea sa fiind garantata de lege –
art. 7 al. 3 S.

De asemenea, av are dr de a refuza ctr cu clientul in prezenta reprezentantului organului de

urmarire sau cercetare penala ori a oricarei autoritati publice, precum si in cazul in care exista
sau are cunostinta de existenta unui sistem de control al contacului cu clientul.

III. PRINCIPIUL INDEPEDENTEI

Are consacrare legala expresa in L. 51 in sensul ca profesia de avocat e independenta, cu

organizare si functionare autonome, in conditiile legii si ale statutlui profesiei.

In exercitarea profesiei, av e independent si se supune doar legii, S si CD.

Ideea e reglementata identic in S cf art. 3 al. 1.

Principiul independentei profesiei de avocat trebuie coroborat cu scopul acestei activitati:

promovarea si apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale pf/pj de drept
public/privat.

Din analiza tx legale ce pun in lumina principiul indepednentei activitatii avocatului, se poate
deduce ca exista trei paliere de analiza:
- independenta avocatului in raport cu statul, respectiv organele statului – independenta
functionala

14
 - independenta profesionala: in raport cu organele profesiei
- independenta personala: in raport cu clientul.

1. Independenta functionala

Profesia de av are organizare si functionare autonome, aspect reluat si in S.

Acest principiu se respecta si in cazul existentei si functionarii barourilor de avocati.

Independenta profesiei nu poate fi ingradita sau limitata prin actele autoritatilor administratiei
publice, ale instantelor judecatoresti, MP, sau ale altor autoritati decat in cazurile si conditiile
expres prev de lege.

Independenta profesiei se concretizeaza si prin inexistenta unui dr de ctrl al statului asupra

activitatii av.

Raspunderea disciplinara a av revine integral organelor alese in cadrul corpului profesional.

Av nu au un raport de subordonare fata de instante sau parchete, nici macar cand acorda asistenta
juridica din oficiu.

Av nu raspunde penal pt sustinerile orale/scrise in forma adecvata si cu respectarea legii in fata

instantelor, oup, sau a altor organe administrative de jurisdictie, si nici daca sunt in legatura cu
consultatiile oferite justitiabililor sau cu formularea apararii in acea cauza, ori pt sustinerile
facute in cadrul consultatiilor verbale sau scrise acordate cleintilor, daca sunt facute cu
respectarea normelor deontologice profesionale.

Nu constituie abatere disciplinara si nici nu pot atrage alte forme de raspundere juridica a av
opiniile juridice ale acestuia, exercitarea drepturilor, indeplinirea obligatiilor legale si folosirea
mijloacelor legale pt pregatirea si realizarea efectiva a apararii libertatilor, drepturilor si
intereselor legitime ale clientilor sai.

Independenta functionala e prezenta si in rap cu sist propriu de pensii al avocatilor, intrucat Casa
de Asigurari a Av e organizata si functioneaza in cadrul UNBR si e o institutie autonoma de
interes public, cu personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu.

Independenta functionala se manifesta si in privinta naturii juridice a activitatii derulate de av in

conditiile L si S.
Indiferent de forma si modalitatea de exercitare a profesiei, activitatea de avocatura ce
genereaza venituri profesionale nu poate fi reconsiderata ca activitate dependenta in conformitate
cu prevederile C. fiscal cf art. 31 al. 1 ind. 1 L. 51/95.

Ref legiferarea in materie de avocatura, Congresul avocatilor adopta si modifica statutul

profesiei si statutul Casei de Asigurari a Avocatilor, cf prevederilor L si pe baza proiectelor
intocmite de Consiliul UNBR – art. 64 al. 1 lit. d) L.

15
Concluzii: independenta functionala a avocatului se concretizeaza prin urmatoarele:
1. Statul, prin organele sale decizionale, a adoptat cadrul legal general de organizare si
functionare a avocaturii, revenind organelor profesiei atributia de a reglementa norme
infra-parlamentare in materia avocaturii
2. Controlul profesional al avocaturii revine exclusiv organelor profesiei, organele statului
nu au atributii in acest sens.
3. Existenta unui sistem de pensii specific avocaturii, altul decat cel public.

2. Independenta profesionala

Acest tip de independenta e corelat cu organele reprezentative si de conducere ale avocaturii, asa
cum sunt reglementate de L si S:
a) av are dr de a alege si de a fi ales in organele de conducere ale profesiei.
b) Av strain poate exercita profesia de av in Ro, la alegere, in cadrul uneia din formele de
org prev de L.
c) In derularea activitatilor prev de alrt. 3 din L, av decide unilateral alegerea notarilor
publici, expertilor, traducatorilor, executorilor judecatoresti si a altor specialisti cu care
poate sa colaboreze.
d) Av exercita profesia de avocat la alegere, numai in una din modalitatile legale cf art. 213
S.
e) Av sunt independenti in luarea hotararii de a-si asocia sau grupa formele de exercitare a
profesiei sau in luarea unei decizii ref unele conventii de conlucare profesionala, de
forma efectiva de exercitare a profesiei – colaborare, ctr de munca, asociere.

Cf legii, constituie atingere a independentei avocatului si, ca atare, trebuie evitate si inlaturate
de catre av, prin orice mijloace legale, urmatoarele:
a) Existenta unui interes propriu sau al pers apropiate lui in cauza ce i-a fost incredintata
b) Prestarea de activitati avocatiale in scopul de a se face placut clientilor, magistratilor sau
publicului
c) Prestarea de activitati avocatiale de simpla complezenta
d) Existenta oricaror presiuni in scopul nerespectarii secretului profesional.

3. Independenta personala

Acest aspect al independentei se raporteaza la relatia pe care av o are cu clientul:

a) Avocatul e independent de propriul client, in sensul celor anterior mentionate,
conduita acestuia neputand fi decat in limitele legii.
b) Av nu e un simplu mandatar al clientului sau, obligatia sa fiind de a-l reprezenta pe
acesta, cu respectarea cerintelor legii si cu folosirea celor mai adecvate aparari si
sustineri, cf naturii cauzei si intereselor legitime ale clientului sau.
c) Onorariile se stabilesc liber intre avocat si client, in limitele legii si ale statutului.
d) Cu privire la onorariile practicate, acestea desi sunt rezultatul conventiei partilor, totusi,
cf art. 66 lit. x) L. 51/95, Consiliul UNBR adopta cu caracter de recomandare, tabloul
onorariilor minimale pt serviciile prestate cf legii, de formele de exercitare a profesiei de
avocat.

16
 a. Legea subliniaza caracterul de recomandare al acestor onorarii minimale, dand
prioritate vointei partilor, sens in care, cf art. 31 al. 1 ind. 2 L. 51/95 se prevede ca
avocatii pot conveni cu clientii onorarii superioare celor stabilite in tabloul
onorariilor minimale adoptat de CUNBR.
e) Avocatul are posibilitatea de a renunta unilateral, in conditiile legii, la caj – drept
recunoscut si clientului.

Concluzii: acest principiu al independentei avocatului sub toate formele sale e necesar pt
urmatoarele argumente:
a) Specificul si natura activitatii av, respectiv misiunii sale profesionale, implica o
independenta veritabila fata de orice ingerinta din partea unor terte entitati.
b) Principiul independentei, asa cum e reglementat, asigura un just echilibru intre
presiunea posibila exercitata din partea statului/organelor sale, organelor profesiei
sau a propriilor interese si necesitatea asigurarii unei aparari reale si de calitate a
clientului.
c) Principiul independentei justifica atribuirea calitatii de partener al justitiei
avocatului, fiind un principiu f important si la niv activitatii judiciare.

IV. PRINCIPIUL AUTONOMIEI SI DESCENTRALIZARII

Acest principiu se ref exclusiv la organizarea interna a profesiei de avocat, fiind consacrat expres
in art. 49 L: profesia de avocat e organizata si functioneaza in baza principiului autonomiei, in
limitele competentelor legale – in acelasi sens, cu precizarea expresa a principiului
descentralizarii, v. si art. 4 al. 1 S.

In privinta autonomiei interne si a descentralizarii profesiei de av trebuie retinute urmatoarele:

a) baroul e structura centrala prin care avocatii pot derula activitatile specifice profesiei –
profesia de av de ex numai de av inscrisi in tabloul baroului din care fac parte,
component UNBR -art. 1 al. 1 L.
b) Actele emise de barouri, in indeplinirea atributiilor ce le revin in calitatea lor de organe
ale profesiei, pj de interes public, sunt asimilate actelor administrative, urmand regimul
actelor administrative in privinta fortei juridice si a momentului de la care ele produc
efecte juridice.
c) Barourile si UNBR asigura exercitarea calificata a dr de aparare, competenta si
disciplina profesionala, protectia demnitatii si onoarei avocatilor membri.
d) In fiecare jud exista si functioneaza un singur barou membru UNBR, cu sediul in
localitatea de resedinta a jud.
a. In privinta componentei barourilor, acestea sunt constituite din toti av dintr-un
jud, sau din mun. Bucuresti.
b. Fiecare barou are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu.
e) Autonomia baroului nu se confunda cu independenta lui.
a. Avocatura e o profesie unitara, reglementata la niv national, deservind un stat
unitar.
b. Acesti principiu al autonomiei si al descentralizarii, deci, tb coroborat cu
atributiile legale si statutare ale UNBR in privinta politicilor profesionale

17
 nationale, in ceea ce priveste reglementarea profesiei, ctrl profesiei, admiterea in
profesie, pregatirea continua si initiala etc.
f) Principiul autonomiei si descentralizarii profesiei de av nu limiteaza cu nimic
competenta teritoriala generala si nationala a avocatului, care isi poate derula
activitatile specifice profesiei in toata tara, indiferent de baroul in care isi are sediul
profesional.

V. PRINCIPIUL PASTRARII SECRETULUI PROFESIONAL

Acest principiu e simultan o obligatie profesionala a fiecarui avocat care isi deruleaza profesia in
oricare din formele si modalitatile legale.

Secretul profesional e o consecina fireasca a obligatiei de confidentialitate, care tine de

esenta si de natura profesiei de avocat.
a) Relatiile dintre av si clientii sai se bazeaza printre altele si pe confidentialitate cf art. 6
al. 4 S.
a. Legea defineste relatia av-client punand la baza acesteia mai multe criterii, intre
care si confidentialitatea.
b. Aceasta viziune nu e una esentialmente formala ci are la baza menirea av si
specificul muncii lui: av poate fi, de la caz la ca, sfatuitorul clientului, confidentul
lui in privinta cazului prezentat, primul judecator al cauzei etc.
b) Cf art. 113 S: av e confidentul clientului in legatura cu cazul incredintat, iar
confidentialitatea si secretul profesional garanteaza increderea in avocat si constituie
obligatii fundamentale ale av.
c) Orice comunicare sau corespondenta profesionala intre avocati, intre av si client, intre av
si organele profesiei, indiferent de forma in care a fost facuta, e confidentiala cf art. 10 al.
1 S.
a. Corelativ acestei calificari legale, exista pe de o parte, obligatii din partea av si, pe
de alta parte, a fost conceput un sistem legal de protectie a caracterului
confidential.
d) Regula confidentialitatii nu se aplica in cazul unei reprezentari comune.
a. Fiecare din clientii reprezentati in comun are dr la o reprezentare loiala si
diligenta, de catre av respectiv, dr de a revoca mandatul acordat av, si toate dr
prev de lege pt cazul fostilor clienti.
b. Intre clientii reprezentati in comun regula confid nu se aplica cf art. 137 al. 3 S.

Intrucat confidentialitatea e un postulat al activitatii avocatiale, pastrarea secretului profesional

devine un dr si o obligatie profesionala a avocatului.

Jurisprudenta CEDO ref la confidentialitatea comunicarii intre client si avocat e f diversa,

in timp statornicindu-se urmatoarele reguli:
a) Daca un av nu poate sa se consulte cu clientul sau si sa primeasca instructiuni
confidentiale de la el fara o supraveghere, asistenta pe care o ofera pierde o mare parte
din utilitate, in conditiile in care rolul Conventiei e de a garanta dr practice si efective.
b) Cand e implicat un avocat, incalcarea secretului profesional se poate rasfrange asupra
administrarii adecvate a justitiei si deci asupra dr garantate de art. 6 Conv.

18
 c) Relatia av-client e in principiu privilegiata si corespondenta in acest context, oricare ar fi
scopul ei, se ref la aspecte private si confidentiale.
d) Supravegherea unei consulatari juridice reprezinta un grad extrem de ridicat de intruziune
in dr pers la respectarea vietii private si a corespondentei.

Componentele acestui principiu se regasesc in urmatoarele cazuri:

a) Avocatul e dator sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei
care i-a fost incredintata, cu exceptia cazurilor expres prev de lege – art. 11 L.
a. Legea, plecand de la principiul confidentialitatii, a instituti si o obligatia
profesionala a av, cea de a pastra secretul profesional.
b) Pt efectivitatea si aplicabilitatea principiului pastrarii secretului profesional a fost
consacrat la nivel legislativ si un sist de protectie a acestuia: actele si lucrarile cu
caracter profesional aflate asupra avocatului sau in cabinetul sau sunt inviolabile.
c) Perchezitionarea av, a domiciliului sau a cabinetului sau ori ridicarea de inscrisuri si
bunuri nu poate fi facuta decat de procuror, in baza unui mandat emis in conditiile legii.
a. Exceptii de la masura ridicarii de inscrisuri si de la masura confiscarii:
i. Inscrisurile ce contin comunicari intre avocat si clientul sau
ii. Inscrisurile care contin consemnari efectuate de av cu privire la aspecte ref
la apararea unui client.
d) Raportul dintre av si pers pe care o asista/reprezinta nu poate forma obiectul
supravegherii tehnice decat daca exista date ca av savarseste / pregateste savarsirea unei
infractiuni din cele prev de art. 139 al. 2 CPP.
e) Secretul profesional e de ordine publica.
a. Intrucat legea a ridicat acest principiu la nivelul unei dispozitii de ordine publica,
in consecinta partile nu pot nici prin acord sa deroge de la aceasta regula legala.
b. Pt a consolida caracterul de ordine publica, s-a prevazut ca av nu poate fi obligat
in nicio imprejurare si de catre nicio persoana sa divulge secretul profesional si nu
poate fi dezlegat de secretul profesional nici de catre clientul sau si nici de catre o
alta autoritate sau persoana.
i. Exceptie: cazurile in care av e urmarit penal, disciplinar sau cand exista o
contestatie in privinta onorariilor convenite, exclusiv pt necesitati stricte pt
apararea sa.
f) Avocatul e obligat sa respecte secretul profesional in privinta strategiilor, tacticilor
si actiunilor preconizate si desfasurate pt client.
g) Pastrarea secretului profesional are o arie de cuprindere ce vizeaza intreaga cauza, deci
putim vb de o aplicabilitate generala.
h) Obligatia de pastrare a secretului profesional e absoluta si nelimitata in timp: se
intinde asupra tuturor activitatilor avocatului, asociatilor sai, avocatilor colaboratori, av
salarizati din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asurpa raporturilor cu alti
avocati.
i) Obligatia de a pastra secretul profesional revine si pers cu care av conlucreaza in ex
profesiei, precum si salariatilor sai.
j) Divulgarea de catre av, fara drept, a unei info confidentiale din sfera privata a clientului
sau ori care priveste un secret operational sau comercial ce i-a fost incredintat in virtutea
aceleiasi calitati sau de care a putut lua cunostinta in timpul derularii activitatilor
specifice profesiei constituie infractiune.

19
 k) Obligatia de a pastra secretul profesional revine tuturor organelor profesiei de avocat, si
salariatilor acestora cu privire la infos cunoscute in exercitarea functiilor si atributiilor ce
le revin.
l) Astfel se realizeaza o dubla limitare a intinderii obligatiei, repsectiv principiului pastrarii
secretului profesional:
a. O limitare temporala – aplicarea principiului e absoluta si nelimitata in timp
b. O limitare personala – principiul se aplica:
i. Av fondator
ii. Colaborator
iii. Salarizat
iv. Avocatului cu care conlucreaza
v. Av asociati si
vi. Organelor profesiei si salariatilor acestora.
m) Constituie atingere a independentei avocatului si trebuie evitata si inlaturata de catre av
prin orice mijloace legale, existenta oricaror presiuni in scopul nerespectarii
secretului profesional
n) Av tb sa se abtina sa se mai ocupe de cauzele tuturor clientilor implicati, cand
secretul profesional risca sa fie incalcat.
o) Av nu poate accepta o cauza a unui nou client daca secretul informatiilor incredintate de
un client anterior risca sa fie afectat.
a. Ratiunea respectarii principiului secretului profesional a dt dubla limitare a
principiului libertatii profesionale a av., instituindu-se 2 cazri in care av e obligat
sa nu accepte clientela.
p) Sediul profesional si celelalte spatii in care av isi deruleaza activitatea profesionala
trebuie sa asigure pastrarea secretului profesional.
q) Secretul profesional vizeaza toate infos si datele de orice tip, in orice forma si pe orice
suport, furnizate av de catre client in scopul acordarii asistentei juridice si in legatura cu
care clientul a cerut pastrarea confidentialitatii, precum si orice docs redactate de av, ce
contin sau se fundamenteaza pe infos sau datele furnizate de client in scopul acordarii
asistentei juridice si a caror confidentialitate a fost ceruta de client.
a. Actele si lucrarile cu caracter profesional sunt inviolabile.
r) Pt asigurarea secretului profesional, av are obl sa se opuna perchezitionarii domiciliului,
sediului profesional principal, secundar si a biroului de lucru, precum si perchezitiei
corporale, cu privire la actele sau lucrarile cu caracter profesional aflate in locurile sus-
mentionate sau asupra sa.

Pt o mai buna precizare a sferei de aplicare a principiului pastrarii secretului profesional, lege a
statuat si dpv tehnic urmatoarele:
a) Spatiile in care av isi deruleaza activitatea tb sa fie apte dpv tehnic sa asigure pastrarea
secretului profesional
b) Pastrarea secretului profesional se impune in toate cazurile de prestare a activitatii av
indiferent de suportul material folosit: scris, oral, informatic, electronic sau pe suport
informatic
c) Actul procedural penal ref la perchezitia spatiilor de activitate ale av sau chiar a av
insusi tb sa se deruleze in conditii speciale, derogatorii de la dr. comun.

20
 d) Continutul si modul de prezentare a adresei de internet se avizeaza in prealabil de
Consiliul Baroului si tb sa respecte demnitatea si onoarea profesiei, precum si secretul
profesional.

Concluzii:
a) Acest principiu e simultan o obligatie profesionala a av, a carei incalcare repezinta
abatere disciplinara grava.
b) Principiul are o aplicabilitate generala: temporala, materiala, personala, exceptiile
aplicarii lui fiind limitativ prev de lege.
c) Principiul este de esenta si natura profesiei de avocat.
d) Acest principiu este de ordine publica, depaseste interesul privat.
e) Principiul asigura o dubla incredere, pe de o parte intre av si client si pe de alta parte, in
actul de justitie.
f) Eficienta avocatilor cand apara drepturile clientilor depinde de existenta unei
increderi ref respectarea confidentialitatii comunicarilor dintre avocat si client.
g) Secretul profesional e considerat un instrument prin care se poate asigura accesul la
justitie si mentinerea statului de drept.
a. CEDO a corelat in mod repetat respectarea secretului profesional cu respectarea
art. 6 si 8 ECHR.
b. In primul rand, CEDO considera ca dreptul unui acuzat de a comunica cu av sau
in lipsa oricarei alte pers face parte din cerintele de baza ale unui proces
echitabil, intr-o societate democratica, si deriva din art. 6 al. 3 lit. c) Conv.
c. Dreptul fiecaruia la un proces echitabil depinde de relatia de incredere ce exista
intre avocat si client.
d. In al doilea rand, CEDO a evidentiat in repetate randuri ca subminarea secretului
profesional poate reprezenta o incalcare a art. 8 ce protejeaza dr la respectarea
vietii private si de familie.
e. Art permite o protectie mai puternica a schimburilor de infromatii dintre avocati
si clientii sai.
f. Acest lucru se justifica prin faptul ca avocatilor li se atribuie un rol fundamental
intr-o societate democratica, cel de a apara partile in litigiu.
g. Cu toate acestea, e imposibil sa se duca la indeplinire aceasta sarcina esentiala
daca nu pot garanta celor pe care ii apara ca schimburile lor de infos vor fi
confidentiale.
h) Orice pers tb sa aiba posibilitatea, fara nicio constrangere, de a consulta un avocat a
carui profesie pp acordarea de consiliere juridica independenta tuturor celor ce au nevoie
de aceasta.
a. CJUE: pastrarea confidentialitatii in legatura cu anumite comunicari intre av si
client constituie un principiu general de drept, comun legislatiilor tuturor smue,
si, prin urmare, un drept fundamental protejat de legislatia comunitara.

21
 FISA 2
PRIMIREA IN PROFESIA DE AVOCAT

SEDIU: art. 12-26 l. 51/95

Art. 14-25 + 33-38 S
Anexa 31 S

L. 51/95

Conditiile de inscriere in avocatura

Art. 12
1. Poate fi membru al unui barou din Romania cel care indeplineste urmatoarele conditii:
a. Are exercitiul drepturilor civile si politice
b. Este licentiat al unei facultati de drept cu durata stabilita de lege.
c. Nu se gaseste in vreunul din cazurile de nedemnitate prev de prezenta lege.
d. E apt dpv medical pt exercitarea profesiei.
2. Indeplinirea conditiei prev de al. 1 lit. d) tb dovedita cu certificat medical de sanatate,
eliberat pe baza constatarilor facute de o comisie medicala constituita in conditiile
prevazute de statutul profesiei.

Art. 13
1. Membrul unui barou dintr-o alta tara poate exercita profesia de avocat in romania in
cazul indeplinirii conditiilor prevazute de prezenta lege.
2. Pt a acorda consultanta juridica privind dr romanesc, avocatul strain are obligatia de a
sustine un examen de verificare a cunostintelor de drept romanesc si de limba romana,
organizat de UNBR.
3. Av strain poate ex profesia de av in Ro la alegere, in cadrul uneia din formele de
organizare prev de art. 5.
4. Av strain nu poate pune concluzii orale sau scrise in fata instantelor judecatoresti si a
celorlalte organe jurisdictionale si judiciare, cu exceptia celor de arbitraj international.
5. Onorariile cuvenite avocatului strain se vor inregistra si se vor plati integral in Ro.
6. Av strain care exercita profesia in Ro e obligat sa se inscrie in tabloul special tinut de
fiecare barou si se supune prevederilor prezentei legi, ale statutului profesiei si CD.

Art. 14 – este nedemn de a fi avocat:

a) cel condamnat definitiv prin hj la pedeapsa cu inchisoare pt sav unei infractiuni
intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei.
b) Cel care a savarsit abuzuri prin care au fost incalcate dr si libertatile fundamentale ale
omului, stabilite prin hj sau a sav abateri disciplinare grave, sanctionate cu masura
excluderii din profesie ca sanctiune disciplinara.
c) Cel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a ex profesia, pe durata stabilita prin hj
sau disciplinara.
d) Cel in sarcina caruia s-a retinut, in baza unei hj def, sau prin acte ale organelor profesiei
de av, fapta de a fi exercitat sau sprijinit sub orice forma exercitarea fara drept de catre
o pers a profesiei de avocat.

22
DCCR 04.04.2017: admite exceptia de neconstitutionalitate si constata ca sintagma ‚de natura
sa aduca atingere prestigiului profesiei” e neconstitutionala (neprevizibila, aleatorie etc).

Art. 15 – exercitarea profesiei de avocat e incompatibila cu:

a) activitatea salarizata din cadrul altor profesii decat cea de avocat
b) ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de avocat sau bunele
moravuri
c) exercitarea nemijlocita de fapte de comert.

Art. 16 – exercitarea profesiei de avocat e compatibila numai cu:

a) calitatea de deputat sau senator, consilier in consiliile locale sau jud
b) activitati si functii didactice in invatamantul superior juridic
c) activitatea literara si publicistica
d) calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier in
proprietate intelectuala, consilier in proprietate industriala, traducator autorizat,
administrator sau lichidator, in cadrul procedurilor de reorganizare si lichidare
judiciara, in conditiile legii.
e) Alte activitati prevazute de lege.

Art. 17
1. primirea in profesie se realizeaza numai in baza unui exam organizat de UNBR, cel putin
anual, si la nivel national, cf prezentei legi, si statutului.
2. Exam pt primirea in profesia de av se sustine in cadrul INPPA si se deruleaza in mod
unitar, in centrele teritoriale ale acestuia, avand la baza o metodologie elaborata si
aprobata de CUNBR.
3. Tematica examenului e unica la nivelul UNBR iar selectarea subiectelor se face de
comisia nationala de examen.
4. Comisia nationala de examen e formata cu precadere din avocati – cadre didactice
universitare, care au minim 10 ani vechime in profesia de avocat.
a. Desemnarea acesteia se face de Comisia permanenta a UNBR la propunerea
barourilor.
5. Disp. art. 102 al. 2 L. 303 /2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor se aplica in
mod corespunzator, precum si judecatorilor de la instantele internationale.

Art. 18
1. La inceputul exercitarii profesiei, avocatul efectueaza obligatoriu un stagiu de pregatire
profesionala cu durata de 2 ani timp in care are calitatea de avocat stagiar.
2. Conditiile efectuarii stagiului, dr si obligatiile av stagiar, ale av indrumator si ale
baroului fata de acestia sunt reglementate in S.
3. in perioada stagiului, cu acordul av indrumator, avocatii stagiari pot urma cursuri de
master care sunt luate in considerare la aprecierea formarii profesionale initiale in
conditiile S.
4. Stagiul se suspenda in caz de lipsa motivata din profesie, ori in caz de incetare a
indrumarii profesionale, fara cula av stagiar.
a. Perioada de stagiu anterior efectuata se socoteste pt indeplinirea stagiului.
5. Dupa efectuarea stagiului, av stagiar va sustine examenul de definitivare.

23
 6. Av stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus dn profesie.

Art. 19 – activitatea unui avocat stagiar poate fi indrumata numai de avocati definitivi cu o
vechime de cel putin 6 ani in aceasta calitate si care se bucura de o reputatie profesionala
nestirbita.

Art. 20
1. Calitatea de av def se dob pe baza unui exam organizat de uNBR anual si la nivel
national, cf prezentei legi si S, sau prin promvarea ex de absolvire a INPPA, in conditiile
prev de S.
2. Ex de def se sustine in cadrul INPPA si se deruleaza unitar pe centre teritoriale, avand la
baza o metodologie elaborata de CUNBR.
3. Tematica ex de def e unica la niv UNBR iar selectarea subiectelor se face de comisia
nationala de examen.
4. Comisia nationala de exam e formata cu precadere din av-cadre didactice universitare
cu min 10 ani vechime in profesie.
a. Desemnarea acesteia se face de Comisia permanenta a UNBR, la propunerea
barourilor.
5. Cel care a promovat ex de primire in profesia de av si care pana la data sustinerii exam
de primire in profesia de av a indeplinit functia de judecator, procuror, notar, cj sau
jurisconsul timp de 5 ani, dobandeste calitatea de av def fara sustinerea exam de def prev
de al. 1, cu conditia promovarii ex de def in profesia din care provine.
6. Disp. al. 5 se aplica si pers care au promovat exam de intrare in profesia de avocat si
care au indeplinit functii de specialitate juridica in aparatul Parlamentului,
Administratiei Prezidentiale, Guv, CCR, Av Pop, CCT si Consiliului Legislativ, timp de 5
ani neintrerupti.
7. Av stagiar care a exercitat cel putin un mandat de parlamentar primar, viceprimar,
presedinte de CJ sau vicepresedinte de CJ dobandeste la cerere calitatea de av def.
8. Avocatii – fosti judecatori nu pot pune concluzii la instantele unde au functionat, iar
fostii procurori si carele de politie nu pot acorda asistenta juriica la unitatea de urmarire
pen la care si-au desfasurat activitatea, timp de 5 ani de la incetarea fct respective.

Interpretare

1. D557/2012 CUNBR: disp. art. 20 al. 5 si 6 L. 51/95 nu se pot aplica in urmatoarele

cazuri:
- situatia persoanei care a promovat examenul de primire in profesie ca avocat stagiar
anterior intrarii in vigoare a L. 270/28.12.2010 si care a fost respinsa sau care nu s-a
prezentat la 3 sesiuni ale ex de def/absolbvire a INPPA
- pers care a promovat exam de primire in profesia de av stagiar anterior intrarii in
vigoare a L. 270/2010.
Pe de alta parte, aceste prevederi se vor aplica in cazul pers care a promovat exam de primire in
profesie ca av stagiar anterior intrarii in vigoare a L. 270/2010 si se afla in desfasurarea
stagiului.
In acest caz, insa, pt clarificarea situatiei, se impune legiferarea unui termen de decadere
in care pers in cauza sa ceara aplicarea prevederilor in cauza.

24
 2. DCUNBR 558/2012 privind conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca examen de def
in profesiile prev de art. 20 al. 4 si 6 L. 51/95 pt organizarea si exercitarea profesiei de
avocat pt dobandirea calitatii de av def fara sustinerea exam de def: exam de def in alte
profesii va trebui sa respecte urmatoarele conditii: 1. conditii generale: a) exam de def
in alta profesie juridica s-a desfasurat in baza unei programe compatibile cu cea a ex de
def in profesia de avocat; in sensul prezentului regulament, e compatibila cu programa
exam pt admiterea in profesia de avocat, o programa de exam ce cuprinde cel putin 3
materii din cele prev la pct. 2; c) un document oficial, emis de autoritatea organizatoare
care, prin lege, a fost autorizata sa organizeze exam de def, atesta indeplinirea
conditiilor mai sus prevazute. 2. Materii de examen: a) Materia privind organizarea si
exercitarea profesiei juridice in care s-a definitivat candidatul anterior prezentului
examen, care e considerat prin asimilare examen suficient si compatibil cu examenul
organizat in profesia de avocat pt materia Statutul profesional al avocatului si
exercitarea profesiei de avocat (L. 514/03, L. 92/92, L. 303/04); b) dr civ sau penal
alternativ; c) drept procesual civil sau drept procesual penal alternativ; d) contencios
constitutional si electoral; e) contenctios administrativ si contraventional; f) elemente de
organizare si functionare a instantelor si parchetelor, a activitatii notariale si activitatii
executorilor judecatoresti; g) Dr european si institutii europene; h) contenciosul
european al dr omului; i) elemente de drept fiscal. Procedura fiscala si contencios fiscal;
j) drept comercial si dr societatilor comerciale (ctr comerciale, societati comerciale); k)
drept bancar si institutii de credit. Elemente ale procedurii insolventei; l) dr roman al
concurentei si protectiei consumatorilor; m) Dr proprietatii intelectuale; n) Dr muncii si
securitatii sociale; o) Dr familiei; p) Dr mediului.
Sustinerea exam la cel putin 3 din materiile de la subpct. 2 trebuie proata prin acte doveditoare.
Indeplinirea conditiei privind definitivarea in profesie juridica exercitata anterior se
verifica de catre consiliul Baroului cu ocazia solutionarii cererii.

3. DCUNBR despre aplicarea corecta a prevederilor art. 20 al. 8 L. 51/95: avand in vedere
natura interdictiei instituite in textele legale si statutare incidente si faptul ca acestea
instituie o limitare temporara a exercitarii profesiei, fara incidenta asupra calitatii de av,
prevederea inserata in art. 20 al. 8 din lege si art. 39-40 S se aplica in fct de data
inscrierii in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei si nu in fct de data
emiterii deciziei de primire in profesie.
Un astfel de mod de aplicare a prevederilor legale si statutare anterior mentionate nu constituie
un caz de retroactivare a legii in situatia in care dr de ex efectiva a profesiei a fost dobandit
dupa intrarea in vigoare a L. 270/2011, respectiv dupa data de 03.01.2011.
Intelesul sintagmei „nu pot pune concluzii” e cel al interdictiei de a pune orice concluzii
la instantele unde au functionat, textul vizand nu doar concluziile pe fond ci si cele formulate pt
orice cerere adresata instantei.

Art. 21 – abrogat.

Art. 22
1. La inscrierea in barou, av depune in fata consiliului baroului in cadru solemn, urmatorul
juramant: „jur sa respect si sa apar Constitutia si legile tarii, drepturile si libertatile

25
 omului si sa exercit profesia de avocat cu cinste si demnitate. Asa sa-mi ajute
Dumnezeu!”
2. Juramanul poate fi depus si fara formula religioasa, in acest caz, juramantul va incepe
cu formula „Jur pe onoare si constiinta”.

Art. 23
1. Av stagiar poate pune concluzii numai la judecatorie si poate asista sau reprezenta
partea la organele si institutiile prev de art. 3.
2. Av stagiari, dupa inscrierea in barou, au obligatia sa urmeze cursurile INPPA in
perioada de stagiu.
3. Av def are dr sa puna concluzii la toate instantele, cu exceptia ICCJ, unde poate pune
concluzii daca are o vechime neintrerupta in profesie de min 5 ani de la def.
4. Av def e obligat sa frecventeze formele de pregatire profesionala continua organizate de
barou, INPPA sau de formele de exercitare a profesiei, in conditiile din Statut.

Interpretare: DCUNBR 746/2013: a) sintagma „a pune concluzii” nu se limiteaza la

dezbaterile finale; b) Sintagma „a pune concluzii” cuprinde orice sustinere cu caracter juridic
sau solicitare pe care o poate face avocatul inaintea instantei. C) Nu pot fi incluse in sintagma
„a pune concluzii” depunerea de inscrisuri ori alte cereri, luarea termenului in cunostinta in
masura in care acestea nu comporta sustineri contradictorii.

Art. 24
1. Baroul are obligatia sa intocmeasca anual tabloul avocatilor def si stagiari in ordine
alfabetica, cu mentionarea numelui, prenumelui, titlului stiintific, datei inscrierii in
barou, sediului profesional, formei de exercitare a profesiei si a instantelor la care au dr
sa puna concluzii.
2. A doua parte a tabloului va cuprinde cabinetele asociate, societatile civile profesionale si
societatile profesionale cu raspundere limitata, cu indicarea sediului si a avocatilor care
le compun.
3. Prin grija baroului, tabloul anual al av si modificarile intervenite sunt comunicate, la
inceputul fiecarui an, instantelor judecatoresti, organelor de urmarire penala si
autoritatilor administrative ale jud sau mun. Bucuresti, precum si UNBR.
a. Distinct, se va inainta UNBR tabloul avocatilor incompatibili.

Art. 25
1. Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocatilor incompatibil, la cerere
sau din oficiu, iar reinscrierea pe tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei se
face numai la cerere, dupa incetarea starii de incompatibilitate.
2. In cazurile in care exista incompatibilitate, decizia de primire in profesie va produce
efectele numai de la incetarea starii de incompatibilitate.
3. Pana la incetarea starii de incompatibilitate, cel primit in profesie va fi inscris in tabloul
avocatilor incompatibili, intr-o sectiune, distinct.

26
Art. 26
1. Instantele sunt obligate sa verifice si sa se pronunte asupra calitatii de
reprezentant al unei persoane care se prezinta ca av, exercitand acte specifice
acestei profesii si folosind insemnele profesiei de avocat.
2. Exercitarea fara drept a oricarei activitati specifice profesiei de avocat constituie
infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
3. Fapta unei pers care exercita activitati specifice profesiei de avocat in cadrul
unor entitati care nu fac parte din formele de organizare profesionala
recunoscute de prezenta lege constituie infractiune si se pedepseste cf legii
penale.
4. Actele specifice profesiei de avocat, efectuate in mod public, de o persoana care
nu a dobandit calitatea de avocat in conditiile prezentei legi sunt nule.

Statut
Organizarea profesiei de avocat – Dobandirea calitatii de avocat – Primirea in profesie

Art. 14
1. Primirea in profesia de avocat se realizeaza numai in baza promovarii examenului
organizat de catre UNBR la nivel national.
2. Cu titlu de exceptie, in conditiile legii, pot accede in profesie fara sustinerea examenului,
judecatorii ICCJ carora le-a expirat mandatul pt care au fost numiti sau, dupa caz, care
au fost eliberati din motive neimputabile, precum si, in aceleasi conditii, judecatorii de la
instantele internationale.

Art. 15
1. cererea formulata de pers care doreste sa fie primita in profesie se adreseaza decanului
baroului unde solicitantul intentioneaza sa exercite profesia. Cererea se depune sau,
dupa caz, se comunica in doua exemplare si cuprinde:
a. numele, prenumele si domiciliul solicitantului.
b. Locul si data nasterii
c. Elementele actului de identitate si organul emitent.
d. Indicarea diplomei de licenta eliberate de o institutie de invatamant superior
acreditata in conditiile legii, care atesta calitatea de licentiat al unei facultati de
drept cu durata stabilita de lege, precum si indicarea, daca e cazul, a indeplinirii
functiei de judecator, procuror, notar, cj sau jurisconsult timp de 5 ani si a
promovarii ex de def in profesia din care provine ori a indeplinirii conditiilor
prev de art. 14 al. 2, dupa caz.
e. Declaratia ca nu se afla in nici un din cazurile de nedemnitate prev de art. 14 L.
f. Declaratia solicitatului ca nu se afla in niciunul din cazurile de incompatibilitate
prev de art. 15 L. sau ca intelege sa renunte la orice stare de incompatibilitate in
cel mult doua luni de la data emiterii deciziei de primire in profesia de avocat si
cunoaste intervenirea sanctiunii caducitatii acesteia in cazul neconformarii in
termen.
g. Precizarea ca se cere dobandirea calitatii de av stagiar si angajamentul de a
realiza in perioada stagiului formarea profesionala initiala in profesia de av

27
 respectiv de a frecventa ca av def formele de pregatire profesionala continua, in
conditiile prev de lege si statut.
h. Mentiunea, daca e cazul, ca, cf L, candidatul poate dobandi calitatea de av def.
i. Declaratia expresa ca nu este sau nu a fost inscris intr-un alt barou din Ro – in
caz contrar, se indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau incetarii
activitatii.
2. Cererea va fi insotita de urmatoarele acte in dublu exemplar:
a. Copie CI si actelor de stare civila
b. Copie a diplomei de licenta si, dupa caz, copii ale inscrisurilor care dovedesc
indeplinirea, timp de cel putin 5 ani, a functiei de judecator, procuror, notar, cj
sau jurisconsult, precum si promovarea ex def in profesia respectiva ori
indeplinirea conditiilor prev de art. 14 al. 2. In cazul in care se solicita primirea
in profesie pe baza de diplome eliberate de institutiile de invatamant superior din
alta tara, se va depune dovada de echivalare in conditiile legii.
c. Copie a cazierului judiciar eliberata cu cel mult 15 zle inaintea datei depunerii
cererii.
d. Certificat privind starea de sanatate a candidatului, eliberat de institutia sanitara
stabilita de barou cf hotararii UNBR. Durata de valabilitate a certificatului e de
60 zile de la data emiterii
e. Certificat eliberat de baroul competent in care solicitanul a mai fost inscris in
profesie, care sa ateste cauzele incetarii calitatii de avocat sau, daca e cazul,
motivele respingerii unei cereri anterioare de primire in profesie.
f. Doua foto tip legitimatie
3. In cazul prev de art. 14 al. 2, judecatorul care a activat la instante internationale va
prezenta adeverinta in original si in traducere legalizata, eliberata de catre respectiva
instanta, atestand ca acesta a indeplinit calitatea de judecator si ca incetarea acestei
calitati a avut loc din motive neimputabile.

Art. 16
1. Cererea formulata de membrul unui barou din alta tara in vederea exercitarii profesiei
de avocat in Ro se va depune sau, dupa caz, se va comunica in dublu exemplar la baroul
in care doreste sa profeseze si va cuprinde:
a. Numele, prenumele si domiciliul solicitantului
b. Locul si data nasterii
c. Nr, data si emitentul pasaportului
d. Indicarea sediului profesional unde solicitantul vrea sa isi ex profesia
e. Indicarea perioadei si a formei in care a ex profesia de av in Ro, anterior
depunerii cererii, dupa caz
f. Indicarea formei in care urmeaza sa exercite profesia, cf art. 5 L.
2. Cererea va fi insotita de urmatoarele acte depuse in 2 ex, traduse in ro si certificate:
a. Pasaport
b. O atestare din partea baroului su a asociatiei profesionale de avocati din tara de
origine privind calitatea de avocat cu dr de ex a profesiei si starea sa
disciplinara.
3. La cerere se vor atasa:
a. Avizul conform eliberat de Comisia permanenta a UNBR

28
 b. Declaratia expresa a solicitantului ca nu se afla in niciunul din cazurile de
nedemnitate si incompatibilitate prev de art. 14 si 15 din L
c. Declaratia expresa a solicitantului ca se obliga sa respecte prevederile L, S si CD
d. Dovada incetarii formei anterioare in care a ex profesia de av in Ro cf disp. art.
II L. 231/2000 pt modificarea L. 51/95
e. Certificat medical de sanatate cf art. 15 al. 2 lit. d)
f. Doua foto tip legitimatie.

Art. 17
1. Cererea de primire in profesie, in forma si insotita de documentatia prevazute de S, se
depune in termen de ce mult 15 zile de la data publicarii pe pagina web a UNBR a
organizariie xam national de primire in profesie. In termen de max 3 zile de la
inregistrare, cererea de primire se comunica de Barou la UNBR si se afiseaza la sediul
baroului si pe pag. web a Baroului si a UNBR.
2. Afisarea cererii la sediul baroului se constata prin pvb.
3. in termen de 10 zile de la afisarea cererii pe pagina web a baroului + UNBR, orice pers
poate face opozitie la cererea de primire in profesie, indicand motivele si aratand
imprejurarile si probele pe care isi intemeiaza opozitia.
4. Solutionarea opozitiei e de competenta baroului la care a fost inregistrata cererea de
primire in profesie.
5. In termen de 3 zile de la inregistrarea cererii de primire in profesie, decanul baroului va
desemna dintre membrii consiliului baroului un avocat-raportor care va efectua
investigatiile necesare cu privire la moralitatea si demnitatea solicitantului, chiar daca
nu se face opozitie la inscriere.

Art. 18
1. Avocatul-raportor va face toate cercetarile pe care le va considera necesare.
2. Cercetarile se vor referi la indeplinirea de catre solicitant a conditiilor prev de lege si de
S pt primirea in profesia de avocat.

Art. 19 – in termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opozitiei, av-raportor va

depune la barou un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la
admiterea sau respingerea cererii.

Art. 20
1. Dupa depunerea raportului, in termen de cel mult 5 zile, consiliul baroului analizeaza
indeplinirea conditiilor pt primirea in profesie si solutioneaza eventualele opozitii.
2. Consiliul baroului va pronunta o hotarare motivata asupra cererii de primire in profesie
pe care o comunica UNBR in termen de max. 10 de la expirarea termenului de opozitie.
3. Hotararea poate fi atacata in termen de 15 zile de la comunicare la Comisia permanenta
a UNBR care va solutiona contestatia cu cel putin 15 ile iinaintea datei anuntate a exam
national de primire in profesie.
a. In cazul contestatiilor formulate de persoanele prev de art. 17 al. 5 L, termenul de
solutionare e de 30 zile de la data inregistrarii contestatiei.
b. Hotararea Comisiei permanente UNBR se afiseaza pe pag. web UNBR.

29
 4. Se poate prezenta la exam national de primire in profesie numai candidatul cu privire la
care consiliul baroului sau Comisia permanenta a UNBR a pronuntat o hotarare
favorabila asupra cererii de primire in profesie formulate de acesta.
5. Cel primit in profesia de avocat va fi inscris in tabloul avocatilor in baza deciziei emise
de consiliul baroului, cu respectarea disp. art. 20-23 L.

Art. 21
1. Cererea formulata de membrul unui barou din alta tara de a fi autorizat sa acorde
consultanta juridica privind dreptul romanesc se depune la presedintele UNBR.
2. Cererea va fi inaintata baroului in care e inscris avocatul pt avizare si raport, ce va fi
efectuat de decanul baroului. Raportul intocmit de decand va fi inaintat comisiei de
examinare.
3. Metodologia examenului de verificare a cunostintelor de drept romanesc si de lb ro a av
straini se stabileste prin hot CUNBR.
4. Comisia de examinare va fi desemnata de CUNBR si poate fi alcatuita din avocati si
cadre didactice din institutiile de invatamant juridic superior acreditate cf legii.
5. examenul va cuprinde probe scrise si orale privind institutiile de baza ale dreptului
romanesc si cunostintele de lb ro.

Subsectiunea 2 – Primirea in profesia de avocat a persoanelor provenite dintr-un smue sau al

SE autorizate sa isi desfasoare activitatile profesionale sub titlul profesional corespunzator
obtinut intr-un stat membru.

Art. 22 – cererea de primire in profesia de av in Ro a av ce au obtinut calificarea profesionala

in unul din smue / SEE e de competenta CUNBR cf art. 66 lit. e) din L.

Art. 23
1. Cererea se depune / se comunica in dublu exemplar secretarului UNBR si va cuprinde:
a. Numele, prenumele si domiciliul solicitantului
b. Locul si data nasterii
c. Nr, data si emitentul pasaportului
d. Mentionarea faptuluic a intentioneaza exercitarea cu caracter permanent a
profesiei in Ro
e. Indicarea perioadei si a formei in care a exercitat profesia de avocat in Ro,
anterior depunerii cererii, daca e cazul
f. Indicarea titlului profesional obtinut in sm de origine si a gruparii profesionale
din care face parte in sm de origine sau a autoritatii judiciare in cadrul careia e
admis sa isi exercite profesia cf legii din sm de origine.
2. Cererea va fi insotita de urmatoarele acte, traduse in ro si certificate:
a. Pasaport
b. O atestare din partea autoritatii competente din sm ref calitatea de av cu dr de ex
a profesiei si starea sa disciplinara
3. La cerere se ataseaza:
a. Declaratia expresa a solicitantului ca nu se afla in niciunul din cazurile de
nedemnitate si incompatibilitate prev de art. 14 si 15 L
b. Certificat medical de sanatate, cf art. 15 al. 2 lit. d)

30
 c. 2 poze tip legitimatie
d. Alte docs prev de anexa 31.

Art. 24
1. Consiliul UNBR se va pronunta asupra cererii de primire in profesia de av dupa
sustinerea examenului de verificare a cunostintelor privind dr ro si de lb ro sau dupa ce
comisia de evaluare a decis asupra scutirii solicitantului de sustinerea exam cf art. 100 si
109 din L.
2. CUNBR poate decide si asupra suspendarii analizarii cererii pana la efectuarea de catre
solicitant a stagiului de pregatire in domeniul dr ro cf art. 100 al. 2 L.
3. Decizia e definitiva si se comunica solicitantului in termen de 30 zile de la data emiterii.

Art. 25
1. Av admis in profesie va fi inscris in tabloul avocatilor la baroul in care isi va exercita
profesia cu respectarea prevederilor S
2. Consiliul baroului va dispune inscrierea in tabloul avocatilor la cerere, pe baza deciziei
de primire in profesie emise de UNBR.

Subsectiunea 5 – Modalitatile de primire in profesia de avocat

Art. 33
1. dreptul de primire in profesie se obtine numai pe baza unui examen, cu exceptia cazului
prev de art. 17 al. 5 L.
2. Ex de primire in profesie se organizeaza la niv national, de UNBR, in mod obligatoriu
cel putin o data pe an si se desfasoara, in mod unitar, in centrele teritoriale ale INPPA.
Exam va fi anuntat pe pagina web a UNBR cu cel putin 60 zile inainte de data sustinerii
acestuia.
3. In vederea asigurarii caracterului unitar al exam de primire in profesia de av, Consiliul
UNBR cu luarea in considerare a propunerilor formulate de INPPA, stabileste data
exam, tematica, bibliografia si metodologia de examinare care vor fi unice la nivelul
UNBR. In considerarea numarului de candidati, a zonelor din care provine majoritatea
acestora, precum si a eficientei organizarii exam, CUNBR va stabili daca ex va fi derulat
in localitatea sediului central INPPA si/sau dupa caz in unul ori mai multe centre
teritoriale ale INPPA. Examinarea se face la 5 materii de exam, din care cel putin la 3
materii examinarea se face in scris.
4. Odata cu anuntarea datei exam de primire in profesie si a locului/locurilor organizarii
exam, CUNBR va face publice, prin intermediul pag. web a UNBR, tematica si
bibliografia exam.
5. Comisia permanenta a UNBR desemneaza comisia nationala de examinare ai carei
membri vor fi in majoritate avocati cadre didactice universitare cu o vechime in profesia
de avocat de min. 10 ani.
a. Din randul membrilor comisiei nationale de examinare, Comisia permanenta a
UNBR stabileste, cu luarea in considerare a propunerilor barourilor,
componenta comisiei teritoriale/comisiilor teritoriale care este/sunt delegat/e la
centru/-le teritoriale de examen.

31
 b. De asemenea, Comisia permanenta UNBR stabileste materiile la care se
organizeaza probe scrise si orale si organizeaza activitatea de examen.

Art. 34 – subiectele de exam la probele scrise se trag la sorti de comisia nationala de

examinare, exclusiv dintre subiectele unice stabilite cf art. 33 al. 3.

Art. 35 – metodologia de examinare stabilita de UNBR va fi adusa la cunostinta celor interesati

cu min. 30 zile inainte de data exam prin afisare pe pag web a UNBR.

Art. 36
1. Pt inscrierea la exam, candidatul va depune dosarul de inscriere la baroul in raza caruia
vrea sa isi exercite activitatea, cu indeplinirea prevederilor prezentului S.
a. Dosarul de inscriere include cererea si actele prev de art. 15 si va fi depus in
termenul prev de art. 17 al. 1.
2. Candidatul e obligat sa achite odata cu depunerea ds de inscriere o taxa de participare
la exam, stabilita de CUNBR, ce va fi afisata pe pag web a UNBR.
a. Din taxa, o cota va reveni baroului la care a fost depusa cererea de primire in
profesie
b. Cota cuvenita baroului pt operatiunile de inregistrare si verificare a cererilor
depuse de candidati se stabileste prin hotarare a CUNBR.
3. dosarele de inscriere ale candidatilor vor fi pastrate si arhivate de barourile la care au
fost inregistrate cererile acestora de primire in profesie.
a. Pt candidatii cu privire la care a fost pronuntata in conditiile prezentului S o
hotarare favorabila privind cererea de primire in profesie, barourile vor
transmite UNBR, cu min. 10 zile inainte de data anuntata a exam national de
primire in profesie, in vederea intocmirii listelor participantilor la exam, o copie
a cererii de primire in profesie si o adresa prin care se confirma ca respectivii
candidati intrunesc conditiile prev de L si S in vederea primirii in profesie si de
dovada achitarii taxei de participare.
b. Cota din taxa de participare cuvenita barourilor va fi virata de UNBR in contul
barourilor cel tarziu pana la data exam cu exceptia taxei incasate de la acei
candidati ale caror cereri de primire in profesie au fost respinse, care li se
restituie acestora.

Art. 37
1. Dupa validarea exam, CUNBR va dispune primirea in profesie a candidatilor admisi si
va emite decizia de primire in profesie.
2. Rezultatele exam se comunica barourilor de catre CUNBR.

Interpretare: D747/2013 despre aplicarea corecta a prevederilor art. 25 al. 2 L. 51/95 si art. 32
si 37 S.

Art. 38
1. Toate cazurile de primire in profesie cu scutire de examen sunt solutionate individual de
catre consiliul baroului la care s-a depus cererea.
a. Decizia de primire in profesie se comunica si UNBR.

32
 2. Decizia consiliului baroului poate fi atacata de catre solicitant sau de presedintele
UNBR in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul UNBR.

ANEXA 31 S
Metodologie de atestare a calitatii de avocat pentru inscrierea in tabloul unui barou din
romania, in situatiile prev de cap. 8 din L. 51/95

Aprobarea cererii privind exercitarea in Ro a profesiei de av si dobandirea dr de inscriere in

tabloul unui barou din Ro se realizeaza cf urmatoarelor 3 etape, in temeiul art. 103 al. 2 din L.
51si cf disp. L. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pt
profesiile reglementate din Ro, cu modificarile si completarile ulterioare.

A. Etapa de informare

Scrisoarea adresata UNBR, de catre solicitant se transmite secretariatului general al UNBR ce

va furniza datele cu privire la mijloacele de pregatire (cerere-tip de solicitare a accesului la
profesie, cu lista docs ce trebuie sa insoteasca cererea, tematica si bibliografia orientativa pt
proba de aptitudini).

B. Etapa de evaluare

1. Cerere de solicitare a accesului la profesia de avocat – formular tip – in care sunt

mentionate documentele necesare ce se anexeaza
2. 2 foto tip legitimatie
3. CV – original, semnat
4. pasaport – copie xerox, fara legalizare
5. certificatul (atestatul) organismului profesional sau al autoritatii publice din statul al
carui cetatean e solicitantul sau, dupa caz, unde acesta isi are domiciliu/sediul
profesional, cu legalizarea in original efectuata in statul respectiv su traducerea
autorizata efectuata de un notar din Ro, ambele prezentate in termen de 3 luni de la data
eliberarii lor.
6. Diploma emisa de o universitate sau de un colegiu universitar, prin care se certifica
incheierea de catre titular a unui ciclu de studii superioare cu durata minima de 3 ani, in
copie legalizata, cu legalizarea in statul respectiv si cu traducerea autorizata, efectuata
de un notar din Ro, ambele prezentate in termen de 3 luni de la data eliberarii lor.
7. Certificatul de onorabilitate eliberat de autoritatile profesionale competente sau
declaratie data in fata unei autoritati competente din statul de origine ori de provenienta
al solicitantului, in copie legalizata, cu legalizarea in original, efectuata in smue si cu
traducerea autorizata, efectuata de un notar din Ro, ambele prezentate in termen de 3
luni de la data eliberarii lor.
8. Declaratia expresa a solicitantului ca nu se afla in vreunul din cazurile de nedemnitate si
incompatibilitate prev de art. 14-15 L.
9. declaratie pe propria raspundere data la un notariat din Ro reprezentand angajamentul
de a nu derula alte activitati in afara celei de avocat, incompatibile cu exercitarea
profesiei de av in Ro.

33
 10. Indicarea perioadei si a formei in care a exercitat profesia de av in Ro, anterior
depunerii cererii, unde e cazul.
11. Precizarea optiunii solicitantului ref:
a. Efectuarea unui stagiu de adaptare de 3 ani
b. Sustinerea unui ex de verificare a cunostintelor de dr ro si lb r.

In cazul prev de lit. a), cererea va fi insotita de acordul scris al unui av roman cu capacitate
profesionala deplina sau al unei forme de exercitare a profesiei in grup, care accepta atributiile
de indrumator al stagiului de 3 ani al solicitantului.
Indrumatorii de stagiu vor fi atestati anual de barouri, pe baza optunii lor si a activitatii
profesionale.
Lista indrumatorilor de stagiu atestati va fi publicata pe pag web a UNBR.
Conditiile colaborarii dintre solicitant si indrumator vor face obiectul unui ctr intre
acestia, care va respecta modelul prev de Anexa 9 la S.
Actul e necesar a fi prezentat la UNBR.
In timpul stagiului de adaptare, indrumatorul va efectua evaluari preliminare la fiecare 6
luni si o evaluare finala la incheierea acestuia, care conditioneaza pastrarea de catre solicitant
a calitatii de membru al baroului in care s-a inscris ca stagiar.
Evaluarile preliminare si evaluarea finala vor fi depuse la secretariatul general al UNBR
prin grija solictantului.
Nedepunerea in termen a evaluarilor preliminare va fi urmata de atentionarea in scris
atat a solicitantului, cat si a indrumatorului de stagiu.
In cazul prev de lit. b), cererea va fi urmata de programarea probei de cunostinte
profesionale ce va avea loc numai dupa achitarea taxei de examinare, comunicata solicitantului
prin grija secretarului general al UNBR.
Proba de cunostinta profesionale consta intr-o evaluare orala, precum si intr-o evaluare
scrisa sub forma unui test grila cu cate 3 grupe de subiecte din domeniile de drept prev de
Regulamentul privind exam de verificare a cunostintelor de dr ro si lb ro, aprobat de CUNBR.
Domeniul exceptat va fi cel pt care solicitantul detine si prezinta diploma de studii
superioare cf pct. 6.
Comisia de evaluare va cuprinde avocati desemnati de CPUNBR si poate cuprinde si
cadre didactice universitare, din domeniile prev de programa de evaluare a cunostintelor
profesionale.
Comisia de evaluare, tinand ct de tematica si bibliografia orientativa, va elabora
subiectele de evaluare orala, din care fiecare solicitant extrage un singur subiect si grila de
evaluare scrisa.
Subiectele vor fi redactate atat in lb ro cat si in traducere, in eng/fr la alegerea
solicitantului.
Taxa de examinare va tb sa acopere ch de organizare a probei de aptitudini, taxa
individuala fiind dt de nr solicitantilor aferenti unei sesiuni de evaluare organizate in limita
termenului stabilit cf art. 34 al. 3 L. 200/2004.
Nota de promovare a probei de aptitudini este 7 cu o apreciere de la 1-10.
Comisia de evaluare intocmeste un pvb ce se va atasa impreuna cu testul-grila si
referatul incheiat de comisie in urma examinarii orale, documentelor anexate cererii de acces in
profesie.
In baza acestui document se incheie procedura de examinare a cererii.

34
 C. Etapa inscrierii in tabloul avocatilor unui barou

1. Cererea de inscriere in tabloul baroului

2. depunerea juramantului profesional scris cu textul prev de lege
3. atestatul de asigurare profesionala copie, cu legalizarea in original
4. achitarea taxei de inscriere in tabloul baroului.

Notiune: primirea in profesia de avocat pp indeplinirea anumitor conditii cumulative si

parcurgerea unor etape.

Exercitarea profesiei de av implica inerent un exercitiu specific unei profesii liberale.

Nu se poate concepe un acces liber in profesia liberala.

Cf legislatiei in materia profesiei de av, NB: la niv nat, nu exista o limitare a locurilor ce pot fi
ocupate de avocati ca in alte profesii (magistrati, notari).
Dar argumentle enuntate nu inlatura justificarea unui exam national de admitere in
profesia de av, daca se au in vedere urmatoarele aspecte:
a) E necesar pt corpul profesional al avocatilor sa existe o procedura de selectie cu
privire la accesul in profesie.
a. Aceasta selectie e benefica si intareste increderea in activitatea av si in calitatea
lui de partener al justitiei.
b) Profesia de av are o dubla componenta, una de ordine privata ce vizeaza rel ctr cu
clientul – si alta de ordine publica, ce tine de misiunea av si de atributiile lui din diferitele
faze /etape al proc civ / pen.
a. In acest contx, pers ce presteaza acest serviciu profesional avocatial tb sa detina
un solid bagaj de cunostinte juridice si judiciare – aspect ce se testeaza la
admiterea in profesie si apoi se asigura prin pregatirea sa initiala si continua.
c) Ref calitatea av de partener al justitiei: aceasta idee a fost intarita prin chiar tx legal de
la art. 39 al. 1 L. 51 care prevede ca in exercitarea profesiei, av sunt parteneri
indispensabili ai justitiei, ocrotiti de lege.

Intrucat profesia de av are vocatie nationala, prin reglementarea actuala, primirea in av a fost
cedata institutiei specializate de pregatire initiala, respectiv INPPA, asigurandu-se astfel o
platforma cu standarde unice de pregatire profesionala pt intreg corpul avocatial.
Aceasta cedare e partiala, pt ca org ex de adm in ansamblu implica mai multe organe
centrale ale corpului profesional avocatial.

35
 I. CONDITII LEGALE PT PRIMIREA IN PROFESIA DE
AVOCAT

Poate fi membru al unui barou din Romania cel ce indeplineste urmatoarele conditii:

1. Are exercitiul drepturilor civile si politice

Conditia e necesara prin raportare la statutul si calitatile pe care tb sa le aiba un av

Daca exista cf procedurilor legale o limitare a ex dr civ si policitce in cazul unui cetatean, pers
nu poate avea vocatie de a fi primit in profesia de av.

2. Este licentiat al unei fac de drept cu durata stabilita de lege

Profesia de avocat e o profesie juridica ce implica o specializare in consecinta.

Conditia impusa de lege e promovarea exam de licenta al unei fac de dr cu durata stabilita de
lege.

Desi tx legal nu distinge, se subintelege ca aceasta fac de dr tb sa existe si sa functioneze, la data

absolvirii, cf tuturor actelor normative in materie, care reglementeaza problematica unitatilor de
invatamant superior.

De asemenea, legea nu distinge intre o fac de dr din tara sau strainatate.

In cazul licentierii unei fac de dr din strainatate, fie UE fie in afara, legea speciala ref
profesia de av a prevazut o procedura speciala de intrare in profesie si de derulare ulterioara a
activitatii de av.

3. Nu se regaseste in vreunul din cazurile de nedemnitate prevazute de lege

Ref ac conditi, este nedemn de a fi avocat:

a) cel condamnat def prin hj la pedeapsa inchisorii pt savarsirea unei infractiuni
intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei
b) cel ce a sav abuzuri prin care au fost incalcate dr si libertatile fundamentale ale omului,
stabilite prin hj, sau care a savarsit abateri disciplinare grave, sanctionate disciplinar cu
masura excluderii din profesie.
c) Cel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia pe durata stabilita prin
hj sau disciplinara.
d) Cel in sarcina caruia s-a retinut in baza unei hj def sau prin acte ale organelor profesiei
av, fapta de a fi exercitat sau sprijinit, sub orice forma, exercitarea fara drept de catre o
pers a profesiei de av.

Cazurile de nedemnitate se verifica atat cu ocazia primirii in profesie, cu ocazia reinscrierii in

tabloul avocatilor cu dr de ex a profesiei, cat si pe intreaga durata a exercitarii acesteia.

36
Avocatii care se gasesc in unul din cazurile de nedemnitate ce pp existenta unor hotarari in acest
sens sunt obligati sa prezinte baroului hj prin care au fost condamnati def la pedeapsa cu
inchisoarea pt savarsirea unei infractiuni intentionate de natura sa lezeze prestigiul profesiei, prin
care li s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, prin care au fost declarati faliti
fraudulosi sau prin care au fost condamnati def pt fapte sav in legatura cu exercitarea profesiei –
art. 26 al. 3 S.

Verificarea cazurilor de nedemnitate la momentul intrarii in profesie: pers ce solicita primirea va

infatisa consiliului baroului la care se depune cererea inscrisuri din care sa rezulte conditiile de
incetare a exercitiului profesiei din care provine.

Desi L reglementeaza cele 4 cazuri de nedemnitate, in concret, aprecierea cu privire la incidenta

unuia din aceste cazuri e cel putin partial lasata la aprecierea suverana a consiliului baroului si in
consecinta:
a) nu orice condamnare la o infractiune intentionata atrage cazul de
nedemnitate ci numai acele infractiuni care aduc atingere prestigiului profesiei.
b) Nu orice hot disciplinara prin care s-a decis excluderea din profesie va face
pers respectiva nedemna pt profesia de av ci doar acele hot generate de o abatere
disciplinara grava.

4. Este apt dpv medical pt exercitarea profesiei

Indeplinirea conditiilor prev de art. 12 lit d) din L tb dovedita cu certificat medical de sanatate
eliberat pe baza constatarilor facute de o comisie medicala constituita in conditiile prev de statut.

Certificatul privind starea de sanatate a candidatului tb eliberat de institutia sanitara stabilita de

barou cf HUNBR.
Durata de valabilitate a certif e de 60 zile de la emitere.

Indeplinirea acestor conditii legale pt primirea in profesie tb probata de pers care solicita aceasta
primire.

Cererea de intrare va fi insotita de o serie de inscrisuri probatorii, cf art. 15 al. 2 S:

a) copia actului de identitate si a actelor de stare civila
b) copia diplomei de licenta si, dupa caz, ale inscrisurilor ce dovedesc indeplinirea timp de
min. 5 ani a fct de judecator, procuror, notar, cj sau jurisconsult, precum si promovarea
ex de def in profesia respectiva ori indeplinirea conditiilor prev de art. 14 al. 2 S.
a. daca se solicita primirea in profesie pe baza de dimplome eliberate de institutiile
de invatamant superior straine, se depune si dovada echivalarii legale.
c) copia cazierului judiciar eliberata cu max 15 zile inainte de data depunerii cererii.
d) Certificat privind starea de sanatate a candidatului eliberat de institutia sanitara stabilita
de barou cf HUNBR.
a. Durata de valabilitate a certif e de 60 zile de la data emiterii.
e) Certificat eliberat de baroul competent in care solicitantul a mai fost inscris in profesie,
care sa ateste cauzele incetarii calitatii de av sau, daca e cazul, motivele respingerii unei
cereri anterioare de primire in profesie.

37
 f) 2 poze tip legitimatie.

Parcursul administrativ al cererii de dobandire a calitatii de av cu inscrisurile anexate cf mai sus,

urmeaza procedura prev de art. 17-20 S.

II. MODALITATILE DE PRIMIRE IN PROFESIE

Primirea in profesia de av cf legilor in vigoare se poate realiza prin doua modalitati:

a) in baza promovarii exam organizat de UNBR, cel putin anual si la nivel national –
regula in materie, pt ca tx legal foloseste expresia numai in baza promovarii examenului.
b) Pot accede in profesie fara sustinerea examenului judecatorii ICCJ carora le-a expirat
mandatul pt care au fost numiti sau, dupa caz, care au fost eliberati din motive
neimputabile precum si, in aceleasi conditii, judecatorii de la instantele internationale –
exceptie: legea foloseste expresia cu titlu de exceptie, in conditiile legii, pot accede in
profesie fara sustinerea exam.

Ref modalitatea de exceptie de primire in profesie fara sustinerea exam, procedura e

simplificata: la cererea de primire, pe langa inscrisurile prev de art. 15 al. 2 S, judecatorul care a
activat la instante internationale prezinta adeverinta in original + trad legalizata eliberata de acea
instanta, atestand ca acesta a indeplinit calitatea de judecator si ca incetarea acestei calitati a avut
loc din motive neimputabile.

Ref exam de primire in profesia de av, sunt stabilite doua tipuri de examen:
a) examen pt cei ce vor sa devina avocati stagiari
b) exam pt cei ce doresc primirea in profesie ca avocati definitivi.

NB: indiferent de tipul examenului de primire in profesie, trebuie retinute urmatoarele:

1. Examenul pt primirea in profesia de avocat se sustine in cadrul INPPA
2. Exam va fi anuntat pe pag web a UNBR cu min. 60 zile inainte de data sustinerii
acestuia.
3. Exam se deruleaza in mod unitar, in centrele teritoriale ale INPPA – CUNBR stabileste
daca ex se deruleaza in localitatea sediului central INPPA si/sau, dupa caz, in unul/mai
multe centre teritoriale ale INPPA.
4. Exam are la baza o metodologie elaborata si aprobata de CUNBR
5. Tematica exam e unica la niv. UNBR.
6. Metodologia de examinare stabilita de UNBR se aduce la cunostinta celor interesati
cu min. 30 zile inaintea datei exam prin afisare pe pag web a UNBR.
7. Selectarea sb se face de comisia nationala de examen.
a. CNE e formata cu precadere din avocati – cadre didactice universitare, care au
min, 10 vechime in profesia de avocat.
b. Desemnarea CNE se face de CPUNBR.
8. Examinarea se face la 5 materii de examen, din care cel putin la 3 materii examinarea
se face in scris: organizarea si exercitarea profesiei de av, dr civ, dr pr civl, dr pen, dr pr
pen.
a. CPUNBR stabileste materiile la care se organizeaza probe scrise si orale si
organizeaza activitatea de examen.

38
 9. Subiectele de exam la probele scrise se trag la sorti de CNE.

Dupa validarea exam, CUNBR dispune primirea in profesie a candidatilor admisi si emite
decizia de primire in profesie.

Procedura de validare a exam de CUNBR include obligatoriu analiza activitatii CPUNBR si

INPPA privind organizarea si desfasurarea examenului.

Rezultatele exam vor fi comunicate barourilor de catre CUNBR.

Toate cazurile de primire in profesie cu scutire de exam se solutioneaza individual de catre

consiliul baroului unde s-a depus cererea, decizia de primire in profesie urmand a fi comunicata
si UNBR.

Ulterior promovarii exam de adm in profesia de av, pers in cauza trebuie sa mai parcurga
urmatoarele etape:
a) Consiliul baroului dispune inscrierea in tabloul avocatilor, la cerere, pe baza deciziei de
primire in profesie emise de UNBR.
b) La inscrierea in barou, av depune in fata CB, in cadru solmen, urmatorul juramant:
jur sa respect si sa apar Constitutia si legile tarii, drepturile si libertatile omului si sa
exercit profesia de av cu cinste si demnitate. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!
a. Juramantul poate fi depus si fara formula religioasa.
b. In acest caz, juramantul incepe cu Jur pe onoare si constiinta!
c) Daca e cazul, trebuie rezolvata starea de incompatibilitate pt ca pt primirea in profesie
av tb sa nu se gaseasca in niciunul din cazurile de incompatibilitate prev de lege.

Exercitarea profesiei de av e incompatibila cu:

a) Activitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de av
b) Ocupatiile ce lezeaza demnitatea si independenta profesiei de av sau bunele moravuri.
c) Exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert, cu sau fara autorizatie.
a. Ref expresia fapte materiale de comert, trebuie avut in vedere ca L. 71/2011
LPANCC prevede in art. 8 al. 2 ca in toate actele normative in vigoare, expresiile
acte de comert sau fapte de comert se inlocuiesc cu expresia activitati de
productie, comert sau prestari de servicii.
a) Calitatea de asociat intr-o SNC reglementata de LSC 31/90, de comanditar intr-o SCS sau
in SCA reglementate de aceeasi lege
b) Calitatea de administrator intr-o societate in comandita pe actiuni reglementata de LSC
c) Calitatea de administrator unic sau, in cazul unei pluralitati de administratori, cea de
administrator cu puteri depline de reprezentare si administrare, de presedinte al
consiliului de administratie sau de membru in comitetul de directie al unei SRL reglem de
LSC.
d) Calitatea de presedinte al consiliului de administratiei sau al consiliului de supraveghere
ori de membru in comitetul de directie sau in directoratul unei SA cf LSC.

39
Din interpretarea acestor texte, rezulta per a contrario ca nu exista stare de incompatibilitate
in urmatoarele situatii:
a) calitatea de asociat sau actionar la SRL sau SA
b) calitatea de membru in consiliul de administratie sau cel de
supraveghere al unei SA sau mb al cons administratiei al unei SRL
reglem de LSC, cu obligatia de a aduce acest fapt la cunostinta
decanului baroului in care isi exercita profesia: av va furniza toate
explicatiile asupra conditiilor in care exercita functia de membru al
CA sau CS si va prezenta toate docs doveditoare in acest sens, cu
respectarea regulilor confidentialitatii.
a. Daca CB apreciaza ca exercitarea fct de mb in CA sau CS e
sau devine incompatibila cu demnitatea si regulile de
conduita impuse avocatilor, poate in orice moment sa ceara
celui interesat sa paraseasca functia pe care o ocupa.

Cf art. 16 L, exercitarea profesiei de av este compatibila si cu:

a) calitatea de deputat, senator, consilier cj sau cl
b) activitati si functii didactice in invatamantul superior juridic
c) activitatea literara si publicistica
d) calitatea de arbitru, mediator, conciliator, negociator, consilier fiscal, consilier in
proprietate intelectuala, consilier in proprietate industriala, traducator autorizat,
administrator sau lichidator inc adrul procedurilor de reorganizare si lichidare judiciara,
in conditiile legii
e) alte activitati prev de lege.

Pt cei ce se gasesc la data primirii in profesie in stare de incompatibilitate, decizia de primire in

profesie va produce efecte numai de la data incetarii starii de incompatibilitate.

Pana la incetarea starii de incompatibilitate, cel primit in profesie va fi inscris in tabloul

avocatilor incompatibili, intr-o sectiune, distinct.

III. AVOCATUL STRAIN

In cazul unui strain care doreste sa profeseze avocatura in Ro sunt instituite o serie de conditii
legale:
a) membrul unui barou din alta tara poate exercita profesia de av in
Ro in cazul indeplinirii conditiilor legale.
b) Pt a acorda consultanta juridica privind dr ro, av str are obl de a
sustine un exam de verificare a cunostintelor de dr romanesc si de
lb ro organizat de UNBR.
c) Av str poate ex profesia de av in Ro la alegere in cadrul uneia din
formele de organizare prev de lege.
d) Av str nu poate pune concluzii orale sau scrise in fata instantelor
judecatoresti si a celorlalte organe jurisdictionale si judiciare, cu
exceptia celor de arbitraj international.

40
 a. Restrictia ref imposibilitatea de a pune concluzii
orale/scrise in fata instantelor ro si a celorlalte org
jurisidictionale sau judiciare cu exceptia celor de arbitraj
international nu se aplica in cazul av str care au obtinut
calificarea profesionala in unul din smue si sm SEE.
b. In cazul av straini, membri au unui barou din alta tara, care
au dobandit dreptul de ex a profesiei in Ro, fiind inscrisi in
tabloul avocatilor inainte de intrarea in vigoare a Cap. t/1 L.
51/95 si fara aplicarea disp. art. 314 ind. 4 din statut,
opereaza interdictia prev de art. 12 al. 4.
c. Pt a obtine dr prev de art. 12 al. 2 L, av aflati in situatia de
mai sus tb sa sustina exam prev de lege.
d. Obligatoriu, in cazul av straini, tabloul avocatilor
mentioneaza daca acestia au dr de a acorda consultanta
juridica privind dr ro, daca inscrierea in barou nu s-a facut
cf art. 314 ind. 4 din S.
e. Onorariile cuvenite av str se vor inrgistra si plati integral in
Ro.
f. Av str care ex profesia in Ro e obligat sa se inscrie in
tabloul special tinut de fiecare barou si se supune
prevederilor L, S si CD.

Cererea formulata de mb unui barou din alta tara in vederea ex profesiei de av in Ro se depune
sau dupa caz, comunica in 2 exemplare la baroul in care doreste sa profeseze si va cuprinde:
a) elementele de identificare a solicitantului: nume, prenume, domiciliu, data nasterii, locul
naterii, nr, data si emitentul pasaportului
b) indicarea sediului profesional unde solicitantul doreste sa isi ex profesia.
c) Indicarea perioadei si a formei in care a ex profesia de av in Ro anterior depunerii cererii,
daca e cazul.
d) Indicarea formei in care urmeaza sa ex profesia.

Cererea va fi insotita de o serie de acte depuse in 2 ex:

a) pasaport
b) o atestare din partea baroului/asociaitie profesionale de avocati din tara de origine privind
calitatea de av cu dr de exercitare a profesiei si starea sa dpv disciplinar
c) avizul conform eliberat de CPUNBR
d) declaratia expresa a solicitantului ca nu se afla in niciunul din cazurile de nedemnitate si
incompatibilitate prev de lege
e) declaratia expresa a solicitantului ca se obliga sa respecte prevederile legii, S si CD
f) dovada incetarii formei anterioare in care a exercitat profesia de av in Ro.
g) Certif med de sanatate
h) 2 foto tip legitimatie.

Daca av str doreste sa dea consultanta juridica in dr ro, tb urmata procedura prev de art. 21 S:
a) cererea formulata de membrul unui barou din alta tara de a fi autorizat sa acorde
consultanta ujuridica privind dr ro se depune la presedintele UNBR.

41
 b) Cererea va fi inaintata baroului in care e inscris av, pt avizare si rapor, ce va fi efectuat de
decanul baroului.
a. Raportul intocmit de decat va fi inaintat Comisiei de examinare.
b. Metodologia exam de verificare a cunostintelor de dr ro si de lb ro ale av straini se
stabilite prin HCUNBR si poate fi alcatuita idn av si cadre didactice din
institutiile de invatamant superior juridic, acreditate cf legii
c. Exam va cuprinde probe scrise si orale privind institutiile de baza ale dr ro si
cunostinte de lb ro.

Primirea in profesia de avocat a pers provenind dintr-un smue sau SEE care sunt autorizate sa
isi deruleze activitatile profesionale sub titlul profesional corespunzator obtinut intr-un smue sau
SEE este de competenta CUNBR.

In acest caz, cererea se depune/comunica in 2 ex la secretariatul UNBR si cuprinde:

a) datele de identificare a solicitantului: nume, prenume, domiciliu, locul si data nasterii, nr,
data si emitentul pasaportului.
b) Mentionarea faptului ca intentioneaza exercitarea cu caracter permanent a profesiei in Ro,
indicarea perioadei si a formei in care a ex profesia de av in Ro, anterior depunerii cererii,
daca e cazul.
c) Indicarea titlului profesional obtinut in sm de origine si a gruparii profesionale din care
face parte sm de origine sau a autoritatii judiciare in cadrul careia e admis sa isi exercite
profesia cf legii din statul membru de origine.

Cererea e insotita de urmatoarele acte:

a) pasaport
b) o atestare din partea autoritatii competente din sm privind calitatea de av cu dr de ex a
profesiei si starea sa disciplinara
c) declaratia expresa a solicitantului ca nu se afla in niciunul din cazurile de nedemnitate si
incompatibilitate prev de lege.
d) Declaratia expresa a solicitantului ca se obliga sa respecte prevederile L, S si CD
e) Certif med de sanatate
f) 2 foto tip legitimatie
g) Alte docs prev de Anexa 31 S.

CUNBR se va pronunta asupra cererii de primire in profesia de av dupa sustinerea exam de

verificare a cunostintelor privind dr ro si de lb ro sau dupa ce comisia de evaluare a decis asupra
scutirii solicitantului de sustinerea exam.

CUNBR poate decide si asupra suspendarii analizei cererii pana la efectuarea de catre solicitant a
stagiului de pregatire in domeniul dr ro.

Av admis in profesie va fi inscris in tabloul avocatilor la baroul in care isi va exercita activitatea,
cu respectarea prevederilor S.

CB va dispune inscrierea in tabloul avocatilor, la cerere, pe baza deciziei de primire in profesie

emise de UNBR.

42
 IV. DOBANDIREA CALITATII DE MEMBRU AL UNUI BAROU
DIN ROMANIA DE CATRE PERSOANELE FIZICE
STRAINE CARE AU CALITATEA DE AVOCAT

Pf straine pot dobandi calitatea de mb al unui barou din Ro si pot exercita profesia de av in Ro,
daca in statul in care isi au domiciliul detin titlul profesional de avocat, certificat de organele
profesionale recunoscute sau de autoritatile publice care le autorizeaza, precum si in conditiile
stabilite in acordul incheiat cu UE cf prevedrilor art. II din L. 201/2004 privind completarea L.
51/95.

O situatie speciala se regaseste in cazul avocatilor din smue, pt ei nu e necesara existenta

conventiilor bilaterale.

Documentatia de evaluare pt dobandirea calitatii de mb al unui B di Ro contine:

a) cererea de evaluare
b) CV + copie pasaport
c) Certificatul (atestatul) profesional in copie legalizata si trad autorizata, in termen de 3
luni de la eliberarea lui
d) Diploma universitara
e) Certificat de onorabilitate
f) Declaratie de compatibilitate
g) Solicitarea de stagiu de adaptare de 3 ani sau de sustinere a unui exam de verificare a
cunostintelor de dr ro si de lb ro.

V. STAGIUL PROFESIONAL

Similar si altor profesii juridice, pers care intra in profesia de avocat, ca regula, tb sa efectueze
un stagiu de pregatire profesionala de 2 ani – perioada in care au calitatea de avocati
stagiari.

Ca regula, aceasta perioada de 2 ani de stagiu tb sa fie continua dar legea a prevazut si cazuri in
care stagiul se suspenda:
a) in caz de lipsa motivata din profesie – caz in care av stagiar nu isi poate exercita efectiv
stagiul timp de cel putin 30 zile consecutive, din motive de sanatate, atestate cu acte
medicale, sau ca urmare a unor acte de autoritate emise de organele competente ale
statului, intervenite in legatura cu obligatiile cetatenesti ale av stagiar si independent de
culpa lui.
b) In caz de incetare a indrumarii profesionale, fara culpa av stagiar.
c) In cazurile prev pt suspendarea calitatii de avocat, cf art. 28 L.

Dpv procedural, suspendarea se dispune de CB care apreciaza asupra imprejurarilor ce justifica

lipsa din profesie, durata suspendarii si intinderea perioadei de stagiu efectuat anterior
suspendarii.

43
In privinta definirii conceptului de stagiu in avocatura, cf art. 288 S: aceasta perioada
reprezinta perioada parcurs la inceputul exercitarii profesiei si are ca scop pregatirea si
formarea profesionala initiala a av in vederea obtinerii titlului profesional de av def.

Stagiul este obligatoriu si efectiv, cu exceptia cazurilor prev de lege.

Legea, avand perspectiva faptului ca anumite pers ce intra in profesia de av au o experienta si o

vechime juridica relevanta, a renuntat in unele cazuri la etapa parcurgerii stagiului si a instituit o
serie de exceptii – situatii prevazute expres in care nu se impune efectuarea stagiului, aceste pers
devenind avocati def.
Aceste exceptii pp promovarea de admitere in profesie, pers respective fiind scutite de
exam de dobandire a titlului profesional de av def:
a) pers care a promovat exam de primire in profesia de av organizat pt pers care nu
cer calitatea de av stagiar si care anterior primirii in profesie a fost definitivata
prin examen in fct juridica de judecator, procuror, notar public, coj, jurisconsult,
pe care a exercitat-o timp de 5 ani inaintea datei sustinerii exam de primire in
profesia de avocat, dobandeste calitatea de av def fara sustinerea exam de def
b) pers care a promovat exam de primire in profesia de av si care timp de 5 ani
neintrerupti a indeplinit functii de specialitate juridica, prev ca atare in
organigrama Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, CCR, AP,
CCT si CL dobandeste calitatea de av def fara sustinerea exam de def.
c) Av stagiar care a ex cel putin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar, pres
cj sau vicepres cj dobandeste la cerere calitatea de av def.

Pt a fi inscris in tabloul avocatilor stagiari cu drept de exercitare a profesiei, av stagiar va

inregistra la barou un ctr de colaborare profesionala sau un ctr de salarizare in interiorul
profesiei, care va cuprinde clauze obligatorii privind formarea profesionala initiala, incheiat cu o
forma de exercitare a profesiei, sub indrumarea unui av def cu o vechime de min 6 ani in aceasta
calitate (ca definitiv), si care se bucura de o reputatie profesionala nestirbita.

Pt derularea stagiului in avocatura, av stagiar poate fi titularul a 2 tipuri de ctr in baza carora
sa isi desfasoare activitatea profesionala:
a) ctr de colaborare profesionala
b) ctr de salarizare in interiorul profesiei.

Analizand legislatia aplicabila, si in baza oricaruia din cele 2 tipuri de contracte in temeiul carora
urmeaza a se derula stagiul, se creeaza 2 paliere de raporturi obligationale:
a) Raportul stagiar – forma de exercitare a profesiei: forma de exercitare a profesiei in
care av stagiar isi deruleaza activitatea are obligatia de a asigura av stagiar venitul min
garantat pe economia nationala, distinct de veniturile ocazionale ale av stagiar asigurate
din asistenta judiciara pt care a fost desemnat de serviciul de asistenta judiciara al
baroului.

Fapta avocatului care asigura indrumarea profesionala, de a nu isi indeplini obligatiile de

indrumare si de a nu asigura venitul minim lunar garantat al av stagiar constituie abatere
disciplinara grava.

44
Distinct de raspunderea disciplinara, CB poate decide si interzicerea de a mai incheia ctr de
formare profesionala pt o perioada de la 1-5 ani.

De asemenea, av indrumator si coordonatorul serviciului de asistenta judiciara se vor preocupa

de realizarea de catre av stagiar a unui venit echitabil, corespunzator muncii depuse.

b) Raportul forma de exercitare a profesiei – barou: forma de exercitare a profesiei se

angajeaza fata de barou sa asigure executarea ctr de formare profesionala initiala, printr-
un av indrumator anume desemnat, fiind obligata sa il informeze pe decan, in scris,
asupra oricarei cauze de incetare a indrumarii.

Indrumarea se va realiza cf hotararilor adoptate de CUNBR pe baza propunerilor formulate de

INPPA.

Alte obligatii ale indrumatorului: Sa asigure plata contributiei la fondul de formare profesionala,
sa permita participarea av stagiar la formele de pregatire profesionala initiala organizate in cadrul
INPP, cu respectarea programului stabilit de INPPA pt acestea.

Corelativ cu obligatiile formei de exercitare a profesiei in care avocatul isi efectueaza stagiul,
acesta are o serie de obligatii specifice acestei perioade profesionale care, daca nu sunt
indeplinite, reprezinta abateri disciplinare cu consecinta activarii raspunderii specifice
(disciplinare):
a) sa isi perfectioneze pregatirea profesionala teoretica si sa isi insuseasca tehnica de
practica avocatiala
b) sa participe la toate conferintele de stagiu organizate de CB, sa preagteasca in
scris subiectele conferintelor si lucrarile avocatiale repartizate de coordonatorul
conferintelor de stagiu
c) sa efectueze lucrarile avocatiale repartizate de av indrumator si de serviciul de
asistenta judiciara al baroului
d) sa participe la toate manifestarile profesionale la care e convocat de organele de
conducere ale profesiei
e) sa desfasoare o activitate efectiva in profesie si sa anunte in scris orice motiv de
suspendare a stagiului
f) daca urmeaza cursurile de pregatire si perfectionare profesionala organizate de
INPPA, sa indeplineasca si indatoririle ce decurg din aceasta calitate si sa respecte
ctr de formare profesionala incheiat cu INPPA.

Dpv al activitatii efective de avocatura pe care o poate derula un stagiar, cf art. 304 S:
a) av stagiar are dreptul de a pune concluzii numai la judecatorii.

Cu privire la sensul expresiei a pune concluzii, aceasta sintagma nu se limiteaza la dezbaterile

finale ci cuprinde orice sustinere cu caracter juridic sau solicitare pe care o poate face av inaintea
instantei.

45
 Nu pot fi incluse in sintagma a pune concluzii depunerea de inscrisuri sau alte cereri,
luarea termenului in cunostinta, etc, in masura in care acestea nu comporta sustineri
contradictorii.

b) Av stagiar poate efectua activitatile prev de art. 3 al. 1 lit. a) si b) din Lege: consultatii
si cereri cu caracter juridic; asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor
judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale,
a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice si a
institutiilor precum si a altor pj in conditiile legii.

VI. PREGATIREA PROFESIONALA INITIALA

Pt pregatirea av stagiari in vederea promovarii ex de def, dar si pt aprofundarea cunostintelor

juridice si aplicarea practica a acestora, atat L cat si S au instituit obligatia pregatirii profesionale
initiale.

Formele concrete de pregatire profesionala initiala sunt:

a) urmarea de catre stagiari a cursurilor INPPA in conditiile stabilite de UNBR
b) indrumarea si formarea profesionala in cadrul formei de exercitare a profesiei cu
care av stagiar se afla in raporturi contractuale de colaborare sau in calitate de salarizat in
interiorul profesiei
c) conferinte de stagiu organizate de CB, cf unei programe stabilite de INPPA
d) alte forme de pregatire profesionala realizate in cadrul unor institutii agreate de
UNBR – ex: in perioada stagiului, cu acordul av. Indrumator, av stagiari pot urma
cursuri de masterat care sunt luate in considerare la aprecierea formarii profesionale
initiale, in conditiile prev de Statut.

Cu privire la aceste forme de pregatire profesionala continua, trebuie retinute urmatoarele:

a) pregatirea initiala a obligatorie in ceea ce priveste urmarea cursurilor INPPA
b) Av stagiar poate incepe sau urma cursurile INPPA numai daca are depus la baroul un
contract de formare profesionala cu una din formele de exercitare a profesiei
c) In plus fata de pregatirea profesionala de la INPPA, care e obligatorie, av stagiar are si
obligatia formarii initiale organizate in cadrul formei de exercitare a profesiei, in
cadrul baroului sau altor institutii agreate de UNBR.

Urmarea cursurilor INPPA e obligatorie si reprezinta principalul mijloc de formare

profesionala initiala a av stagiari.

Inscrierea in evidentele INPPA se realizeaza de drept, prin efectul inscrierii in barou a av stagiar.

Pt a sublinia obligativitatea parcurgerii cursurilor la INPPA, legea prevede ca absenta repetata

de la cursurile INPPA precum si orice alte acte de incalcare a statutului si regulamentului
acestuia conduc la exmatricularea avocatului stagiar.

Exmatricularea din cadrul INPPA este o abatere disciplinara grava ce dt pierderea calitatii de av
stagiar.

46
In concret, cursurile INPPA se deruleaza in localitatea sediului central, in centrele teritoriale ale
acestuia sa in mod exceptional in alta localitate hotarata de conducerea INPPA.

Cursurile se deruleaza cf unei programe unitare, structura acestora si sistemul de evaluare finala
stabilite de INPPA fiind unice, aplicabile deopotriva si in centrele teritoriale.

In mod complementar, formarea initiala a av stagiari se poate face si prin organizarea

conferintelor de stagiu.

In ceea ce priveste conferintele de stagiu de la nivelul baroului:

a) CB organizeaza pregatirea profesionala a av stagiari prin organizarea
conferintelor lunare de stagiu cf programului unitar elaborat de INPPA
b) Conferinta de stagiu cuprinde:
1. expuneri asupra problemelor juridice
2. studiul doctrinei juridice si al practicii judiciare
3. lucrari avocatiale scrise
4. dezbateri de spete
c) Conferintele de stagiu se desfasoara pe baza unui program aprobat anual
de INPPA.

VII. FINALIZAREA STAGIULUI. INSCRIEREA LA EXAMENUL

DE DEFINITIVARE IN PROFESIE

Dupa efectuarea stagiului, av stagiar va sustine exam de def.

Av stagiar respins de 3 ori la exam de def va fi exclus din profesie.

Calitatea de av def se dobandeste in baza unui examen organizat de UNBR anual si la nivel
national cf L si S sa prin promovarea examenului de absolvire INPPA, in conditiile prev de
Statut.

Ref exam de def:

a) la momentul actual, exam de def se sustine in cadrul INPPA.
b) Se desfasoara in mod unitar, pe centre teritoriale, avand la baza o metodologie
elaborata si aprobata de CUNBR.
c) Tematica exam de def e unica la nivelul UNBR si selectarea subiectelor se face de
CNE.
d) CNE e formata cu precadere din avocati – cadre didactice universitare, care au min. 10
ani vechime in profesie.
a. Desemnarea ei se face de CPUNBR.

NB: asa cum rezulta din aspectele legale mentionate, organizarea exam de def e similara
organizarii exam de primire in profesie daca se au in vedere urmatoarele:
a) exam e organizat la nivelul UNBR – caracter national

47
 b) sustinerea exam se face in cadrul INPPA in mod unitar, pe centre teritoriale
c) Metodologia de exam respecta, de asemenea, caracterul unitar si national fiind elaborata
la nivelul organelor centrale (CUNBR).
d) Tematica e aprobata la nivelul UNBR
e) In cazul selectarii subiectelor de exam, aceasta operatiune revine unei comisii nationale
de examen (CNE) care reflecta si pozitia barourilor care propun membri ce urmeaza a fi
numiti in CPUNBR.

Cf disp statutare:
a) examinarea se face potrivit regulamentului de examen de absolvire al INPPA
b) examinarea candidatilor se face atat cu privire la pregatirea profesionala generala cat si
cu privire la deprinderile practice specifice profesiei.
c) Regulamentul de exam se publica pe pab web a UNBR cu min. 45 zile inaintea datei
stabilite pt derularea exam national de def
d) Rezultatele exam se comunica pt validare CPUNBR
e) INPPA comunica in mod corespunzator rezultatele exam de absolvire
f) Dupa promovarea exam, candidatul dobandeste titlul profesional de av def, dr de care se
bucura si stagiarul care promoveaza exam de absolvire al INPPA.
g) In baza rezultatelor exam de def, CPUNBR emite hotararea de constatare a calitatii de av
def, pe care o va comunica barourilor in vederea efectuarii inscrierilor in tabloul av def si
o publica pe pagina web a UNBR.

Din mom definitivarii in profesie, av def:

a) are dreptul sa puna concluzii la toate instantele (jud, trib, caps), cu exceptia ICCJ – pt a
pune concluzii in fata acestei instante e necesara o vechime neintrerupta in profesie de
min. 5 ani de la def.
b) E obligat sa frecventeze formele de pregatire profesionala continua organizate de
Barou, INPPA sau de formele de exercitare a profesiei, in conditiile prev de S.
c) Are dr sa devina, in fct de optiunea sa, titularul unei forme de exercitare a profesiei
sau sa isi exercite profesia in calitate de avocat colaborator sau avocat salarizat in
cadrul profesiei.

48
 FISA 3
INCOMPATIBILITATI, INTERDICTII SI NEDEMNITATI PRIVIND PROFESIA DE
AVOCAT

SEDIU:
- art. 14-16 L.
- art. 26-32 S
- art. 2.5 CD

Legea:

Art. 14: este nedemn de a fi avocat:

a) cel condamnat definitiv prin hotarare judecatoreasca la pedeapsa cu inchisoare pt
savarsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduce atingere prestigiului
profesiei.
b) Cel care a savarsit abuzuri prin care au fost incalcate drepturile si libertatile
fundamentale ale omului, stabilite prin hotarare judecatoreasca, sau a savarsit abateri
disciplinare grave, sanctionate cu masura excluderii din profesie, ca sanctiune
disciplinara.
c) Cel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, pe durata stabilita
prin hotarare judecatoreasca sau disciplinara.
d) Cel in sarcina caruia s-a retinut, in baza unei hotarari judecatoresti definitive, sau prin
acte ale organelor profesiei de avocat, fapta de a fi exercitat sau sprijinit sub orice forma
exercitarea fara drept de catre o persoana a profesiei de avocat.

Constitutionalitate: DCCR 4.04.2017: CCR admite exceptia si constata ca sintagma „de

natura sa aduca atingere prestigiului profesiei” din cuprinsul art. 14 lit. a) L. 51/95 pt
organizare si exercitarea profesiei de av e neconstitutionala.
Redactarea e lipsita de claritate si precizie, avand in vedere ca nu se precizeaza in mod
clar acele infractiuni ce aduc atingere prestigiului profesiei de av.
Asa fiind, necircumstantierea expresa a acelor infractiuni ce sunt de natura sa aduca
atingere prestigiului profesiei de avocat lasa loc arbitrariului, facand posibila aplicarea
diferentiata a sanctiunii excluderii din profesie, in fct de aprecierea subiectiva a organelor
competente.

Art. 15 – exercitarea profesiei de avocat e incompatibila cu:

a) activitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de avocat
b) ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de avocat sau bunele
moravuri
c) exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert.

Art. 16 – exercitarea profesiei de avocat e compatibila numai cu:

a) calitatea de deputat sau senator, consilier in consiliile locale sau judetene
b) activitati si functii didactice in invatamantul juridic superior
c) activitatea literara si publicistica

49
 d) calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier in
proprietate intelectuala, consilier in proprietate industriala, traducator autorizat,
administrator sau lichidator in cadrul procedurilor de reorganizare si lichidare judiciara
in conditiile legii.
e) Alte activitati prevazute de lege.

Statut:

Demnitatea profesiei:

Art. 26
1. pt aplicarea L, cazurile de nedemnitate se verifica atat cu ocazia primirii in profesie, cu
ocazia reinscrierii in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei, cat si pe
intreaga durata a exercitarii acesteia.
2. Pers care solicita primirea in profesia de avocat sau reinscrierea in tabloul avocatilor cu
drept de exercitare a profesiei va infatisa CB la care depune cererea inscrisuri din care
sa rezulte conditiile de incetare a exercitiului profesiei din care provine, respectiv a celei
pe care a exercitat-o in perioada de incompatibilitate.
a. Consiliul baroului va intreprinde cercetari – folosind procedura prev de art. 17
al. 5, inclusiv in cazul solicitarii reinscrierii in tabloul avocatilor cu drept de
exercitare a profesiei – pt a verifica daca solicitantul se gaseste in cazul de
nedemnitate prev de art. 14 lit. b) teza 2 L, (savarsit abateri disciplinare grave,
sanctionate cu masura excluderii din profesie, ca sanctiune disciplinara), adica
daca a fost exclus din profesia din care provine ca urmare a savarsirii unei
abateri disciplinare grave.
3. Avocatii care se gasesc in unul din cazurile de nedemnitate prev de art. 14 lit. a), lit. b)
tz. 1, lit. c) si d) din L sunt obligati sa prezinte hj prin care au fost condamnati def la
pedeapsa inchisorii pt savarsirea unei infractiuni intentionate de natura sa aduca
atingere prestigiului profesiei, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita
profesia, prin care au fost declarati faliti fraudulosi sau prin care au fost condamnati def
pt fapte sav in leg cu ex profesiei.
4. CB va examina in termen de 15 zile hotararile judecatoresti, respectiv inscrisurile care
privesc conditiile incetarii profesiei practicate de av inscris in tabloul avocatilor
incompatibili si va aprecia asupra demnitatii avocatului.
a. CB va hotari, dupa caz, mentinerea in profesie sau incetarea calitatii de av cf L.
5. Decizia motivata se comunica in termen de 15 zile av interesat precum si pres. UNBR
impreuna cu hj si inscrisurile in baza carora a fost verificata starea de nedemnitate.
6. Decizia CB poate fi atacata de pres UNBR si/sau de avocatul respectiv in termen de 15
zile de la comunicare.
a. CUNBR analizeaza contestatia si decide in conditiile L.
7. Decizia CB de incetare a calitatii de av este executorie.
a. Despre incetarea calitatii de av, baroul va face mentiunile corespunzatoare in
tabloul avocatilor.

50
Incompatibilitati

Art. 27 – pt primirea in profesie si pt exercitarea acesteia av tb sa nu se gaseasca in niciunul din

cazurile de incompatibilitate prev de L.

Art. 28 – nu e incompatibil av salarizat in interiorul profesiei de av.

Art. 29
1. Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de av daca legi speciale nu prevad altfel:
a. faptele personale de comert exercitate cu/fara autorizatie
b. calitatea de asociat intr-o societate comerciala in nume colectiv, de comanditar intr-o sc in
comandita simpla sau in comandita pe actiuni.
c. calitatea de administrator intr-o societate comerciala in comandita pe actiuni.
d. Calitatea de administrator unic sau, in cazul unei pluralitati de administratori, cea de
administrator cu puteri depline de administrare si reprezentare, de presedinte al consiliului de
administratiei sau de membru in comitetul de directie al unei societati comerciale cu raspundere
limitata.
e. Calitatea de presedinte al consiliului de administratie sau al consiliului de supraveghere ori
de membru in comitetul de directie sau in directoratul unei societati comerciale pe actiuni.

2. Avocatul poate fi asociat sau actionar la societatile comerciale cu raspundere limitata sau la
cele pe actiuni.
3. Avocatul poate indeplini functioa de membru in consiliul de administratie sau in consiliul de
supraveghere al unei SA sau de membru al consiliului de administratie al unei SRL, cu obligatia
de a aduce acest fapt la cunostinta decanului baroului in care isi exercita profesia.
Avocatul va furniza toate explicatiile asupra conditiilor in care exercita functia de
membru al consiliului de administratie sau al consiliului de supraveghere si va prezenta toate
documentele doveditoare in acest sens, cu respectarea regulilor confidentialitatii.
4. Daca consiliul baroului apreciaza ca exercitarea functiei de membru al consiliului de
administratie sau al consiliului de supraveghere este ori devine incompatibila cu demnitatea si
cu regulile de conduita impuse avocatilor, poate, in orice moment, sa solicite celui interesat sa
paraseasca functia pe care o ocupa.
Decizia CB va fi comunicata de indata avocatului in cauza.
Disp. art. 26 al. 6-7 se aplica in mod corespunzator.
5. Incalcarea de catre avocat a prevederilor al. 4 constituie abatere disciplinara grava.

Art. 30
1. Incompatibilitatile prev de L se verifica si se constata de catre CB, chiar si din
oficiu.
2. Avocatul devenit incompatibil are obligatia sa incunostinteze in scris CB,
solicitand trecerea sa din tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei in
tabloul avocatilor incompatibili.
3. Continuarea exercitarii profesiei dupa intervenirea cazului de incompatibilitate
constituie exercitarea fara drept a profesiei de avocat cu consecintele prev de
lege si constituie abatere disciplinara grava, sanctionata cu excluderea din
profesie.

51
Art. 31
1. In aplicarea art. 25 al. 1 L, CB nu poate emite din oficiu decizia de trecere in tabloul
avocatilor incompatibili fara ascultarea avocatului.
2. Av va fi convocat in vederea ascultarii prin scrisoare recomandata cu confirmare de
primire.
a. Lipsa nejustificata a avocatului la data indicata in convocare nu impiedica luarea
masurii.

Art. 32
1. In cazul prevazut de art. 25 al. 2 L, cand situatia ce dt incompatibilitatea e preexistenta
sau survine concomitent cu decizia de primire in profesie, efectele acesteia din urma se
produc doar sub conditia rezolvarii starii de incompatibilitate.
2. Starea de incompatibilitate trebuie rezolvata, cf art. 25 al. 2 L., in termen de 2 luni de la
data emiterii deciziei de primire in profesie, sub sanctiunea caducitatii acesteia.
a. In toate cazurile, CB este obligat sa inscrie pe ordinea de zi a primei sedinte de
dupa expirarea celor 2 luni verificarea masurii in care, in termen, starea de
incompatibilitate a fost rezolvata si sa constate caducitatea deciziei de primire in
profesie acolo unde este cazul.

Interpretare: D. 747/2013 despre aplicarea corecta a art. 25 al. 2 L si ale art. 32 si 37 S.

Codul deontologic: 2.5 - Incompatibilitati

2.5.1. – pt a-i permite avocatului sa isi desfasoare activitatea cu independenta ceruta si de o

maniera corespunzatoare indatoririi sale de a participa la administrarea justitiei, exercitarea
anumitor profesii sau anumitor functii ii e interzisa.

2.5.2 – av care asigura reprezentarea sau apararea unui client in fata justitiei sau in fata
autoritatilor publice ale unui Stat Membru gazda va respecta normele de incompatibilitate
aplicabile avocatilor din respectivul stat.

2.5.3. avocatul stabilit intr-un SM gazda care doreste sa exercite acolo in mod direct o activitate
comerciala sau o activitate diferita de profesia sa de avocat, e obligat sa respecte normele de
incompatibilitate aplicabile avocatilor din respectivul Stat.

Notiune: sunt situatii expres prevazute de lege in care profesia de av e exercitata fara drept sau
cu nerespectarea dispozitiilor legale.

I. INCOMPATIBILITATI PRIVIND PROFESIA DE AVOCAT

Incompatibilitatile se ref la acele situatii, prev de lege, prin care se statueaza cu privire la
imposibilitatea unei pers de a avea o anumita calitate / functie concomitent cu exercitarea
profesiei de avocat.

52
Cazurile de incompatibilitate sunt reglementate si in cazul altor profesii juridice/judiciare
(magistrati, notari, executori) si se justifica prin natura profesiei respective, prin misiunea
acesteia si statutul legal al pers care au o asemenea calitate.

In cazul avocaturii, reglementarea incompatibilitatilor e justificata de:

a) asigurarea independentei profesiei de av
b) consolidarea prestigiului av in sistemul judiciar si in cadrul societatii
c) scopul si finalitatea profesiei de av: calitatea av de partener al justitiei.

NB: cu privire la sfera de aplicare a incompatibilitatilor si intinderea in timp a acestor

cazuri:
a) cazurile de incompatibilitate tb verificate atat la data primirii in profesia de avocat cat si
pe durata exercitarii acestei profesii
b) incompatibilitatile se aplica atat stagiarilor cat si definitivilor.
c) Incompatibilitatile prev de legea ro tb verificate atat in cazul avocatului membru al
unui barou din tara in vederea exercitarii profesiei de av in Ro, cat si in cazul pers care
formuleaza o cerere de primire in profesia de av in R, care a obtinut calificarea
profesionala in unul din smue/SEE

1. Trasaturile juridice ale conceptului de incompatibilitate

Incomp prev de L se verifica si se constata de CB, lacerere sau din oficiu.

Av devenit incomp are obligatia sa incunostinteze in scris CB, cerand trecerea sa din tabloul av
cu dr de ex a profesiei, in cel al av incomp.

Continuarea exercitarii profesiei dupa intervenirea cazului de incomp constituie exercitarea

fara drept a profesiei de avocat cu consecintele prev de L si constituie abatere disciplinara
grava.

Ex profesiei de av se suspenda pe toata durata existentei starii de incompatibilitate – deci un

caz de incomp nu atrage obligatoriu prin efectul legii pierderea calitatii de av.

Av impotriva caruia s-a dispus masura suspendarii ca urmare a existentei starii de incomp e
obligat ca in termen de max. 15 zile de la comunicarea masurii sa isi asigure substituirea,
incalcarea acestei obligatii constituind abatere disciplinara grava.

NB: exercitarea profesiei de av e incompatibila cu:

a) activitatea salarizata in cadrul altei profesii decat cea de avocat
b) ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de av sau bunele moravuri
c) exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert.

Cu privire la aceasta din urma ipoteza, Statutul detaliaza, in sensul ca sunt incompatibile cu
exercitarea profesiei de avocat, daca legi speciale nu prevad altfel:
a) faptele personale de comert exercitate cu sau fara autorizatie.

53
In ceea ce priveste conceptul de fapte de comert, cf LPANCC art. 8 al. 2: in toate actele
normative in vigoare expresiile acte de comert, respectiv fapte de comert se inlocuiesc cu
expresia activitati de productie, comert sau prestari de servicii.

b) calitatea de asociat intr-o societate in nume colectiv reglementata de L. 31/90, de

comanditar in societate in comandita simpla sau in comandita pe actiuni reglem de L.
31/90
c) calitatea de administrator intr-o societate in comandita pe actiuni reglementata de L.
91/90 (LSC)
d) calitatea de administrator unic sau, in cazul unei pluralitati de administratori, aceea de
administrator cu puteri depline de reprezentare si administrare, de presedinte al
consiliului de administratie ori membru in comitetul de directie al unei societati cu
raspundere limitata reglem de LSC.
e) Calitatea de presedinte al consiliului de administratie sau al consiliului de supraveghere
ori de membru in comitetul de directie sau in directoratul unei SA reglem de LSC.

Totusi, este permis avocatului sa aiba in acelasi timp cu exercitarea profesiei de avocat,
calitatea de:
a) asociat sau actionar la SRL sau la SA reglem de LSC
b) membru in consiliul de administratie sau in consiliul de supraveghere al unei SA cf LSC
sau membru in consiliul de administratie al unei SRL reglem de LSC, cu obligatia de a
aduce acest fapt la cunostinta decanului baroului in care isi exercita profesia.
c) Avocat salarizat in interiorul profesiei de av.

Exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu:

a) calitatea de deputat sau senator, consilier in consiliile locale sau judetene
b) activitati si functii didactice in invatamantul juridic superior.
c) Activitatea literara si publicitica
d) Activitatea de arbitru, mediator, conciliator, negociator, consilier fiscal, consilier in
proprietate intelectuala, consilier in proprietate industriala, traducator autorizat,
administrator sau lichidator in cadrul procedurilor de reorganizare si lichidare judiciara,
in conditiile legii
e) Alte activitati prev de lege.

Pe langa incompatibilitatile profesiei de av cu alta calitate in afara profesiei, art. 4 din S instituie
cazuri de incompatibilitate prin raportare la organele corpului profesional avocatial.
Aceste cazuri de incompatibilitate genereaza situatii specifice conflictului de interese:
a) persoanele care indeplinesc functii in cadrul organelor de conducere ale baroului, UNBR
si institutiilor aflate sub autoritatea acesteia, Casei de Asigurari a Avocatilor si filialelor
acesteia nu pot participa la rezolvarea unei cereri, la luarea unei hotarari sau decizii ori la
incheierea unui act juridic prin care se produce un folos material pentru acestea, pt
sotul/sotia sau pt rudele ori afinii pana la gradul 3 inclusiv ale acestora.
b) Persoanele care indeplinesc functii in cadrul organelor de conducere ale baroului, UNBR
si institutiilor aflate sub autoritatea acesteia, Casei de Asigurari a Avocatilor si filialelor
acestora, nu pot participa la rezolvarea unei cereri sau la luarea deciziilor cu privire la
pf/pj cu care au relatii cu caracter patrimonial.

54
In cazul existentei unui conflict de interese, aceste pers sunt obligate sa se abtina de la
solutionarea cererii, de la participarea la luarea hotararii sau deciziei, informand in prealabil in
acest sens organul profesional corespunzator.
Prin conflict de interese se intelege situatia in care pers in cauza, sotul/sotia, rudele sau
afinii acesteia pana la gradul 3 inclusiv, are/au un interes de natura patrimoniala, care poate
influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor.

2. Obligatii ale Consiliului baroului cu privire la incompatibilitati

a) verifica si constata incompatibilitatile, chiar din oficiu.

b) Hotaraste asupra starii de incompatibilitate si asupra incetarii acesteia.
c) Emite decizii de trecere pe tabloul avocatilor incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar
reinscrierea pe tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei se face numai la
cerere, dupa incetarea starii de incompatibilitate.
a. Deciziile consiliilor barourilor privind constatarea starii de incompatibilitate si
suspendarea din exercitiul profesiei precum si cele de ridicare a starii de
incompatibilitate si de reinscriere in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a
profesiei produc efecte numai de la momentul comunicarii loc cf DCUNBR
522/01.07.2009.

3. Obligatii ale instantelor cu privire la incompatibilitati – art. 26 L.

a) Sa verifice si sa se pronunte asupra calitatii de reprezentant al unei pers care se prezinta

ca avocat, exercitand acte specifice acestei profesii si folosind insemnele profesiei de av.
a. Instantele au obligatia verificarii calitatii de reprezentant a persoane ce se prezinta
ca avocat si in cazul nerespectarii legii exista, de asemenea, obligatia invocarii din
oficiu a neregularitatii.
b. Sub aspect procesual se poate invoca de partea interesata sau de instanta din
oficiu exceptia lipsei calitatii de reprezentant.
b) Exercitarea fara drept a oricarei activitati specifice profesiei de av constituie infractiune si
se pedepseste cf legii penale
c) Actele specifice profesiei de av efectuate in mod public de o pers care nu a dobandit
calitatea de av in conditiile prezentei legi sunt nule.

4. Situatia stagiarului – art. 297 al. 4 si 5 S.

Daca un stagiar devine incompatibil, acesta nu poate fi inscris in tabloul avocatilor incompatibili
si nu ii poate fi ridicata incompatibilitatea decat daca avocatul care s-a obligat sa asigure
formarea profesionala initiala e de acord cu suspendarea stagiului si cu executarea ctr initial dupa
ridicarea incompatibilitatii.

In caz contrar, av stagiar devenit incompatibil trebuie sa prezinte un nou ctr de colaborare pt
formare profesionala initiala cu un av care indeplineste conditiile legale de competenta
profesionala, apt sa asigure prin indrumare formarea profesionala initiala.

55
 II. NEDEMNITATI PRIVIND PROFESIA DE AVOCAT

Cazurile de nedemnitate se verifica atat cu ocazia primirii in profesie, cu ocazia reinscrierii in

tabloul avocatilor cu dr de ex a profesiei, cat si pe intreaga durata a exercitarii acesteia.

Pers care cere primirea in profesia de av sau reinscrierea in tabloul av cu dr de ex a profesiei

infatiseaza CB la care depune cererea inscrisuri din care sa rezulte conditiile de incetare a ex
profesiei din care provine si a celei pe care a exercitat-o in perioada de incompatibilitate.

Corelatib, CB intreprinde cercetari inclusiv in cazul solicitarii reinscrierii in tabloul avocatilor cu

dr de ex a profesiei, pt a verifica daca solicitanul se gaseste in cazul de nedemnitate.

Avocatii care se gasesc in unul din cazurile de nedemnitate prev de L sunt obligati sa prezinte
baroului hj prin care au fost condamnati def la inchisoare pt sav unei infractiuni intentionate de
natura sa aduca atingere prestigiului profesiei, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a ex
profesia, prin careu au fost declarati faliti fraudulosi sau prin care au fost condamnati def pt fapte
sav in leg cu ex profesiei.

CB examineaza in termen de 15 zile hj respectiv inscrisurile ce privesc conditiile incetarii

profesiei practicate de av inscris in tabloul av incompatibili si apreciaza asupra demnitatii av.

CB hotaraste, dupa caz, mentinerea in profesie sau incetarea calitatii de avocat.

Decizia motivata se comunica in termen de 15 zile av in cauza si presedintelui UNBR impreuna

cu hj si inscrisurile in baza carora a fost verificata starea de nedemnitate.

Decizia CB poate fi atata de pres UNBR si/sau de av in cauza in termen de 15 zile de la

comunicare.
Contestatia se solutioneaza de CUNBR.

Decizia CB de incare a calitatii de av e executorie.

Este nedemn de a fi avocat:

a) cel condamnat definitiv prin hj la pedeapsa inchisorii pt savarsirea unei infractiuni
intentionate
b) cel ce a sav abuzuri prin care au fost incalcate dr si lib fundam ale omului, stabilite prin
hj, sau a savarsit abateri disciplinare grave, sanctionate cu masura excluderii din profesie,
ca sanctiune disciplinara.
c) Cel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia pe durata stabilita prin
hj sau hot disciplinara.
d) Cel in sarcina caruia s-a retinut in baza unei hj def sau prin acte ale organelor profesiei de
av, fapta de a fi exercitat sau sprijinit sub orice forma exercitarea fara drept de catre o
pers a profesiei de av.

In ceea ce priveste sfera de aplicare a cazurilor de nedemnitate:

56
 a) acestea se verifica atat la primirea in profesia de av cat si pe toata durata exercitarii
acesteia
b) se aplica atat stagiarilor cat si definitivilor
c) tb verificate atat in cazul av membru al unui barou din alta tara in vederea exercitarii
profesiei de av in Ro, cat si in cazul pers care formuleaza o cerere de primire in profesia
de av in Ro, care a obtinut calificarea profesionala in unul din smue/smsee.
d) Sanctiunea pt incidenta unui caz de nedemnitate poate fi:
a. Respingerea cererii de acces in profesia de av
b. Incetarea calitatii de av daca av a fost condamnat def pt o fapta prev de legea pen
si care il face nedemn de a fi av cf legii.

III. INTERDICTII PRIVIND PROFESIA DE AVOCAT

Daca incompatibilitatile reglementate in privinta exercitarii profesiei de av vizeaza toti avocatii

din corpul profesional, interdictiile sunt situatiile prev de lege care se ref la un anume av (cazuri
particulare).

Cf L si S, sunt reglementate urmatoarele categorii de interdictii:

a) care vizeaza anumite activitati specifice profesiei de avocat, respectiv locul prestarii
acestora – instanta, parchete, alte autoritati
b) care vizeaza toate activitatile specifice profesiei de avocat
c) in raport cu clientela
d) cu privire la publicitatea formei de organizare a profesiei.

1. Interdictii care vizeaza anumite activitati specifice profesiei de avocat, respectiv

locul prestarii acestora – instanta, parchete, alte autoritati

Avocatii fosti judecatori nu pot pune concluzii la instantele unde au functionat timp de 5 ani de
la incetarea functiei respective.

Prin instante in sensul legii se inteleg judecatoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curtile de
apel, ICCJ, CCR, inclusiv instantele militare la care avocatii au functionat ca judecatori,
indiferent de sectie.

In cazul inc are av a functionat ca jude la mai multe instante, interdictia opereaza pt fiecare
instanta si se calculeaza distinct de la data incetarii activitatii la instanta respectiva.

Aceeasi interdictie se aplica si magistratilor-asistenti de la ICCJ si de la CCR, executorilor,

grefierilor si personalului auxiliar al instantelor si al CCR.

Avocatii fosti procurori si cadrele de politie nu pot acorda asistenta juridica la unitatea de
urmarire penala la care si-au derulat activitatea, timp de 5 ani de la incetarea functiei respective.

Daca avocatul a fost procuror sau cadru politie si a functionat si in calitate de judecator,
interdictia priveste atat instantele cat si organele de urmarire si de cercetare penala.

57
Aceasta interdictie se aplica si personalului auxiliar al organelor de urmarire penala.

2. Interdictii care vizeaza toate activitatile specifice profesiei de avocat

In acest aaz, daca interdictia se aplica in baza unei hotarari disciplinare, e interzis avocatului de a
ex profesia pe o per de la 1 luna la 1 an.

In perioada interdictiei, av nu poate presta sub nicio forma asistenta juridica, nu poate face uz de
calitatea de av si nu poate participa la activitatea organelor profesiei.

Aceasta categorie cuprinde urmatoarele interdictii:

a) avocatul nu isi poate exercita profesia, in acelasi timp, in mai multe forme de exercitare a
acesteia.
b) Av strain nu poate pune concluzii orale/scrise in fata instantelor judecatoresti si a
celorlalte organe jurisdictionale si judiciare, cu exceptia celor de arbitraj international.
c) Av stragiar poate pune concluzii numai la judecatorie – exista interdictie pt trib, cap,
ICCJ, CCR.

3. Interdictii in raport cu clientela

a) Av nu poate asista/reprezenta parti cu interese contrare in aceeasi cauza sau in cauze

conexe si nu poate pleda impotriva partii care l-a consultat mai inainte, in legatura cu
aspectele litigioase concrete ale pricinii.
b) Av nu tb sa fie sfatuitorul si nici reprezentantul sau aparatorul mai mult de un client in
una si aceeasi cauza cand interesele clientilor sunt conflictuale, ori cand exista in mod
real riscul de a aparea un astfel de conflict de interese.
c) Av din cabinetele grupate nu pot acorda asistenta juridica unor clienti cu interese
contrare.
d) Cabinetele asociate nu pot angaja clienti cu interese contrare.
e) Av nu poate accepta o cauza a unui nou client daca secretul infos incredintate de un client
anterior risca sa fie afectat sau cand cunoasterea de catre avocat a cauzelor unui client
anterior in favorizeaza nejustificat pe noul client.
f) E interzis av ca in mod nemijlocit sau prin interpusi sa foloseasca procedee incompatibile
cu demnitatea profesiei in scopul dobandirii clientelei.
g) E interzis av sa foloseasca mijloace de reclama sau de publicitate in scopul dobandirii
clientelei.
h) E interzis av sa sav fapte de concurenta neloiala reglem de art. 176-178 din S.
i) E interzis av sa isi fixeze onorariile in baza unui pact de quota litis (conventie incheiata
intre av si client inainte de solutionarea def a unei cauze, care fixeaza exclusiv totalitatea
onorariilor avocatului in fct de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent daca aceste onorarii
constau intr-o suma de bani, un bun sau orice alta valoare).
j) Sunt interzise onorariile reprezentand dobandirea, sub orice forma, a unor aporturi din
afacere – activitatea juridica realizata de av.
k) Av nu poate nici sa pretinda si nici sa accepte din partea altui av sau din partea unui tert
un onorariu, comision sau alta compensatie pt faptul ca a recomandat un av unui client
sau ca a trimis un client unui avocat.

58
 l) Av nu poate varsa nimanui un onorariu, comision sau alta compensatie in contrapartida pt
ca i-a fost procurat un caz.
a. Exceptie: cazurile in care in raporturile de conlucrare profesionala se practica
onorarii retrocedate pt incredintarea partiala/totala a unei cauze.
m) Av care acorda asistenta juridica nu are dr sa primeasca de la beneficiar nici un fel de
sume de bani sau alte recompense, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor.
n) Av colaborator nu are dreptul de a avea clientela personala in afara formei de exercitare a
profesiei la care colaboreaza.
o) Av salarizat in interiorul profesiei nu are dr la clientela proprie.
p) Av nu poate fi ascultat ca martor si nu poate furniza relatii niciunei autoritati sau pers cu
privire la cauza ce i-a fost incredintata, decat daca are dezlegarea prealabila, expresa si
scrisa din partea tuturor clientilor sai interesati in cauza.

4. Interdictii cu privire la publicitatea formei de organizare a profesiei

In privinta formelor de exercitare a profesiei de av, nu sunt permise urmatoarele modalitati:

a) racolarea clientelei constand in oferirea serviciilor, prin prezentare proprie sau prin
intermediar, la domiciliul sau resedinta unei persoane, sau intr-un loc public, ori in
propunerea personalizata de prestari de servicii efectuata de o forma de exercitare a
profesiei, fara ca aceasta sa fi fost in prealabil solicitata in acest sens.
a. Se considera racolare si adresarea personala sau prin terti catre victimele
accidentelor sau catre mostenitorii acestora, aflati in imposibilitate de a alege un
avocat.
b) acordarea de consultatii si/sau redactarea de acte juridice, realizate pe orice suport
material, precum si prin orice mijloc de comunicare in masa, inclusiv prin emisiuni radio
sau tv, cu exceptia publicatiilor ce contin o rubrica de consultanta juridica.
c) Publicarea unor materiale cu continut publicitar in publicatii, altele decat cele de
specialitate ori care nu sunt destinate publicului larg.
d) Aducerea la cunostinta publicului, prin orice mijloace, a donatiilor sau altor liberalitati,
acordate de forma de exercitare a profesiei sau de avocatii din cadrul acesteia, cu exceptia
sponsorizarilor de conferinte, colocvii etc. profesionale ori cu o componenta de
specialitate juridica, ori a unor alte evenimente sau actiuni care nu sunt destinate
publicului larg.
e) Utilizarea in scopul realizarii corespondentei prin e-mail sau al postarii unei pagini web a
unui domeniu de internet rezervat de un operator economic in scopul prezentarii sale.
f) Prezentarea formei de exercitare a profesiei sau a avocatilor care functioneaza in cadrul
acesteia prin orice mijloace de publicitate realizate sau asociate cu numele si denumirea
unui operator economic sau cu domeniul de internet rezervat de acesta in scopul
prezentarii sale.
g) Promiterea obtinerii de rezultate profesionale ce nu depind exclusiv de activitatea formei
de exercitare a profesiei.
h) Comunicarea publica a functiilor detinute anterior in cadrul unor autoritati, de catre
avocati inclusi in forma de exercitare a profesiei.
i) Incitarea publica la initierea unui litigiu sau a unui conflict sau la amplificarea acestora.

59
Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, sunt interzise:
a) Mentiunile autolaudative sau comparative
b) Nominalizarea clientilor din portofoliu sau indicarea litigiilor in care forma de exercitare
a profesiei a fost sau este implicata
c) Infos ref realizarile de ordin financiar, cifra de afaceri sau succesele profesionale
d) Furnizarea de infos in vederea includerii in clasamente intocmite pe criterii financiare
e) Mentiunile ref la valoarea serviciilor oferite de avocat, la gratuitati sau la modalitatea de
plata si care constituie politici de dumping.
f) Orice afirmatii contrare demnitatii persoanelor, profesiei sau justitiei.
g) Orice forme de publicitate realizate de terti.

Cf competentelor legale, organele deliberative ale profesiei de av au decis la niv de decizie

interpretativa – nr. 523/2009 – urmatoarele reguli aplicabile interdictiilor in materie de
publicitate profesionala:
a) publicarea unor articole sau materiale in reviste sau alte publicatii de specialitate nu
constituie prin ea insasi o incalcare a regulilor legale ale publicitatii profesionale.
a. Publicarea insa a unor materiale cu continut preponderent publicitar, in publicatii
care nu sunt de specialitate (cotidiene, saptamanale sau in suplimentele acestora)
si care, prin continutul lor, demonstreza promovarea portofoliului de clientela, al
cifrei de afaceri, al tranzactiilor asigurate cu titlul de prestatii profesionale, nu
constituie o forma de publicitate permisa de lege.
b) Anuarele profesionale, editate de diverse publicatii, fara agrementul UNBR, care cuprind
clasamente, topuri etc si care urmaresc producerea unui impact publicitar menit sa
contribuie la atragerea de clientela, nu constituie o forma de publicitate profesionala
permisa de lege.
c) Adaugarea pe site-urile profesionale ale avocatilor sau ale formelor de exercitare a
profesiei a altor elemente decat cele ref la forma de exercitare a profeseiei, activitatea
derulata si cele ref la contact si corespondenta, cf art. 236 al. 1 pct. 1 Statut, nu constituie
o forma de publicitate profesionala permisa de lege.
d) Mentionarea pe pagina web a colaboratorilor externi ai unei forme de exercitare a
profesiei pt a se asigura reclama de natura comerciala facuta unor pers din afara profesiei
nu constituie o forma de publicitate profesionala permisa de lege.

Alte interdictii:
a) Av desemnat de decanul baroului sa acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza
aceasta sarcina profesionala decat in caz de conflict de interese sau pt alte motive
justificate.
b) E interzisa sub sanctiunile prev de L exercitarea oricarei activitati specifice profesiei de
av de catre o pf ce nu are calitatea de av inscris intr-un barou si in tabloul avocatilor sau,
dupa caz, de catre orice pj cu exceptia societatii profesionale de avocati cu raspundere
limitata.

60
 FISA 4
ASISTENTA JUDICIARA

SEDIU:
- 71-85 L
- 150-172 S
- 3.7.2. CD

Legea

Cazurile si conditiile de acordare a asistentei judiciare

Art. 71
1. In cazurile prev de lege, barourile asigura asistenta judiciara in urmatoarele forme:
a. In cauzele penale, in care apararea e obligatorie cf dispozitiilor CPP
b. In orice alte cauze decat cele penale ca modalitate de acordare a ajutorului
public judiciar, in conditiile legii
c. Asistenta judiciara prin avocat acordata la cererea organelor administratiei
publice locale.
2. In cazuri de exceptie, daca drepturile pers lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate
prin intarziere, decanul baroului poate aproba acordarea cu titlu gratuit a asistentei de
specialitate juridica.

Art. 72
1. In cazul in care, cf art. 11-19 din OUG 51/2008 privind ajutorul public judiciar in
materie civila aprobata de L. 193/2008 a fost incuviintata cererea de ajutor public
judiciar sub forma asistentei prin avocat, cererea impreuna cu incheierea de incuviintare
se trimit de indata decanului baroului din raza acelei instante.
2. Decanul sau av caruia decanul i-a delegat aceasta atributie va desemna in termen de 3
zile un av inscris in Registrul de asistenta judiciara caruia ii transmite, odata cu
instiintarea desemnarii, incheierea prev de al. 1.
a. Decanul baroului are obligatia de a comunica si beneficiarului ajutorului public
judiciar numele av desemnat.
b. Beneficiarul ajutorului public judiciar poate cere el insusi desemnarea unui
anumit av, cu consimtamantul acestuia, in conditiile legii.

Art. 73
1. Av desemnat cf art. 72 al. 2 sa acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza aceasta
sarcina profesionala decat in caz de conflict de interese sau pt ate motive justificate.
2. refuzul nejustificat de a prelua cazul sau de a continua executarea constituie abatere
disciplinara in conditiile legii.
3. Refuzul nejustificat al beneficiarului sau renuntarea unilaterala si nejustificata a
acestuia la asistenta av desemnat duce la incetarea ajutorului public sub forma asistentei
prin avocat.

61
Art. 74
1. Asistenta extrajudiciara prev de art. 35 OUG 51/2008 aprobata cu modificari si
completari prinL. 193/08 se acorda de Serviciu de asistenta judiciara constituit la nivelul
fiecarui barou, pe baza unei cereri al carei model se aproba de Departamentul de
coordonare a asistentei judiciare care va cuprinde mentiuni privind obiectul si natura
solicitarii de asistenta, identitatea, CNP, domiciliul si starea materiala ale solicitantului
si ale fam sale, atasandu-se inscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia si ale fam
sale, precum si dovezi cu privire la obligatiile de intretinere sau de plata.
a. Cererea va fi insotita si de o declaratie pe propria raspundere a solicitantului, in
sensul de a preciza daca in cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor
public judiciar, in ce forma, pt ce cauza, precum si cuantumul acestui ajutor.
2. Dovada starii materiale a solicitantului se face in principal cu urmatoarele documente:
a. Adeverinta eliberata de autoritatile competente sau de catre angajator, dupa caz,
din care sa rezulte veniturile profesionale ale solicitantului si ale celorlalti
membri ai familiei supuse, cf legii, impozitului pe venit, realizate in perioada prev
de legislatia privind ajutorul public judiciar sau sumele incasate cu titlu de
pensie, indemnizatie de somaj sau asigurari sociale si altele asemenea, incasate
in aceeasi perioada
b. Livretul de familie si, dupa caz, certificatele de nastere ale copiilor.
c. Certiicatul de pers cu handicap al solicitantului sau al copilului dupa caz
d. Declaratie pe propria raspundere din care sa reiasa ca solicitantul si ceilalti
membri ai fam nu beneficiaza de alte venituri suplimentare.
e. Declaratie pe propria raspundere din care sa reculte ca solicitantul si/sau
celalalt parinte natural sau adoptiv sau, dupa caz, o alta pers careia i s-a
incredintat copilul in vederea adoptiei ori care are copilul in plasament sau in
plasament in regim de urgenta ori a fost numita tutore se ocupa de cresterea si
ingrijirea copilului si ca acesta nu e incredintat sau dat in plasament niciunui
organism privat autorizat sau serviciu public autorizat sau unei pj.
f. Dovada eliberata de autoritatile competente privind situatia bunurilor impozabile
ale solicitantului sau, dupa caz, ale celorlalti membri ai familiei.
g. Alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asistenta judiciara cf legii.
3. Cererea de acordare a asistentei extrajudiciare se depune la serviciul de asistenta
judiciara si se solutioneaza in termen de cel mult 15 zile lucratoare de la data
inregistrarii, prin decizie de admitere sau de respingere dupa caz.
4. In cazul admiterii cererii de acordare a asistentei extrajudiciare, decizia privind
acordarea de asistenta judiciara va cuprinde urmatoarele:
a. Denumirea actului
b. Denumirea organului emitent
c. Temeiul legal si de fapt pt emiterea deciziei
d. Pers careia i se acorda asistenta extrajudiciara
e. Tipul sau forma asistentei extrajudiciare acordate
f. Data eliberarii, functia si semnatura pers care a eliberat actul respectiv
5. In temeiul deciziei de acordare a asistentei extrajudiciare, decanul baroului competent
desemneaza un av din Registrul de asistenta judiciara al baroului.
6. Dupa posibilitati, decanul baroului poate aproba acordarea asistentei extrajudiciare de
catre un avocat ales de pers careia i se acorda asistenta extrajudiciara.

62
 7. Decizia prevazuta la al. 3 se comunica solicitantului in termen de 5 zile lucratoare de la
data emiterii deciziei.
8. Decizia de respingere a cererii de acordare a asistentei extrajudiciare poate fi contestata
la consiliul baroului in termen de 5 zile de la comunicarea acesteia.
9. Contestatiile formulate impotriva deciziei de respingere se solutioneaza de CB, cu
caracter de urgenta, la prima sedinta a CB.

Art. 75 – av care acorda asistenta judiciara cf prezentului capitol nu are dreptul sa primeasca
de la client sau de la cel aparat nici un fel de remuneratie sau de alte mijloace de recompensa,
nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor.

Organizarea activitatii de acordare a asistentei judiciare

Art. 76
1. In cadrul UNBR se organizeaza Departamentul de coordonare a asistentei judiciare –
organ cu activitate permanenta, coordonat de un vicepres al INBR.
a. Structura organizatorica a acestui dept se stabileste prin decizie CPUNBR.
2. Dept de coordonare a asistentei judiciare emite decizii si norme metodologice in limitele
atributiilor conferite prin prezenta lege, in conditiile si cu procedura prev de Statut.

Art. 77 – Dept exercita in principal urmatoarele atributii:

a) desfasoara conducerea metodologica a activitatii de acordare a asistentei judiciare.
b) Elaboreaza proiectul de Regulament-cadru pt organizarea serviciilor de asistenta
judiciara.
c) Propune sau avizeaza proiecte de protocoale ce se incheie cu autoritatile publice
competente in scopul obtinerii mijloacelor financiare necesare pt org serviciilor de
asistenta judiciara.
d) Organizeaza Registrul national de asistenta judiciara pe baza registrelor intocmite de
barouri.
e) Organizeaza si coordoneaza metodologia de plata a onorariilor pt asistenta judiciara
acordata.
f) Efectueaza controlul asupra asistentei judiciare acordate.
g) Elaboreaza proiecte de acte normative in domeniul asistentei judiciare, pe care le
propune MJ in vederea promovarii.
h) Stabileste, impreuna cu MJ, indicii statistici, tine evidenta statistica a sistemului de
asistenta judiciara si analizeaza informatiile necesare pt planificarea si coordonare
corecta a sistemului de asistenta judiciara.
i) Colaboreaza cu MJ pt buna functionare si planificarea, inclusiv dpv bugetar, a
sistemului de asistenta judiciara.
j) Popularizeaza sistemul de asistenta judiciara
k) Stabileste formularistica utilizata de barouri pt organizarea activitatii de asistenta
judiciara si extrajudiciara in conditiile legii.
l) Reprezinta UNBR in domeniul asistentei judiciare, in cadrul colaborarii internationale in
materie, in conditiile legii sau statutului.

63
Art. 78 – in vederea organizarii activitatii de asistenta judiciara, barourile indeplinesc
urmatoarele atributii:
a) organizeaza serviciile de asistenta judiciara atat la niv fiecarui barou cat si la sediul
fiecarei instante
b) organizeaza si actualizeaza Registrul de asistenta judiciara al fiecarui barou pe baza
cererilor avocatilor aprobate de CB
c) desemneaza avocatii inscrisi in registrul de asistenta judiciara pt acordarea asistentei
judiciare, tinand ct de experienta profesionala si de calificarea av precum si de natura si
complexitatea cazului, de celelalte desemnari ale acestuia cf prezentei legi si de gradul
de angajare al acestuia.
d) Efectueaza ctrl asupra acordarii asistentei judiciare de catre av din cadrul baroului.
e) Organizeaza si executa programe de popularizare a sistemului de asistenta judiciara
f) Indeplinesc orice alte atributii prev de lege sau Regulamentul-cadru pt organizarea
serviciilor de asistenta judiciara.

Art. 79
1. Baroulorganizeaza serviciile de asistenta judiciara la sediile tuturor instantelor din
judet, in spatii destinate exclusiv desfasurarii acestei activitati care se pun la dispozitie
obligatoriu si cu titlu gratuit de MJ sau dupa caz de autoritatile administratiei publice
locale.
2. Serviciile de asistenta prev de al. 1 sunt conduse de un av def, numit de CB, si sunt
coordonate de un membru al CB.
a. Organizarea, functionare si atributiile serviciilor de asistenta judiciara se
realizeaza cf regulamentului aprobat de consiliul baroului in baza
Regulamentului-cadru pt org serv de aj, aprobat de CUNBR.

Art. 80
1. Fiecare barou organizeaza Registrul de asistenta judiciara in care sunt inscrisi av ce pot
fi desemnati pt acordarea asistentei judiciare si extrajudiciare.
2. Registrul e public, se pastreaza pe suport hartie si in format electronic si se publica pe
pagina de net a fiecarui B.
3. Actualizarea registrului de asistenta judiciara pt urmatorul an calendaristic se
efectueaza pana la sfarsitul lunii septembrie a anului calendaristic precedent.
4. in cazuri exceptionale, in Registrul de asistenta judiciara pot fi operate modificari si in
cursul anului cf procedurii prev pt inscrierea in registru
5. UNBR organizeaza Registrul national de aj constituit din registrele de aj ale tuturor
barourilor.
6. RNAJ se publica pe pag de net a UNBR si se actualizeaza automat odata cu actualizarea
datelor din registrul fiecarui B.

Art. 81
1. Pt inscrierea in RAJ, av depune o cerere la baroul din care face parte.
2. Cererea prev de al. 1 se completeaza cf formularului aprobat de Dept pt coordonare a aj
din cadrul UNBR.
3. Inscrierea av in RAJ se efectueaza in baza deciziei CB

64
 4. CB poate, motivat, sa refuze inscrierea in registru sau sa radieze din registru un av in
urmatoarele cazuri:
a. Daca av solicitand i s-a aplicat o sanctiune disciplinara
b. Daca av e invinuit pt sav unei infractiuni de drept comun
c. Daca s-a constatat incalcarea repetata a dispozitiilor prezentei legi sau calitatea
inferioara a asistentei juridice acordate
5. Radierea din registru poate fi dispusa pt o perioada de 1 an iar daca se constata sav
consecutiva a trei sau mai multor abateri de la obligatiile prev de prezenta lege, radierea
se poate dispune pt o perioada de pana la 3 ani.
6. Refuzul baroului de inscriere a av solicitan in registru precum si masura radierii unui av
din registru pot fi contestate cf procedurii prev de cap. 6 din prezenta lege.
7. Decizia de radiere din registru se aduce la cunostinta publicului prin afisare pe pag de
net a B si pe cea a UNBR.

Art. 82
1. Pt asistenta judiciara acordata, av desemnat ar dr la un onorariu stabilit de organul
judiciar, cf naturii si volumului activitatii derulate, in limitele sumelor stabilite prin
protocolul incheiat intre UNBR – MJ.
2. Prin actul de incuviintare a asistentei judiciare, organul judiciar stabileste si valoarea
provozie a onorariului avocatului.
3. Dupa acordarea asistentei judiciare, av intocmeste un referat scris cu privire la prestatia
avocatiala efectiva, cf formularului aprobat de Dept de coordonare a aj din cadrul
UNBR.
a. Referatul este supus confirmarii organului judiciar, care, in fct de volumul si
complexitatea activitatii derulate de av precum si in raport cu durata, tipul si
particularitatile cauzei, poate dispune mentinerea sau majorarea onorariului
stablit initial.
4. Referatul confirmat cf al. 3 se inainteaza baroului in vederea efectuarii formalitatilor
prev de lege pt plata onorariilor.
5. In cazul in care av e sanctionat disciplinar cf art. 86 al. 1, el nu va primi onorariul in
asigurarea asistentei judiciare pt care a fost desemnat pt acel caz.

Art. 83
1. Plata onorariului pt asistenta judiciara acordata se face lunar prin virament bancar, pe
baza docs pt decontare prev de art. 82 al. 2, avizate de CB.
2. Sumele necesare pt plata onorariilor sau, dupa caz, a remuneratiilor pt aj se vireaza
lunar in conditiile legii, intr-un cont distinct deschis de fiecare B.
a. Respectarea de catre barouri a destinatiei fondurilor astfel virate face si obiect al
ctrl UNBR in conditiile stabilite de statut.

Art. 84 – UNBR si barourile conlucreaza cu MJ, CSM, instantele si parchetele de pe langa

acestea in vederea derularii in bune conditii a activiratii de acordare a aj prev de prezentul
capitol.

65
Art. 85
1. Onorariile pt aj acordata in oricare din formele prev de prezentul capitorl se
stabilesc prin protocolul incheiat intre UNBR, MJ si MP.
2. Plata onorariilor prev de al. 1 se face in termen de 45 zile de la data depunerii
deconturilor de catre barouri la organul judiciar competent.
i. Pt intarzierea la plata a onorariilor se calculeaza si se platesc dobanzi /
penalitati la nivelul prev de L. 207/2015 CP fiscala, cu modificarile si
completarile ulterioare, in cazul sumelor de restiuit sau de rambursat de
la bugetul de stat.
ii. Plata dobanzilor/penalitatilor se face la cererea barourilor.
3. Fondurile necesare platii onorariilor prev de al. 1 se asigura din sumele prev de
art. 47 OUG 80/2013 privind tjt.
4. Pt ch curente necesare functionarii serviciilor de asistenta judiciara a barourilor,
din sumele virate lunar pt remunerarea avocatilor, fiecare barou isi constituie un
fond prin retinerea a 2% din valoarea acestor sume aprobate si efectiv varsate, cf
regulilor stabilite prin Statut.
i. Retinerea procentului de 2% se face la achitarea efectiva a onorariului
catre av indreptatit.
5. Onorariile pt asistenta judiciara acordata in oricare din formele prev de
prezentul capitol, la cererea organelor administratiei publice locale, se acorda
din fondurile acestor organe, in limitele sumelor stabilite prin protocol incheiat
de fiecare barou cu acestea.
i. In lipsa protocolului, sunt aplicabile lim stab prin protocolul prev de art.
82 al. 1.

Statut

Cazurile si conditiile de acordare a asistentei judiciare

Art. 150
1. In sensul L si al prezentului S, prin asistenta judiciara se intelege asistenta juridica
acordata prin avocat.
2. Barourile asigura asistenta judiciara:
a. In cauzele penale in care apararea e obligatorie cf disp CPP sau cf disp din legi
speciale ori in orice alta situatie in care org judiciar considera necesara
desemnarea unui aparator din oficiu
b. In orice alte cauze decat cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului
public judiciar in conditiile legii.
3. In cazuri de exceptie, daca pers e lipsita de mijloace materiale, iar drepturile ei ar fi
prejudiciate prin intarziere, decanul baroului poate aproba acordarea de asistenta
judiciara gratuita.

Art. 151 – ca forma a ajutorului public judiciar, asistenta prin av cuprinde:

1. asistenta extrajudiciara care include acordarea de consultatii in vederea initierii sau
solutionarii unui litigiu pt care legea prevede acordarea ajutorului public judiciar sau
dupa caz in vederea initierii unei proceduri judiciare, arbitrale sau administrativ-

66
 jurisdictionale in cazurile prev de lege si pregatirea si intocmirea documentelor pt
initierea unei proceduri judiciare, inclusiv a unei proceduri prealabile obligatorii sau
facultative, dupa caz.
2. Asigurarea reprezentarii si asistentei procesuale in fata instantelor si a altor organe de
jurisdictie in conditiile legii.

Art. 152
1. In cazul in care cf art. 11-19 OUG 51/08 aprobata prin L 193/08 a fost incuviintata
cererea de ajutor public judiciar sub forma asistentei prin avocat, cererea si incheierea
de incuviintare se trimit de indata decanului baroului din raza acelei instante.
2. In termen de 3 zile de la comunicarea incheierii de incuviintare a cererii de ajutor public
judiciar, decanul baroului va desemna un avocat inscris in Registrul de asistenta
judiciara pt a asigura asistenta prin avocat solicitata.
3. Avocatului desemnat i se va comunica de catre decan instiintarea de numire si copie a
incheierii de incuviintare a cererii de ajutor public judiciar, iar beneficiarul ajutorului
judiciar va fi instiintat de indata cu privire la numele avocatului desemnat.
4. In toate cazurile, beneficiarul ajutorului public judiciar poate cere el insusi desemnarea
unui anumit avocat, cu consimtamantul acestuia, cf legii.

Art. 153
1. Avocatul desemnat sa acorde asistenta juridica cf art. 152 al. 2 poate refuza exercitarea
mandatului primit numai in caz de conflict de interese sau pt alte motive justificate.
2. Refuzul nejustificat al av desemnat de a acorda asistenta judiciara constituie abatere
disciplinara.
3. Beneficiarul care in mod nejustificat refuza sau renunta la serviciile avocatului desemnat
pierde ajutorul public judiciar acordat si nu mai are dreptul la o noua cerere de ajutor
public judiciar in cauza respectiva.
4. Decanul baroului ii revine competenta de a aprecia caracterul justificat sau nejustificat
al refuzului/renuntarii.

Art. 154
1. La nivleul fiecarui barou se organizeaza serviciul de asistenta judiciara.
2. Asistenta extrajudiciara se acorda de servicul de asistenta judiciara pe baza unei cereri
ce va cuprinde urmatoarele mentiuni:
a. Obiectul si natura solicitarii
b. Identitatea si CNP
c. Domiciliul si starea materiala ale solicitantului si familiei sale
d. Dovezi privind veniturile solicitantului si ale familiei sale
e. Dovezi cu privire la obligatia de intretinerea sau de plata
3. Cererea va cuprinde, pe langa mentiunile prev de al. 2, si o declaratie pe propria
raspundere a solicitantului in sensul de a preciza daca in cursul ultimelor 12 luni a mai
beneficiat de ajutor public judiciar si in caz afirmativ, in ce forma, pt ce cauza si in ce
cuantum.
a. Modelul cererii de acordare a asistentei extrajudiciare e cuprins in Anexa 32.
4. Dovada starii materiale a solicitantului se face in principal cu urmatoarele documente:

67
 a. Adeverinta eliberata de autoritatile competente sau de angajator din care sa
rezulte veniturile profesionale ale solicitantului si ale celorlalti membri ai familiei
sale supus impozitarii, cf legii impozitului pe venit, realizate in perioada
prevazuta de legislatia privind ajutorul public judiciar ori sumele incasate cu titlu
de pensie, indemnizatie de somaj sau asigurari sociale, si altele asemenea,
incasate in aceeasi perioada.
b. Livretul de familiei si, dupa caz, certificatele de nastere ale copiilor.
c. Certificatul de persoana cu handicat al solicitantului/copilului dupa caz
d. Declaratie pe propria raspundere din care sa reiasa ca solicitantul si ceilalti
membri ai familiei nu beneficiaza de alte venituri suplimentare.
e. Declaratie pe propria raspundere privind situatia patrimoniala a solicitantului si
a familiei sale
f. Declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca solicitantul si/sau
celalalat parinte natural sau adoptiv sau, dupa caz, o alta pers careia i s-a
incredintat copilul in vederea adoptiei sau care are copilul in plasament ori in
plasament in regim de urgenta sau care a fost numita tutore se ocupa de cresterea
si ingrijirea copilului si ca acesta nu e incredintat sau dat in plasament niciunui
organism privat autorizat sau serviciu public autorizat sau niciunei pj.
g. Dovada eliberata de autoritatile competente privind situatia bunurilor impozabile
ale solicitantului sau ale celorlalti membri ai familiei sale
h. Alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asistenta judiciara cf legii.
5. Cererea insotita de documentele justificative se depune la serviciul de asistenta judiciara
si se solutioneaza in termen de max. 15 zile lucratoare de la data inregistrarii, prin
decizie de admitere sau respingere.
6. in cazul admiterii cererii, decizia va cuprinde urmatoarele:
a. Denumirea actului
b. Denumirea organului emitent
c. Temeiul legal si de fapt pt emiterea deciziei
d. Pers careia i se acorda asistenta extrajudiciara
e. Tipul sau forma asistentei extrajudiciare acordate
f. Data eliberarii, functia si semnatura pers care a eliberat actul respectiv.
7. In baza deciziei de admitere, decanul baroului va desemna un av inscris in registrul de
asistenta judiciara.
a. Decanul baroului poate desemna un av ales de pers careia i se acorda asistenta
extrajudiciara daca av e inscris in registrul de asistenta judiciara si av si-a dat
acordul pt numire.
8. In termen de 5 zile lucratoare de la data emiterii, decizia prev la al. 5 se comunica
solicitantului.
9. Decizia de respingere poate fi contestata in termen de 5 zile de la comunicare la CB.
10. Contestatia prev de al. 9 se solutioneaza de CB in regim de urgenta la prima sedinta de
CB de dupa data inregistrarii ei.

Art.155 – Asistenta extrajudiciara NU se acorda in urmatoarele situatii:

a) cand beneficiul adus solicitantului prin acordarea asistentei nu e justificat
b) cand pretentia e vadit nejustificata, neintemeiata sau inadmisibila

68
 c) in cazul cetatenitlor straine sau pj straine solicitante, cand legislatia lor nationala nu
prevede un tratament similar pt cetatenii romani
d) cand solicitantul de fost decazut din drept de a beneficia de asistenta judiciara.

Art. 156 – av care acorda asistenta judiciara nu are dr sa primeasca de la beneficiar nici un fel
de sume de bani ori alte recompense, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor.

Organizarea activitatii de acordare a asistentei judiciare

Art. 157
1. In cadrul UNBR se organizeaza Departamentul de coordonare a asistentei judiciare
(DCAJ), organ cu activitate permanenta, coordonat de un vicepresedinte al UNBR.
a. Structura organizatorica a acestui dept se stabileste prin decizie a CPUNBR.
2. DCAJ emite decizii si norme metodologice in limitele atributiilor conferite prin L si S.

Art. 158 – DCAJ exercita in principal urmatoarele atributii:

a) desfasoara conducerea metodologica a activitatii de acordare a asistentei judiciare
b) elaboreaza proiectul Regulamentului-cadru pt organizarea serv de asistenta judiciara
c) propune sau avizeaza proiecte de protocoale care se incheie cu autoritatile publice
competente, in scopul obtinerii de mijloace financiare necesare organizarii serviciilor de
aj
d) organizeaza RNAJ pe baza registrlor intocmite de barouri
e) organizeaza si coordoneaza metodologia de plata a onorariilor pt aj acordata
f) efectueaza ctrl aj acordate
g) elaboreaza proiecte de acte normative in domeniul aj pe care le propune MJ in vederea
aprobarii
h) stabileste impreuna cu MJ indicii statistici, tine evidenta statistica a sistemului de aj si
analizeaza infos necesare pt planificarea si coordonarea corecta a sistentului de aj
i) colaboreaza cu MJ pt buna functionare si planificare inclusiv dpv bugeta a sistemuluid e
aj
j) popularizeaza sistemul de aj
k) stabileste formularistica utilizata de barouri pt organizarea activitatii de aj si extraj cf
legii
l) reprezinta UNBR in domeniul aj in cadrul colaborarii internationale in materie, in
conditiile L sau S.

art. 159 – in vederea organizarii activitatii de aj, barourile indeplinesc urmatoarele atributii:
a) organizeaza serviciile de aj atat la niv fiecarui barou cat si la sediul fiecarei instante
b) organizeaza si actualizeaza registrele proprii de aj
c) desemneaza av inscrisi in raj pt acordarea aj, tinand ct de experienta profesionala si de
calificarea avocatului, precum si de natura si complexitatea cazului, de desemnarile
anterioare si de gradul de angajare al acestuia
d) efectueaza ctrl asupra acordarii aj de catre av din cadrul baroului
e) organizeaza si executa programe de popularizare a sistemului de aj
f) indeplinesc orice alte atributii prev de lege sau Regulamentul-cadru pt organizarea serv
de aj.

69
Art. 160
1. B organizeaza serv de aj la sediile tuturor instantelor din judet, in spatii destinate
exclusiv derularii acestei activitati ce se pun la disp obligatoriu si gratuit de MJ sau
autoritatile administratiei locale.
2. Serv de aj prev de al. 1 sunt conduse de un av def numit de CB si sunt coordonate de un
membru al CB.
a. Organizarea, functionarea si atributiile serv de aj se realizeaza cf regulam
aprobat de CB in baza R-C pt organizarea serv de aj aprobat de CUNBR.
3. CB poate decide ca serv de aj sa fie condus de un director angaat, pe baza de concurs,
prin cim.
4. Pt ocuparea fct de director poate candida orice pf ce indeplineste conditiile RC pt org
serv de aj prev in prezentul S.

Art. 161
1. Fiecare barou org raj in care sunt inscrisi av ce pot fi desemnati pt acordarea aj si a
asistentei extraj.
2. Registrul e public, se pastreaza pe suport hartie si in format electronic si se publica pe
pag web a fiecarui B.
3. actualizarea registrului se aj pt urmatorul an calendaristic se face pana la finalul lui
septembrie a anului calendaristic precedent.
4. In cazuri exceptionale, in raj pot fi operate modificari si in cursul anului, cf procedurii
prev pt inscrierea in registru
5. UNBR organizeaza RNAJ constituit din raj alt tuturor B.
6. RNAJ se publica pe pag web a UNBR si se actualizeaza automat odata cu actualizarea
datelor din raj fiecarui B.

Art. 162
1. Pt inscrierea in raj., av depune o cerere la B din care face parte.
2. Cererea prev de al 1 se completeaza cf formularului aprobat de DCAJ din cadrul UNBR.
3. Inscrierea av in raj se efectueaza in baza deciziei CB.
4. CB poate motivat refuza inscrierea in raj sau poate radia din raj un av in urm cazuri:
a. Daca avocatului solicitant i s-a aplicat o sanctiune disciplinara
b. Daca av e invinuit pt sav unei infractiuni de dr comun
c. Daca s-a constatat incalcarea repetata a disp L sau S sau calitatea inferioara a aj
acordate.
d. Daca a refuzat sa indeplineasca activitatea de curator dupa ce a fost numit sau a
fost inlocuit din aceasta calitate din motive imputabile.
5. Radierea din raj poate fi dispusa pt o perioada de 1 an si daca se constata sav
consecutiva a 3 sau mai multor abateri de la obligatiile prev de L sau S radierea se poate
dispune pana la o per de 3 ani.
6. Refuzul baroului de inscriere a av solicitant in raj si masura radierii se pot contesta cf
procedurii prev de cap. 6 din L.
7. Decizia de radiere din raj se aduce la cunostinta publicului prin afisare pe pag web a B
si pe cea a UNBR.

70
Art. 163
1. Pt aj acordata, av desemnat are dr la un onorariu stabilit de oj cf naturii si volumului
activitatii derulate, in lim sumelor stabilite prin protocolul incheiat intre UNBR – MJ.
2. Prin actul de incuviintare a aj, organul judiciar stabileste si valoarea provizorie a
onorariului av.
3. Dupa acordarea aj, avocatul intocmeste un referat scris cu privire la prestatia avocatiala
efectiva, cf formularului aprobat de DCAJ din cadrul UNBR.
a. Referatul e supus aprobarii organului judiciar care, in fct de vol si complexitatea
activitatii derulate de av, precum si in raport cu durata, tipul si particularitatile
cauzei, poate dispune mentinerea/majorarea onorariului initial stabilit.
4. Referatul confirmat cf al. 3 se inainteaza B, in vederea efectuarii formalitatilor prev de L
pt plata onorariilor.
5. Daca av e sanctionat disciplinar cf art. 86 al. 1 L, acesta nu va primi onorariul pt cazul
concret sau pt activitatea derulata.
6. Av desemnat i se deconteaza sumele necesare pt ch de aparare si pt deplasarea la locul
de detentie sau retinere din alta localitate.

Art. 164
1. Plata onorariului pt aj acordata se face lunar prin virament bancar pe baza docs pt
decontare prev de art. 82 al. 2 si 3 L avizate de CB.
2. Sumele necesare pt plata onorariilor sau remuneratiilor pt aj se vireaza lunar intr-un
cont distinct deschis de fiecare B.
a. Respectarea de catre barouri a destinatiei fondurilor astfel virate face si obiect al
ctrl UNBR in conditiile S.

Art. 165 – UNBR si barourile conlucreaza cu MJ, CSM, instantele si parchetele de pe langa
acestea in vederea derularii in bune conditii a activitatii de acordare a aj prev de prezenta
subsectiune.

Art. 166
1. Onorariile pt aj acordata de oricare din formele prev de prezentul capitol se stabilesc
prin protocolul incheiat de UNBR cu MJ cf legii.
2. Fondurile necesare pt plata onorariilor prev de al. 1 se asigura cf art. 26 al. 1 lit. a) L.
146/97 privind taxele  v. OUG 80/13
3. Pt ch curente necesare functionarii serviciilor de asistenta judiciara din cadrul
barourilor, din sumele virate lunar pt plata onorariilor cuvenite pt asistenta judiciara,
fiecare B isi constituie un fond prin retinerea a 2% din valoarea acestor sume aprobate
si efectiv varsate.
a. Retinerea cotei se face la achitarea efectiva a onorariului catre av indreptatit.
4. Onorariile pt asistenta judiciara acordata in oricare din formele prev de prez capitol la
solicitarea organelor administratiei publice locale se acorda din fondurile acestor
organe in limitele sumelor stabilite prin protocolul incheiat de fiecare B cu acestea.
a. In lipsa protocolului se aplica limitele stabilite prin protocolul prev de art. 82 al.
1 din L.

71
Art. 167
1. Serviciile de aj asigura si apararea gratuita in cazurile prev de art. 71 al. 2 L pe baza
aprobarii date de catre decanul B.
2. Av delegat pt asigurarea apararii gratuite are dr si obl prev de L si S in indeplinirea
mandatului acordat in interesul beneficiarului gratuitatii pe care trebuie sa il trateze cu
atentia cuvenita oricarui client.

Art. 168
1. Acordarea aj obligatorii se face numai ca urmare a solicitarii motivate din partea
instantei, a oup, a ocp sau a organului adm publice locale, adresata B.
a. Acordarea aj se realizeaza exclusiv in baza delegatiei de av eliberate de serviciul
de aj, cf modelului prev de Anexa 3.
2. In cazul inc are se solicita acordarea aj gratuite de organele prev de al. 1, decanul
stabileste valoarea onorariului ce va fi suportat de partea ce ar cadea in pretentii, avand
in vedere natura cauzei si valoarea obiectului material al acesteia.
3. Prin decizie, decanul poate delega atributiile prev de al. 2 unui consilier al B.
4. Av desemnat sa acorde aj gratuita urmeaza sa isi indeplineasca insarcinarea in conditiile
prev de art. 82 L pe baza delegatiei eliberate de barou, cf modelului prev de Anexa 4.

Art. 169 – mandatul avocatului desemnat sa acorde aj obligatorie inceteaza in mom in care
partea isi angajeaza un aparator.
Dr la onorariu al av substituit subzista chiar daca mandatul sau a incetat, cuantumul
acestuia fiind proportional cu munca prestata.

Art. 170 – av desemnat sa acorde asistenta judiciara obligatorie are dr la onorariu stabilit in
conditiile prev de art. 85 L in raport cu natura si dificultatea cauzei.

Art. 171
1. Serviciile de aj isi desfasoara activitatea in spatiile situate la sediile instantelor, puse la
dispozitie de MJ, cf art. 38 L.
2. Ch privind amenajarea si intretinerea spatiilor aflate in situatia prev de art. 38 L sunt
suportate in conditiile art. 166 al. 3 S.

Art. 172
1. Aj gratuita acordata poate fi retrasa de catre decanul B daca se dovedeste ca:
a. a) a fost obtinuta prin frauda
b. starea de nevoie a solicitantului a incetat sau s-a ameliorat si permite plata
onorariului
2. In conditiile legii, remuneratia av va fi suportata de partea care a obtinut ilicit asistenta
judiciara gratuita.

Cod deonotologic – art. 3.7.2. – In cazul in care clientul este susceptibil sa beneficieze de
asistenta gratuita, avocatul are obligatia sa il informeze despre aceasta.

Notiune: prin aj se intelege aj acordata prin avocat.

72
Asistenta judiciara e o garantie care asigura respectarea principiilor generale ale pr civ sau pen,
componenta importanta a dr la aparare.

Urmareste sa asigure exercitarea deplina si calificata a tuturor atributelor dr la aparare al

beneficiarilor sai.

I. CARACTERISTICILE ASISTENTEI JUDICIARE

E una din formele asistentei juridice ce poate fi acordata de av cf art. 3 L.

Spre deosebire a asistenta juridica p-zisa acordata de av la cererea clientului, in cazul asistentei
judiciare, desemnarea se face de catre barou, la cererea clientului, organului judiciar sau a
autoritatii publice – se creeaza un raport contractual mediat.

Aj implica o colaborare institutionala, sens in care UNBR si B conlucreaza cu MJ, CSM,

instantele si parchetele aferente, pt derularea in conditii bune a activitatii de acordare a aj.

Fiecare B organizeaza si asigura functionarea cate unui serviciu de aj pe langa fiecare

judecatorie.
In concret, sarcina revine CB.

Consiliul fiecarui B adopta regulamentul propriu de organizre si functionare a serviciilor de aj pt

asigurarea apararii obligatorii si a aj, ca forma a ajutorului public judiciar – apj.

Av desemnat sa acorde aj e protejat de lege, se supune doar L, S si CD.

Spre deosebire de asistenta juridica propriu-zisa, in care avocatul are dr sa refuze prestarea
serviciului avocatial, in cazul asistentei judiciare (aj), av are obligatia sa acorde, cand e
desemnat din oficiu sau gratuit, aceasta asistenta, refuzul poate fi valabil numai situatiile
expres prev de lege.

Cand av e aparator in cadrul aj, el are toate dr si obl in raport cu clientul ca si un av ales.

Av care acorda aj nu are dreptul sa primeasca de la beneficiar nici un fel de sume de bani sau alte
recompense, nici chiar cu titlu de acoperire a ch.

Mandatul av desemnat sa acorde aj obligatorie inceteaza in mom in care partea isi angajeaza un
aparator.

Av delegat pt asigurarea apararii gratuite are dr si obligatiile prev de L si S, in indeplinirea

mandatului acordat in interesul beneficiarului gratuitatii, pe care tb sa il trateze cu atentia
cuvenita oricarui client.

73
 II. FORMELE ASISTENTEI JUDICIARE

Aj poate imbraca forme diferite in fct de mai multe criterii.

1. In functie de obiectul asistentei judiciare – art. 71 L

a) In cauzele penale in care apararea e obligatorie cf CPP

b) In orice alte cauze decat cele penale ca modalitate de acordare a apj in conditiile legii.
c) Aj prin av acordata la cererea organelor administratiei publice locale
d) In cazuri de exceptie, daca dr pers lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin
intarziere, decanul baroului poate aproba acordarea cu titlu gratuit a asistentei de
specialitate juridica.

2. In functie de remuneratia acordata avocatului

a) Aj remunerata – reprezinta regula in materie.

b) Aj gratuita – reprezinta exceptia, daca pers e lipsita de mijloace materiale cf prescriptiilor
legale.

3. In raport cu etapa pt care se acorda asistenta judiciara

a) Asistenta judiciara: pp o asistare juridica in fata instantelor si altor organe de jurisdictie

b) Asistenta extrajudiciara: acordarea de consultatii in vederea initierii ori solutionarii unui
litigiu pt care legea prevede acordarea apj sau in vederea initierii unei proceduri judiciare,
arbitrale sau administrativ-jurisdictionale in cazurile prev de lege si pregatirea si
intocmirea docs pt initierea unei proceduri judiciare, inclusiv a unei proceduri prealabile
obligatorii sau facultative.

Av desemnat sa acorde apj nu poate refuza aceasta sarcina profesionala decat:

a) in caz de conflict de interese
b) pt alte motive justificate.

Refuzul nejustificat de a prelua cazul sau de a continua executarea constituie abatere

disciplinara (nu grava).

Refuzul nejustificat al beneficiarului sau renuntarea unilaterala si nejustificata a acestuia la

asistenta acordata de av desemnat dt incetarea ajutorului public sub forma asistentei prin avocat.

Decanului baroului ii revine competenta de a aprecia caracterul justificat/ne- al

refuzului/renuntarii.

Aj gratuita poate fi retrasa de catre decanul baroului daca se dovedeste ca:

a) a fost obtinuta prin frauda
b) starea de nevoie a solicitantului a incetat sau s-a ameliorat si permite plata onorariului.

74
 III. CONDITIILE DE ACORDARE A ASISTENTEI JUDICIARE

1. Asistenta judiciara in materie civila prin reprezentare sau asistare in fata

instantelor judecatoresti sau a altor organe de jurisdictie

Asistenta se acorda cf OU 51/08 privind apj in materie civila, ceea ce pp o incuviintare a cererii
de apj sub forma asistentei prin avocat.

In termen de 3 zile de la comunicarea incheierii de incuviintare a cererii de apj decanul B

desemneaza un av inscris in RAJ pt a asigura asistenta prin av solicitata.

Av desemnat i se comunica de catre decan instiintarea de numire si o copie a incheierii de

incuviintare a cererii de apj iar beneficiarul aj va fi instiintat de indata cu privire la numele av
desemnat.

In toate cazurile, beneficiarul apj poate cere el insusi desemnarea unui anumit av, cu
consimtamantul acestuia cf legii.

2. Asistenta judiciara in materie penala

Desemnarea av din oficiu se face daca suspectul sau inculpatul nu si-a ales un avocat, in
urmatoarele cazuri:
a) cand suspectul/inculpatul e minor, internat intr-un centru de detentie sau centru educativ,
cand e retinut sau arestat chiar in alta cauza, cand fata de acesta a fost dispusa masura de
siguranta a internarii medicale chiar in alta cauza, precum si in alte cazuri prev de lege.
b) Cand organul judiciar apreciaza ca suspectul/incupatul nu si-ar putea face singur
apararea.
c) In cursul procedurii in camera preliminara si in cursul judecatii in cauzele in care legea
prevede pt infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii > 5
ani.
d) Cand asistenta juridica e obligatorie daca av ales lipseste nejustificat, nu asigura
substituirea sau refuza nejustificat sa exercite apararea, desi a fost asigurata exercitarea
tuturor dr procesuale.
e) In cursul judecatii, cand asistenta juridica e obligatorie, daca av ales lipseste nejustificat
la termenul de judecata, nu asigura substituirea sau refuza sa efectueze apararea, desi a
fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale.

3. Asistenta extrajudiciara

Asistenta se acorda cf OUG 51/08 privind ajutorul public judiciar in materie civila.

Aceasta asistenta se acorda de Serviciul de aj constituit la niv fiecarui barou pe baza unei cereri.

Cererea cuprinde:
a) mentiuni privind obiectul si natura solicitarii de asistenta
b) identitatea, CNP, domiciliul

75
 c) starea materiala a solicitantului si a fam sale – se ataseaza inscrisuri doveditoare ale
veniturilor acestuia si ale fam sale, precum si dovezi cu privire la obligatiile de intretinere
sau de plata.
a. dovada starii materiale a solicitantului se face in conditiile art. 74 al. 2 L.

Dovada starii materiale a solicitantului se face in principiu cu urmatoarele documente:

a) adeverinta eliberata de autoritatile competente sau de catre angajator din care sa rezulte
veniturile profesionale ale solicitantului si ale celorlalti membri ai familiei sale supuse
impozitarii, potrivit L impozitului pe venit, realizate in perioada prevcazuta de legislatia
privind ajutorul public judiciar, ori sumele incasate cu titlu de pensie, indemnizatie de
somaj sau asigurari sociale, si altele asemenea, incasate in aceeasi perioada.
b) Livretul de familie si eventual certificatele de nastere ale copiilor.
c) Certificatul de persoana cu handicap al solicitantului sau al copilului, dupa caz.
d) Declaratie pe propria raspundere din care sa reiasa ca solicitantul si ceilalti membri ai
fam nu beneficiaza de alte venituri suplimentare
e) Declaratie pe propria raspundere privind situatia patrimoniala a solicitantului si a familiei
sale.
f) Declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca solicitantul si/sau celalalt parinte,
natural sau adoptiv, ori, dupa caz, o alta persoana careia i s-a incredintat copilul in
vederea adoptiei sau care are copilul in plasament sau in plasament in regim de urgenta
sau care a fost numita tutore se ocupa de cresterea si ingrijirea copilului si ca acesta nu e
incredintat sau dat in plasament niciunui organism privat autorizat sau serviciu public
autorizat sau niciunei pj.
g) Dovada eliberata de autoritatile competente privind situatia bunurilor impozabile ale
solicitantului sau, dupa caz, ale celorlalti membri ai fam sale.
h) Alte acte necesare stabilirii dr la acordarea de aj cf legii.

Cererea va fi insotita si de o declaratie pe propria raspundere a solicitantului, in sensul de a

preciza daca in cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, in ce forma, pt
ce cauza precum si cuantumul acestui ajutor.

Cererea de acordare a asistentei extrajudiciare se depune la serviciul de aj si se solutioneaza in

termen de max. 15 zile lucratoarea de la data inregistrarii, prin decizie de admitere/respingere.

In temeiul deciziei de acordare a asistentei extrajudiciare, decanul baroului competent

desemneaza un av din raj al B.

Decanul baroului poate aproba acordarea asistentei extrajudiciare de catre un av ales de pers
careia i se acorda aj.

Decizia se comunica solicitantului in termen de 5 zile lucratoare de la data emiterii ei.

Decizia de admitere a cererii de acordare a aj va cuprinde urmatoarele:

a) denumirea actului
b) denumirea organului emitent
c) temeiul legal si de fapt pt emiterea D

76
 d) pers careia i se acorda asistenta extrajudiciara
e) tipul sau forma asistentei extrajudiciare acordate
f) data eliberarii, functia si semnatura pers care a eliberat actul respectiv

Decizia de respingere a cererii de acordare a asistentei extrajud poate fi contestata la CB in

termen de 5 zile de la comunicarea ei.

Contestatiile formulate impotriva deciziei de respingere se solutioneaza de CB cu caracter de

urgenta la prima sedinta a CB.

Asistenta extrajudiciara nu se acorda:

a) cand beneficiul adus solicitantului prin acordarea asistentei nu e justificat
b) cand pretentia e vadit nejustificata, neintemeiata, inadmisibila
c) pt cetateni strainei sau pj straine solicitante, cand legislatia lor nationala nu prevede un
tratament similar pt cetatenii romani
d) cand solicitantul a fost decazut din dr de a beneficia de asistenta judiciara.

IV. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE ACORDARE A ASISTENTEI

JUDICIARE

1. La nivel de barou

Barourile indeplinesc urmatoarele atributii:

a) organizeaza serviciile de aj atat la niv fiecarui barou cat si la sediul fiecarei instante.
b) organizeaza si actualizeaza raj al fiecarui barou pe baza cererilor avocatilor aprobate de
CB
c) desemneaza av inscrisi in raj pt acordarea aj tinand ct de experienta profesionala si de
calificarea av precum si de natura si complexitatea cazului, de celelalte desemnari ale
acestuia cf legii si de gradul lui de angajare.
d) Efectueaza ctrl asupra acordarii aj de catre av din cadrul B.
e) Organizeaza si executa programe de popularizare a sistemului de aj.
f) Indeplinesc orice alte atributii prev de L sau Regulamentul-cadru pt organizarea
serviciilor de aj.

2. La nivel de Departament de coordonare a aj

Aceasta structura e organizata in cadrul UNBR si e organ cu activitate permanenta, coordonat de

un vicepresedinte UNBR.

DCAJ emite decizii si norme metodologice in limitele atributiilor conferite de L, in conditiile si

cu procedura stabilite in S.

DCAJ are urmatoarele atributii:

a) desfasoara conducerea metodologica a activitatii de acordare a aj
b) elaboreaza proiectul de regulament-cadru pt organizarea serviciilor de aj

77
 c) propune sau, dupa caz, avizeaza proiecte de protocoale ce se incheie cu autoritatile
publice competente in scopul obtinerii mijloacelor financiare necesare pt organizarea
serviciilor de aj.
d) Organizeaza rnaj pe baza raj intocmite de barouri
e) Organizeaza si coordoneaza metodologia de plata a onorariilor pt aj acordata
f) Efectueaza ctrl asupra aj acordata
g) Elaboreaza proiecte de acte normative in domeniul aj pe care le propune MJ in vederea
promovarii
h) Stabileste impreuna cu MJ indicii statistici, tine evidenta statistica a sistemului de aj si
analizeaza infos necesare pt planificarea si coordonarea corecta a sistemului de aj.
i) Colaboreaza cu MJ pt buna functionare si planificarea, inclusiv dpv bugetar, a sistemului
de aj
j) Popularizeaza sistemul de aj
k) Stabileste formularistica utilizata de barouri pt organizarea activitatii de aj si extraj in
cond legii
l) Reprezinta UNBR in domeniul asistentei judiciare in cadrul colaborarii internationale in
materie in conditiile L sau S.

3. La nivelul Serviciilor de asistenta judiciara

Aceste servicii sunt organizate la barou.

Pt considerente de eficienta a functionarii lor, serviciile de aj sunt organizate la nivelul fiecarei

instante.

Saj sunt conduse de un av def, numit de CB, si sunt coordonate de un membru al CB.

Organizarea, functionarea si atributiile saj se realizeaza cf regulamentului aprobat de CB in baza

regulamentului cadru pt organizarea saj aprobat de Consiliul UNBR.

CB poate decide ca saj sa fie condus de un director angajat pe baza de concurs prin cim.

Pt ocuparea fct de director poate candida orice pf ce indeplineste conditiile regulamentului cadrul
pt organizarea saj prev de S.

4. La nivelul Registrului de asistenta judiciara

Raj este organizat la fiecare barou.

In acest registru sunt inscrisi av ce pot fi desemnati pt acordarea aj si a celei extraj.

Registrul e public, se pastreaza pe suport hartie si in format electronic si se publica pe pag web a
fiecarui barou.

UNBR organizeaza rnaj constituit din raj ale tuturor barourilor.

78
Rnaj se publica pe pag de net a UNBR si se actualizeaza automat, odata cu actualizarea datelor
din registrul fiecarui barou.

Inscrierea in raj se face in baza unei cereri a av interesat – cerere tip cf formularului aprobat de
DCAJ din cadrul UNBR.

Inscrierea in raj se efectueaza in baza deciziei CB.

CB poate, motivat, sa refuze inscrierea in raj sau sa radieze din raj un av in urm cazuri:
a) daca av solicitant i s-a aplicat o sanctiune disciplinara
b) daca av e invinuit pt sav unei infractiuni de drept comun
c) daca s-a constatat incalcarea repetata a dispozitiilor legii sau calitatea
inferioara a aj acordate.

Radierea din registrul poate fi dispusa:

a) pt o perioada de un an
b) pt o per de maxim 3 ani daca se constata savarsirea consecutiva a trei sau mai multor
abateri de la obligatiile legale.

Refuzul baroului de inscriere a av solicitant in registru precum si masura radierii unui av din
registru pot fi contestate cf procedurii prev de cap. 6 din L.

Decizia de radiere se aduce la cunostinta publicului prin afisare pe pag de net a baroului si pe pag
web UNBR.

In ceea ce priveste remuneratia avocatului pt asistenta judiciara si extrajudiciara:

a) Onorariile pt aj acordata in orcare din formele prev de L se stabilesc prin protocolul
incheiat intre UNBR, MJ si MP.
b) Fondurile necesare pt plata onorariilor pt aj se asigura din sumele prev de art. 47 OUG
80/2013: impozitul pe veniturile realizate din activitati desfasurate de avocati, notari si
executori se constituie venit la bugetul de stat si se vireaza intr-un cont distinct de
venituri al acestuia. MFP comunica lunar MJ infos ref sumele virate in acest cont.
c) Prin actul de incuviintare a aj, organul judiciar stabileste si valoarea provizorie a
onorariului av.
d) Dupa acordarea aj, av intocmeste un referat scris cu privire la prestatia avocatiala
efectiva.
a. Referatul e supus confirmarii organului judiciar care, in fct de vol si
complexitatea activitatii desfasurate de av precum si in raport cu durata, tipul si
particularitatile cauzei, poate dispune mentinerea sau manjorarea onorariului
stabilit initial.
e) Plata onorariului pt aj acordata se face lunar prin virament bancar.
f) Plata onorariilor se face in termen de 45 zile de la data depunerii deconturilor de catre
barouri la organul judiciar competent.
g) Avocatului desemnat i se deconteaza sumele necesare pt ch de aparare si pt deplasarea la
locul de detentie sau retinere din alta localitate

79
h) Onorariile pt aj acordata in oricare din formele prev de lege la cererea organelor admin
publice locale se acorda din fondurile acestor organe, in lim sumelor stabilire prin
protocolul incheiat de fiecare barou cu acestea.
i) Daca se cere acordarea aj gratuite, decanul stabileste valoarea onorariului ce va fi
suportat de partea care ar cadea in pretentii.
j) Remuneratia cuvenita av va fi suportata de partea care a obtinut ilicit asistenta jud gratuit.
k) Daca a incetat aj din cauza alegerii unui av, dr la onorariu al av inlocuit subzista chiar
daca mandatul sau a incetat, cuantumul acestuia fiind proportional cu munca prestata.
l) Daca av e sanctionat disciplinar, acesta nu va primi onorariul pt aj acordata in acel caz.

80
 FISA 5
ACTIVITATEA PROFESIONALA A AVOCATULUI

SEDIU:
Art. 1-4 L
Art. 89-107 S
Art. 2.1.1. si 3.8 CD

Lege

Art. 1
1. Profesia de avocat e libera si independenta, cu organizare si functioare autonome, in
conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei.
2. Profesia de av se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac
parte, barou component UNBR.
3. Constituirea si functionarea in barouri in afara UNBR sunt interzise.
a. Actele de constituire si de inregistrare ale acestora sunt nule de drept.
b. Nulitatea poate fi constata si din oficiu.

Ril – DICCJ 27/2007: asistenta juridica acordata in procesul penal unui inculpat sau invinuit
de o pers care nu a dobandit calitatea de av in conditiile L. 51/95 echivaleaza cu lipsa de
aparare a acestuia.

Art. 2
1. In exercitarea profesiei, av e independent si se supune numai L, S si CDS.
2. Av promoveaza si apara drepturile, libertatile si interesele legitime ale omului.
3. Av are dr sa asiste si sa reprezinte pj si pj in fata instantelor autoritatii judecatoresti si a
altor organe de jurisdictie, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor si institutiilor
publice precum si in fata altor pers f sau j care au obligatia sa permita si sa asigure
avocatului desfasurarea nestingherita a activitatii sale, in conditiile legii.
4. Orice persoana are dr sa isi aleaga in mod liber avocatul.
5. In exercitarea dreptului la aparare, av are dr si obligatia de a starui pt realizarea
liberului acces la justitie, pt un proces echitabil si intr-un termen rezonabil.

Art. 3
1. Activitatea av se realizeaza prin:
a. Consultatii si cereri cu caracter juridic
b. Asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de
urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor, a
executorilor, a organelor admin publice si a institutiilor precum si a altor pj cf
legii.
c. Redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei
actelor prezentate spre autentificare.
d. Asistarea si reprezentarea pf/pj interesate in fata altor autoritaritati publice cu
posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor
incheiate.

81
 e. Apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a dr si intereselor
legitime ale pf si pj in raporturile acestora cu autoritatile publice, cu institutiile si
cu orice pers ro sau straine.
f. Activitati de mediere
g. Activitati fiduciare derulate in conditiile NCC
h. Stabilirea temporara a sediului pt societati comercilae la sediul profesional al av
si inregistrarea acestora in numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a
partilor sociale sau a actiunilor societatilor astfel inregistrate.
i. Activitatile prev de lit. g) si h) se pot derula in temeiul unui nou contract de
asistenta juridica.
j. Activitati de curatela speciala cf L si S
k. Orice mijloace si cai proprii exercitarii dr la aparare in conditiile legii.
2. Activitatile prev de al. 1 se exercita numai de avocat daca L nu prevede altfel.
3. Av e obligat sa tina evidenta actelor intocmite cf al 1 lit. c) si d) (redactare acte juridica,
atestare identitate parti, continut si data ale actelor prezentate spre autentificare,
asistare si reprezentare pf/pj interesate in fata altor autoritati publice cu posibilitatea
atestarii identitatii partilor, a continutului si a datelor actelor incheiate) si sa le pastreze
in arhiva sa profesionala in ordinea intocmirii lor.
a. In termen de cel mult 3 zile de la data intocmirii actelor prev de al. 1, av e obligat
sa inregistreze operatiunea in Registrul electronic al actelor intocmite de avocati,
cf al. 1 lit. c) si d), cf procedurii prev de ROF al registrului, aprobat de CUNBR,
sub sanctiunea inopozabilitatii fata de terti.

Art. 4 – in exercitarea profesiei si in legatura cu aceasta, av e protejat de lege.

Statut

Consultatii si cereri cu caracter juridic

Art. 89 – Consultatiile juridice pot fi acordate in scris sau verbal in domenii de interes pt client,
precum:
a) redactarea si/sau furnizarea catre client, prin orice mijloace, dupa caz, a opiniilor
juridice si infos ref problematica solicitata a fi analizata.
b) Elaborarea de opinii legale
c) Elaborarea proiectelor de acte juridice (contracte, conventii, statute) si asistarea
clientului la negocierile referitoare la acestea.
d) Elaborarea proiectelor de acte normative
e) Participarea in calitate de consultant la activitatea organelor deliberative ale unei pj in
conditiile legii.
f) Orice alte consultatii in domeniul juridic.

Art. 90 – av poate intocmi si formula in numele si/sau interesul clientului cereri, notificari,
memorii sau petitii catre autoritati, institutii si alte persoane, scopul ocrotirii si apararii
drepturilor si intereselor legitime ale acestora.

82
Asistarea si reprezentarea clientilor

Art. 91
1. In conditiile legii, av asigura asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor, oup,
autoritatilor cu atributii jurisdictionale, notarilor si executorilor, organelor autoritatilor
administratiei publice, institutiilor si altor pj, pt apararea si reprezentarea cu mijloace
specifice a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor.
2. Asistarea si reprezentarea clientului cuprinde toate actele, mijloacele si oeratiunile
permise de lege si necesare ocrotirii si apararii intereselor clientului.

Activitatea de curator special

Art. 91 ind. 1
1. Av poate indeplini activitatea de curator special in conditiile legii.
a. In cadrul activitatii judiciare, in indeplinirea acestei sarcini, av are toate dr si obl
reprezentantului legal.
2. Disp. art. 108-119 se aplica in mod corespunzator si av care indeplineste functia de
curator special.
3. Fiecare barou organizeaza un registru al avocatilor care pot fi desemnati de instante in
conditiile legii in calitate de curatori speciale, in care sunt inregistrati toti av care au
consimtit sa indeplineasca activitatea de curator special.
a. UNBR centralizeaza registrele barourilor si tine evidenta registrului natioan al
avocatilor care pot fi desemnati de instantele judecatoresti, in conditiile legii, in
calitate de curatori speciali.
b. Disp. art. 161-162 se aplica in in mod corespunzator.
4. Av desemnat i se vor comunica de catre decan instiintarea de numire si copia incheierii
prin care a fost numit curator special.
a. Disp. art. 153 al. 1 si 2 se aplica in mod corespunzator.
5. Plata remuneratiei pt activitatea de curatela care se suporta de bugetul statului se
efectueaza numai prin barou.
a. Sumele destinate platii remuneratiilor pt activitatea de curatela, stabilite prin
incheierea instantei, se vireaza intr-un cont distinct deschis de fiecare barou.
b. Baroul va comunica instantei detaliile contului bancar aflat la dispozitia sa in
vederea platii sumelor stabilite prin incheiere cu titlu de remuneratie a
curatorului special.
c. Disp. art. 85 al. 3 L se aplica in mod corespunzator.
d. Respectarea de catre barouri a destinatiei acestor fonduri e supusa si ctrl UNBR.

Atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare

Art. 92
1. Un act juridic semnat in fata avocatului, care poarta o incheiere, o rezolutie, o ştampila
sau un alt mijloc verificabil de atestare a identitatii partilor, a consimtamantului si a
datei actului poate fi prezentat notarului spre autentificare.
2. Av e obligat sa tina evidenta actelor intocmite cf art. 3 al. 1 lit. c) L si sa le pastreze in
arhiva sa profesionala, in ordinea intocmirii lor.

83
 a. In termen de max. 3 zile de la data intocmirii actelor prev la al. 1, sub sanctiunea
inopozabilitatii fata de terti, av e obligat sa inregistreze operatiunea in registrul
electronic al actelor (rea) intocmite de avocat, cf art. 3 al. 1 lit. c) L cf procedurii
prevazute de regulamentul de organizare si functionare a registrului aprobat de
CUNBR. (se aplica dupa aprobarea de CUNBR a ROF a reaia).

Activitati fiduciare

Art. 93
1. Avocatul are dr sa desfasoare activitati fiduciare, in numele si pe seama clientului, cu
respectarea prevederilor L si S.
2. Activitatile fiduciare exercitate de av pot consta in:
a. Primirea in depozit, in numele si pe seama clientului, de fonduri financiare si
bunuri rezultate din valorificarea de titluri executorii dupa finalizarea unui
litigiu, a unei medieri, a procedurii succesorale sau a lichidarii unui patrimoniu
b. Plasarea si valorificarea in numele si pe seama clientului, a fondurilor financiare
si a bunurilor incredintate
c. Administrarea, in numele si pe seama clientului, a fondurilor sau a valorilor in
care acestea au fost plasate.

Art. 94 – in exercitarea activitatilor fiduciare, av trebuie:

a) sa respecte intocmai limitele si durata mandatului incredintat, expres prev in ctr de
asistenta juridica special incheiat.
a. Cand mandatul comporta imputernicirea de a dispune de fonduri, bunuri sau
valori ori de a instraina bunurile clientului, av poate proceda la efectuarea
acestor operatiuni numai daca acest lucru este in mod expres prevazut in madant
sau, in lipsa unei astfel de clauze, numai dupa ce va fi autorizat in mod special si
in scris de catre client.
b) Sa actioneze cu buna-credinta, profesionalism si cu diligenta unui bun proprietar, fara sa
se abata de la regulile specifice activitatii profesionale.
c) Sa administreze afacerile incredintate in interesul exclusiv al clientului.
d) Sa nu influenteze clientul, direct sau indirect, in scopul de a obtine beneficii proprii, in
afara onorariului de avocat.
e) Sa informeze corect si prompt clientul cu privire la executarea mandatului fiduciar si a
rezultatelor obtinute.

Art. 95 – in executarea mandatului, av poate sa desfasoare:

a) activitati de consultanta
b) operatiuni de conservare a substantei si valorii fondurilor financiare si bunurilor
incredintate.
c) Operatiuni de plasare a fondurilor in active mobiliare sau imobiliare, valori mobiliare si
alte instrumente financiare, in conditiile legii.
d) Administrarea si valorificarea plasamentelor efectuate prin contractarea de operatiuni
materiale si efectuarea de operatiuni juridice menite sa sporeasca valoarea si
lichiditatea plasamentelor.

84
 e) Activitati conexe precum completarea declaratiilor de impozit si plata lor si a celorlalte
datorii ale clientului legate de administrarea unor asemenea porprietati
a. Culegerea fructelor si incasarea veniturilor sau a altor rezultate ale investitiilor
b. Mijlocirea/medierea operatiuniunilor financiare
f) Orice operatiuni in numerar privind plati, incasari, efectuari de depozite bancare,
compensari, rambursari impuse de natura activitatii incredintate.

Art. 96
1. Avocatul va deschide, pt fiecare client pt care deruleaza activitati fiduciare, un cont la o
banca reputata – cont fiduciar – destinat depozitarii de fonduri fiduciare.
2. Prin fonduri fiduciare in sensul prezentului art. se intelege orice suma primita de avocat
cu titlu de fond initial sau rezultata din valorificarea acestuia sau a bunurilor
incredintate.
3. In contul fiduciar nu pot fi depozitate alte sume decat fonduri fiduciare.

Art. 97
1. Toate platile legate de activitatile fiduciare efectuate pt acelasi client se efectueaza din
contul fiduciar si toate incasarile rezultate din activitatile fiduciare se colecteaza in
contul fiduciar al clientului respectiv.
2. Av va transmite clientului un extras al contului fiduciar cel putin o data la 3 luni, daca in
ctr de asistenta juridica nu se prevede o perioada mai scurta.

Art. 98 – av poate retrage sau autoriza retragerea fondurilor fiduciare din contul fiduciar
precum si instructa efectuarea din acesta de plati doar in urmatoarele situatii:
a) pt efectuarea de plasamente/cheltuieli in conditiile si limitele mandatului fiduciar.
b) La instructiunea expresa a clientului dar cu posibilitatea retinerii contravalorii
onorariilor agreate pt activitatile fiduciare
c) In baza unei hj
d) In baza ctr de asistenta juridica, pt incasarea onorariilor legate de activitatile fiduciare
derulate.
e) In cazul in care e in curs o procedura executionala privind bunurile sau fondurile
administrate.

Art. 99 – av nu are dreptul sa retraga fonduri sau sa efectueze plati din contul fiduciar cand
clientul i-a adus la cunostinta in scris opozitia sa.

Art. 100 – e permisa incheierea unui ctr de asistenta juridica care sa prevada plata, in parte, a
onorariului pt activitati fiduciare conditionate de un eveniment care sa aiba loc sau de un
rezultat care sa fie atins.

Art. 101 – av are obligatia sa pastreze evidente scrise ale tuturor operatiunilor efectuate in baza
sau in legatura cu un mandat fiduciar (ctr, coresp, rapoarte de evaluare, extrase cont etc).
In cazul in care clientul solicita originalul acestor evidente, av e indreptatit sa pastreze
fotocopii pe format hartie/electronic.

85
Art. 102
1. Av are obligatia sa pastreze cel putin un registru sau un sistem
echivalent de inregistrare care sa arate separat, pt fiecare client pt care
a derulat activitati fiduciare:
a. Identitatea clientului pe seama caruia fondurile si/sau
bunurile sunt primite si/sau administrate.
b. Un inventar al bunurilor primite, respectiv rambursate si
valoarea fondurilor primite si rambursate, precum si data
primirii si sursa fondurilor si bunurilor si data rambursarii
acestora, sau rezultatul administrarii si valorificarii
acestora.
c. Operatiunile fiduciare efectuate, cu indicarea datei,
partilor, valorii si tipului operatiunii.
2. Av e obligat sa inregistreze prompt fiecare tranzactie fiduciara si, in
orice caz, nu mai tarziu de 3 zile lucratoare de la efectuarea lor.

Art. 103 – av are obligatia sa pastreze evidentele legate de activitatile fiduciare pe o perioada
de cel putin 10 ani.

Activitati de stabilire temporara a sediului unor societati comerciale si inregistrarea acestora,

in numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau actiunilor
societatilor astfel inregistrate.

Art. 104 – stabilirea temporara a sediului unor sc la desiul profesional al av pp utilizarea

sediului profesional al av pt scopul limitat al constituirii legale si autorizarii functionarii sc sau,
dupa caz, pt mutarea sediului sau pt stabilirea unui sediu secundar al societatii in cauza.

art. 105
1. In vederea stabilirii temporare a sediului sc in cauza, av ca intocmi si va semna cu
reprezentantul sc un ctr separat de asistenta juridica avand acest obiect.
2. Perioada pt care sediul sc in cauza e stabilit la sediul profesional al av nu poate depasi
un an si dovada sediului se face cu ctr de asistenta juridica.

Art. 106 – av poate indeplini orice formalitati legale necesare pt inregistrarea, in numele si pe
seama clientului, a societatilor com, a partilor de interes, a partilor sociale si a actiunilor, in
conditiile legii.

Art. 107 – av va intocmi si pastra regiastre de parti de interes, parti sociale sau de actiuni,
emise de societatile inregistrate de acesta in numele si pe seama clientului.
Av poate efectua, la cererea clientului, operatiuni in aceste registre, inclusiv cesiuni si
constituiri de garantii, si poate emite, la cererea persoanei indreptatite, extrase din aceste
registre, in conditiile legii.

Cd

86
Art. 2.1.1.: multitudinea indatoririlor care ii revin av impune o independenta absoluta a
acestuia, scutita de orice presiune, indeosebi de presiunea derivata din propriile sale interese
sau datorata influentelor din afara.
Aceasta independenta este, de asemenea, necesara atat pt increderea in justitie, cat si pt
increderea in impartialitatea judecatorului.
Prin urmare, av tb sa evite orice prejudiciere a independentei sale, si sa vegheze la a nu
neglija etica sa profesionala pt a-i multumi pe clientii sai, pe judecator sau pe terti.

Art. 3.8

Art. 3.8.1. – Av care detone fonduri in numele clientilor sai sau in numele unor terti (denumite
in continuare „fondurile clientilor”), e obligat sa le depuna intr-un cont deschis la o banca sau
organism financiar agreat si controlat de catre autoritatea competenta (denumit in continuare
„contul tertului”).
Contul tertului tb sa fie distinct de orice alt cont al avocatului.
Toate fondurile clientilor primite de un av tb depuse intr-un astfel de cont, in afara
situatiei in care proprietarul acestor fonduri este de acord sa le acorde o destinatie diferita.

Art. 3.8.2. – av tine registre complete si corecte ale tuturor operatiunilor efectuate cu fondurile
clientilor, facand distinctie intre aceste fonduri si alte sume pe care le detine.
Aceste registre trebuie pastrate timp de o perioada fixata in conformitate cu regulile
nationale.

Art. 3.8.3. – un cont al clientului nu poate sa fie debitor, decat in circumstante exceptionale
permise expres de regulile nationale sau in legatura cu ch bancare, asupra carora av nu are
nicio influenta.
Un astfel de cont nu poate fi oferit drept garantie sau sa serveasca drept gaj pt nici un
motiv.
Nu poate exista nici un fel de compensatie sau conventie de fuziune intre un cont al
tertului si orice alt cont din banca, dupa cum nici fondurile care apartin clientului dintr-un cont
al tertului nu pot fi utilizate pt a rambursa sume datorate de avocat bancii sale.

Art. 3.8.4. – fondurile clientilor trebuie sa fie transferate proprietarilor unor astfel de fonduri in
cea mai scurta perioada de timp ori in conditiile autorizate de acestia.

Art. 3.8.5. – av nu poate transfera in contul sau fonduri depuse intr-un cont al tertului pt a plati
onorariul sau ch, daca nu a informat in scris clientul despre acest lucru.

Art. 3.8.6. – autoritatile competente ale SM sunt autorizate sa verifice si sa examineze, pastrand
secretul profesional, docs legate de fondurile clientilor.

Notiune: activitatea avocatului cf L si S, e concretizata prin forme specifice, expres si limitativ

prev de lege, aceste forme fiind apanajul exclusiv (monopolul) corpului profesional avocatial.

87
 I. ACTIVITATILE SPECIFICE PROFESIEI DE AVOCAT

Cf art. 3 al. 2 L, formele de activitate prev de L pot fi exercitate numai de avocati daca nu se
dispune altfel.

Cf art. 3 al. 4 S, e interzisa sub sanctiunile legale exercitarea oricarei activitati specifice profesiei
de av de o pf ce nu are calitatea de av inscris intr-un barou si in tabloul avocatilor sau de catre
orice pj cu exceptia societatii profesionale de avocati cu raspundere limitata.

In privinta sanctiunilor legale, art. 26 al. 1 L. prevede ca exercitarea oricarei activitati de

asistenta juridica specifica profesiei de av de catre o pf/pj ce nu are calitate de av inscris intr-un
barou si pe tabloul avocatilor acelui barou este infractiune si se pedepseste cf legii penale.

In derularea activitatilor avocatiale prev de lege, orice avocat, indiferent de forma de exercitare a
profesiei, poate incheia conventii de colaborare cu experti sau alti specialisti in conditiile legii.

Activitatile specifice profesiei de av sunt prev de art. 3 L.

1. Consultatii si cereri cu caracter juridic

Consultatiile juridice pot fi acordate in scris sau verbal in domenii de interes pt client (av poate
intocmi si formula in numele si / sau in interesul clientului cereri, notificari, memorii sau petitii
catre autoritati, institutii si alte pers in scopul ocrotirii si apararii dr si intereselor legitime ale
acestuia):
a) redactarea si/sau furnizarea de catre client prin orice mijloace, dupa caz, a opiniilor
juridice si infos ref problematica solicitata a fi analizata
b) elaborare opinii legale
c) elaborare proiecte acte juridice
a. ctr, conventii,
b. statute
c. asistarea clientului la negocierile ref la acestea
d) Elaborarea proiectelor de acte normative
e) Participarea in calitate de consultant la activitatea organelor deliberative ale unei pers
juridice in conditiile legii.
f) Orice alte consultatii in domeniul juridic.

2. Asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a

organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii
jurisdictionale, a notarilor si executorilor, a organelor administratiei
publice si a institutiilor precum si a altor pj in conditiile legii

Asistarea si reprezentarea clientului cuprinde toate actele, mijloacele si operatiuniule permise de

lege si necesare ocrotirii si apararii intereselor clientului.

Av asigura asistenta si reprezentare juridica pt apararea si reprezentarea cu mijloacele juridice

specifice a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale pers in fata:

88
 a) instantelor
b) organelor de urmarire penala
c) autoritatilor cu atributii jurisdictionale
d) notarlor
e) executorilor
f) organelor administratiei publice
g) institutiilor si altor pj.

Asistenta judiciara pp dezvoltarea in instanta prin concluzii orale a unor teze juridice propuse
judecatorului ca modalitati de solutionare a cauzei.

In principiu, asistenta judiciara nu pp reprezentare.

Exista situatii in care reprezentarea nu e posibila, av putand doar sa asiste clientului – in cauzele
de divort, in fata instantelor de fond, cu exceptia cazurilor in care unul din soti executa o
pedeapsa privativa de libertate, e impiedicat de o boala grava, e pus sub interdictie, are
resedinta in strainatate sau se afla in alta asemenea situatie care il impiedica sa fie prezent
personal.

Sunt si cazuri in care asistenta / reprezentarea de catre/prin av e obligatorie, partea neputand

pune singura concluzii in fata instantelor de judecata – cauze penale cu asistenta juridica
obligatorie.

3. Redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a

continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare

Prin aceasta activitate un act juridic semnat in fata av care poarta o incheiere, o rezolutie, o
ştampila sau un alt mijloc verificabil de atestare a identitatii partilor, a consimtamantului si a
datei actului poate fi prezentat notarului spre autentificare.

In acest sens:
a) Av e obligat sa tina evidenta actelor atestate si sa le pastreze in arhiva sa profesionala in
ordinea intocmirii lor.
b) In termen de max 3 zile de la data intocmirii actelor, av e obligat sa inregistreze
operatiunea in Registrul electronic al actelor intocmite de avocati cf procedurii prev de
Regulamentul de organizare si functionare a registrului, aprobat de CUNBR sub
sanctiunea inopozabilitatii fata de terti.

4. Asistarea si reprezentarea pf su pj in fata altor autoritati publice cu

posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei
actelor incheiate

Av isi poate asista/reprezenta juridic clientul in fata autoritatilor admin publice locale sau
centrale – primarii, consilii locale sau judetene etc.

89
Av e obligat sa tina evidenta actelor intocmite cu excluderea actelor intocmite pt asistare si
reprezentare, si sa le pastreze in arhiva sa profesionale, in ordinea intocmirii lor.

In termen de max. 3 zile de la data intocmirii actelor, av e obligat sa inregistreze operatiunea in

Registrul electronic al actelor intocmite de avocati conform procedurii prevazute in regulamentul
de organizare si functionare a registrului aprobat de CUNBR sub sanctiunea inopozabilitatii fata
de terti.

5. Apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a

drepturilor si intereselor legitime ale persoanei fizice si juridice in
raporturile acestora cu autoritatile publice, cu institutiile si cu orice
persoana romana si straina

Av isi poate asista/reprezenta juridic clientul in fata diferitelor institutii publice – ministere,
prefecturi, sau alte autoritati - , notarilor, executorilor, mediatorilor – e posibila doar asistarea,
nu si reprezentarea in acest caz - , expertilor etc.

6. Activitati de mediere

Calitatea de av e compatibila cu cea de mediator.

Cf L. 12/2006 av care dobandeste calitatea de mediator cf prevederilor acestei legi poate derula
activitatea de mediere la sediul unde isi exercita activitatea de baza.

Pe langa activitatea de mediere a carei derulare e conditionata de dobandirea calitatii de

mediator, avocatul, fara a detine asemenea calitate, poate indeplini activitatea de informare
asupra avantajelor medierii.

In procedura medierii, partile pot fi asistate de avocati, altii decat avocatul mediator.

7. Activitati fiduciare derulate in conditiile NCC

Activitatile fiduciare exercitate de avocat pot consta in:

a) primirea in depozit, in numele si pe seama clientului, de fonduri financiare si bunuri,
rezultate din valorificarea de titluri executorii dupa finalizarea unui litigiu, a unei medieri,
a procedurii succesorale sau a lichidarii unui patrimoniu.
b) Plasarea si valorificarea in numele si pe seama clientului a fondurilor financiare si a
bunurilor incredintate.
c) Administrarea in numele si pe seama clientului a fondurilor/valorilor in care acestea au
fost plasate.

In exercitarea activitatilor fiduciare av are urm. Obligatii:

a) Sa respecte intocmai limitele si durata mandatului incredintat, expres prev in ctr de
asistenta juridica special incheiat.

90
 b) Sa actioneze cu buna-credinta, profesionalism si diligenta unui bun proprietar (abstracta)
fara a se abate de la regulile specifice activitatii profesionale
c) Sa admin afacerile incredintate in interesul exclusiv al clientului
d) Sa nu influenteze clientul, direct sau indirect, in scopul de a obtine beneficii proprii, in
afara onorariului de av
e) Sa informeze corect si prompt clientul ref executarea mandatului fiduciar si a rezultatelor
obtinute.

In executarea mandatului in cazul activitatii judiciare, av poate sa desfasoare:

a) activitati de consultanta
b) operatiuni de conservare a substantei si valorii fondurilor financiare si bunurilor
incredintate
c) operatiuni de plasare a fondurilor in active mobiliare/imobiliare, valori mobiliare si alte
instrumente financiare.
d) Administrarea si valorificarea plasamentelor efectuate prin contractarea de operatiuni
materiale si efectuarea de operatiuni juridice menite sa sporeasca valoarea si lichiditatea
plasamentelor.
e) Activitati conexe precum completarea declaratiilor de impozit si plata acestora si a
celorlalte datorii ale clientului legate de administrarea unor asemenea proprietati,
culegerea fructelor si incasarea veniturilor sau a altor rezultate ale investitiilor,
mijlocirea/medierea operatiunilor financiare
f) Orice operatiuni in numerar privind plati, incasari, efectuari depozite bancare,
compensari, rambursari impuse de natura activitatii incredintate.

8. Stabilirea temporara a sediului pentru societati reglementate de L.

31/90 la sediul profesional al avocatului si inregistrarea acestora, in
numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale
sau a actiunilor societatilor astfel inregistrate.

Stabilirea temporara a sediului unor sc reglem de LSC la sediul profesional al av pp folosirea

sediului profesional al av pt scopul limitat al constituirii legale si autorizarii functionarii
societatii sau, dupa caz, pt mutarea sediului sau pt stabilirea unui sediu secundar al societatii in
cauza.

Pt stabilirea temporara a sediului societatii in cauza, av va intocmi si va semna cu reprezentantul

acesteia un ctr separat de asistenta juridica avand numai acest obiect.

Perioada pt care sediul societatii in cauza e stabilit la sediul profesional al av nu poate depasi un
an, iar dovada sediului se face cu ctr de asistenta juridica.

Av poate indeplini orice formalitati legale necesare in vederea inregistrarii in numele si pe seama
clientului a sc reglem de LSC, a partilor de interes, a partilor sociale si a actiunilor, cf legii.

In acest sens:
a) Av va intocmi si pastra registre de parti de interes, parti sociale sau de actiuni emise de
societatile inregistrate de acesta in numele si pe seama clientului

91
 b) Av poate efectua la cererea clientului operatiuni in aceste registre, inclusiv cesiuni si
constituiri de garantii.
c) Av poate emite, la cererea pers indreptatite, extrase din aceste registre.

9. Activitati de curatela speciala potrivit Legii si Statului

Av poate indeplini activitatea de curator special, in conditiile legii cf art. 58 si 167 NCPC.

In cadrul activitatii judiciare, in indeplinirea acestei saricni, av are toate dr si obligatiile

reprezentantului legal.

Daca av are calitatea de curator speciale, se aplica intocmai toate principiile si regulile de baza
ale relatiei dintre av-client.

In consecinta, activitatea de curatela speciala in aceasta situatie e o activitate avocatiala.

Fiecare barou organizeaza un registru al av care pot fi desemnati de instante in conditiile legii in
calitate de curatori speciali in care sunt inregistrati toti avocatii care au consimtit sa
indeplineasca activitatea de curator special.

10. Orice mijloace ai caiproprii exercitarii dreptului de aparare in

conditiile legii.

II. CONTRACTUL DE ASISTENTA JURIDICA

In concret, pt derularea activitatilor specifice profesiei, av inscris in tabloul baroului are dr sa

asiste si sa reprezinte orice pers f sau j, in temeiul unui ctr de asistenta juridica.

Constituie legea partilor intre av si clientul sau.

Fiind conventie sinalagmatica, da nastere la obligatii reciproce (2):

- prestarea serviciilor avocatiale catre client
- plata cval acestei prestatii.

Prevede expres obiectul si limitele mandatului primit si onorariul stabilit.

Trasaturi:
a) se incheie in forma scrisa obligatoriu ad probationem
b) dobandeste data certa prin inregistrarea in registrul oficial de evidenta.
c) Trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute de lege pt incheierea valabila a unei
conventii
d) Poate fi incheiat si prin orice mijloc de comunicare la distanta.
a. In acest caz, data incheierii ctr e cea la care a intervenit acordul de vointa intre av-
client.
b. Se prezuma ca av a luat cunostinta despre incheierea ctr la una din urmatoarele
date:

92
 i. Data la care ctr a sosit prin fax/mail cu semnatura electronica la sediul
profesional al av. Daca transmiterea prin fax are loc dupa ora 19, se
prezuma ca av a luat cunostinta in ziua lucratoare urmatoare zilei
transmisiunii.
ii. Data primirii ctr semnat prin scrisoare recomandata cu confirmare de
primire.
e) Poate lua forma unei scrisori de angajament care sa indice raporturile juridice dintre av si
destinatarul scrisorii, inclusiv serviciile avocatiale si onorariul, semnata de av si
transmisa clientului.
f) Se considera a fi fost incheiat tacit cand clientul a achitat onorariul mentionat in cuprinsul
acestuia, achitarea onorariului semnifica acceptarea ctr de catre client, caz in care data
incheierii ctr se considera data din cuprinsul contractului.
g) Poate fi incheiat in mod exceptional si in forma verbala, caz in care ctr in forma scrisa
urmeaza a fi incheiat in cel mai scurt timp posibil.
h) Se incheie in atatea exemplare cate parti sunt – exemplare multiple.
i) Av tine o evidenta stricta a ctr incheiate, intr-un registru special si pastreaza in arhiva sa
un exemplar al fiecarui ctr si un duplicat sau o copie a oricarei imputerniciri de
reprezentare primite in executarea ctr.

Forma ctr de asistenta juridica e prev de Anex 1 S.

Acest ctr are o serie de clauze prestabilite de la care partile nu pot deroga, dar si clauze ce pot fi
supuse negocierii si intelegerii partilor.

Elemente obligatorii – art. 122 al. 1 S:

a) datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional,
reprezentantul acesteia.
b) Datele de identificare ale clientului: se indica pers reprezentantului legal, precum si
mandatarul clientuluiu daca e cazul.
c) Obiectul ctr care poate fi limitat la una sau mai multe din activitatile prev de al. 3 L sau
poate avea caracter general, dand dreptul avocatului la acte de administrare si conservare
a patrim clientului.
d) Onorariul
e) Atestarea identitatii clientului sau a reprezentantului acestuia.
f) Modul de solutionare a litigiilor dintre av si client
g) Semnaturile partile.

Lipsa elementelor prev de lit. a-e si g atrage nevalabilitatea contractului, daca s-a produs o
vatamare ce nu poate fi altfel remediata.

Sub aspect formal:

a) Ctre de asistenta juridica se tipareste pe formulare tipizate si inseriate ce contin sigla
UNBR, cea a baroului emitent, denumirea Uniunea Nationala a Barourilor din Romania
si ce a baroului emitent.
a. Cu acordul prealabil al baroului de la sediul lor profesional principal, formele de
exercitare a profesiei pot emite si utiliza pe cheltuiala lor si prin mijloace proprii,

93
 formularele mentionate in lege, in mod individual, personalizate cu elementele de
identificare ale formei de exercitare a profesiei.
b. In acest caz, formele de exercitare a profesiei vor cere baroului acordarea de serii
unice pt formularele pe care le emit in sistem propriu si personalizat.
b) Pt uzul in raporturile cu clientii straini, ctr de asistenta juridica pot fi redactate intr-o
limba de circulatie internationala, cu conditia asigurarii corespondentei depline a
traducerii cu modelul cuprins de Anexa 1 S.
c) Ctr asistenta juridica fiind un inscris intocmit de avocat pt legitimarea sa fata de terti are
forta probanta deplina pana la inscrierea in fals cf art. 239 al. 1 S.
d) Ctr as juridica legal incheiat e titlu executoriu cu privire la restantele din onorariu si alte
ch efectuate de avocat in interesul clientului – art. 32 al. 3 L si 124 al. 1 S.

IMPORTANT: Efectele contractului de asistenta juridica:

a) Partile pot modifica caj cu respectarea disp legale, S si conditiilor contractuale.
b) Caj prevede expres intinderea puterilor pe care clientul le confera avocatului.
a. In baza acestuia, av se legitimeaza fata de terti prin imputernicirea avocatiala.
c) In lipsa prevederilor contrare, av e imputernicit sa efectueze orice act specific profesiei pe
care il considera necesar pt realizarea intereselor clientului.
d) Pt activitatile prev expres in cuprinsul obiectul caj, acesta reprezinta un mandat special,
in puterea caruia av poate incheia sub semnatura privata sau in forma autentica acte de
conservare, administrare sau dispozitie in numele si pe seama clientului.
e) Av ca si clientul au dr sa renunte la caj sau sa il modifice de comun acord, ion conditiile
prev de S – caz in care inceteaza si caj.
f) Caj legal incheiat e titlu executoriu.
a. Investirea cu formula executorie e de competenta judecatoriei in a carei raza se
afla sediul profesiuonal al av.
b. Procedura de executare e cea prev de CPC.
g) Ch efectuate de av in interesul procesual al clientului se estimeaza anticipat la momentul
incheierii ctr si se desocotesc pe masura informarii documentate a clientului cu privire la
cuantumul si destinatia lor.
a. Partile pot suplimenta aceste ch pe parcursul derularii ctr prin acte aditionale.
h) Prin acest ctr, av isi asuma obligatii de diligenta – av isi va reprezenta clientul cu
diligenta unui bun profesionist, in limitele legii.
i) In baza ctr, av tb sa asiste si sa reprezinte clientul cu competenta profesionala, prin
folosirea cunostintelor juridice adecvate, a abilitatilor practice specifice si prin pregatirea
rezonabil necesara pt asistarea/reprezentarea concreta a clientului.
j) Cf acestui raport contractual, av va actiona cu promptitudine in reprezentarea clientului cf
naturii cauzei.

Contractul de asistenta juridica inceteaza prin:

a) indeplinirea mandatului.
b) Denuntarea unilaterala a clientului sau avocatului.
c) Acordul partilor.
d) Pierderea calitatii de avocat.
e) Decesul uneia din parti.

94
Toate litigiile ref nasterea, modificarea, stingerea, interpretarea si executarea caj pot fi supuse
regulilor de arbitraj si regulilor de procedura prev de L si S.

95
 FISA 6
DREPTURILE SI INDATORIRILE AVOCATILOR IN RAPORT CU CLIENTII

SEDIU:
- art. 2, 11, 29-48 L
- art. 108-149 S
- art. 3 CD

legea:

Art. 2
1. In exercitarea profesiei, avocatul e independent si se supune numai legii, statutului
profesiei si codului deontologic.
2. Av promoveaza si apara drepturile, libertatile si interesele legitime ale omului.
3. Av are dr sa asiste si sa reprezinte pf si j, in fata instantelor autoritatii judecatoresti si a
altor organe de jurisdictie, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor si institutiilor
publice, precum si in fata altor pf sau j, care au obligatia sa permita si sa asigure av
desfasurarea nestingherita a activitatii sale, in conditiile legii.
4. Orice pers are dreptul sa isi aleaga in mod liber av.
5. In exercitarea dreptului de aparare, av are dr si obligatia de a starui pt realizarea
liberului acces la justitie, pt un proces echitabil si intr-un termen rezonabil.

Art. 11 – Av e dator sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a
fost incredintata, cu exceptia cazurilor prev expres de lege.

Statutul:

Relatiile dintre avocat si client

1. Principiile si regulile de baza ale relatiei dintre avocat si client

Art. 108
1. Dr avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activitati specifice
profesiei se naste din contractul de asistenta juridica (caj) incheiat in forma scrisa intre
avocat si client ori mandatarul acestuia.
2. Forma, continutul si efectele caj sunt stabilite prin prezentul S.
3. Av nu poate actiona decat in limitele ctr incheiat cu clientul sau, cu exceptia cazurilor
prev de lege.

Art. 109
1. In exercitarea profesiei sale, av e independent.
2. Activitatea av nu poate fi motivata decat in interesul clientului apreciat in limitele legii,
ale prezentului S si ale CD.
3. Constituie atingere a independentei av si ca atare tb evitate si inlaturate de catre av prin
orice mijloace legale:

96
 a. Existenta unui interes propriu sau al pers apropiate lui in cauza care i-a fost
incredintata.
b. Prestarea de activitati avocatiale in scopul de a se face placut clientilor,
magistratilor sau publicului.
c. Prestarea de activitati avocatiale din simpla complezenta.
d. Existenta oricaror presiuni in scopul nerespectarii secretului profesional.

Art. 110 – av tb sa depuna toata diligenta pt apararea libertatii, drepturilor si intereselor

legitime ale clientului.

Art. 111 – av e dator sa isi sfatuiasca clientul cu promptitudine, in mod constiincios, corect si cu
diligenta.
Av isi informeaza clientul cu privire la evolutia cazului ce i-a fost incredintat.

Art. 112 – probitatea, spiritul de dreptate si onestitatea av sunt conditii ale credibilitatii av si
profesiei.

Art. 113 – av este confidentul clientului in legatura cu cazul incredintat.

Confidentialitatea si secretul profesional garanteaza increderea in av si constituie
obligatii fundamentale ale av.

Art. 114
1. Av nu tb sa fie sfatuitorul si nici reprezentantul sau aparatorul a mai mult de un client
intr-una si aceeasi cauza, cand interesele clientilor sunt conflictuale sau cand exista, in
mod real, riscul de a aparea un astfel de conflict de interese.
2. Av tb sa se abtina de a se mai ocupa de cauzele tuturor clientilor implicati, cand
intervine un conflict intre interesele acestora, cand secretul profesional risca sa fie
incalcat sau cand independenta sa risca sa fie stirbita.
3. Av nu poate accepta o cauza a unui nou client daca secretul infos incredintate de un
client anterior risca sa fie afectat sau cand cunoasterea de catre av a cauzelor unui client
anterior il favorizeaza nejustificat pe noul client.
4. In cazul in care av practica profesia intr-o forma asociativa, in colaborare sau
conlucrare cu alti av, disp. al. 1-3 se aplica tuturor av.

Art. 115 – exista conflict de interese in situatiile urmatoare:

a) in activitatea de consultanta, cand, la data solicitarii sale, av care are obligatia de a da
clientului sau o info completa, loiala si fara rezerve nu isi poate indeplini misiunea fara a
compromite interesele unuia sau ale mai multor clienti, prin analiza situatiei prezentate,
prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate sau prin concretizarea rezultatului
urmarit.
b) In activitatea de asistare si aparare, cand, la data sesizarii sale, asistarea mai multor
parti ar d av sa prezinte o alta aparare, diferita de cea pt care ar fi optat daca i-ar fi fost
incredintata apararea intereselor unei singure parti, inclusiv in ceea ce priveste tehnicile
si mijloacele profesionale ale apararii.
c) Cand, prin modificarea sau evolutia situatiei ce i-a fost prezentata initial, av. Descopera
una din dificultatile aratate la lit. a) si b).

97
Art. 116 – nu exista conflict de interese:
a) cand, dupa ce si-a informat clientii si a primit acordul lor, av, in exercitarea diferitelor
sale activitati, va incerca sa concilieze contrarietatea de interese.
b) Cand, in acord deplin cu clientii, av ii consiliaza ca, plecand de la situatia ce i-a fost
prezentata, sa adopte o strategie comuna sau daca, in cadrul unei negocieri, av care sunt
membrii aceleiasi forme de exercitare a profesiei, intervin separat pt clienti diferiti, care
sunt insa informati cu privire la aceasta apartenenta comuna.
c) Cand, dupa ce av aduce la cunostinta fiecaruia din clientii potential afectati de asistenta
juridica acordata, existenta sau posibilitatea crearii unui conflict de interese, precum si
eventualele consecinte nefavorabile ale acestuia, fiecare din respectivii clienti isi da
acordul expres si prealabil cu privire la prestarea activitatii de asistenta juridica.

Art. 117 – cu exceptia unui acord intre parti, av tb sa se abtina sa se ocupe de cauzele tuturor
clientilor implicati, cand se iveste un conflict de interese, cand av apreciaza ca nu poate asigura
apararea dr si intereselor legitime ale fiecarui client in parte, cand secretul profesional risca sa
fie incalcat sau cand independenta sa risca sa fie lezata.

Art. 118 – av va incerca in momentele oportune sa isi consilieze clientul cu privire la

posibilitatea solutionarii unui conflict pe cale amiabila, sau printr-o cale legala alternativa, apta
de a proteja dr si interesele sale legitime.

Art. 119
1. Av e obl sa se asigure de raspundere profesionala.
2. Conditiile asigurarii de raspundere profesionala sunt prev de prezentul S si pot fi
stabilite, in cazul formelor asociative de exercitare a profesiei, cf regulilor stabilite intre
avocati.
3. Obl de asigurare de raspundere civila e permanenta.
a. Suma asigurata nu poate fi mai mica decat cea prev de S.
4. Prin ctr, partile pot stabili limitele raspunderii av.
a. Clauzele de exonerare totala de raspundere profesionala sunt considerate
nescrise.

Art. 120
1. Av e obl sa verifice identitatea exacta a clientului sau ori a pers care ii incredinteaza
cazul.
2. In exercitarea activitatii fiduciare, precum si in orice situatie in care av sunt autorizati sa
admin sau sa gestioneze fondurile clientilor, acestora le e interzis sa primeasca, admin
sau sa gestioneze fonduri care nu corespund in mod riguros mandatului sau gestiunii
incredintate.
3. Cand participa la o operatie juridica, av are obl sa se retraga din cauza de indata ce
suspecteaza in mod serios ca respectiva operatie ar avea drept rezultat o spalare de bani
si cand clientul nu intelege sa renunte la operatia in sine.

98
Contractul de asistenta juridica.

Forma si continutul contractului de asistenta juridica

Art. 121
1. Caj e incheiat in forma scrisa ceruta ad probationem.
i. Acesta tb sa indeplineasca toate conditiile cerute de lege pt incheierea
valabila a unei conventii si dobandeste data certa prin inregistrarea sa in
registrul oficial de evidenta al avocatului, indiferent de modul in care a
fost incheiat.
2. Caj poate fi incheiat si prin orice mijloc de comunicare la distanta.
i. In acest caz, data incheierii ctr e data la care a intervenit acordul de
vointa intre av si client.
ii. Se prezuma ca av a luat cunostinta de incheierea ctr la una din
urmatoarele date:
1. data la care ctr a sosit prin fax sau mail (semnatura electronica) la
sediul profesional al av. Daca transmisiunea prin fax are loc dupa
19h se prezuma ca av a luat cunostinta in ziua lucratoare
urmatoare zilei transmisiunii.
2. data primirii ctr semnat prin scrisoare recomandata cu confirmare
de primire.
3. Caj poate lua forma unei scrisori de angajament care sa indice raporturile
juridice dintre av si destinatarul scrisori, inclusiv serviciile avocatiale si
onorariul, semnata de av si transmisa clientului.
i. In cazul in care clientul semneaza scrisoarea sub orice mentiune expresa
de accept a continutului scrisorii, aceasta dobandeste valoarea unui caj.
4. Caj se considera a fi fost incheiat in mod tacit daca clientul a achitat onorariul
mentionat in cuprinsul acestuia, achitarea acestui onorariu semnificand
acceptarea ctr de catre client, caz in care data incheierii ctr se considera data
mentionata in cuprinsul ctr.
5. Caj poate fi incheiat in mod exceptional si in forma verbala.
i. In acest caz, ca si in situatia prev de al. 2, disp. art. 44 L. se aplica in mod
corespunzator.
ii. Ctr in forma scrisa va fi incheiat in cel mai scurt timp posibil.
6. Cand av si clientul convin, o terta pers poate fi beneficiarul serv avocatiale
stabilite prin ctr, daca tertul accepta, chiar si tacit, incheierea ctr in astfel de
conditii.
7. Cu exceptia cazului prev de al. 2 (la distanta), caj se incheie in atatea exemplare
cate parti sunt.
i. Orice exemplar care poarta in original semnaturile partilor va fi
considera exemplar original.
8. Av tine o evidenta stricta a ctr incheiate, intr-un registru special si pastreaza in
arhiva sa un ex al fiecarui ctr, si un duplicat sau o copie a oricarei imputerniciri
de reprezentare primite in executarea ctr.

99
Art. 122
1. Caj trebuie sa cuprinda obligatoriu urmatoarele elemente:
a. Datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei,
denumirea, sediul profesional si reprezentantul acestuia.
b. Datele de identificare ale clientului: se indica pers
reprezentantului legal precum si mandatarul clientului
daca e cazul.
c. Obiectul ctr, care poate fi limitat la una sau mai multe din
activitatile prev de al. 3 din L sau poate avea caract
general, dand dr av la acte de administrare si conservare a
patrimoniului clientului.
d. Onorariul
e. Atestarea identitatii clientului sau a reprezentantului
acestuia
f. Modul de solutionare a litigiilor dintre av-client.
g. Semnaturile partilor.
2. Lipsa elem prev de al. 1 lit. a-e si g dt nevalabilitatea ctr daca s-a
produs o vatamare ce nu poate fi altfel remediata.
3. Modelul caj e cuprins in Anexa 1 S.
4. Caj va fi tiparit in formulare tipizate si inseriate ce contin sigla
UNBR, cea a baroului emitent, denumirea „Uniunea Nationala a
Barourilor din Ro” si cea a baroului emitent.
a. Seria va avea o componenta lietarala comuna fiecarui
barou si o componenta cifrica formata din 6 cifre urmata
de mentionarea anului emiterii formularelor.
b. Inserierea e rezervata de catre barou fiecarei forme de
exercitare a profesiei.
5. Cu acordul prealabil al B de la sediul lor prfesional principal, si
cu respectarea cerintelor prev de al. 4, formele de ex a prof pot
emite si utiliza pe ch lor si prin mijloace proprii, formularele
mentionate la al. 4 in mod individual, personalizate cu elem de
identificare ale formei de ex a prof.
a. In acest caz, formele de ex a prof cer B acordarea de serii
unice pt formularele pe care le emit in sistem propriu si
personalizat.
b. Aceste serii se inscriu obligatoriu in caj emise de formele
de ex a prof in baza prevederilor prezentului alin.
6. Pt uzul in raporturile cu clientii strani, formularele emise in
conditiile al. 5 se pot redacta intr-o lb de circulatie internationala,
cu conditia asigurarii corespondentei depline a traducerii cu
modelul cuprins la anexa 1 S.
a. Raspunderea pt acuratetea traducerii revine formei de
exercitare a profesiei care utilizeaza formularele emise in
sistem personalizat.

100
Art. 123 – partile pot modifica caj cu respectarea disp legale, a S si dupa caz a conditiilor prev
de ctr cu aplicarea disp. art. 126.

Art. 124
1. Caj investit cu formula executorie in conditiile legii constituie titlu executoriu cu privire
la restantele din onorariu si alte ch efectuate de av in interesul clientului.
2. Procedura de executare e cea prev de CPC.

Art. 125 – ch efectuate de av in interesul procesual al clientului se estimeaza anticipat la

momentul incheierii ctr si se desocotesc pe masura informarii documentate a clientului cu
privire la cuantumul si destinatia lor.
Partile pot suplimenta aceste ch pe parcursul derularii ctr prin acte aditionale.

Art. 126
1. Caj prevede expres intinderea puterilor pe care clientul le confera av.
a. In baza acestuia, av se legitimeaza fata de terti prin imputernicirea av intocmita
cf Anexei 2.
b. Disp. art. 122 al. 4 se aplica si formularului imputernicirii avocatiale.
2. In lipsa unor prevederi contrare, av e imputernicit sa efectueze orice act specific
profesiei pe care il considera necesar pt realizarea intereselor clientului.
3. Pt activitatile prev expres in cuprinsul obiectului caj acesta reprezinta un mandat
special, in puterea caruia av poate incheia sub semnatura privata/ in forma autentica
acte de conservare, administrare/dispozitie in numele si pe seama clientului.

Art. 127
1. Pt activitatea sa profesionala, av are dr la onorariu si acoperirea tuturor ch facute in
interesul clientului sau.
2. onorariile se stabilesc ion raport cu dificultatea, amploarea sau durata cazului.
3. Stabilirea onorariilor av depinde de fiecare din urmatoarele elemente:
a. Timpul si volumul de munca solicitata pt executarea mandatului primit sau a
activitatii cerute de client.
b. Natura, noutatea si dificultatea cazului.
c. Importanta intereselor in cauza
d. Imprejurarea ca acceptarea mandatului acordat de client il impiedica pe av sa
accepte un alt mandat din partea unei alte pers, daca aceasta imprejurare poate
fi constatata de client fara investigatii suplimentare.
e. Notorietatea, titlurile, vechimea in munca, experienta, reputatia si specializarea
av.
f. Conlucrarea cu experti sau alti specialisti impusa de natura, obiectul,
complexitatea si dificultatea cazului.
g. Avantajele si rezultatele obtinute pt profitul clientului ca urmare a muncii depuse
de av.
h. Situatia financiara a clientului.
i. Constrangerile de timp in care av e obligat de imprejurarile cauzei sa actioneze
pt a asigura servicii legale performante.

101
Art. 128
1. Onorariile se stabilesc liber intre av si client, in lim legii si ale S.
a. E interzisa fixarea de onorarii minime, recomandate sau maxime de catre
organele profesiei, de catre formele de exercitare a profesiei sau de catre avocati.
2. Onorariile se dt si se prevad in caj la data incheierii acestuia intre av si client, inaintea
inceperii asistentei si / sau a reprezentarii clientului.
3. In cazul in care imprejurarile concrete impun asigurarea asistentei si/sau a reprezentarii
imediate si nu se poate incheia un caj av e obl sa transmita clientului in cel mai scurt
timp posibil o comunicare prin care sa ii aduca la cunostinta onorariile pe care le
propune pt asistenta si/sau reprezentare.
a. In absenta unei instructiuni exprese a clientului privind incetarea existentei si/sau
a reprezentarii ori a unei comunicari prin care clientul isi exprima expres
dezacordul in privinta onorariilor, se considera ca fiind acceptate onorariile
propuse prin comunicarea facuta de av.
4. In toate cazurile, onorariile se prevad in caj ce urmeaza a fi incheiat in forma scrisa.
5. Onorariile pot fi stabilite si in moneda straina, sub conditia ca plata lor sa respecte
prevederile ref regimul legal al platilor.

Art. 129
1. Onorariile pot fi stabilite astfel:
a. Onorarii orare
b. Onorarii fixe (forfetare)
c. Onorarii de succes
d. Onorarii formate din combinarea criteriilor prev de lit. a)-c).
2. Onorariul orar e cel stabilit pe ora de lucru, respectiv o suma fixa de unotati monetare
cuvenita av pt fiecare ora de servicii profesionale pe care le presteaza clientului.
3. Onorariul fix (forfetar) consta intr-o suma fixa cuvenita av pt un serviciu profesional sau
pt categorii de astfel de servicii profesionale pe care il / le presteaza clientului.
4. Onorariul orar si fix (forfetar) se datoreaza av indiferent de rezultatul obtinut prin
prestarea serv profesionale.
5. Av poate primi de la un client onorarii periodice inclusiv sub forma forfetara.
6. Av are dr ca in completarea onorariului fixat sa ceara si sa obtina un onorariu de
succes, cu titlu complementar, in fct de rezultat sau de serviciul furnizat.
a. Onorariul de succes consta intr-o suma fixa sau variabila stabilita pt atingerea de
catre av a unui anumit rezultat.
b. Onorariul de succes poate fi convenit impreuna cu onorariul orar sau fix.
7. In cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decat in legatura cu latura
civila a cauzei.

Art. 130
1. e interzis av sa isi fixeze onorariile in baza unui pact de quota litis.
2. Pactul de quota litis e o conventie incheiata intre av si client inaintea solutionarii def a
unei cauze, ctr ce fixeaza exclusiv totalitatea onorariilor av in fct de rezultatul judiciar al
cauzei, indiferent daca aceste onorarii constau intr-o suma de bani, un bun sau orice alta
valoare.

102
 3. Onorariile reprezentand dobandirea sub orice forma de aporturi din afacere (activitatea
juridica realizata de av) sunt interzise.

Art. 131 – av poate percepe onorarii numai de la clientul sau ori de al un mandatar al acestuia.

Art. 132
1. La cerereia oricarei parti, contestatiile si reclamatiile privind onorariile se solutioneaza
de decanul baroului prin decizie motivata dupa ascultarea partilor.
2. Solutionarea contestatiilor si a reclamatiilor se face prin aplicare aprincipiului medierii
si prin incercarea de conciliere a partilor, in termen de max. 30 zile de la data
inregistrarii contestatiei/reclamatiei.
3. Decizia decanului poate fi atacata la CB de partea interesata.
4. CB hotaraste cu privire la legalitatea si temeinicia deciziei decanului fara participarea
la vot a acestuia.
a. Partile interesate pot fi invitate pt a da lamuriri si explicatii.
5. CB se pronunta in termen de max. 30 zile de la data sesizarii, prin hotarare motivata,
care se va comunica in max 15 zile de la data pronuntarii.

Efectele contractului de asistenta juridica

Art. 133
1. In cazul in care se angajeaza sa asiste si/sau sa reprezinte un client intr-o procedura
legala, av isi asuma obligatii de diligenta.
2. Av tb sa asiste si sa reprezinte clientul cu competenta profesionala, prin folosirea
cunostintelor juridice adecvate, a abilitatilor practice specifice si prin pregatirea
rezonabil necesara pt asistarea/reprezentarea concreta a clientului.
3. Av e obl as se abtina sa se angajeze ori de cate ori nu poate acorda o asistenta si o
reprezentare competente.
4. Asistarea si reprezentarea clientului impun diligenta profesionala adecvata, pregatirea
temeinica a cauzelor, dosarelor si proiectelor, cu promptitudine, potrivit naturii cazului,
experientei si crezului sau profesional.
5. In situatii si imprejurari ce prezinta caracter de urgenta, pt salvgardarea si/sau
protejarea dr si intereselor clientului, av poate asista si angaja clientul chiar si in
masura in care in acel moment nu poseda o competenta profesionala adecvata naturii
cauzei, daca prin intarziere s-ar aduce atingere dr si intereselor clientului.
a. In astfel de cazuri, av se lim doar la ceea ce in mod rezonabil e necesar cf
circumstantelor si prevederilor legale.
6. Competenta profesionala adecvata pp analiza si cercetarea atenta a imprejurarilor de
fapt, a aspectelor legale ale problemelor juridice incidente in situatia de fapt, pregatirea
adecvata si adaptarea permanenta a strategiei, tecticilor, tehnicilor si metodelor
specifice in raport cu evolutia cauzei, a ds sau lucrarii in care av e angajat.

Art. 134
1. Av isi va reprezenta clientul cu diligenta unui bun profesionist, in lim legii.
2. Av se va abtine ca intentionat;

103
 a. Sa ignore obiectivele si scopurile reprezentarii stabilite de client, a.i. sa esueze in
atingerea lor prin mijloace rezonabile, permise de lege si de S.
b. Sa prejudicieze un client pe durata relatiilor profesionale.
3. Av va actiona prompt in reprezentarea clientului, potrivit cu natura cauzei. Av nu e obl
sa actioneze exclusiv in obtinerea de avantaje pt clientul sau in confruntarea cu
adversarii. Strategiile si tacticile stabilite de av tb sa conduca activitatea acestuia pe
principiul folosirii demersurilor profesionale in favoarea clientului.
4. Av e obl sa respecte secretul profesional in privinta strategiilor, tacticilor si actiunilor
preconizate si desfasurate pt client.
5. Av va tine permanent sub ctrl gradul sau de ocupare profesionala si extraprofesionala,
a.i. sa poata trata adecvat fiecare cauza, cf cu natura imprejurarilor si specificul cauzei.
Acesta e obligat sa refuze un client ori de cate ori e constient ca nu ii poate oferi prompt
serviciul profesional solicitat.
6. Neglijarea cauzelor clientului, absenta nejustificata in mod repetat, fara asigurarea unei
substituiri legale si competente, cu acordul prealabil al clientului, constituie abatere
disciplinara.
7. Av va trata cu respect si curtoazie orice pers implicata in procedurile legale in care
asista/reprezinta clientul si se va abtine de la metode sicanatoare si prejudiciabile pt
terte parti, daca acestea sunt evident indiferente si irelevante in raport cu interesele
clientului reprezentat.

Art. 135
1. in activitatea de consiliere, av va actiona cu tact si rabdare pt a infatisa si explica
clientului toate aspectele cazului in care il asista si/sau il reprezinta. Av va cauta sa
foloseasca cel mai potrivit limbaj in raport cu starea si experienta clientului, pt ca acesta
sa aiba o reprezentare corecta si completa asupra situatiei sale juridice.
2. Av se va consulta adecvat cu clientul sau pt a stabili scopul, modalitatile si finalitatea
consilierii, precum si solutiile tehnice pe care le va urma pt a realiza, cand e cazul,
asistenta si reprezentarea clientului.
3. Av va respecta optiunile clientului in ceea ce priveste scopul si finalitatea asistentei si
reprezentarii, fara a abdica de la independenta si crezul sau profesional.
4. Av se va consulta permanent cu clientul in leg cu strategia si mijloacele tehnice si tactice
adoptate pt atingerea scopurilor pt care a fost angajat.
a. Av nu e obl sa urmeze acele tehnici si proceduri legale indicate arbitrar de client
si pastreaza responsabilitatea pt acestea in masura in care clientul a fost
rezonabil informat asupra costurilor si consecintelor posibile ale acestor tehnici
si proceduri.

Art. 136
1. consilierea si reprezentarea unui client in obl pe av sa priveasca speta respectiva dintr-o
perspectiva proprie si sa acorde clientului sfaturi dezinteresate.
a. Sfatuirea clientului nu se rezuma la expunerea unor prevederi legale ci va avea in
vedere si consecintele de ordin moral, economic, social si politic ce ar putea avea
relevanta in situatia respectiva.

104
 2. Ori de cate ori clientul propune un demers ref la care av apreciaza ca va avea consecinte
legale negative, acesta va atentiona clientul cu privire la consecinte sau, dupa caz, poate
denunta caj.

Art. 137
1. In cazul in care av asista/rep in comun mai multi clienti pe tot parcursul reprezentarii, se
va consulta permanent cu fiecare din clientii reprezentati in comun in ceea ce priveste
deciziile ce tb adoptate si motivele determinante in adoptarea lor, a.i. fiecare client sa
poata lua propriile decizii, in baza unor infos complete.
2. Av poate initia demersuri pt o consiliere comuna a partilor aflate in conflict, in
incercarea de a rezolva relatia dintre clientii respectivi intr-un mod amiabil si profitabil
pt toti.
3. Reprezentarea comuna nu diminueaza dr fiecarui client rezultat din relatia client-av.
a. Fiecare din clientii reprezentati in comun are dr la o reprezentare loiala si
diligenta de catre av respectiv, dr de a revoca mandatul acordat av si toate dr
prev de lege pt cazl fostilor clienti.
b. Intre clientii reprezentati in comun regula confidentialitatii nu se aplica.

Art. 138 – av poate evalua o situatie cu relevanta pt clientul sau in folosul unui tert daca:
a) e indreptatit sa considere ca evaluarea e compatibila cu alte aspecte ale relatiei av-
client.
b) Are acceptul clientului.

Art. 139
1. Av ofera clientului o opinie legala onesta cu privire la consecintele de fapt si juridice ale
cazului investigat, in limitele informatiilor furnizate de client.
2. folosirea de client a opiniilor si sfatului av in scopuri ilegale fara cunostinta av care a
oferit opinia sau sfatul respective, nu face av responsabil de actiunea si scopurile ilegale
ale clientului.
a. Av e obl sa se abtina de la asistarea si sfatuirea constienta a unui client in
activitati infractionale.
3. Un av are dr sa se retraga imediat si sa renunte la asistarea si reprezentarea clientului
cand actiunile si scopurile clientului desi aparent legale la inceputul asistentei si/sau
reprezentarii se dovedesc pe parcurs ca fiind infractionale.

Art. 140
1. Av are obl sa info rezonabil clientul ref situatia curenta a asistentei si reprezentarii si de
a raspunde prompt oricaror solicitari de informare din partea clientului.
2. Av explica clientului imprejurarile cauzei, situatia curenta, posibilele evolutii viitoare si
eventualele rezultate, in mod rezonabil, corespunzator cu imprejurarile concrete ale
cazului.
3. Av nu e obl sa info clientul in masura in care s-a convenit in prealabil acest lucru.
a. Cand clientul e o pj obl av e de a info exclusiv reprezentantii legali sau
persoanele expres desemnate in ctr in acest scop.
b. Informarea facuta de av acestor pers se considera informare valida a clientului in
sensul prezentului articol.

105
Art. 141 – av e obl sa comunice clientului infos pe care le detine in legatura cu cazul acestuia,
chiar si cand comunicarea lor ar contraveni interesului sau personal.

Art. 142
1. In toate cazurile in care av e insarcinat sa asiste un client el poate conduce discutiile
doar in prezenta clientului sau ori numai cu acordul acestuia.
2. In cazul negocierilor cu un interlocutor asistat de alt av, av nu poate angaja discutii cu
acesta fara acordul prealabil al confratelui sau.

Art. 143
1. Av tine distinct evidenta bunurilor apartinand clientilor sai sau unor terte parti care i-au
fost incredintate in legatura cu exercitarea profesiei.
2. Fondurile financiare vor fi pastrate in conturi distincte, deschise la o institutie financiara
legal constituita si autorizata sa functioneze cf legii.
3. Evidenta distinta a celorlalte categorii de bunuri va fi pastrata de catre av intr-o maniera
care sa confere siguranta mentinerii identitatii acestora.
4. Fondurile financiare nu sunt obligatoriu pastrate in conturi deschise la institutii
financiare cand legea sau o hj permit pastrarea lor in alt mod.
5. Av tine o evidenta contabila completa a fondurilor financiare si a celorlalte tipuri de
bunuri incredintate si pastreaza docs respective pt o perioada de 10 ani dupa incetarea
ctr de reprezentare cu clientul.
6. Daca primeste fonduri financiare sau alte bunuri ce au legatura cu un client/tert, av e obl
sa ii notifice acestia in scris si de indata.
7. Cu exceptia cazurilor prev de lege sau a unei intelegeri cu clientul, av e obl ca imediat
dupa primirea bunurilor sa le predea clientului sau tertului indreptatit a le primi si, la
cererea clientului sau a tertului, sa puna la dispozitia acestuia evidenta contabila
efectuata cu privire la respectivele bunuri.

Art. 144 – daca exista riscul ca un client sa dea fondurilor detinute de av o astfel de destinatie
incat av sa nu isi mai poata incasa onorariul cuvenit, av are un dr de retentie asupra acestora pt
acoperirea onorariului datorat.
Aceasta prevedere nu da dr av sa retina fonduri in scopul de a constrange clientul sa ii
accepte pretentiile cu privire la onorariu.
Partea de onorariu ce face ob disputei tb in acest caz depozitata intr-un cont special si av
tb sa propuna in cel mai scurt timp clientului solutii pt aplanarea conflictului privitor la
onorariu, in lim legii si ale S.
Partea din fonduri ce nu face obiectul niciunei dispute cu clientul tb indata transferata
acestuia.

Art. 145 – avansurile din onorariu si avansurile de ch care se anticipeaza a fi efectuate de av in

interesul cauzei au acelasi regim ca bunurile apartinand clientilor pana la mom in care av va ex
activitatea pt care a primit avansul de onorariu sau va inregistra ch care sa justifice avansul
platit de client in acest scop, cu exceptia cazului in care clientul le stabileste un alt regim.
Indiferent de regimul pe care clientul il stabileste ref respectivele sume avansate, acestea
se returneaza obligatoriu de av catre acesta, la incetarea ctr, daca pana la mom respectiv av nu

106
va fi exercitat activitatile pt care i se platesc anticipat onorariu sau nu va fi inregistrat ch
acoperite cu sumele avansate de client in acest sens.

Art. 146 – av sau formele asociative de ex a profesiei pot cu acordul clientului sa plaseze
lichiditatile incredintate de client in conturi bancare purtatoare de dobanzi care se cuvin
clientului.

Art. 147
1. In afara cazurilor prev de lege sau parti, caj inceteaza prin renuntarea
unilaterala a clientului sau av.
2. incetarea ctr prin renuntarea unilaterala a clientului sau av nu il exonereaza pe
client de plata onorariului cuvenit pt serviciile prestate, precum si pt acoperirea
ch efectuate de av in interesul sau.

Art. 148
1. Av care este solicitat intr-o cauza in curs de rezolvare tb sa verifice daca unul sau mai
multi confrati au fost in prealabil angajati.
2. Av care accepta sa succeada unui confrate tb ca, inainte de a se angaja, sa ii aduca la
cunostinta aceasta imprejurare.

Art. 149
1. In orice caz de incetare a mandatului, av are obl sa ia in timp util si in mod rezonabil
masuri potrivite pt apararea interesului clientului cum ar fi:
a. Notificarea acestuia
b. Acordarea unui timp suficient clientului pt a-si angaja un alt av
c. Predarea docs si a bunurilor la care clientul e indreptatit
d. Instiintarea organelor judiciare.
2. In cazul in care clientul datoreaza av restante din onorarii si din ch facute in interesul
sau, av are dr de retentie asupra bunurilor incredintate cu exceptia inscrisurilor
originale ce i-au fost puse la dispozitie.

Codul deontologic – art. 3 – Relatiile cu clientii

Art. 3.1. Debutul si incetarea relatiilor cu clientii

Art. 3.1.1. – av nu actioneaza decat cand e imputernicit de clientul sau.

Av poate totusi actiona intr-un caz in care a fost insarcinat de un alt av care il reprezinta
pe client sau in care a fost numit de o instanta competenta.
Av tb sa se straduiasca in mod rezonabil sa cunoasca identitatea, competenta si
posibilitatile pers sau ale autoritatii de care a fost imputernicit cand imprejurari specifice releva
ca aceasta identitate, aceasta competenta sau aceste imputerniciri sunt indoielnice.

Art. 3.1.2. – av isi satuieste si isi apara clientul cu promptitudine, in mod constiincios si cu
diligenta.
El isi asuma personal raspunderea pt misiunea ce i-a fost incredintata si informeaza
clientul cu privire la evolutia cazuei ce i-a fost incredintata.

107
Art. 3.1.3. – av nu accepta sa ii fie incredintata o cauza cand stie sau ar tb sa stie ca el nu are
competenta necesara pt a se ocupa de aceasta cauza, fara a coopera cu un av care are
competenta necesara.
Av nu poate accepta o cauza cand, datorita altor obligatii, se afla in imposibilitate de a
se ocupa de ea cu promptitudine.

Art. 3.1.4. – av nu poate exercita dr sau de a nu se ocupa de o cauza in asa fel sau in astfel de
circumstante incat clientul sa nu mai poata gasi alta modalitate de a fi asistat juridic la timp, pt
a se putea preveni prejudicierea clientului.

3.2. – Conflictul de interese

Art. 3.2.1. – av nu poate sa consilieze, sa reprezinte sau sa actioneze in numele a 2 sau mai multi
clienti din aceeasi cauza, daca exista un conflict de interese sau cand exista riscul semnificativ
de a aparea un astfel de conflict intre interesele acestor clienti.

Art. 3.2.2. – Av tb sa se abtina de a se mai ocupa de cauzele ambilor sau tuturor clientilor
implicati, cand intervine un conflict intre interesele acestora, cand secretul profesional risca sa
fie incalcat sau cand independenta sa risca sa fie stirbita.

Art. 3.2.3. – av nu poate accepta o cauza a unui nou client daca secretul infos incredintate de un
vechi client risca sa fie incalcat sau cand cunoasterea de catre av a cauzelor vechiului sau client
ar favoriza pe noul client in mod nejustificat.

Art. 3.2.4. – cand av practica meseria intr-o asociatie in grup, para de la 3.2.1. la 3.2.3 se aplica
asociatiei in ansamblu si tuturor membrilor sai.

3.3. Pactul de quota litis

Art. 3.3.1. – av nu poate sa isi fixeze onorariile pe baza unui pact de quota litis.

Art. 3.3.2. – pactul de quota litis e o conventie incheiata intre av si clientul sau, inaintea
incheierii definitive a unei cauze de interes pt respectivul client, conventie prin care clientul se
angajeaza sa ii verse avocatului o parte din ceea ce rezulta de pe urma cauzei, fie ca aceasta
consta intr-o suma de bani, fie in orice alt bun sau valoare.

Art. 3.3.3. – nu constituie un astfel de pact conventia ce prevede stabilirea onorariuluiin fct de
valoarea litigiului de care se ocupa av, atunci cand aceasta valoare e corespunzatoare unui tarif
oficial sau daca ea e autorizata de autoritatea competenta de care depinde av.

3.4. Stabilirea onorariilor – av tb sa il informeze pe client cu privire la tot ceea ce cere cu

titlu de onorariu iar valoarea insumata a onorariilor sale trebuie sa fie echitabila si
justificata, in cf cu legea si cu normele deontologice la care av e supus.

108
 3.5. Aconturi asupra onorariilor si cheltuielilor – cand av solicita varsarea unui acont cu
titlu de avans asupra ch si/sau onorariilor, acesta nu tb sa depaseasca o estimare
rezonabila a onorariilor si ch probabile pe care cauza le implica.
In caz de neplata a avansului solicitat, av poate renunta sa se mai ocupe de cauza sau se poate
retrage cu conditia respectarii disp. art. 3.1.4.

3.6. Impartirea onorariilor cu o persoana care nu este avocat

Art. 3.6.1. – av ii e interzis sa isi imparta onorariile cu o pers care nu e av in afara cazului in
care asocierea dintre av si aceasta alta pers e autorizata de legislatia si regulile deontologice
caruia av se supune.

Art. 3.6.2. – art. 3.6.1. NU se aplica sumelor/compensatiilor varsate de catre av mostenitorilor

unui confrate decedat sau unui confrate care s-a retras din calitatea de succesor al clientelei
respectivului confrate.

3.7. Costul litigiului si asistenta gratuita

Art. 3.7.1. – av tb sa incerce in orice moment sa gaseasca o solutionare a litigiliului clientului

sau corespunzatoare costului cauzei, si va tb ca la mom oportun sa isi consilieze clientul cu
privire la oportunitatea de a cauta sa ajunga la o intelegere sau de a face apel la solutii
alternative pt a incheia litigiul.

Art. 3.7.2. – in cazul in care clientul e susceptibil sa beneficieze de asistenta gratuita, av e obl
sa-l info despre aceasta.

Notiune: ansamblul dr si obligatiilor stabilite de L, S si CD ce contureaza statutul profesional al

av in rap cu clientii, cu organele profesiei, cu instantele, parchetele sau alte entitati
publice/private.

I. DREPTURILE AVOCATILOR IN RAPORT CU CLIENTII

1. Dreptul de a asista si de a reprezenta ori de a exercita orice alte activitati specifice

profesiei in cazul persoanelor fizice si juridice

Aceasta reprezentare/asistare are urmatoarele caracteristici:

a) se realizeaza in temeiul unui contract incheiat in forma scrisa ce dobandeste data certa
prin inregistrarea in registrul oficial de evidenta al avocatului.
b) Av nu poate actiona decat in limitele ctr incheiat cu clientul cu exceptia cazurilor prev de
lege
c) In lipsa de prevederi contrare din caj, av e imputernicit sa efectueze orice act specific
profesiei, pe care il considera necesar pt realizarea intereselor clientului
d) Pt indeplinirea actelor de dispozitie, tb sa se prevada expres in caj.

109
 2. Dreptul avocatului de a executa silit caj cu privire la restantele din onorarii si alte
cheltuieli efectuate de avocat in interesul procesual al clientului sau

Ref posibilitatea punerii in executare silita a caj – precizari:

a) caj legal incheiat e titlu executoriu.
b) Caracterul de titlu executoriu vizeaza restantele din onorarii si alte cheltuieli efectuate de
av in interesul procesual al clientului sau
c) Pt declansarea executarii silite e necesara investirea cu formula executorie a caj
a. RIL 31/2009: in interpretarea si aplicarea unitara a disp. art. 31 al. 3 tza 1 l.
51/95, se stabileste ca au caracter de tex si caj incheiate anterior intrarii in
vigoare a L. 255/2004 pt modificarea-completarea L. 51 rap la art. 374 ind. 1
VCPC (art. 638 NCPC), se stabileste ca desi caj au caracter de tex conferit prin
lege, pot fi puse in executare silita numai daca au fost investita cu forma
executorie.
d) Investirea e de competenta judecatoriei in a carei raza e sediul profesional al av.
e) Procedura de executare silita e cea prev de CPC.

3. Dreptul avocatului la onorariu si la acoperirea cheltuielilor facute in interesul

procesual al clientului sau

Pt activitatea sa profesionala, av are dr la onorariu (remuneratie), in lim si in conditiile prev de L

si S.

Onorariile av tb sa respecte urm reguli:

a) Onorariile se stabilesc rap la dificultatea, amploarea si durata cazului.
b) Onorariile se stabilesc liber intre av si client in lim L si S.
c) CUNBR adopta cu caract de recomandare, tabloul onorariilor minimale pt serviciile
prestate cf L de formele de exercitare a profesiei de av.
d) Av pot conveni cu clientii onorarii superioare celor stabilite in tabloul onorariilor
minimale adoptat de CUNBR.
e) Onorariile se dt si se prevad in caj la data incheierii acestuia intre av si client inaintea
inceperii asistentei/reprezentarii clientului.

Daca imprejurarile concrete impun asigurarea asistentei/reprezentarii imediate si nu se poate

incheia un caj, av e obl sa transmita clientului in cel mai scurt timp posibil po comunicare, prin
care sa aduca la cunostinta acestuia onorariile pe care le propune pt asistenta / reprezentare.

In absenta unei instructiuni exprese a clientului ref incetarea asistentei / reprezentarii sau a unei
comunicari prin care clientul isi exprima dezacordul in privinta onorariilor, se considera ca fiind
acceptate onorariile propuse prin comunicarea facuta de av.
a) onorariile pot fi stabilite in moneda straina cu conditia ca plata lor sa respecte prevederile
ref regimul legal al platilor
b) ch efectuate de av in interesul procesual al clientului se estimeaza anticipat la mom
incheierii ctr si se desocotesc pe masura informarii documentate a clientului ref la
cuantumul si destinatia lor.

110
Pornind de la principiul expres prev ca onorariul e rezultatul acordului liber intre av si client, S
ofera o serie de criterii ce pot fi avute in vedere de la caz la caz:
a) timpul si volumul de munca solicitata pt executarea mandatului primit sau a activitatii
cerute de client.
b) Natura, noutatea si dificultatea cazului
c) Importanta intereselor in cauza
d) Imprejurarea ca acceptarea mandatului acordat de client il impiedica pe avocat sa accepte
un alt mandat din partea unei alte pers, daca aceasta imprejurare poate fi constatata de
client fara investigatii suplimentare.
e) Notorietatea, titlurile, vechimea in munca, experienta, reputatia si specializarea
avocatului.
f) Conlucrarea cu experti sau alti specialisti impusa de natura, obiectul, complexitatea si
dificultatea cazului.
g) Avantajele si rezultatele obtinute pt profitul clientului ca urmare a muncii depuse de av
h) Situatia financiara a clientului
i) Constrangerile de timp in care av e obl de imprejurarile cauzei sa actioneze pt a asigura
servicii legale performante.

Aceste criteri ide stabilire sunt orientative si nu tb respectate cumulativ ci pot fi avute in vedere
in mod selectiv, prin raportare la datele concrete ale spetei in care urmeaza a avea loc angajarea.

Interdictii cu privire la stabilirea onorariilor:

a) e interzis av sa isi fixeze onorariile in baza pactului de quota litis – conventie incheiata
intre av si client, inainte de solutionarea definitiva a unei cauze, care fixeaza exclusiv
totalitatea onorariilor in fct de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent daca aceste onorarii
constau intr-o suma de bani, un bun sau orice alta valoare.
b) Sunt interzise onorariile reprezentand dobandirea sub orice forma a unor aporturi din
afacere.
c) Av poate percepe onorarii numai de la clientul sau ori de la un mandatar al acestuia
d) E interzis onorariul de succes in cauzele penale cu privire la latura penala a respectivei
cauze.

Forma in care pot fi stabilite onorariile:

a) onorarii orare – stabilit pe ora de lucru, respectiv suma fixa de unitati monetare cuvenita
av pt fiecare ora de servicii profesionale pe care le presteaza clientului
b) onorarii fixe (forfetare) – suma fixa cuvenita av pt un serviciu profesional sau pt categorii
de astfel de servicii profesionale, pe care il/le presteaza clientului.
c) Onorarii de succes – av are dr ca, in completarea onorariului fixat, sa ceara si sa obtina si
un onorariu de succes cu titlu complementar, in fct de rezultat sau de serviciul furnizat –
suma fixa/variabila stabilita pt atingerea de catre av a unui anumit rezultat si care poate fi
convenit impreuna cu onorariul orar/fix.
d) Onorarii formate din combinarea primelor 3 categorii.

Statutul prevede modalitatea de solutionare a contestatiilor si reclamatiilor ref onorariile av.

Procedura de contestatie/reclamatie ref onorariul av pp urmatoarele reguli:

111
 a) contestatiile si reclamatiile privind onorariile se solutioneaza de decanul baroului.
b) Procedura se declanseaza la cererea oricarei parti
c) Contestatiile si reclamatiile privind onorariile se solutioneaza prin decizie motivata, dupa
ascultarea partilor
d) Solutionarea contestatiilor si reclamatiilor se face prin aplicarea principiului medierii si
prin incercarea de conciliere a partilor in termen de max. 30 zile de la data inregistrarii
contestatiei/reclamatiei.
e) Decizia decanului poate fi atacata la CB de partea interesata
f) CB hotaraste cu privire la legalitatea si temeinicia deciziei decanului fara participarea lui
la vot.
g) Partile interesate pot fi invitate pt a da lamuriri si explicatii
h) CB se pronunta in termen de max 30 zile de la data sesizarii prin hot motivata ce va fi
comunicata in max 15 zile de la data pronuntarii.
i) La cererea decanului / partii interesate, legalitatea hot CB poate fi verificata de CUNBR.

4. dreptul avocatului de a denunta unilateral contractul de asistenta juridica sau de a-l

modifica de comun acord cu clientul

pt aceasta ipoteza se retine ca incetarea caj prin renuntarea unilaterala a clientului/av nu il

exonereaza pe client de plata onorariului cuvenit pt serviciile prestate si pt acoperirea ch
efectuate de av in interesul sau.

Dr de a renunta unilateral la caj il are atat av cat si clientul.

In oricare caz de incetare a mandatului, av are obl de a lua in timp util si in mod rezonabil masuri
potrivite pt apararea intereselor clientului:
a) notificarea clientului
b) acordarea unui timp suficient clientului pt a-si angaja un alt av
c) predarea docs si a bunurilor la care clientul e indreptatit
d) instiintarea organelor implicate in speta clientului.

II. INDATORIRILE AVOCATILOR IN RAPORT CU CLIENTII

1. Obligatia avocatului de a studia temeinic cauzele ce i-au fost incredintate, angajate

sau din oficiu

In cauzele in care se angajeaza, av e dator sa isi sfatuiasca clientul cu promptitudine, in mod

constiincios, corect si cu diligenta.

In acest sens, av isi va informa clientul cu privire la evolutia cazului ce i-a fost incredintat.

In raport si cu obligatia de confidentialitate a av, acesta e confidentul clientului in legatura cu

cazul incredintat si cu privire la infos aferente spetei in care il reperzinta/asista.

112
Pt realizarea acestui scop, av e obligat sa respecte secretul profesional, in privinta strategiilor,
tacticilor si actiunilor preconizate si derulate pt client.

De asemenea, av e obl sa verifice identitatea exacta a clientului sau ori a pers care ii
incredinteaza cazul.

Av e obl sa se abtina sa se angajeze ori de cate ori nu poate acorda o asistenta si o reprezentare
competente.

In fct de gr de ocupare profesionala, av e obl sa refuze un client ori de cate ori nu ii poate oferi
prompt serv solicitat.

2. Obligatia av de a manifesta constiinciozitate si probitate profesionala, de a pleda cu

demnitate fata de judecatori si de partile din proces.

Av tb sa asiste si sa reprezinte clientul cu competenta profesionala, prin folosirea cunostintelor

juridice adecvate, a abilitatilor practice specifice si prin pregatirea rezonabil necesara pt asistarea
sau reprezentarea concreta a clientului.

CEDO – c. Morice c. Fr: desi un avocat nu poate fi asimilat unui ziarist, si din acest motiv nu
poate beneficia de aceeasi libertate de exprimare, in acest caz avocatul a exprimat judecati de
valoare pe o baza factuala suficienta si a pus in dezbatere chestiuni de interes public privind
disfunctionalitatile din sistemul de justitie.
In acest context, remarcile sale nu au depasit limitele dreptului privind libertatea la
exprimare.
CEDO a mai precizat ca avocatul nu e martor exterior responsabil de informarea
publicului dar in aceeasi masura e direct implicat in functionarea justitiei si apararea clientului.
E necesar sa se pastreze autoritatea puterii judecatoresti si sa se asigure respectul
reciproc intre judecatori si avocati.

Asistarea si reprezentarea clientului impun diligenta profesionala adecvata, pregatirea temeinica

a cauzelor, dosarelor si proiectelor, cu promptitudine, cf naturii cazului, experientei si crezului
sau profesional.

In situatii si imprejurari ce prezinta caracter de urgenta, pt salvgardarea si/sau protejarea dr si

intereselor clientului, av poate asista si angaja clientul chiar si in masura in care in acel moment
nu poseda o competenta profesionala adecvata cu natura cauzei, daca prin intarziere s-ar aduce
atingere drepturilor si intereselor clientului.
In astfel de cazuri, av se lim doar la ce in mod rezonabil e necesar cf circumstantelor si
prevederilor legale.

Av trateaza cu respect si curtoazie orice pers implicata in procedurile legale in care

asista/reprezinta clientul si se abtine de la metode sicanatoare si prejudiciabile pt terti, daca
acestea sunt evident indiferente si irelevante in raport cu interesele clientului reprezentat.

113
 3. Obligatia av de a depune concluzii scrise sau note de sedinta ori de cate ori natura
ori dificultatea cauzei cere aceasta ori instanta dispune in acest sens.

Pt indeplinirea acestei obl, av respecta optiunile clientului in provinta scopului si finalitatii

asistentei si reprezentarii, fara a abdica de la independenta si de la crezul sau profesional.

Av nu e ob sa urmeze acele tehnici si proceduri legale indicate arbitrar de client si pastreaza

responsabilitatea pt acestea cand clientul a fost rezonabil informat asupra costurilor si
consecintelor posibile ale acestor tehnici si proceduri.

Ori de cate ori clientul propune un demers despre care av apreciaza ca va avea consecinte legale
negative, acesta va atentiona clientul ref consecinte sau dupa caz poate denunta caj.

Av ofera clientului o opinie legala onesta, cu privire la consecintele de fapt si juridice ale cazului
investigat, in limitele infos furnizate de client.

Folosirea de catre client a opiniilor si sfatului av in scopuri ilegale fara cunostinta av care a oferit
opinia/sfatul nu face av responsabil de actiunea si scopurile ilegale ale clientului.

Av e obl sa se abtina de la asistarea si sfatuirea constienta a unui client in activitati infractionale.

Un av are dr sa se retraga imediat si sa renuntate la asistarea si reprezentarea clientului cand

actiunile si scopurile clientului, desi aparent legale la inceputul asistentei si / sau reprezentarii se
dovedesc pe parcursul acesteia ca fiind infractionale.

4. Obligatia avocatului de a acorda asistenta juridica in cauzele in care a fost desemnat

din oficiu sau gratuit de catre barou.

Av desemnat sa acorde asistenta juridica poate refuza exercitarea mandatului primit numai in caz
de conflict interese/ alte motive justificate.

Av care acorda aj nu are dr sa primeasca de la beneficiar nici un fel de sume de bani/alte

recompense nici chiar cu titlu de acoperire a ch.

5. Obligatia av de a restitui actele ce i s-au incredintat, pers de la care le-a primit

Corelativ acestei obl, clientulul e obl sa comunice clientului infos pe care le detine in legatura cu
cazul lui chiar si in cazul in care comunicarea lor contravine interesului sau personal.

In cazul inc are clientul datoreaza av restante din onorarii si ch facute in interesul sau procesual,
av are dr de retentie asupra bunurilor incredintate cu exceptia inscrisurilor originale ce i-au fost
puse la dispozitie.

114
 6. Obligatia av de a nu asista/reprezenta parti cu interese contrare in aceeasi cauza sau
in cauze conexe si de a nu pleda impotriva partii ce l-a consultat mai inainte in
legatura cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.

Legea reglem detaliat cazurile in care e posibil ca intr-un litigiu partile litigante sa fie clienti ai
aceluiasi avocat:
a) av nu poate fi sfatuitorul si nici reprezentantul sau aparatorul a mai mult de un client intr-
o cauza cand interesele clientilor sunt conflictuale.
b) Av tb sa se abtina sa se mai ocupe de cauzele tuturor clientilor implicati cand intervine un
conflict intre interesele lor, cand secretul profesional risca sa fie violat sau cand
independenta sa risca sa fie stirbita.
c) Av nu poate accepta o cauza a unui nou client daca secretul infos incredintate de un client
anterior risca sa fie afectat sau cand cunoasterea de catre av a cauzelor unui client
anterior il favorizeaza nejustificat pe noul client.

In privinta conflictului de interese, acesta exista daca, pe parcursul derularii activitatilor

avocatiale, la contractare sau ulterior, se regasesc urmatoarele situatii:
a) in activitatea de consultanta, cand av care are obl de a da clientului sau o info completa,
loiala si fara rezerve, nu isi poate indeplini misiunea fara a compromite interesele unuia
sau ale mai multor clienti, prin analiza situatiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor
juridice preconizate sau prin concretizarea rezultatului urmarit.
b) In activitatea de asistare si aparare, cand asistarea mai multor parti ar determina av sa
prezinte o alta aparare, diferita de cea pt care ar fi optat daca i-ar fi fost incredintata
apararea intereselor unei singure parti, inclusiv in ceea ce priveste tehnicile si mijloacele
profesionale ale apararii.

Nu exista conflict de interese:

a) Cand dupa ce si-a informat clientii si a primit acordul lor, av in ex diferitelor sale
activitati incearca sa concilieze contrarietatea intereselor.
b) Cand in acord deplin cu clientii, av ii consiliaza ca plecand de la situatia ce i-a fost
prezentata, sa adopte o strategie comuna sau daca in cadrul unei negocieri acovcatii care
sunt membri ai aceleiasi forme de exercitarea a profesiei intervin separat pt clienti
diferiti, care sunt insa informati cu privire la aceasta apartenenta comuna.
c) Cand dupa ce av aduce la cunostinta fiecaruia din clientii potential afectati de asistenta
juridica acordata existenta sau posibilitatea crearii unui conflict de interese precum si
eventualele consecinte nefavorabile ale acestuia, fiecare din respectivii clienti isi dau
acordul expres si prealabil cu privire la prestarea activiatii de asistenta juridica.

7. Obligatia avocatului de a asigura confidentialitatea si secretul profesional

Av e confidentul clientului ref cazul incredintat.

Confidentialitatea si secretul prof garanteaza increderea in av si constituie obligatii fundamentale

ale av.

115
 8. Obligatia avocatului de a incerca solutionarea amiabila sau pe o cale legala
alternativa a diferendelor – art. 118 S.

Av va incerca in momentele oportune sa isi consilieze clientul ref posibilitatea solutionarii unui
conflict pe cale amiabila sau printr-o cale legala alternativa, apta de a proteja dr si interesele sale
legitime.

9. Obligatia avocatului de a se asigura pt raspunderea profesionala – art. 119 S

Av e obl sa se asigure pt raspunderea profesionala.

Conditiile asigurarii de raspundere profesionala sunt prev de S.

Obl de asigurare de raspundere profesionala e permanenta.

Valoarea minima a riscului pt care se incheie asigurarea nu poate fi mai mica decat cea prev de
S:
- 3000 eur/an pt av stagiar
- 6000 eu/an pt av def.

Asigurarea pt raspundere profesionala se incheie pt un an de zile si se reinnoieste in mod

obligatoriu anual.

Polita de asigurare se depune in copie certificata de av la secretariatul B in termen de 15 zile de

la data emiterii acesteia.

Partile pot stabili prin ctr limitele raspunderiia v, insa clauzele de exonerarea totala de
raspundere profesionala sunt socotite nescrise.

NB: obligatiile avocatului in raport cu clientii sai sunt obligatii de diligenta.

116
 FISA 8
FORMELE DE EXERCITARE A PROFESIEI DE AVOCAT

SEDIU:
L: ART. 5-9 + 37
S: 180-211

Lege:

Art. 5
1. Formele de exercitare (fexpa) a profesiei de avocat sunt: cabinete individuale, cabinete
asociate, societati civile profesionale sau societati profesionale cu raspundere limitata.
2. In cabinetul individual isi poate ex profesia un av def singur sau impreuna cu alti av
colab.
3. CI se pot asocia in scopul ex in comun a prof , dr si obla v titulari ai unor CA isi
pastreaza caracterul personal si nu pot fi cedate.
a. Corespunzator, CI se poat asocia si cu societatile civile profesionale.
4. CI se pot grupa pt a-si crea facilitati tehnico-economice in vederea ex prof si isi
pastreaza indivudualitatea in relatiile cu clientii.
5. SCP se constituie din 2 smm av def.
a. In SCP isi pot ex prof si av colab sau salarizati.
b. SCP si av care profeseaza in cadrul ei nu pot acorda asistenta juridica pers cu
interese contrare.
6. Cabinetele grupate, cabinetele asociate, SCP si SPRL pot avea si proprietate comuna.
7. Av poate schimba oricand forma de exercitare a profesiei, cu instiintarea B din care face
parte.
8. Av nu isi poate ex prof in acelasi timp in mai multe forme de ex a acesteia.
9. Fexpa pot fi instrainate prin acte intre vii numai intre avocati definitivi si aflati in
exercitiul profesiei sau pot fi lichidate la incetarea calitatii, cu respectarea regimului
investitiilor reglementat prin L.

Interpretare – D386/2012: privind dizolvarea si lichidarea unei SCA, cand unul din cei 2
asociati e suspendat din exercitiul profesiei, cf CUNBR: din interpretarea tx ce reglem
constituirea si functionarea societatilor de avocati rezulta fara achivoc ca premisa functionarii
acestor societati, fie acestea SCP, fie SPRL, o reprezinta exercitarea efectiva de catre asociati a
profesiei de av.
Faptul ca L. la art. 6 al. 1 prevede numai cu privire la SPRL ca aceasta se constituie prin
asocierea a min 2 av def, aflati in ex profesiei, nu e de natura sa permita concluzia ca SCP nu
cade sub imperiul aceleiasi cerinte.
Avand in vedere prevederile legale si statutare rezulta ca in cazul suspendarii din ex prof
a unuia din cei 2 asociati ai SCPA neurmata de o cesiune catre un tert, in termenul de 3 luni
prev de art. 22.1 din Statutul societatii civile profesionale de avocati cf Anexa 13 S, a partilor
sale sociale sau de o reoganizare a SCP in alta forma de ex a profesiei, devin aplicabile disp.
art. 29 al. 4 din Statutul SCPA, cf carora societatea ramasa cu un singur asociat intra in
lichidare.

117
 Intrucat lichidarea unei societati e subsecventa dizlvarii sale, dizolvarea tb considerata a
se fi produs la implinirea termenului de 3 luni de la data la care a avut loc suspendarea din
profesie a unuia din cei 2 av.

10. La constituirea formelor de exercitare a profesiei si ulterior, avocatii au dr sa

stabileasca patrimoniul afectat ex prof, in cond L, cu procedura reglementata pt
constituirea registrului electronic al evidentei patrimoniului de afectatiune al avocatilor,
in conditiile stabilite de CUNBR prin rof.
a. Inscrierea efectuata in registru are efecte de opozabilitate fata de terti in
conditiile legii.

Art. 6
1. SPRL e o societate cu personalitate juridica, constituita in conditiile prev de prezenta
lege si de S, prin asocierea a min. 2 av def aflati in ex prof, indiferent daca detin sau nu
ori daca apartin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei.
2. Dobandirea personalitatii juridice a SPRL are loc la data inregistrari ba barou a
deciziei emise de CB in a carui raza teritoriala se afla sediul ei principal.
3. SPRL e titulara a unui patrimoniu propriu.
4. Obligatiile si raspunderea SPRL sunt garantate cu patrimoniul propriu.
a. Asociatii raspund personal numai in limita aportului social al fiecaruia.
5. In cazul in care SPRL se constituie din av ce fac parte din alte forme de ex a prof ,
acestea din urma pot sa nu fie supuse lichidarii daca asociatii convin astfel.
6. Fexpa din care provine asociatul daca e cazul isi inceteaza activitatea profesionala
desfasurata in nume propriu pe perioada in care av titular/i ai acesteia au calitatea de
asociat in SPRL.
a. In perioada in care fexpa isi inceteaza activitatea din aceasta cauza, in tabloul av
se mentioneaza corespunzator situatia ref incetarea activitatii, in conditiile prev
de S.
7. In cazul prestatiilor profesionale constand in asistenta si reprezentare juridica la
instante, parchete, organe de cercetare penala sau alte autoritati, SPRL are obligatia de
a mentiona in ctr incheiat cu clientul numele av ale/i sau acceptat/i de client sa asigure
serv prof precum si acocarea/neacordarea dr de substituire.
8. SPRL conduce contabilitatea in partida simpla si e supusa regimului transparentei
fiscale.
a. Plata impozitului pe venit se face de catre fiecare asociat pt venitul sau propriu.

Art. 7 – orice av, indif de fexpa, poate sa incheie conventii de colaborare cu experti sau alti
specialisti in conditiile legii.
SCPA si SPRL pot incheia astfel de conventii numai cu acordul tuturor asociatilor.

Art. 8
1. Fexpa si cabinetele grupate sunt individualizate prin denumire, astfel:
a. In cazul CI: numele av titular urmat de de sintagma cabinet de avocat.
b. In cazul CA: numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat
asociate

118
 c. In cazul SCP si SPRL: numele a cel putin unuia din asociati, urmat de sintagma
SCA sau dupa caz SPARL.
d. In cazul cabinetelor grupate: numele fiecarui titular de cabinet, urmat de
sintagma CAG
2. Denumirea fexp individualizata cf al. 1 poate fi pastrata si dupa decesul/plecarea unuia
din asociati cu acordul acestuia sau dupa caz al tuturor mostenitorilor celui mort,
exprimat in forma autentica.
3. Denumirile prev de al 1 vor figura pe firmele cabinetelor sau societatilor in conditiile
stabilite de statut.
4. In cazul tuturor fexp, de catre av straini se pot folosi si numele formei de exercitare a
profesiei din tara sau strainatate in conditiile ac articol.

Art. 9
1. Conventiile de grupare si asociere a cabinetelor, actele de constituire a SCPA si a SPRL
precum si conventiile prev de art. 7 se incheie in forma scrisa cu respectarea conditiilor
de fond prev de L si S
2. CB sesizat verifica indeplinirea conditiilor legale si constatand indeplinirea lor, dispune
inregistrarea conventiei in termen de o luna de la inregistrarea cererii.
3. Impotriva deciziei CB orice pers ce se considera vatamata intr-un drept sau interes
legitim al sau poate formula plangere la organele de jurisdictie profesionala, in cond L si
S.
4. Barourile tin evidenta separata a av pt fiecare forma de exercitare a profesiei.

Art. 37 – av care profeseaza individual, CA, SCP si SPRL au dr la sediu profesional in raza
baroului in care sunt inscrisi si la sedii secundare in alt barou din tara sau strainatate unde sunt
luati in evidenta.

Statut

Dispozitii generale

Art. 180
1. Av poate ex prof in una din urmatoarele forme:
a. CI
b. CA
c. SCP
d. SPRL
2. in cadrul fex prev de al. 1 isi pot ex profesia si av colaboratori in baza unui ctr
colaborare sau av salarizati in baza unui ctr salarizare in interiorul profesiei, cf disp. L
si S.
3. La constituirea fexp si ulterior acestui moment, Av au dr sa stabileasca patrimoniul
afectat exercitarii profesiei, in conditiile legii, cu respectarea procedurii reglementate de
CUNBR cu privire la constituirea registrului electronic al evidentei patrimoniului de
afectatiune al avocatilor.
a. Inscrierea efectuata in registru are efecte de opozabilitate fata de terti in
conditiile prev de lege.

119
 4. Disp. al. 3 ref necesitatea respectarii procedurii reglementate de CUNBR si efectul de
opozabilitate fata de terti al inscrierii in registru devin aplicabile de la data ce se va
stabili in acest scop prin HCUNBR pt aprobarea rof al registrului electronic al evidentei
patrimoniului de afectatiune al avocatilor.
5. Pana la data stabilita de CUNBR, cf al. 4, operarea diviziunii patrim se face prin
declaratie inscrisa in statutul societatii civile profesionale, in actul de infiintare al CIA,
in conventia de asociere a CIA, dupa caz, sau prin declaratie separata, intocmita in
forma scrisa si inregistrata la baroul din care face parte av.
a. Orice creditor al unui av a carui creanta s-a nascut in legatura cu profesia poate
cere B infos ref masa patrimoniala afectata exercitarii profesiei av cf
declaratiilor inregistrate la barou.

Art. 181
1. Cabinetele individuale se pot grupa in scopul folosirii in comun a unui patrim
profesional si/sau unor salariati.
a. Fiecare cabinet isi pastreaza individualitatea in raport cu clinetii.
2. Av din cabinetele grupate nu poat acorda asistenta juridica unor clienti cu interese
contrare.
3. CG se individualizeaza printr-o denumire specifica ce cuprinde numele fiecarui titular de
cabinet urmat de de singtagma „cabinete de avocat grupate” ex: ION IONESCU, ION
POPESCU – Cabinete de avocat grupate sau I IONESCU, I. POPESCU – CAG.
4. Ctr de grupare a CIA se incheie in forma scrisa cf Anexei 11.

Art. 182
1. Av e liber sa opteze si sa isi schimbe in orice moment optiunea pt una din formele de
exercitare a profesiei prev de L.
2. Fexpa se pot transforma in oricare din fexp prev de art. 180 al. 1 fara a intra in
lichidare, cu respectarea L si S.
3. Transformarea se poate realiza separat sau deodata cu reorganizarea fexpa prin fuziune,
absorbtie, divizare totala sau aprtiala (desprinderea unei parti din patrim de afectatiune
profesionala, asa cum acesta e reflectat in evidentele financiar-ctb ale fexp supuse
divizarii).
4. In cazul transformarii unei fexpa, av titulari ai CI, av asociati ai CA, ai SCP si ai SPRL
pot contribui cu titlu de aport la fexp rezultata din transformare cu cota-parte indiviza
din patrim de afectatiune profesionala, asa cum acesta e reflectat in evidentele financiar-
ctb ale fexp care se transforma, intocmind in acest scop actele financiar ctb de transfer
catre forma de ex a profesiei in care au optat sa se transforme.
a. Aporturile transferate se opereaza la valoarea nominala reflectata in evidentele
financiar-ctb ale fexp care se transforma.
5. In cazul constituirii unei SPRl, de catre av ce fac parte din alte fexp dara fara
transformarea acestora din urma in societatea nou-constituita, respectivele forme
preexistente de exp pot sa NU fie supuse lichidarii, daca fiecare din fostii lor titulari, nou
asociati, dedice astfel.
6. in cazul prev de al. 5, fexp din care provine asociatul isi inceteaza activitatea
profesionala derulata in nume propriu pe perioada in care av titular/i ai acesteia au
calitatea de asociat in SPRL.

120
 7. In oricare din fexp, av isi va incepe activitatea dupa obtinerea aprobarilor din partea
CB.
8. Av e obl sa instiinteze in scris B din care face parte ref orice modificare interenita in fexp
in cazurile de instrainare prin acte intre vii a fexp sau de lichidare a acestora, precum si
in cazul transformarii ori reorganizarii fexp in conditiile prev de prezentul art.

Art. 183
1. Toate formele de ex a profesiei de av sunt supuse urmatoarelor principii:
a. Patrimoniul comun e afectat exclusiv activitatii profesionale si are regimul patrim
de afectatiune profesionala.
b. Titularul cab individual si av asociat nu pot presta activitati profesionale in afara
formei de exercitare a profesiei pt care au optat.
c. Av titular al CI nu poate avea calitatea de av colaborator sau de av salarizat in
cadrul profesiei.
d. Av salarizat in interiorul profesiei si av colaborator nu pot activa in aceeasi
calitate in mai multe forme de exercitare a profesiei.
e. Av colaborator are dr de a avea clientela proprie numai prin intermediul formei
de ex a profesiei la care colaboreaza si cu conditia informarii corespunzatoare a
B.
f. Av salarizat in interiorul profesiei nu are drept la clientela proprie.
g. Obligatia de a comunica de indata B, in scris, modificarile privind asocierea,
colaborarea sau angajarea revine atat av cat si titularului CI sau
coordonatorului CA, SCP sau SPRL
h. Fexp se individualizeaza prin denumire cf disp L si S.
i. In cazul tuturor formelor de ex a profesiei de catre av straini se pot utiliza
la alegere denumirea si numele fexp din tara sau din strainatate.
2. In cazul SCP si SPRL conventia de instrainare a fexpa incheiata in conditii legale are ca
obiect exclusiv parti detinute de asociati.
3. In toate cazurile de instrainare a fexpa, ctr incheiate de transmitator cu av stagiari
raman in fiinta pe durata convenita si se preiau de catre dobanditor, daca in persoana
acestuia se verifica conditiile prev de L si S.

Art. 184 – intre fexp se pot stabili raporturi de conlucrare profesionala.

Conventia de conlucrare profesionala se inregistreaza la B.
Regulile privind publicitatea profesionala prev de S se aplica in mod corespunzator.

Art. 185
1. Toate neintelegerile dintre av privind fexpa se rezolva pe cale amiabila.
a. Daca neintelegerile nu se solutioneaza pe cale amiabila, avo e obligat sa ceara
conciliere adecanului baroului in conditiile prev de S.
2. Daca prin conciliere nu se stinge litigiul dintre parti, av e obl sa recurga la arbitrajul
reglementat de S.
a. Arbitri pot fi numai av def din baroul respectiv cu cel putin 10 ani vechime in
profesie.
3. Abrogat.
4. Av desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fara o justificare intemeiata.

121
 5. Av desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu iar, daca cererea e
justificata, decanul desemneaza alt arbitru.

Art. 186 – toate fexpa pot angaja personal auxiliar.

E interzisa angajarea ca personal auxiliar a persoanelor cu studii juridice superioare.

Art. 187
1. Cererea de inregistrare, modificare, transformare, reorganizare, transmitere, incetare
sau lichidare a fexp se depune la B.
a. Cererea e insotita in mod obligatoriu de copia tuturor inscrisurilor doveditoare.
2. Cererea se solutioneaza de CB cf L
3. CB poate delega un consilier sa verifice conditiile prev de L si S ref solutionarea
cererilor.
4. Cererea poate fi respinsa daca se incalca disp L sau S.
5. Cererea de ex a profesiei in asociere cu un av aflat intr-o situatie de interdictie a dr de ex
a profesiei se analizeaza in raport cu prevederile L ce reglem interdictia si S.

Art. 188
1. Conventiile de colaborare incheiate de av cf art. 7 L asigura independenta profesionala,
patrimoniala si deontologia profesiei de av.
a. Verfiicarea indeplinirii acestor conditii e de competenta CB.
2. In derularea activitatilor prev de art. 3 L, av decide unilateral alegerea notarilor,
expertilor, traducatorilor, executorilor si a altor specialisti cu care poate colabora.
3. Colaborarile avocatului in conditiile art. 7 L se deruleaza cu respectarea de catre av a L
si S.

Art. 189 – decizia poate fi atacata la CUNBR de catre pers interesata in termen de 15 zile de la
comunicare.

Cabinetul individual de avocat

Art. 190
1. In CI isi exercita profesia un av def titular, singur sau impreuna cu av colaboratori.
a. CIA se infiinteaza in baza actului de infiintare a CIA inregistrat la B si intocmit cf
Anexei 27 S
2. Relatiile dintre av titular al CI si cei colaboratori se stabilesc prin ctr de colaborare
incheiat in forma scrisa.
a. Ctr cuprinde obligatoriu mentiunile prev de Anexa 9.

Art. 191
1. C e individualizat prin denumire care cuprinde numele av titular urmat de sintagma
„cabinet de avocat” – ex: ION IONESCU, cabinet de avocat sau I. IONESCU, cabinet de
av.
2. Denumirea poate figura pe firma cabinetului si se utilizeaza in actele profesionale cu
respectarea prevederilor prezentului statutu.

122
 3. denumirea cabinetului poate fi pastrata si dupa decesul titularului cu acordul tuturor
mostenitorilor celui decedat, exprimat in forma autentica.
4. Dobanditorul denumirii transmise cf al. 3 va proceda la instiintarea B si e indrituit sa
informeze publicul ref schimbarea intervenita cu privire la titularul cabinetului.

Cabinetele asociate de avocati

Art. 192
1. CI se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei.
a. Asocierea nu poate restrange drepturile avocatilor asociati si nici nu poate aduce
atingere drepturilor si obligatiilor aferente patrim de afectatiune profesionala al
fiecarui cabinet intrat in asociere.
2. Av din cab asociate intra in relatii cu clientii in numele asocierii din care fac parte.
3. Cab asociate nu pot angaja clienti cu interese contrare.
4. Un CA nu poate accepta o cauza sau un client daca unul din A se opune in mod justificat.

Art. 193
1. CA de avocati se individualizeaza prin denumire care cuprinde numele tuturor titularilor,
urmate de sintagma ‚cabinete de avocat asociate” – ex: ION IONESCU, ION POPESCU
CAA sau I. IONESCU, I. POPESCU – CAA.
2. Disp. art. 191 al. 2-4 se aplica in mod corespunzator.

Art. 194 – disp. art. 192-193 se aplica in mod corespunzator si in cazul asocierii unui CI cu o
SCP.
In acesct caz, denumirea asocierii va cuprinde denumirea SCP urmata de denumirea
cabinetului individual asociat si de sintangma „in asociere” – ex: ION IONESCU – SCA, ION
POPESCU – CA – in asociere.

Art. 195 – conventiile de asociere prev de art. 192 si 194 se incheie in forma scrisa si cupind
obligatoriu mentiunile din Anexa 29 care se aplica in mod corespunzator.

Societatea civila profesionala – SCP

Art. 196
1. SCP e constituita din 2 sau mai multi av, def care contribuie in natura si/sau numerar la
constituirea unui patrimoniu de afectatiune in vederea derularii activitatii profesionale.
a. Ceilalti av activeaza in cadrul SCP fie in calitate de av colaboratori, fie in
calitate de av salarizati in interiorul profesiei.
2. Raportul juridic civil se naste intre client si SCP, serviciile profesionale urmand sa fie
indeplinite de oricare din avocatii desemnati de av coordonator, fara a se cere optiunea
clientului, cu exceptia cazului in care serviciile profesionale constau in asistenta si
reprezentare juridica la instante, parchete, organe de cercetare penala, sau alte
autoritati, cand in caj se mentioneaza numele av desemnat ori acceptat de client si dr sau
interdictia de substituire a acestuia.
3. Pt litigiile nascute din derularea activitatii profesionale, SCP poate sta in judecata ca
reclamant sau parat chiar daca nu are personalitate juridica.

123
Art. 197
1. SCPA se individualizeaza printr-o denumire specifica, cuprinzand numele a cel putin
unuia dintre asociati, urmat de sintagma „societate civila de avocati” – ex: ION
IONESCU – Societate civila de avocati sau IONESCU, POPESCU – Societate civila de
avocati.
2. Disp. art. 191 al. 2-4 se aplica in mod corespunzator.

Art. 198
1. Ctr de SCP si statutul acesteia sunt incheiate in forma scrisa intre avocatii asociati cf
legii civ si cu respectarea anexelor 12 si 13.
2. SCPA se poate reorganiza prin absorbtie, fuziune, divizare totala sau partiala
(desprindere).
3. Divizarea se realizeaza prin impartirea patrimoniului de afectatiune profesionala intre
una sau mai multe forme de exercitare a profesiei de avocat care exista sau care iau
astfel fiinta.
4. SCP nu inceteaza in cazul divizarii partiale (desprindere) daca o parte din patrim sau de
afectatiune profesionala se desprinde si se transmite catre o alta forma de exercitare a
profesiei de av care exista sau care ia astfel fiinta.

Societatea profesionala cu raspundere limitata –SPRL

Art. 199
1. SPRL e constituita din 2 sau mi multi av def aflati in exrcitiul profesiei, are personalitate
juridica si patrimoniu propriu de afectatiune destinat exercitarii profesiei de avocat.
2. In sensul prevederilor prezentului S, patrim propriu de afectatiune e alcatuit din bunurile
corporale in numerar/ in natura si cele incorporale, reprezentand capitalul social,
precum si cele dobandite de societate cu orice titlu pe durata functionarii sale.
a. Aportul in industri constand in activitatea profesionala a avocatului asociat e luat
in considerare numai in raporturile dintre asociati.
3. Obligatiile si raspunderea SPRL sunt garantate cu patrim de afectatiune.
a. Av asociati care isi exercita profesia in cadrul SPRL raspunde personal in limita
aportului social al fiecaruia.
4. SPRL are ca obiect unic de activitate ex profesiei de av cf art. 3 L.
5. Activitatea profesionala se realizeaza de catre av asociati, av colaboratori si av
salarizati in interiorul profesiei.

Art. 200
1. SPRL se individualizeaza printr-o denumire specifica ce cuprinde numele a cel putin
unuia din asociati urmat de sintagma „societate profesionala de avocati cu raspundere
limitata – SPARL”
2. disp. art. 191 al. 2-4 se aplica.

Art. 201
1. Actul constitutiv si statutul SPRL sunt incheiate in forma scrisa, cu respectarea
modelului prev de anexele 14 si 15.

124
 a. Actul constitutiv se incheie in forma autentica daca printre bunurile subscrise ca
aport la capitalul social exista si un imobil.
2. Statutul SPRL cuprinde:
a. Numele si prenumele, numele purtate anterior, CNP, locul si data nasterii si
domiciliul asociatilor
b. Data dobandirii calitatii de av si data def in profesie a av asociati.
c. Denumirea, sediul, si daca e cazul emblema societatii.
d. Capitalul social integral varsat, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in
industrie, in bani sau in natura ori in clientela si a valorii aporturilor, in
industrei, in natura sau in clientela si a modului evaluarii lor.
i. Aportul in numerar la formarea capitalului social nu poate fi inferior
echivalentului in lei a sumei de 3000 eur.
e. nr si valoarea nominala a partilor sociale precum si nr partilor sociale atribuite
fiecarui asociat pt aportul sau, respectiv participarea la beneficii si pierderi a
fiecarui asociat.
f. Asociatii coordonatori care reprezinta si administreaza societatea, impreuna cu
puterile ce li s-au conferit.
i. Daca sunt mai multi administratori si ei formeaza un consiliu de
coordnare, se vor preciza regulile de organizare si functionare ale acestui
organism.
g. reguli privind transmiterea partilor sociale si conditiile de retragere a
asociatilor.
h. Durata societatii
i. Modul de transformare, reorganizare, dizolvare si lichidare, inclusiv cu privire la
situatia clientelei.
3. Actul constitutiv si statutul SPRL incheiate in conditiile L si S sunt guvernate de legea
civila.
4. Orice modificare a actului constitutiv si/sau a statutului SPRL se poate face doar in scris
cu respectarea L si S.

Art. 202
1. SPRL dobandeste personalitate juridica la data inregistrarii ei la B in baza deciziei
emise de catre CB in a carui raza se afla sediul sau principal.
2. Dovada personalitatii juridice in raporturile cu tertii se face in baza unui certificat de
inregistrare, intocmit cf anexei 16.
3. B tine registrul de evidenta al SPRL ce are caracter public. Modelul acestuia e prev la
Anexa 30.

Art. 203 – pot avea calitatea de asociati 2 sau mai multi avocati definitivi si aflati in exercitiul
profesiei, indiferent daca detin sau nu ori daca apartin sau nu unei alte fexp, inscrisi in acelasi
barou, ori in barouri diferite.
In acest caz, SPRL isi stabileste sediul principal in raza unuia din barourile de
apartenenta a unuia din asociatii fondatori.
Actul constitutiv al unei asemenea societati se depune spre verificare la CB de la sediul
principal al SPRL.

125
 Actul constitutiv se transmite exclusiv in scop de informare si catre toate B unde sunt
inscrisi asociati ai SPRL, altii decat cel sau cei ce sunt inscrisi in tabloul avocatilor de a baroul
de la sediul principal al SPRL.

Art. 204
1. Capitalul social al SPRL reprezentand echivalentul in lei a minim 10.000 eur se varsa la
momentul constituirii societatii. CB unde va fi inregistrata societatea e obl sa verifice
varsarea integrala a Ksoc si daca e cazul, evaluarea aporturilor in industrie, in natura
sau in clientela.
2. Nu poate fi inregistrata de nici un barou o SPRL decat in conditiile varsarii integrale a
Ksoc.
3. Clientela apartine SPRL si nu avocatilor ce au calitatea de asociati.
4. In cazul transmiterii partilor sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei SPRL
toate bunurile impreuna cu orice alte dr inclusiv clientela, aduse drept contributie cu
titlu de aport la Ksoc al SPRL de catre respectivul asociat raman in proprietatea SPRL
daca prin L, actul constitutiv sau S nu se prevede altfel.
5. Disp. art. 192 al. 2-4 se aplica.

Art. 205
1. SPRL e condusa de adunarea generala a asociatilor. Activitatea executiva e condusa de
unul sau mai multi av coordonatori alesi de majoritatea av asociati.
2. AG se convoaca de catre oricare din asociati prin orice mijloace care sa poata proba
realizarea convocarii.
3. AG se intruneste la sediul principal al SPRL sau cu acordul unanim al asociatilor, in
orice alt loc.

Art. 206
1. Hotararile AG se iar prin votul asociatilor reperzentand majoritatea partilor sociale cu
exceptia cazurilor prev de prezentul S.
2. Pt hot avand ca obiect modificarea actelor de constituire e necesar acordul unanim al
asociatilor.

Art. 207
1. Competentele si puterile asociatului coordonator sau dupa caz ale asociatilor
coordonatori se stabilesc prin actul constitutiv si statutul societatii.
2. Mandatul asociatului coord sau dupa caz al asociatilor coord este de 2 ani daca in
statutul societatii nu se prevede o durata mai mare.

Art. 208 – asociatii SPARL pot decide numirea unor cenzori sau a unui auditor.

Art. 209
1. Asociatul care intentioneaza sa transmita partile sociale pe care le detine intr-o SPARL e
obligat sa notifice acesta intentie cu min. 30 zile anterior transmiterii, tuturor celorlalti
asociati, indicand pers sau persoanele carora doreste sa le transmita respectivele parti
sociale si pretul.

126
 2. Transmiterea catre terti poate fi efectuata oricand, cu acordul unanim, exprimat in scris,
al celorlalti asociati, sau daca in termenul prev de al. 1 nici un asociat nu si-a exercitat
dr de preemptiune.
3. Dr preemptiune la dobandirea partilor sociale ale SPARL cu privire la care exista
intentia de instrainare apartine asociatilor ramasi in societate. Acesta urmeaza sa fie
exercitat proportional cu cota de capital detinuta de fiecare din asociatii ramasi si care
intentioneaza sa dobandeasca respectivele parti sociale.

Art. 210
1. Asociatul se poate retrage oricand din SPARL cu conditia de a notifica in scris celorlalti
asociati si baroului din care face parte intentia de retragere cu cel putin 3 luni inainte.
2. La implinirea termenului prev in notificare, CB va lua act de retragerea asociatului
operand modificarile corespunzatoare in evidentele sale.
3. In caz de retragere, desocotirea dintre asociati se face in mod amiabil, tinandu-se ct de
prevederile din statutul societatii. In caz de neintelegere sunt aplicabile dispozitiile
privind arbitrajul din prezentul S.

Art. 211 – daca din orice motive in societate ramane un singur asociat, acesta nu poate detine
aceasta calitate mai mult de 3 luni.
Cand societatea nu e transformata in CI, aceasta se dizolva de drept si intra in lichidare.

Notiune: constituie regulile de baza ce reglementeaza intreaga activitate specifica a profesiei de

avocat.

Av poate ex activitatea specifica intr-una din fexp prevazute ca atare de lege:

a) cabine individual
b) cabinete asociate
c) societate civila profesionala
d) societate civila profesionala cu raspundere limitata.

Av isi poate derula activitatea la alegere in una din cele 2 categorii de fexp:
a) forme individuale de ex a profesiei – CI
b) forme asociative de exercitare a profesiei: CA, SCP,SCPRL.

I. PRINCIPII GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA SI

FUNCTIONAREA FORMELOR DE EXERCITARE A PROFESIEI

Aceste principii stau la baza tuturor formelor de exercitare a profesiei de av regasindu-se la

nivelul functionarii si organizarii acestora.

1. Av e liber sa opteze si sa isi schimbe in orice moment optiunea pt una din formele de
exercitare a profesiei prev de lege.

Aceasta libertate de alegere a av exista pe toate perioada in care el e activ in profesie.

127
Singura limitare a acestei libertati consta in aceea ca av poate alege numai una din fexp legale.

2. Fexpa se pot transforma in oricare din celelalte fexpa, fara a intra in lichidare, cu
respectarea prevederilor L si S.

Transformarea se poate realiza separat sau concomitent cu reorganizarea fexpa prin:

a) fuziune
b) absorbtie
c) divizare totala sau partiala – desprinderea unei parti din patrimoniul de afectatiune
profesionala, asa cum acesta e reflectat in evidentele financiar-ctb ale fexp supuse
divizarii partiale.

In cazul transformarii unei fexpa, av titulari ai CI, av asociati ai CA, ai SCP si ai SPRL pot
contribui cu titlu de aport la fexpa rezultata din transformare, cu cota-parte indiviza din
patrimoniul de afectatiune profesionala, asa cum e acesta reflectat in evidentele financiar-ctb ale
fexpa care se transforma.

In cazul constituirii unei SPRL de catre av ce fac parte din alte fexp dar fara transformarea
acestora din urma in societatea nou constituita, respectivele forme preexistente de exercitare a
profesiei pot sa nu fie supuse lichidarii daca fiecare din fostii lor titulari, nou asociati, decid
astfel.
In aceasta situatie, fexp din care provine asociatul isi inceteaza activitatea prof derulata in
nume propriu pe perioada in care av titular al acesteia are calitatea de asociat in SPRL.

3. in oricare din fexp, avocatul isi va incepe activitatea dupa obtinerea aprobarilor din
partea Consiliului Baroului

Obtinerea acestor aprobari are menirea de a asigura respectarea conditiilor legale de organizare si
functionare a acestor fexp pt care av a facut o optiune.

4. Av e obligat sa instiinteze in scris baroul din care face parte despre orice modificare
intervenita in fexp.

Aceasta instiintare e necesara:

a) in caz de instrainare prin acte intre vii a fexp
b) in caz de lichidare a fexp
c) in cazul transformarii ori reorganizarii fexp.

5. Patrimoniul comun e afectat exclusiv activitatii profesionale si are regimul

patrimoniului de afectatiune profesionala.

Acest regim patrimonial afectat profesiei se poate constitui atat la momentul intrarii in profesia
de avocat cat si pe parcursul derularii acesteia.

In acest sens, avocatii au dr sa stabileasca patrimoniul afectat exercitarii profesiei in conditiile

legii, cu respectarea procedurii reglementate de CUNBR, cu privire la constituirea Registrului

128
electronic al evidentei patrimoniului de afectatiune al avocatilor (reepaa) infiintat prin
DCPUNBR 212/30.03.2017.

In reepaa se inscriu mentiunile incluse in actele de infiintare a fexp sau in cele intocmite pt
derularea activitatilor profesionale in modalitatile de exercitare a profesiei prev de L si S:
- ctr de colaborare profesionala
- ctr de salarizare in interiorul profesiei
privind patrim propriu pe care a vil afecteaza derularii activitatii sale profesionale.

Operarea diviziunii patrimoniale se face prin declaratie inscrisa in statutul SCP, in actul de
infiintare a CI, in conventia de asociere a CI de avocati (CA), sau prin declaratie separata
intocmita in forma scrisa si inregistrata la B din care face parte av.
Orice creditor al unui av a carui creanta s-a nascut in legatura cu profesia poate cere B
infos ref masa patrimoniala afectata exercitarii profesiei av, cf declaratiilor inregistrate la B.

Totodata, CG, CA, SCP si SPRL pot avea si proprietate comuna.

6. Titularul cabinetului individual si av asociat nu pot presta activitati profesionale in

afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat.

In consecinta:
a) av titular al cab de av nu poate exercita profesia incadrul unei SCP sau SPRL daca n-a
facut optiunea de schimbare a fexpa.
b) Avocatul asociat poate sa isi exercite profesia, de la caz la caz, numai in cadrul SCP sau
SPRL.

7. Avocatul titular al CI nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat

salarizat in interiorul profesiei.

Av titular va functiona numai in cadrul propriului CI, acest CI putand sa semneze conventii de
asociere sau grupare cf legii.

8. Avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat

salarizat in interiorul profesiei.

Aceasta interdictie functioneaza atat in cazul propriei forme asociative pe care avocatul asociat a
constituit-o, cat si in cazul unor terte forme asociative.

9. Avocatul salarizat in interiorul profesiei si cel colaborator nu pot activa in aceeasi

calitate in mai multe forme de exercitare a profesiei.

Optiunea acestor avocati trebuie sa fie unica, prin alegerea unei singure forme de exercitare a
profesiei in care sa dobandeasca calitatea de colaborator sau asociat.

10. Avocatul colaborator are dreptul de a avea clientela proprie numai prin intermediul
formei de exercitare a profesiei la care colaboreaza si cu conditia informarii

129
 corespunzatoare a baroului, iar avocatul salarizat in interiorul profesiei nu are
drept la clientela proprie.

Se poate observa o limitare a posibilitatii de clientela proprie in cazul avocatului colaborator si

salarizat.

Aceasta limitare e partiala in cazul colaboratorului, sub o dubla conditionare, si totala in cazul
salarizatului.

11. Exista obligatia de a comunica de indata baroului, in scris, modificarile privind

asocierea, colaborarea sau angajarea

Aceasta indatorire revine atat avocatului cat si titularului CI sau coordonatorului CA, SCP sau
SCPRL.

12. Fexp se individualizeaza prin denumire cf L si S.

In cazul tuturor fexp de catre av straini se pot utiliza, la alegere, denumirea si numele fexp din
tara sau din strainatate.

13. In toate cazurile de instrainare a fexpa, contractele incheiate de transmitator cu

avocatii stagiari raman in fiinta pe durata convenita si se preiau de catre
dobanditor, daca in persoana acestuia se verifica conditiile prevazute de L si S.

In aceste cazuri de transmitere, legea a urmarit asigurarea unei stabilitati in efectuarea stagiului
avocatial instituind astfel o obligatie legala pt dobanditorul fexp.

14. Intre fexp se pot stabili raporturi de conlucrare profesionala.

Conventia de conlucrare profesionala se inregistreaza la B.

In urma conventiei de conlucrare, fexp isi pastreaza individualitatea si existenta proprie.

15. Toate neintelegerile dintre avocati privind fexp se rezolva pe cale amiabila.

Daca neintelegerile nu se solutioneaza amiabil:

a) av e obligat sa ceara concilierea decanului in conditiile prev de S.
b) daca prin conciliere nu se stinge litigiul dintre parti, av e obl sa recurga la arbitrajul
reglementat de S.

16. Toate fexp pot angaja personal auxiliar.

E interzisa angajarea ca personal auxiliar a persoanelor cu studii juridice superioare.

130
Adoptarea acestei prevederi impiedica persoane care nu au dobandit calitatea de avocat prin
inscrierea lor ca membriu ai barourilor sa indeplineasca prin eludarea textelor legale si statutare
in materie, activitati din cele expres prevazute si limitati in art. 3 L.

Interdictia nu se refera la avocati pensionati cu retragere definitiva din profesie, din sistemul
CAsAv, in special cei cu stagiul complet de cotizare.

17. Cererea de inergistrare, modificare, transformare, reorganizare, transmitere,

incetare sau lichidare a fexp se depune la barou.

Aceasta cerere:
a) e insotita obligatoriu de copii ale inscrisurilor doveditoare
b) se solutioneaza de CB
c) poate fi respinsa in caz ca se incalca L si S.

18. Conventiile de colaborare incheiate de av cf L asigura independenta profesionala,

patrimoniala si deontologia profesiei de avocat.

Verificarea indeplinirii acestor conditii e de competenta CB.

19. Avocatul, dupa caz, poate avea atat calitatea de profesionist cat si cea de
consumator.

Avocat – profesionist
a) Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 05.04.1993 privind clauzele abuzive in ctr
incheiate cu consumatorii se aplica ctr standardizate de prestari de servicii juridice
incheiate de un av cu o pf ce nu actioneaza in scopuri legate de activitatea sa
profesionala.
b) Clauzele din ctr de prestari servicii juridice devin abuzive daca sunt clauze standardizate
care nu reflecta acte cu putere de lege sau norme administrative obligatorii.
c) Clauzele standardizate nu pot pune problema confidentialitatii raporturilor avocatilor cu
„clientii consumatori”
d) Clauzele negociate din ctr avocatiale care contin infos supuse confidentialitatii nu intra
sub incidenta Directivei 93/13/CEE.
e) Aprecierea caracterului abuziv al clauzelor in fct de criteriile privind natura contractului
si inteligibilitatea si claritatea acestora se face de catre instantele de trimitere.

Avocat – consumator:
a) Art. 2 lit. b) Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele
abuzive in ctr incheiate cu consumatorii trebuie interpretat in sensul ca o pf ce exercita
profesia de avocat si incheie un ctr de credit cu o banca, dara ca scopul creditului sa fie
precizat in acel contract, poate fi considerata consumator, in sensul acestei dispozitii,
cand contractul mentionat nu este legat de activitatea profesionala a acestui avocat. I

131
 20. In desfasurarea activitatilor specifice profesiei de avocat, avocatul decide unilateral
alegerea colaboratorilor din afara profesiei.

Principiul vizeaza notarii, expertii, traducatorii, executorii si alti specialisti cu care av poate sa
colaboreze.

Colaborarile avocatului se vor derula cu respectarea de catre acesta a prevederilor L si S.

21. Fexp pot fi instrainate prin acte intre vii numai intre avocati definitivi si aflati in
exercitiul profesiei sau pot fi lichidate la incetarea calitatii.

Aceste forme de exercitare a profesiei sunt reglementate exclusiv pt avocat in consecinta o pers
ce nu e avocat nu poate avea nicio calitate in aceste forme – in concret: nu poate fi fondator sau
asociat.

Totusi, o pers care nu are calitatea de av si nu are studii juridice superioare poate ocupa o functie
auxiliara in cadrul unei forme de exercitare a profesiei.

22. Conventiile de grupare si de asociere a cabinetelor, actele de constituire a

societatilor civile profesionale de av si SPRL precum si conventiile prev de art. 7 din
L se incheie in forma scrisa, cu respectarea conditiilor de fond prev de L si S.

Consiliul baroului sesizat:

a) verifica indeplinirea conditiilor legale
b) dispune inregistrarea conventiei in termen de o luna de la data inregistrarii cererii.

Impotriva deciziei CB orice pers ce se considera vatamata intr-un drept sau interes legitim al sau
poate formula plangere la organele de jurisdictie profesionala, in conditiile L si S.

Barourile tin evidenta separata a avocatilor pt fiecare forma de ex a profesiei.

23. Toate fexp au dr la un sediu profesiona principal si secundare.

Fexp au dr sa isi stabileasca sediul profesional sau sedii secundare numai in raza baroului in care
e inscris oricare din av titulari sau asociati.

Av isi exercita profesia la sediul principal, la sediile secundare precum si la biroul/birourile de

lucru avizat/e de CB.

CB poate aproba deschiderea unuia sau a mai multor birouri de lucru in orice localitate din
circumscriptia sa.

24. Toate fexp au dr sa utilizeze ştampila, antet si parafa.

Ştampila cuprinde obligatoriu urmatoarele mentiuni: „Uniunea Natioanala a Barourilor din

Romania”; baroul din care ace parte avocatul si denumirea fexp cf model Anexa 21 S.

132
Actele oricarei fexp poarta antet care contine: denumirea acesteia; sediul profesional principal;
sediile secundare; birourile de lucru; dupa caz, tel, telefax, adresa de nat si e-mail, compunerea
nominala a membrilor acesteia, mentiuni ref raporturile de conlucrarea si asociere profesionala.

Av pot folosi parafa profesionala.

Aceasta va cuprinde denumirea fexp din care face parte av, numele si prenumele av si
mentiunea av stagiar//def cf Anexei 23 S.

25. Fexp pot emite si utiliza pe ch lor si prin mijloace proprii formulare tipizate,
personalizate cu elementele de identificare ale fexp.

Fexp cer baroului acordarea de serii unice pt formularele pe care le emit in sistem propriu si
personalizat.
Aceste serii se inscriu obligatoriu in caj emise de fexp.

Pt uzul in raporturile cu clientii straini, formularele emise cf dispozitiilor din S pot fi redactate
intr-o lb de circulatie internationala, cu conditia asigurarii corespondentei depline a traducerii cu
modelul Anexa 1 S.
Raspunderea pt acuratetea trad revine fexp ce utilizeaza formularele emise in regie
proprie.

26. Publicitatea fexp.

Publicitatea fexp e distincta de cea profesionala care urmareste promovarea profesiei de av.

Publicitatea fexp se constituie din orice forma de comunicare publica, indiferent de mijloacele
utilizate, ce urmareste sa aduca la cunostinta publicului infos asupra naturii/calitatii practicii
profesionale.

Publicitatea profesionala are ca obiect promovarea profesiei de av si se realizeaza in exclusivitate

de organele profesiei si la cererea si sub supravegherea acestora.

Mijloacele de pub a formelor de ex a profesiei nu pot fi folosite ca reclama in scopul dobandirii

de clientela.

Fexp pot utiliza unul sau mai multe mijloace de publicitate precum:
a) amplasarea unei firme cf art. 245 S.
b) anunturi de pub cf Statutului
c) anunturi si mentiuni in anuare si carti de telefon
d) invitatii, brosuri si anunturi de participare la conferinte, colocvii profesionale ori cu o
componenta de specialitate juridica.
e) Corespondenta profesionala si carti de vizita profesionale.
f) Domeniu de internet si adrese e-mail.
g) Pag web

133
 h) Publicarea de articole in reviste sau alte publicatii de specialitate sau care nu sunt
destinate publicului larg.

Nu este permisa utilizarea urmatoarelor forme de publciitate:

a) racolarea clientelei constand in oferirea serviciilor prin prezentare proprie sau prin
intermediar, la domiciliul sau resedinta unei persoane sau intr-un loc public, ori in
propunerea personalizata de prestari de servicii efectuata de o forma de exercitare a
profesiei, fara ca aceasta sa fi fost in prealabil solicitata in acest sens.
a. Se considera racolare si adresarea personala sau prin terti catre victimele
accidentelor sau catre mostenitorii acestora, aflati in imposibilitate de a alege un
avocat.
b) Acordarea de consultatii si / sau redactarea de acte juridice realizate pe orice suport
material precum si prin orice alt mijloc de comunicare in masa, inclusiv prin emisiuni
radio-tv cu exceptia publicatiilor care contin o rubrica de consultanta juridica.
c) Publicarea de materiale cu continut publicitar in publicatii, altele decat cele de
specialitate sau care nu sunt destinate publicului larg.
d) Aducerea la cunostinta publicului prin orice mijloace a donatiilor sau altor liberalitati
acordate de fexp sau de av din cadrul ei, cu exceptia sponsorizarilor de conferinte,
colocvii etc profesionale sau cu o componenta de specialitate juridica ori a unor alte
evenimente sau actiuni care nu sunt destinate publicului larg.
e) Utilizarea in scopul realizarii corespondentei prin e-mail sau al postarii unei pag web a
unui domeniu de internet rezervat de un operator economic in scopul prezentarii sale.
f) Prezentarea fexp sau a av ce functioneaza in cadrul ei prin orice mijloace de publicitate
realizate sau asociate cu numele si denumirea unui operator economic sau cu domeniul de
net rezervat de acesta in scopul prezentarii sale.
g) Promiterea obtinerii unro rezultate profesionale ce nu depind exclusiv de activitatea fexp.
h) Comunicarea publica a functiilor detinute anterior in cadrul unor autoritati de catre av
inclusi in fexp.
i) Incitarea publica la initierea unui litigiu sau a unui conflict sau la amplificarea acestora.

27. Recuperarea capacitatii de munca

Av are dr la recuperarea capacitatii de munca prin una sau mai multe perioade de repaus in
fiecare an.

Fiecare fexp e libera sa stabileasca perioadele de repaus anual pt fiecare av ce activeaza in cadrul
sau.

Fiecare fexp are obl de a notifica in prealabil B in tabloul caruia e inscrisa, prin orice forma de
comunicare ce permite confirmarea expedierii, inceperea si durata estimata a fiecarei perioade de
repaus pt fiecare av in scopul evidentei.

134
 II. CABINETUL INDIVIDUAL

In CIA isi ex activitatea un av def titular singur sau impreuna cu av colaboratori.

CIA se infiinteaza in baza actului de infiintare a cabinetului individual de avocat, inregistrat

la B si intocmit cf A 27 S.

Relatiile dintre av titular al CI si av colaboratori se stabilesc prin contract de colaborare

incheiat in forma scrisa.

CI este individualizat prin denumire care cuprinde numele av titular urmat de sintagma cabinet
de avocat.

Ref denumirea cabinetului:

a) poate figura pe firma cabinetului
b) se foloseste in actele profesionale
c) poate fi pastrata si dupa decesul titularului cu acordul tuturor mostenitorilor celui decedat
exprimat in forma autentica.
a. Dobanditorul denumirii transmise procedeaza la instiintarea baroului si are dr sa
info publicul ref schimbarea intervenita cu privire la titularul cabinetului.

Cabinetele individuale se pot grupa pt a-si crea facilitati tehnico-economice in vederea ex prof
si isi pastreaza individualitatea in relatiile cu clientii.

Cabinetele grupate de infiinteaza in baza unei conventii de grupare incheiata in forma scrisa cu
respectarea conditiilor prev de L si S.

Fiecare cab isi pastreaza individualitatea in raport cu clientii.

CAG se individualizeaza prin denumire, cu respectarea urmatoarei forme legale: numele

fiecarui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate.

III. CABINETELE ASOCIATE

CI se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei.

In ac caz, drepturile si obla v titulari ai unor CA isi pastreaza caracterul personal si nu pot fi
cedate.

In cazul asocierii CI si pt toata perioada cat asocierea functioneaza, calitatea de av titular al CI

inceteaza, fiind inlocuita de cea de av asociat.
La incetarea asocierii, ca o consecinta a incetarii formei de ex a prof (CAA), inceteaza
calitatea de av asociat si se redobandeste calitatea de av titular al CI.

Aceasta fexp se individualizeaza prin denumire cu respectarea formulei impuse de lege:

numele tuturor titularilor urmate de sintagma cabinete de avocat asociate.

135
Trasaturi specifice CAA:
a) asocierea nu poate restrange drepturile avocatilor asociati.
b) Asocierea nu poate aduce atingere dr si obl aferente patrimoniului de afectatiune
profesionala al fiecarui cabinet intrat in asociere.
c) Av din cabinetele asociate intra in relatii cu clientii in numele asocierii din care
fac parte.
d) CAA nu pot angaja clienti cu interese contrare.
e) Un CAA nu poate accepta o cauza sau un client daca unui din CAA se opune in
mod justificat.
f) Conventia de asociere se incheie in forma scrisa si cuprinde obligatoriu
mentiunile din Anexa 19 S.
g) Conventia de asociere se depune la B si dupa ce CB constata ca aceasta
indeplineste toate conditiile legale, dispune inregistrarea sa.

IV. SOCIETATEA CIVILA PROFESIONALA – SCP

Scp se constituie din 2 smm av def care contribuie in natura si/sau numerar la constituirea unui
patrim de afectatiune in vederea derularii activitatii prof.

In cazul suspendarii din exercitiul profesiei a unuia din cei 2 asociati ai scpa, neurmata de o
cesionare catre un tert in termenul de 3 luni din S, a partilor sale sociale, sau de o reorganizare a
scpa, in alta fexp, societatea ramasa cu un singur asociat intra in lichidare.
Intrucat lichidarea unei societati e subsecventa dizolvarii sale, dizolvarea se considera ca
s-a produs de la implinirea termenului de 3 luni de la data la care a avut loc suspendarea din
profesie a unuia din cei 2 asociati.

In scpa isi pot exercita profesia si avocati colaboratori sau salarizati dar scpa si avocatii ce
profeseaza in cadrul ei nu pot acorda asistenta juridica persoanelor cu interese contrare.

In privinta denumirii fesp, L prevede ca trebuie sa imbrace urmatoarea forma: numele cel putin
a unuia din asociati, urmata de sintagma societate civila de avocati.

Trasaturi specifice:
a) raportul juridic se naste intre client si scpa, serviciile profesionale sunt indeplinite
de oricare din av desemnati de av coordonator, fara a se cere optiunea clientului,
cu exceptia cazului in care serviciile profesionale constau in asistenta si
reprezentare juridica la instante, parchete, ocp sau alte autoritati, cand in caj se
mentioneaza numele av desemnat ori acceptat de client, precum si dr sau
interdictia de substituire a acestuia.
b) Pt litigiile nascute din derularea activitatii profesionale, scp poate sta in judecata
ca reclamant sau parat, chiar daca nu are personalitate juridica.
c) Conventia de asociere se numeste contract pt constituirea unei scpa.
d) Ctr de societate civila profesionala si statutul ei sunt incheiate in forma scrisa
intre avocatii asociati cf legii civile si cu respectarea anexelor 12 si 13 la S.
e) Scpa e coordonata de un av coord sau asociatul desemnat de acesta.
i. Av coord reprezinta societatea in raporturile cu tertii.

136
 f) Se poate reorganiza prin absorbtie, fuziune, divizare totala sau partiala
(desprindere).
g) Nu inceteaza in cazul divizarii partiale (inceteaza in cazul divizarii totale) daca o
parte din patrim sau de afectatiune profesionala se desprinde si se transmite catre
o alta forma de ex a prof de av care exista sau care ia astfel fiinta.
h) Scaderea nr de asociati activi sub pragul minim de 2 asociati cu calitatea de av def
dt dizolvarea si lichidarea scpa.

V. SOCIETATEA PROFESIONALA CU RASPUNDERE LIMITATA –

SPRL

Sprl e singura forma de exercitare a profesiei cu personalitate juridica, constituita prin asocierea
a min. 2 av def aflati in ex profesiei, indiferent daca detin sau nu ori daca apartin sau nu unei alte
fexpa.

Ref personalitatea juridica a sprl, aceasta se dobandeste la data inregistrarii la B a deciziei emise
de CB in a carui raza se afla sediul ei principal.
Dovada personalitatii juridice in raporturile cu tertii se face in baza unui certificat de
inregistrare.

Denumirea sprl respecta forma legala: numele a cel putin unuia din asociati urmat de sintagma
societatea profesionala de avocati cu raspundere limitata (sparl).

Sparl e titulara unui patrimoniu propriu (patrim propriu de afectatiune destinat exercitarii
profesiei de av).
Prin urmare:
a) obligatiile si raspunderea sparl sunt garantate cu patrim propriu
b) asociatii raspund personal numai in limita aportului social al fiecaruia.

Patrim propriu de afectatiune e alcatuit din bunurile corporale, in numerar sau in natura, si
cele incorporale, reprezentand ksoc, precum si din cele dobandite de sparl cu orice titlu pe durata
functionarii sale – aportul in industrie consta in activitatea profesionala a avocatului asociat si e
luat in considerare numai in raporturile dintre asociati.

Dpv al efectelor constituirii acestei fexpa:

a) daca sparl se constituie din avocati ce fac parte din alte fexpa, acestea din urma pot sa nu
fie supuse lichidarii daca asociatii convin astfel
b) fexpa din care provine asociatul daca e cazul, isi inceteaza activitatea profesionala
derulata in nume propriu pe perioada in care av titular are calitatea de asociat in sparl.

Trasaturi specifice:
a) In cazul prestatiilor profesionale constand in asistenta si reprezentare juridica la instante,
parchete, ocp sau alte autoritati, sparl are obligatia de a mentiona in ctr incheiat cu
clientul numele av ales sau acceptat sa asigure serviciul profesional si acordarea/ne- dr de
substituire.
b) Sparl conduce ctb partida simpla si e supusa regimului transparentei fiscale.

137
c) Plata imp pe venit se face de fiecare asociat pt venitul sau propriu
d) Sparl are ca obiect unic de activitate exercitarea profesiei de av in conditiile art. 3 L.
e) Activitatea profesionala se realizeaza de av asociati, colaboratori si salarizati in interiorul
profesiei.
f) Actul constitutiv si statutul sparl se incheie in forma scrisa cf model anexele 14-15 S
g) Actul constitutiv se incheie in forma autentica daca printre bunurile subscrise ca aport
exista un imobil
h) Statutul sparl cuprinde obligatoriu:
a. Numele, prenumele, numele purtate anterior, CNP, locul si data nasterii si
domiciliul asociatilor
b. Data dobandirii calitatii de av si daca def in profesie a av asociati.
c. Denumirea, sediul si emblema
d. Capitalul social integral varsat cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in
industrie, in bani sau in natura, ori in clientela, si a valorii aporturilor, in industrie,
in natura sau in clientela precum si a modului evaluarii lor.
i. Aportul in numerar la formarea ksoc nu poate fi inferior echivalentului in
legi al sumei de 3000 euro (ksoc total al sparl reprezinta echiv in lei a
10.000 eur si se varsa la mom constituirii societatii).
e. nr si valoarea nominala a partilor sociale precum si nr partilor sociale atribuite
fiecarui asociat pt aportul sau, respectiv participarea la beneficii si pierderi a
fiecarui asociat.
f. Asociatii coord care reprezinta si admin societatea, impreuna cu puterile ce li s-au
conferit.
i. Daca sunt mai multi admini si ei formeaza un consiliu de coordonare, se
precizeaza regulile de organizare si functionare ale acestui organism.
g. Reguli privind transmiterea partilor sociale si conditiile de retragere a asociatilor
h. Durata sparl
i. Modul de transformare, reorganizare, dizolvare si lichidare, inclusiv cu privire la
situatia clientelei.
i) actul constitutiv si statutul sparl sunt guvernate de legea civ si orice modificare a actului
constitutiv si/sau statutului sparl se poate face numai in scris.
j) Pot avea calitatea de asociati 2 smm av def si aflati in ex prof indif daca detin/nu sau daca
apartin/nu unei alte forme de ex a profesiei, inscrisi in acelasi barou sau in barouri diferite
– caz in care sparl isi stabileste sediul principal in raza unuia din barourile de apartenenta
a unuia din asociatii fondatori.
k) Actul constitutiv al unei asemenea societati se depune spre verificare la CB de la sediul
principal al societatii
l) Actul constitutiv se transmite exclusiv pt informare si catre toate barourile unde sunt
inscrisi av asociati ai sparl altii decat cel sau cei inscrisi in tabloul av din baroul de la
sediul principal al sparl.
m) Clientela apartine sparl si nu avocatilor care au calitatea de asociati.
n) In cazul transmiterii partilor sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei sparl
toate bunurile impreuna cu orice alte drepturi, inclusiv clientela, aduse drept contributie
cu titlu de aport la capitalul social de catre respectivul asociat raman proprietatea
societatii, daca prin lege, act constitutiv sau statutul sparl nu se prevede altfel.
o) Sparl e condusa de AGA

138
p) AGA se convoaca de catre oricare din asociati, prin orice mijloace care sa poata proba
realizarea convocarii si se intruneste la sediul principal al societatii sau cu acordul
unanim al asociatilor, in orice alt loc.
q) HAGA se iau prin votul asociatilor reprezentand majoritatea partilor sociale, cu exceptia
cazurilor prevazute in statut – pt hotararile ce au ca obiect modificarea actelor de
constituire se cere acordul unanim al asociatilor.
r) Activitatea executiva e condusa de unul smm av coord alesi de majoritatea av asociati.
s) Competentele si puterile asociatului coordonator sau ale asociatilor coordonatori se
stabilesc prin actul constitutiv si statutul sparl. Mandatul asociatului coord sau al
asociatilor coord, dupa caz, este de 2 ani, daca in statutul sparl nu se prevede o durata mai
mare.
t) Asociatii sparl pot hotari numirea unor cenzori sau a unui auditor.
u) Cu privire la transmiterea partilor sociale, trebuie respectate urmatoarele reguli:
a. Asociatul care intentioneaza sa transmita partile sociale pe care le detine intr-o
sparl e obligat sa isi notifice intentia cu minim 30 zile anterior transmiterii, tuturor
celorlalti asociati, indicand persoana sau persoanele carora doreste sa le transmita
respectivele parti sociale si pretul
b. Transmiterea catre terti se poate efectua oricand, cu acordul unanim, exprimat in
scris, al celorlalti asociati sau daca in termenul de min 30 zile anterior transmiterii
nici un asociat nu si-a exercitat dr de preemptiune.
c. Dr de preemptiune la dobandirea partilor sociale ale societatii cu privire la care
exista intentia de instrainare apartine asociatilor ramasi in societate.
i. Acesta urmeaza sa fie exercitat proportional cu cota de capital detinuta de
fiecare din asociatii ramasi si care intentioneaza sa dobandeasca
respectivele parti sociale.
v) Cu privire la retragerea unui asociat din sparl – reguli:
a. Asociatul se poate retrage oricand din sparl, cu conditia sa notifice in scris
celorlalti asociati baroului din care face parte intentia de retragere, cu cel putin 3
luni inainte.
b. In cazul retragerii, desocotirea dintre asociati se face amiabil, tinandu-se cont de
prevederile din statutul sparl.
i. In caz de neintelegere, se aplica disp. ref arbitrajul din S.
w) Ref incetarea calitatii de asociat – reguli:
a. Asociatul care din orice motive pierde dr de ex a profesiei de av, asociatul exclus
din sparl, asociatul care s-a retras din sparl sau cel pus sub interdictie are la
dispozitie un termen de 3 luni pt cesionarea partilor sociale.
b. Daca la expirarea acestui termen cesiunea nu a avut loc, partile sociale se
anuleaza si statutul se modifica in mod corespunzator.
x) Daca din orice motive in spar ramane doar un asociat, acesta nu poate detine aceasta
calitate mai mult de 3 luni.
a. Daca sparl nu se transforma in CI se dizolva de drept si intra in lichidare.

139
 FISA 9
MODALITATILE EXERCITARII PROFESIEI DE AVOCAT

SEDIU: art. 212-219 Statut

Dispozitii generale

Art. 212 – modalitatile de exercitare a profesiei de avocat sunt:

a) avocat titular al cabinetului individual
b) avocat asociat in cadrul cabinetelor asociate
c) avocat asociat in cadrul societatii civile profesionale de avocati
d) avocat asociat in cadrul societatii civile profesionale de avocati cu raspundere limitata
e) avocat colaborator
f) avocat sanalizat in interiorul profesiei.

Art. 213 – avocatul exercita profesia de avocat la alegere numai in una din modalitatile prev de
art. 212 cu repsectarea disp. art. 180.

Avocatul titular al cabinetului individual

Art. 214
1. Intr-un CI exista un singur av titular, care poate exercita profesia singur sau impreuna
cu avocati colaboratori.
2. Cand CI se asociaza, inceteaza calitatea de avocat titular al CI si se dobandeste
calitatea de avocat asociat.
a. La incetarea asocierii, ca o consecinta a incetarii formei de exercitare a profesiei
(cabinetele asociate de avocati), inceteaza calitatea de avocat asociat si se
redobandeste calitatea de avocat titular al cabinetului individual.

Avocatul asociat

Art. 215 – dobandeste calitatea de avocat asociat, dupa caz:

a) avocatul titular al CI care se asociaza cf art. 5 al. 3 L.
b) avocatul asociat in SCP
c) av asociat in SPRL
d) av devenit avocat asociat ca urmare a transforarii sau reorganizarii formei de exercitare
a profesiei careia i-a apartinut, in calitate de avocat titular al CI sau in cadrul unor
cabinete asociate ori de avocat asociat intr-o societate civila profesionala.

Avocatul colaborator

Art. 216
1. Colaborarea e o modalitate de exercitare a profesiei de av prin care un av consacra
activitatea sa unei forme de exercitiu al profesiei de avocat.
2. Contractul de colaborare se incheie in forma scrisa intre av colaborator si titularul CI
sau coordonatorul celorlalte fexpa.

140
 a. Ctr va cuprinde in mod obligatoriu mentiunile din Anexa 9 si clauze de formare
profesionala initiala daca av colaborator e stagiar.
b. Orice clauza contrara legii sau S e socotita nescrisa.

Art. 217
1. Av colaborator nu are dr de a avea clientela personala in afara formei de exercitare a
profesiei la care colaboreaza.
2. Orice client personal trebuie adus la cunostinta av titular/coordonator al fexpa la care
av colaborator isi desfasoara acticitatea.
3. Lucrarile profesionale efectuate pt clientela personala a av colaborator se efectueaza
prin intermediul fexpa si in caj se mentioneaza expres caracterul de client personal al
avocatului colaborator.
4. Rezultatele financiare obtinute de av colaborator din ctr incheiate pt clientii personali
(onorariile) se incaseaza integral sau partial de av colaborator dupa caz, in raport cu
clauzele ctr de colaborare, fara a se afecta in nici un mod cuantumul retrocedarilor
lunare de onorarii prev de ctr de colaborare.
5. Titularii sau av coordonatori ai formelor de exercitare a profesiei sunt obligati sa
permita av colaborator tratarea clientelei personale in conditiile prev de ctr de
colaborare.
6. Pt clientela personala si activitatea derulata in cadrul asistentei judiciare a baroului, av
colaborator foloseste ştampila personala, aprobata de fexpa, pe care se inscriptioneaza
mentiunea de avocat colaborator.
a. Ştampila personala a av colab poate fi confectionata si folosita numai cu acordul
fexpa cu respectarea disp. anexei 21 care se aplica in mod corespunzator.
7. In activitatea desfasurata pt clientela personala, av colaborator e raspunzator personal
fata de client si are obligatia de a nu prejudicia fexpa careia av colaborator ii apartine.
a. In acest scop, in ctr de colaborare se poate prevedea ca,pt tratarea clientelei
proprii, prin fexpa, av colaborator sa incheie o asiurare de raspundere civila
profesionala pt acoperirea eventualelor prejudicii aduse fexpa careia ii apartine
si care sa precizeze cuantumul riscului asigurat, distincta de asigurarea pt
raspundere profesionala prev de art. 42 L.
8. pt activitatea derulata in cadrul asistentei judiciare a baroului, av colaborator va pastra
rezultatele financiare obtinute.

Art. 218
1. In lipsa unor dispozitii contractuale mai favorabile, ctr de colaborare poate fi denuntat
de oricare din parti prin instiintarea celeilalte/celorlalte parti cu cel putin 3 luni inainte.
a. In cazul in care ctr e incheiat cu un stagiar, se respecta dispozitiile din S ref
formarea profesionala initiala.
2. Desocotirea intre parti in cazul denuntarii unilaterale a ctr se realizeaza cf ctr de
colaborare.

141
Avocatul salarizat in interiorul profesiei

Art. 219
1. Salarizarea in interiorul profesiei e mexpa prin care un av consacra activitatea sa unei
fexpa careia ii e subordonat in legatura cu determinarea conditiilor concrete de munca.
2. Av salarizat in interiorul profesiei nu are dreptul la clientela proprie.
3. Ctr de salarizare in interiorul profesiei se incheie in forma scrisa intre av salarizat si
titularul CI Sau coordonatorul celorlate fexpa.
a. Ctr cuprinde obligatoriu mentiunile din anexa 10 si clauze de formare
profesionala initiala daca av salarizat e stagiar.
b. Orice clauza contrara legii sau prezentului statut e socotita nescrisa.
4. Disp. art. 218 se aplica in mod corespunzator.

Notiune: prin modalitate de exercitare a profesiei (mexpa) se intelege pozitia pe care o ocupa un
avocat in cadrul unei fexpa.

Important:
Avocatul poate sa isi exercite profesia la alegere, intr-una din urmatoarele modalitati legale:
a) av titular al Ci
b) av asociat in CAA
c) av asociat in scpa
d) av asociat in sprl
e) av colaborator
f) av salarizat in interiorul profesiei.

I. AVOCATUL TITULAR AL CABINETULUI INDIVIDUAL

La nivelul CI:
a) exista un sg av titular
b) ac av titular poate ex profesia sg sau cu colaboratori.

In cazul inc are CI se asociaza:

a) inceteaza calitatea de av titular al CI
b) se dobandeste calitatea de av asociat.
c) La incetarea asocierii, ca o consecinta a incetarii fexpa (CAA), inceteaza calitatea de av
asociat si se redobandeste cea de titular al CI.

Titularul CI si av asociat nu pot presta activitati profesional in afara fexpa pt care au optat.

Poate avea calitatea de av titular al unui CIA numai un av def.

Av titular al C nu poate avea calitatea de av colaborator sau de av salarizat in interiorul profesiei.

Relatiile dintre av titular al CI si av colaboratori se stabilesc prin ctr de colaborare incheiat in

forma scrisa si care va cuprinde obligatoriu mentiunile prev de Anexa 9 S.

142
 II. AVOCATUL ASOCIAT

Cf legii, are calitatea de av asociat:

a) av titular al CI care se asociaza: e avuta in vedere asocierea CI.
b) Av asociat intr-o scp
c) Av asociat intr-o sprl
d) Av devenit av asociat ca urmare a transformarii/reorganizarii fexpa careia i-a apartinut, in
calitate de av titular al CI sau in cadrul unor CAA sau de av asociat intr-o scp/sprl.

Avocatilor asociati li se aplica interdictile prev de art. 114 al. 1-3 S.

Poate avea calitatea de av asociat numai un av def.

Av asociat nu poate presta activitati profesionale in afara fexpa pt care a optat.

De asemenea, av asociat nu poate avea calitatea de av colaborator sau de av salarizat in cadrul

profesiei.

III. AVOCATUL COLABORATOR

Cf art. 216 al. 1 S, colaborarea e o mexpa prin care un av consacra activitatea sa unei fexpa.

Pot semna ctr de colaborare numai av titulari ai CI si av asociati.

Un av def poate incheia un ctr de colab cu orice fexpa indiferent de apartenenta sa la B din care
face parte respectiva fexpa (fexpa implicata intr-un astfel de ctr tb sa isi deschida un sediu
secundar pe raza B din care face parte av colab, pt ca la acest sediu sa se stabileasca sediul
profesional al av colaborator – DUNBR 320/08.03.2008).

Activitatea de colaborare in av se realizeaza in baza unui ctr de colaborare caruia i se aplica

urmatoarele reguli specifice:
a) Ctr de colaborare se incheie in forma scrisa intre av colab si titularul CI sau coord
celorlalte fexpa
b) Ctr cuprinde obligatoriu mentiunile din Anexa 9 S.
c) Ctr cuprinde clauze de formare prof initiala daca av colab e stagiar.
d) In lipsa disp ctr mai favorabile, ctr colaborare poate fi denuntat de oricare din parti prin
instiintarea celeilalte cu min. 3 luni inainte iar daca a fost incheiat cu un stagiar se
respecta disp. din S ref formarea profesionala initiala.
e) Desocotirea intre parti in cazul denuntarii unilaterale a ctr se face cf ctr colab.
f) In ctr colab se poate prevedea ca pt tratarea clientelei proprii prin fexpa, av colab sa
incheie o asigurare de raspundere civila profesionala pt acoperirea eventualelor prejudicii
cauzate fexpa careia ii apartine si care sa precizeze cuantumul riscului asigurat, distincta
de asigurarea obligatorie de raspundere prof propriu-zisa prev de L.
g) Clauza contrara L sau S se socoteste nescrisa.

143
 1. Drepturi care decurg din activitatea de colaborare

Pt clientela personala si activitatea derulata in cadrul asistentei judiciare a B, av colab foloseste

ştampila personala aprobata de fexpa pe care se inscriptioneaza mentiunea av colab.

Lucrarile profesionale efectuate pt clientela personala a av colab se efectueaza prin intermediul

fexpa iar in caj se mentioneaza expres caracterul de client personal al av colab.

Rezultatele financiare obtinute de av colab din ctr incheiate pt clientii sai personal (onorariile) se
incaseaza integral/partial de av colab, dupa caz, in raport de clauzele ctr de colab.

Pt activitatea derulata in cadrul aj a B, av colab pastreaza rezultatele financiare obtinute.

In cazul decesului av, cauzele lui se preiau de colaboratorii sau asociatii mortului, si in lipsa lor
de av desemnati de CB.

2. Obligatii ce decurg din activitatea de colaborare

Av colab nu are dr de a avea clientela personala in afara fexpa la care colab.

Av colab nu poate activa in aceeasi calitate in mai multe fexpa.

Ştampila personala a av colab poate fi confectionata si folosita numai cu acordul fexpa cu

respectarea prevederilor anexei 21 S.

Orice client personal tb adus la cunostinta titularului/coord al fexpa la care av colab isi deruleaza
activitatea.

In activitatea derulata pt clientela personala, av colab e responsabil personal fata de client si are
obl de a nu prejudicia fexpa careia ii apartine.

Titularii sau av coord ai fexpa sunt obligati sa ii permita av colab tratarea clientelei personale in
conditiile prev de ctr de colab.

IV. AVOCATUL SALARIZAT IN INTERIORUL PROFESIEI

Salarizarea in interiorul profesiei e o mexpa prin care un av isi consacra activitatea unei fexpa
careia ii e subordonat in legatura cu determinarea conditiilor concrete de munca.

Deci nu e incompatibil av salarizat in interiorul profesiei de av.

Pot semna ctr de salarizare in interiorul profesiei numai av titulari ai CI si av asociati.

Important: avocatul salarizat in interiorul profesiei nu are dreptul la clientela proprie.

Activitatea salarizata in interiorul profesiei de av se realizeaza cf urmatoarelor reguli speciale:

144
 a) activitatea se deruleaza in baza ctr salarizare.
b) Ctr salarizare in interiorul profesiei se incheie in forma scrisa intre av
salarizat si titularul CI/coord celorlalte fexpa.
c) Ctr salarizare cuprinde obligatoriu mentiunile din Anexa 10 S.
d) Ctr salarizare cuprinde clauze de formare profesionala initiala daca av
salarizat e stagiar.
e) In ctr salarizare orice clauza contrara legii sau S e considerata nescrisa.
f) In lipsa disp contractuale mai favorabile, ctr salarizare poate fi denuntat
de oricare din parti prin instiintarea celeilalte/celorlalte parti cu min. 3
luni inainte.
1. cand ctr e incheiat cu un stagiar, se respecta disp din S ref formarea
profesionala initiala.
g) Desocotirea dintre parti in cazul denuntarii unilaterale a ctr se realizeaza
cf ctr salarizare.
h) Av salarizat in interiorul profesiei nu poate activa in aceeasi calitate in
mai multe fexpa.

Ctr salarizare in interiorul profesiei nu e un ctr de munca si nu e supus legislatiei muncii.

CB poate stabili nr de ctr de colaborare profesionala sau de salarizare in interiorul profesiei ce

pot fi incheiate de un avocat.

145
 FISA 10
DREPTURILE SI INDATORIRILE AVOCATILOR

SEDIU:
L: art. 2, 11, 23, 29-48
S: 220-242
CD: 3.4, 3.9.
L. 72/2016: art. 19 al. 1.

Legea 72/2016 – art. 19 al. 1: avocatul inscris in barou, cu drept de exercitare a profesiei, este
obligat sa contribuie lunar la constituirea fondurilor sistemului de pensii si alte drepturi de
asigurari sociale ale avocatilor, din momentul primirii acestuia in profesie.

Codul deontologic

Art. 3.4 – Stabilirea onorariilor – av tb sa in info pe client cu privire la tot ceea ce cere cu titlu
de onorariu, iar valoarea insumata a onorariilor sale trebuie sa fie echitabila si justificata, cf
legii si normelor deontologice la care av este supus.

Art. 3.9. – Asigucarea pentru raspundere profesionala

Pct. 3.9.1. – av trebuie sa isi asigure responsabilitatea civila profesionala intr-o masura
rezonabila tinand seama de natura si importanta riscurilor asumate.

Pct. 3.9.2. – daca acest lucru e imposibil, av tb sa info clientul asupra acestei situatii si asupra
consecintelor acesteia.

Lege:

Art. 2
1. In exercitarea profesiei, av e independent si se supune numai legii, statutului profesional
si CD.
2. Av promiveaza si apara dr, lib si interesele legitime ale omului.
3. Av are dr sa asiste si sa reprezinte pf si j in fata instantelor autoritatii judecatorestis i a
altor organe de jurisdictie, a oup, a autoritatilor si institutiilor publice precum si in fata
altor pers f sau j ce au obl sa permita si sa asigure av derularea nestingherita a
activitatii sale in conditiile L.
4. orice pers are dr sa isi aleaga liber av.
5. In ex dr la aparare, av are dr si obligatia de a starui pt realizarea liberului acces la
justitie, pt un proces echitabl si intr-un termen rezonabil.

Art. 11 – av e obl sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei ce i-a fost
incredintata cu exceptia cazurilor prev expres de lege.

146
Art. 23
1. Av stagiar poate pune confuzii doar la judecatorie si poate asista/reprezenta partea la
organele si institutiile prev de art. 3.
2. Av stagiari, dupa inscrierea in B, au obligatia sa urmeze cursurile INPPA, in perioada
de stagiu.
3. Av def are dr sa puna concluzii la toate instantele cu exceptia ICCj si CCR unde poate
pune concluzii daca are o vechime neintrerupta in profesie de min. 5 ani de la def.
4. Av def e obligat sa frecventeze formele de pregatire prof continua org de B, INPPA sau
de fexpa, in conditiile prev de S.

Drepturile avocatilor

Art. 29
1. Av inscris in tabloul B are dr sa asiste si sa reprezinte orice pf/j in temeiul unui ctr
incheiat in forma scrisa ce dobandeste data certa prin inreg in registrul oficial de
evidenta.
2. Av ca si clientul au dr sa renunte la caj sau sa il modifice de comun acord, in conditiile
prev de S.
a. Renuntarea unilaterala a clientului nu e cauza de exonerare pt plata onorariului
cuvenit, pt serv av prestate, precum si pt acoperirea ch efectuate de av in
interesul procesual al clientului.

Art. 30
1. Av are dr de a alege si de a fi ales in organele de conducere ale profesiei, in conditiile L
si S.
2. Nu poate face parte din org de cond ale prof av care au datorii scadente la taxele si
contributiile stabilite pt formarea bugetului UNBR si al B si a fondurilor CAAR si ale
filialelor.

Art. 31
1. Pt activitatea sa profesionala, av are dr la onorariu si la acoperirea tuturor ch facute in
interesul procesual al clientului sau.
2. Activitatea derulata de av in conditiile L si S indiferent de fexpa si mexpa care genereaza
venituri profesionale, nu poate fi reconsiderata ca activitate dependenta cf C fiscal.
3. Avocatii pot conveni cu clientii onorarii superioare celor stabilite in tabloul onorariilor
minimale adoptat de CUNBR
4. In acest scop, av poate sa isi deschida un cont bancar pt incasarea onorariilor si altul pt
depunerea sumelor primite de la client pt ch procesuale in interesul acestuia.
a. Modul de administrare a sumelor predate de client avocatului pt ch procesuale in
interesul sau se va stabili prin conventia dintre av si client in conditiile S.
5. Caj legal incheiat e titlu executoriu.
a. Investirea cu formula executorie e de competenta judecatoriei in a carei raza se
afla sediul profesional al av.
b. Restantele din onorarii si alte ch efectuate de av in interesul procesual al
clientului sau se recupereaza cf dispozitiilor S.

147
RIL d. 31/09: au caracter de titlu executoriu si caj incheiate anterior intrariiin vigoare a L.
255/04 pt modificarea L. 51/95.
Desi caj au caracter de titlu executoriu conferit de lege, pot fi puse in executare silita
numai daca au fost investite cu formula executorie.

Art. 32 – contestatiile si reclamatiile privind onorariile se solutioneaza de decanul baroului.

Decizia decanului poate fi atacata la consiliul baroului a carui hot e def.

Art. 33
1. Av au propriul sistem de asigurari sociale.
2. Sistemul de asigurari sociale al av e reglementat prin lege si se bazeaza pe contributia
lor precum si pe alte surse prev de lege sau Statutul CAA.
3. Timpul servit in avocatura e considerat vechime in munca.
4. Av are dr la recuperarea capacitatii de munca in conditiile prev de S.

Interpretare: prin Adresa 136/2010 a INPAA privind regimul fiscal al contributiilor de asigurari
sociale platite de avocati catre CAA s-a stabilit ca: la fel ca alte categorii de pers ce obtin
venituri din activitatea lor, av au obl legala de a plati contributii la asigurari sociale, ca temei al
dreptului de a beneficia, cf legii, de pensie si alte drepturi de asigurari sociale.
Intrucat av au propriul sistem autonom de pensii si as sociale, organizat cf legii,
neintegrat sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, sistem admin de CAA,
acestia au obligatia de a contribui la acest sistem propriu prin plati lunare.
Cf actelor normative incidente prezentate mai sus, av nu au obl legala de a plati
contributii catre sist public de pensii si alte dr de asig sociale.
Contributiile platite de avocati cf legii, sist propriu de pensii si alte dr de asig soc, admin
de CAA, sunt contributii de asigurari sociale.
In nici un caz ele nu pot fi calificate ca fiind contributii profesionale.
In consecinta fata de prevederile C fiscal si ale Normelor metodologice la C fiscal
mentionate, contributiile de asigurari sociale platite de avocati CAA sunt deductibile integral in
scopul determinarii venitului net impozabil si a impozitului pe venit datorat de avocati.

Art. 34 – constituie vechime in profesia de avocat perioada in care av a exercitat fct de

judecator, procuror, notar, a indeplinit fctii de specialitate juridica in aparatul Parlamentului,
Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Av Poporului, CCT si CL,
precum si perioada in care acesta a fost suspendat din profesie in vederea exercitarii unei fctii
de demnitate publica sau a unei fctii asimilate cu cea de demnitate publica.

Art. 35
1. Pt asigurarea secretului profesional, actele si lucrarile cu caracter profesional aflate
asupra av sau in cab sau sunt inviolabile.
a. Perchezitionarea av, a domiciliului sau cabinetului sau sau ridicarea de
inscrisuri si bunuri nu poate fi facuta decat de procuror in baza unui mandat emis
legal.
1 ind. 1 – Sunt exceptate de la masura ridicarii de inscrisuri si de la masura confiscarii:
a) inscrisurile care contin comunicari intre av si clientul sau

148
b) inscrisurile care contin consemnari efectuate de av cu privire la aspecte ref la apararea unui
client.
2. Nu pot fi ascultate si inregistrate cu nici un fel de mijloace tehnice convorbirile telefonice ale
av si nici nu poate fi interceptata si inregistrata corespondenta sa cu caracter profesional, decat
in conditiile si cu procedura prevazute de lege.
3. Raportul dintre av si pers pe care o asista/reprezinta nu poate forma obiectul supravegherii
tehnice decat daca exista date ca av savarseste ori pregateste savarsirea unei infractiuni din cele
prev de art. 139 al. 2 CPP.
Daca pe parcursul sau dupa executarea masurii rezulta ca activitatile de supraveghere
tehnica au vizat si raporturile dintre av si suspectul/inculpatul pe care acesta il apara, probele
obtinute nu pot fi folosite in cadrul niciunui proces penal, urmand a fi distruse, de indata, de
catre procuror.
Judecatorul care a dispus masura e informat de indata de catre procuror.
Judecatorul dispune informarea avocatului.

Art. 36
1. Ctr dintre av si clientul sau nu poate fi stanjenit sau controlat, direct sau indirect, de nici
un organ al statului.
2. Cand clientul se afla in stare de arest/detentie, administratia locului de arest/detentie are
obligatia de a lua masurile necesare pt respectarea dr prev de al. 1.

Art. 37 – av care profeseaza individual, cabinetele asociate, societatea civila profesionala si

sprl au dr la sediu profesional in raza baroului in care sunt inscrisi si la sedii secundare in alt
barou din tara/strainatate unde sunt luati in evidenta.

Art. 38 – MJ e obligat sa asigure spatiile necesare derularii activitatii avocatilor in sediul

instantelor.

Art. 39
1. In exercitarea profesiei, avocatii sunt parteneri indispensabili ai justitiei, ocrotiti de lege,
fara a putea fi asimilati functionarilor publici, cu exceptia situatiilor in care atesta
identitatea partilor, a continutului sau a datei unui act.
2. Av e onbl sa respecte solemnitatea sedintei de judecata, sa nu foloseasca cuvinte sau
expresii de natura a aduce atingere demnitatii judecatorului, procurorului, altor avocati,
partilor sau reprezentantilor acestora in proces.
3. Avocatul nu raspunde penal pt sustinerile facute oral sau in scris, in forma adecata si cu
respectarea disp. al. 2 in fata instantelor, oup sau altor org admin de jurisdictie, nici
daca sunt in legatura cu consultatiile oferite justitiabililor sau cu formularea apararii in
acea cauza sau pt sustinerile facute in cadrul consultatiilor verbale sau scrise acordate
clientilor, daca ele sunt facute cu respectarea normelor deontologice prof.
4. Nerespectarea de catre av a disp. al. 2 si 3 constituie abatere disciplinara grava.
a. Raspunderea disciplinara nu exclude raspunderea penala sau civila.
5. Nu constituie abatere disciplinara si nici nu pot atrage alte forme de raspundere juridica
a av opiniile juridice ale acestuia, exercitarea drepturilor, indeplinirea obl legale,
folosirea mijloacelor legale pt pregatirea si realizarea efectiva a apararii libertatilor,
drepturilor si intereselor legitime ale clientilor sai.

149
Indatoririle avocatilor

Art. 40
1. Av e dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost incredintate, angajate sau din
oficiu, sa se prezinte la fiecare termen la instantele de judecata sau la oup sau alte
institutii cf mandatului incredintat, sa manifeste constiinciozitate si probitate
profesionala, sa pledeze cu demnitate fata de judecatori si de partile din proces, sa
depuna concluzii scrise sau note de sedinta ori de cate ori natura sau dificultatea cauzei
cere aceasta ori instanta de judecata dispune in acest sens.
a. Nerespectarea imputabila a acestor indatoriri profesionale constituie abatere
disciplinara.
2. Av e obligat sa depuna toate diligenta pt apararea dr, libertatilor si intereselor legitime
ale clientilor si sa uzeze de mijloacele legale pe care le considera favorabile acestora.
3. Av e obligat sa se abtina de la asistarea si sfatuirea unui client in realizarea de catre
acesta de acte sau fapte ce ar putea constitui infractiuni.
4. Av are dr sa se retraga imediat si sa renunte la asistarea si reprezentarea clientului in
cazul in care actiunile si scopurile acestuia, aparent legale la inceputul asistentei si/sau
al reprezentarii, se dovedesc, pe parcursul acesteia, ca fiind infractionale.

Art. 41 – av e obl sa acorde asistenta juridica in cauzele in care a fost desemnat din oficiu sau
gratuit de catre B.

Art. 42 – av e obl sa se asigure pt raspunderea profesionala in conditiile stabilite prin statutul

profesiei.

Art. 43 – av e obligat sa participe la toate sedintele convocate de CB, la activitatile profesionale

si la sedintele organelor de conducere din care face parte.
Absentarea repetata si nejustificata constituie abatere disciplinara.

Art. 44
1. Av e obl sa tina evidentele cerute de lege si de S cu privire la cauzlele in care s-a angajat
si sa achite regulat si la timp taxele si contributiile stabilite pt formarea bugetului
baroului si a fondurilor CAAR si ale filialelor.
a. Bugetul UNBR e format din contributiile barourilor stabilite cf L si S.
2. Actele intocmite de av pt tinerea evidentelor profesionale cerute de lege precum si pt
legitimarea fata de terti a calitatii de reprezentant au forta probanta deplina pana la
inscrierea in fals.

Art. 45 – av e obl sa restituie actele ce i s-au incredintat. Pers de la care le-a primit.

Art. 46
1. Av nu poate asista sau reprezenta parti cu interese contrare in aceeasi cauza sau in
cauze conexe si nici nu poate pleda impotriva partii care l-a consultat mai inainte in
legatura cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
a. Orice ctr dintre av si o pers cu interese contrare in cauza in care av e angajat,
reprezentantul acesteia sau un tert care se dovedeste interesat de solutia ce se va

150
 pronunta in cauza nu poate fi realizat decat cu acordul expres, prealabil, al
clientului, in prezenta clientului sau a pers desemnate de client.
2. Av nu poate fi ascultat ca martor si nu poate furniza relatii niciunei autoritati sau
persoane cu privire la cauza ce i-a fost incredintata, decat daca are dezlegarea
prealabila, expresa si scrisa din partea tuturor clientilor sai interesati in cauza.
3. Calitatea de martor are prioritate fata de calitatea de avocat cu privire la faptele si
imprejurarile pe care acesta le-a cunoscut inainte de a fi devenit aparator sau
reprezentant al vreunei parti in cauza.
4. Daca a fost ascultat ca martor, av nu mai poate derula nicio activitate profesionala in
acea cauza.
a. Divulgarea de catre av, fara drept, a unei info confidentiale din sfera privata a
clientului sau ori care priveste un secret operational sau comercial care i-a fost
incredintat in virtutea aceleiasi calitati sau de care a putut sa ia cunostinta in tp
desfasurarii activitatilor specifice profesiei constituie infractiune si se pedepseste
cu inchisoare de la 1 la 5 ani.
b. Sunt obligati sa respecte secretul profesional si membrii organelor de conducere
ale profesiei de av cu privire la aspectele de care au luat cunostinta in virtutea
exercitarii prerogativelor cu care au fost investiti.
c. Nu constituie infractiune fapta av de nedenuntare a unor infractiuni despre care
ia cunostinta in exercitarea profesiei, cu exceptia urmatoarelor infractiuni:
i. Omor, ucidere din culpa sau alta infractiune care a avut ca urmare
moartea unei persoane.
ii. Genocid, infractiuni contra umanitatii sau infractiuni de razboi contra
persoanelor.
iii. Cele prev de art. 23-18 L. 535/2004 privind prevenirea si combaterea
terorismului
d. In toate cazurile, este exonerat de raspundere av care previne sav infractiunii sau
consecintele ei in alt mod decat denuntarea faptuitorului.
5. Av nu poate indeplini fct de expert sau de traducator in cauza in care e angajat aparator.

Art. 47
1. Av e obligat sa poarte roba in fata instantelor.
2. Caracteristicile robei sunt cele stabilite prin Statut.
3. Purtarea robei in afara incintei instantei de judecata e interzisa, cu exceptia cazurilor in
care av e delegat de organele profesiei sa reprezinte baroul/UNBR intr-o ocazie ce
impune aceasta tinuta.

Art. 48
1. Orice comunicare publica sau orice publicitate facuta de un av sau de o fexpa e permisa,
cu conditia ca aceasta sa respecte reglementarile profesionale si cele ref la
independenta, demnitatea, integritatea profesiei, pastrarea secretului profesional, sa fie
obiectiva si sa corespunda adevarului.
2. Statutul profesiei reglementeaza detaliat normele aplicabile publicitatii facute de av sau
de formele de exercitare a profesiei in scopul atragerii clientelei.

151
Interpretare – D523/09 CUNBR ref publicitatea fexpa:
1. Publicarea unor art/materiale in reviste sau alte publicatii de specialitate nu constituie
prin ea insasi o incalcare a regulilor legale ale publicitatii profesionale. Publicarea insa
a unor materiale cu continut preponderent publicitar, in publicatii care nu sunt de
specialitate (cotidiene, saptamanale sau in suplimentele acestora) si care prin continutul
lor dem promovarea portofoliului de clientela, al cifrei de afaceri, al tranzactiilor
asigurate cu titlu de prestatii profesionale nu constituie o forma de publicitate permisa
de lege.
2. Anuarele profesionale, editate de diverse publicatii, fara agrementul UNBR, care
cuprind clasamente, topuri etc si care urmaresc producerea unui impact publicitar menit
sa contribuie la atragerea de clientela, nu constituie o forma de publicitate permisa de
lege.
3. Adaugarea pe site-urile profesionale ale av sau fexpa a altor elemente decat cele ref la
fexpa, activitatea derulata si cele ref la contact si corespondenta nu constituie o forma de
publicitate profesionala permisa de lege.
4. mentionarea in pag web a colaboratorilor externi ai unei fexpa pt a se asigura reclama
de natura comerciala facuta unor persoane din afara profesiei, nu constituie o forma de
publicitate profesionala permisa de lege.

S: art. 243-250.

Statut

Drepturile si indatoririle avocatilor

Drepturile avocatului

Art. 220
1. Av inscris in tabloul av cu dr de ex a prof are dr sa exercite activitatile specifice profesiei
cf L, S, CD si regulamentului B din care face parte.
2. Pers primita in profesia de av nu poate ex prof decat dupa emiterea deciziei de primire in
B si inscrierea in tabloul av cu dr de ex a prof.

Art. 221
1. Dr av de a asista, reprezenta sau exercita orice alte activitati specifice profesiei se naste
din caj cf disp. S.
a. Ctr prevede expres obiectul si lim mandatului primit ca si onorariul stabilit.
2. In lipsa de prevederi contrare, av poate efectua orice act specific profesiei pe care il
consedra necesar pt promovarea dr si intereselor legitime ale clientului.

Art. 222
1. fexpa au dr sa isi stabileasca sediul prof numai in raza B in care e inscris in tabloul av
cu dr de ex a prof oricare din av titulari sau asociati.
2. Av isi ex profesia la sediul principal, sediile secundare si la biroul/-le de lucru avizat/=e
de CB.
3. CB poate aproba deschiderea 1/> birouri de lucru in orice localitate din raza sa.

152
Art. 223
1. Fexpa au dr sa isi stabileasca sedii secundare in razele B din care fac parte.
2. Infiintarea sediilor secundare se aproba la cerere de CB in raza caruia urmeaza sa se
deschida sediul secundar.
a. Cererea mentioneaza:
i. Fexpa
ii. Adresa sediului secundar
iii. Motivul deschiderii acestuia
iv. Av car isi vor derula activitatea la sediul secundar
v. Vechimea lor in profesie.
3. Decizia de aprobare a cererii de infiintare a sediului secundar se comunica B de la
sediul principal.
4. Decizia de respingere a cererii de infiintare a sediului secundar poate fi atacata la
CUNBR in 15 zile de la comunicare.
5. Dupa aprobarea cererii de infiintare a sediului secundar, av va achita taxa de inscriere
si contributia la bugetul B pe raza caruia functioneaza sediul secundar, separat de taxele
platite la B la care isi are/au sediul principal.
a. Contributia la fondul CAA se achita de fiecare membru CAA la filiala CAA de pe
langa B la care e inscris sediul principal.
6. In cazul acelor fexpa a caror activitate se deruleaza preponderent in raza unui B situat
pe raza altui judet decat cel in care e sediul principal, stabilirea unui sediu secundar in
raza celui dintai B e obligatorie.
a. Nerespectarea acestei obligatii e abatere disciplinara grava.
b. Se considera ca o activitate e derulata preponderent pe raza altui jud daca
aceasta genereaza majoritatea angajamentelor profesionale incheiate in decursul
unui semstru calendaristic de respectiva fexpa
c. In acest caz fexpa are obl de a cere aprobarea deschiderii sediului secundar in
termen de max 15 zile de la inceperea urm semestru.

Art. 224 – av are dr sa refuze ctr cu clientul in prezenta reprezentantului oup sau ocp sau a
oricarei autoritati publice, ca si in cazul in care exista sau are cunostinta ca exista un sistem de
control al contactului cu clientul.

Art. 225
1. Fexpa au dr sa utilizeze ştampila pe care o vor aplica pe actele emise.
a. Ştampila cuprinde obligatoriu urmatoarele mentiuni: ‚Uniunea nationala a
Barourilor din Romania”, B din care face parte av si denumirea fexpa cf Anexa
21.
2. Actele oricarei fexpa poata antet, care contine:
a. Denumirea fexpa sediul prof principal
b. Sediile secundare
c. Birourile de lucru
d. Tel, telefx, adresa de net si mail,
e. Compunerea nominala a membrilor acesteia
f. Mentiuni privind raporturile de conlucrare si asociere profesionala.
3. Av pot folosi parafa profesionala.

153
 a. Aceasta va cuprinde denumirea fexpa din care face parte av
b. Numele si prenumele av
c. Mentiunea „av stagiar:” sau „av def” dupa caz, cf A. 223.
4. Pt actele intocmite cf art. 3 al. 1 lit. c) L se aplica parafa cu modelul in Anexa 24.
(atestari acte juridice etc).

Recuperarea capacitatii de munca

Art. 226
1. Av are dr la recuperarea capacitatii de munca prin una sau mai multe per de repaus in
fiecare an.
a. In per de repaus, av nu presteaza activitatile sale profesionale obisnuite.
2. Fiecare fexpa e libera sa stabileasca perioadele de repaus anual pt fiecare av ce
activeaza in cadrul sau.
3. fiecare fexpa are obl de anotifica in prealabil B in tabloul caruia e inscrisa, prin orice
forma de comunicare care permite confirmarea expedierii, inceperea si duata estimate a
a fiecarei per de repaus pt fiecare av in scop de evidenta.
4. Ch cu recuperarea capacitatii de munca efectuate de av includ nelimitativ costurile
transportului, cazarii, meselor, tratamentului de refacere etc
a. Toate aceste ch sunt necesare pt exercitarea corespunzatoare a profesiei si sunt
deductibile in conditiile legii.
5. Daca prin prevederile caj s-a acordat av dr de a fi substituit in per de repaus anual, av
are obl sa asigure substituirea sa pt acele activitati profesionale ce nu sufera amanare
sau pt cele ref cu care amanarea prejudiciaza interesele clientului.

Indatoririle avocatului

Art. 227
1. Ex liber al profesiei, demnitatea, constiinta, independenta, probitatea, umanismul,
onoarea, loialitatea, delicatetea, moderatia, tactul si sentimentul de confraternitate sunt
principii esentiale ale profesiei de av si constituie indatoriri ale acesteia.
2. Av e obl sa respecte aceste principii in activitatea sa profesionala si in viata privata.
3. Av are obl sa puna la dispozitia inspectorilor financiari ai CAA sau a CB toate datele si
docs solicitate.
a. Refuzul sau neindeplinirea culpabila a acestei obligatii constituie abatere
disciplinara grava.

art. 228
1. Sediul profesional si celelalte spatii in care av isi deruleaza activitatea profesionala tb sa
asigure pastrarea secretului profesional.
2. Secretul profesional vizeaza toate infos si datele de orice tip, in orice forma si pe orice
suport, furnizate av de catre client in scopul acordarii aj si in leg cu care cleintul a cerut
pastrarea confidentialitatii, precum si orice docs redactate de av ce contin sau se
fundamenteaza pe infos ori datele furnizate de client in scopul acordarii aj si a caror
confidentialitate a fost ceruta de client.

154
 3. in scopul asigurarii secretului profesional, av pastreaza lucrarile numai la sediul prof
sau in spatiile avizate in acest sens de CB.
a. Sediul profesional poate fi situat si in locuinta av.
4. Actele si lucrarile cu caracter profesional sunt inviolabile.
a. Pt asigurarea secretului profesional, av are obl sa se opuna perchezitionarii
domiciliului, a sediului profesional principal, secundar si a biroului de lucru
precum si perchezitiei corporale cu privire la actele sau lucrarile cu caracter
profesional aflate in locurile sus-mentionate sau asupra sa.
5. Av e obligat sa se opuna si ridicarii inscrisurilor si bunurilor constand in acte si lucrari
cu caracter profesional, daca nu sint indeplinite conditiile art. 35 din L.
a. Av are obl ca, de indata, sa in incunostinteze despre cele intamplate pe decanul
B.

Art. 229
1. Av e obl sa studieze temeinic cauzele ce i-au fost incredintate, sa se prezinte la fiecare
termen stabilit de instante, de oup sau de alte institutii si sa manifeste constiinciozitate si
probitate pt indeplinirea mandatului incredintat.
2. Av nu e obligat sa motiveze refuzul preluarii unui caz ce se propune a-i fi incredintat,
daca acesta nu corespunde crezului sau profesional cu exceptia ds repartizate
obligatoriu sau a gratuitatilor.
a. Pt acelasi motiv, av poate denunta unilateral o prestatie in curs de executare deja
angajata.
3. Av e obl sa respecte solemnitatea sedintelor de judecata si sa pledeze cu demnitate.
a. Av ii e interzis sa foloseasca expresii care ar putea leza instanta si participantii la
proces, atat in sedinta de judecata cat si in afara acesteia.
4. Ori de cate ori e necesar, in raport cu natura si dificultatea cauzei, av are obl sa depuna
note de sedinta sau concluzii scrise, din proprie initiativa sau la cererea instantei.

Art. 230
1. Av are obl sa acorde, cand e desemnat, asistenta juridica gratuita.
a. Av inscris in registrul de asistenta judiciara are obl, cand e desemnat, sa acorde
aj in formele prev de art. 71 al. 1 L.
2. Cauzele vor fi repartizate cu precadere av stagiari si tinerilor avocati, cu respectarea
competentei profesionale prev de L.
a. Refuzul nejustificat de a acorda aj gratuita constituie abatere disciplinara,
comisia de disciplina urmand a fi sesizata in conditiile disp. art. 277-287.
3. Av pensionari care continua activitatea nu se pot inscrie in registrul de asistenta
judiciara.

Art. 231
1. Av are obl sa se asigure pt raspunderea profesionala cf art. 42 L.
2. Prin raspundere profesionala se intelege acoperirea daunelor efective suferite de client
si rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor L, ale S si regulilor
deontologice.
3. Asigurarea de raspundere prof cu caracter minim obligatoriu se incheie cu respectarea
urmatoarelor reguli:

155
 a. Av stagiar se asigura pt un risc asigurat de min. 3000 eur/an
b. Av def se asigura pt un risc asigurat in valoare de min. 6000 eur/an
4. Asigurarea pt raspundere profesionala se incheie pe un an si se reinnoieste obligatoriu
anual.
a. Polita de asigurare se depune in copie certificata de av la secretariatul B in
termen de 15 zile de la data emiterii acesteia.
5. SCP si sprl pot incheia asigurare profesionala in care sa fie cuprinsi toti av ce ex prof in
calitate de asociati, colaboratori sau salarizati in interiorul profesiei.
6. Primele de asigurare profesionala achitate de av sau de fexpa reprezinta ch profesionale
obligatorii, legal datorate, integral deductibile pt anul fiscal in curs cf legii.
7. Neindeplinirea obl prev de ac art atrage neinscrierea in tabloul anual al av cu dr de ex a
profesiei.

Art. 232
1. Av care face parte din organele de conducere a profesiei are obl sa participe la sedintele
acestora.
2. Av are obl sa participe la activitatile hotarate de CB si aduse la cunostinta prin
convocare sau anunturi afisate la sediile instantelor din raza B respectiv.
3. Absenta nejustificata de la activitatile prev de al. 1 si 2 constituie abatere disciplinara
grava.

Art. 233
1. In activitatea sa profesionala, av poate folosi ca mijloc de proba copii ale actelor
incredintate de client, pastrand actele originale in vederea prezentarii la cererea
instantei.
2. La cerere, av e obl sa restituie actele originale care i-au fost incredintate, pers de la care
le-a primit.
a. In acest sens, av va intocmi un pvb semnat de client sau le va expedia prin
scrisoare recomandata cu confirmare de primire si cu continut declarat.

Art. 234
1. Av are obl sa depuna toate diligentele necesare pt indeplinirea serv profesional ce i-a
fost incredintat.
2. In cazul in care av e impiedicat sa indeplineasca serv profesional, isi asigura substituirea
inclusiv printr-un avocat care isi deruleaza activitatea intr-o alta forma de exercitare a
profesiei, daca in prealabil obtine acordul clientului in acest scop.
a. Modelul delegatiei de substituire e prev de Anexa 5.
b. Disp. art. 122 al. 4 se aplica in mod corespunzator si formularului delegatiei de
substituire.
3. Pt activitatea de substituire, av care preia cauza are dr la onorariul corespunzator
activitatii depuse, in conditiile intelegerii dintre av.

Art. 235
1. Cf L, av are obl de a achita la termenul stabilit, taxele si contributiile la formarea
bugetului B, al bugetului UNBR si al bugetului sistemului de asigurari al avocatilor.

156
 2. Cuantumul si termenul de plata a taxelor si contributiilor prev de al. 1 se stabilesc prin
decizia B, respectiv a CUNBR si se aduc la cunostinta av inscrisi in tabloul av cu dr de
exercitare a profesiei, in max 15 zile de la data adoptarii acestora.
a. Contributiile catre bugetul asigurarilor sociale nu pot fi mai mici decat suma
stabilita de CUNBR care tine ct de cerinta acoperirii nevoilor curente de plata
ale CAA.
3. La stabilirea contributiei avocatilor la bugetul B, CB ia in considerare contributia la
formarea bugetului UNBR.
a. Contributia B la formarea bugetului UNBR se vireaza lunar, la termenul stabilit
de CUNBR in contul special constituit in acest scop.
4. Depasirea termenului de plata a contributiilor prev de prezentul art. atrage suspendarea
calitatii de av in conditiile L.
5. Distinct de masura suspendarii calitatii de av, depasirea termenului de plata a
contributiilor prev de prezentul art atrage obligatia de plata a majorarilor de intarziere
in cuantum de 0,15% pt fiecare zi de intarziere aplicat la suma datorata.

Art. 236
1. Av are obl de a purta roba in conditiile L, infata tuturor instantelor si in fata CCR.
2. Roba poate fi purtata si in fata instantelor din alte state cu respectarea conditiilor
impuse de legislatia nationala a statului in cauza si in fata jurisdictiilor internationale a
caror activitate poate fi asimilata cu cea a instantelor judecatoresti, cu respectarea
conditiilor impuse de normele specifice ale acestor jurisdictii.
3. Modelul si caracteristicile robei si ale accesoriilor acesteia sunt cele descrise la Anexa
25.

Art. 237
1. Av are obl sa poarte insigna si sa detina legitimatie de av cu care se identifica in fata
instantelor, a oup, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor si executori, a
organelor adm publice si a institutiilor publice, precum si a altor pj/pf inclusiv in fata av
cu care intra in contact in exercitarea activitatilor sale.
2. modelul legitimatiei si insignei de av sunt prev de Anexele 26 si 27.

Art. 238
1. Av are obl sa foloseasca atat in mod direct cat si indirect numai procedee oneste in
scopul dobandirii clientelei.
2. Mijloacele de publcitate a formelor de exerictare a profesiei sunt reglem de subsectiunea
4.

Art. 239
1. Inscrisurile intocmite de av pt organizarea activitatii si legitimarea sa fata de terti au
forta probanta deplina pana la inscrierea in fals.
a. Daca nu s-a prevazut altfel prin S, acestea vor purta semnatura av si ştampila
fexpa in care isi deruleaza activitatea.
2. Avocatul e obligat sa tina urmatoarele evidente:
a. Contractele de asistenta juridica

157
 b. Registrul de evidenta a contractelor de asistenta juridica, al carui model e
prezentat la anexa 17
c. Registrul de inregistrare a actelor juridice atestate de av cu privire la identitatea
partilor, continutul si data actelor, in conditiile art. 3 al. 1 lit. c) din L, al carui
model e Anexa 18
d. Registrul de inregistrare a activitatilor fiduciare, in conditiile art. 3 al. 1 lit. g)
din L, al carui model e prezentat in anexa 19
e. Registrul de inregistrare a partilor de interes, a partilor sociale si/sau a
actiunilor societatilor, in conditiile art. 3 al. 1 lit. h) din L. al carui model e
prezentat de art. 20
3. Au caracterul actelor prev de al. 1 si urmatoarele inscrisuri intocmite de avocat:
a. Imputernicire avocatiala
b. Delegatia de substituire
c. Ctr de colaborare
d. Ctr de salarizare in interiorul profesiei
e. Ctr de grupare a CI.
4. CB printr-un consilier delegat poate verifica evidentele prev de al. 2 lit. b)-e) pt
stabilirea modului in care av isi indeplineste obligatiile stabilite de L, de S si statutul
CAA.
a. Nerespectarea de catre av a prezentarii evidentelor solicitate constituie abatere
disciplinara.
5. In cazul unei anchete disciplinare, verificarea evidentelor prev de al. 2 lit. a) se face
numai de decan sau de consilierul desemnat in acest scop.

Art. 240
1. Orice avocat care intra in conflict cu un alt avocat e obligat sa il informeze pe decanul
baroului care va solutiona conflictul cf regulilor prev de sectiunea 2.
2. Conflictele avocatului cu magistratii sau cu alte autoritati publice se aduc de indata de
catre acesta la cunostinta decanului baroului care va decide asupra masurilor ce trebuie
luate.
3. In cazul in care un conflict intervenit intre avocati apartinand unor barouri diferite nu a
putut fi solutionat de decanii respectivelor barouri, acestia desemneza un al treilea
decan.
a. Conflictul se va solutiona prin acordul comun al celor 3 decani sau al delegatilor
acestora reuniti intr-o adunare deliberativa cu caracter colegial.
b. Decanii interesati supravegheaza aplicarea solutiei date.

Art. 241 – av e obl sa prezinte clientului, la cerere, situatia ref ch pt indeplinirea serviciului
profesional ce i-a fost incredintat si a caror rambursare o cere.

Art. 242
1. Av are obl sa se abtina de la exercitarea oricarei activitati profesionale daca exista sau
survine un conflict de interese.
2. Nerespectarea acestei obligatii constituie abatere disciplinara grava.

158
Art. 242 ind. 1
1. Av e obl sa se abtina de la desfasurarea unor activitati de natura a aduce atingere
drepturilor profesionale rezervate avocatilor prin lege si statutul profesiei.
2. Nerespectarea acestor obligatii constituie abatere disciplinara grava.

Notiune: ansamblul dr si obla v prev de L si S ce asigura organizarea si exercitarea profesiei de

av in limitele si scopul impus de lege, cu respectarea unui cadru normativ clar delimitat si
orientat spre calitatea si, in acelasi timp, misiunea avocatului – de partener indispensabil al
justitiei.

Important:
In activitatea pe care o deruleaza, av are o serie de dr si obl specifice, prev de L si S, ce
configureaza sfera de activitate a av, lim acesteia, specificul si scopul acestei profesii juridice.

Aceste dr si obl sunt reglementate intr-o maniera sistematizata, prin raportare la diferitele entitati
cu care av interactioneaza.
Se au in vedere clinetii, alti av, organele judiciare, institutii statale, functionari, alti
profesionisti ai dreptului (notari, executori, cj, lichidatori, mediatori etc.).

I. DREPTURILE AVOCATILOR

1. Avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte persoanele fizice si juridice

Reprezentarea/asistarea se realizeaza in fata instantelor jud si a altor org de jurisdictie, a oup, a

autoritatilor si institutiilor publice, precum si in fata altor pf/pj.

Cele 2 dr pe care le are avocatul, de asistare si de reprezentare, sunt distincte dar in general dr de
asistare e dublat de reprezentarea clientului.

Dreptul de a asista clientul consta in dr de a actiona in interesul clientului, de a-l sfatui, de a

pleda pt el si de a-i sustine cauza.

Reprezentarea conventionala a pj in fata instantelor de jud nu se poate face prin mandatar pj nici
prin cj sau avocatul acesteia – ICCJ D 9/04.04.2016 – HP.

Pt a asigura reprezentarea/asistarea legea impune si urmatoarele conditii suplimentare:

a) av sa fie inscris in tabloul B de care apartine.
b) Asistarea/reprezentarea se face in temeiul unui ctr in forma scrisa care dobandeste data
certa prin iregistrarea in registrul oficial de evidenta.
c) Caj se incheie intre av si client sau mandatarul acestuia
d) Caj prevede expres
a. Obiectul mandatului
b. Limitele mandatului
c. Onorariul stabilit.

159
 e) in lipsa prevederilor contrare, av poate efectua orice act specific profesiei pe care il
considera necesar pt promovare dr si intereselor legitime ale clientului.

2. Avocatul are dreptul de a starui pt realizarea liberului acces la justitie, pt un proces

echitabil si intr-un termen rezonabil.

Acest drept al av e simultan si o obl a lui.

Ref dr mentionat, precizari:

a) acest dr exista in contextul exercitarii dr la aparare recunoscut si garantat de Constitutie,
de pactele si tratatele internationale la care Ro e parte
b) av are dr si obl de a starui prin toate mijloacele legale pt realizarea acestui drept.
c) Av are acest dr indiferent de natura cauzei sau calitatea partilor.

3. Avocatul are dr de a pune concluzii la instantele judecatoresti sau la organele cu

activitate jurisdictionala

Dr de a pune concluzii nu e absolut, fiind reglementate de lege urmatoarele restrictii:

a) avocatul stagiar poate pune concluzii doar la judecatorie
b) avocatul definitiv are dr de a pune concluzii la toate instantele cu exceptia ICCJ + CCR
unde poate pune concluzii daca are o vechime neintrerupta in profesie de minim 5 ani de
la def.

4. Avocatul are dreptul sa renunte la contractul de asistenta juridica.

Dr de a renunta l acaj apartine si clientului.

De asemenea, av si clientul au dr sa modifice de comun acord caj.

5. Av are dr de a alege si de a fi ales in organele de conducere ale profesiei

Ac dr se materializeaza in votul pe care avocatul il poate exprima in organele de conducere la niv

B sau la niv central.

Totodata, av poate fi ales in oricare din organele de conducere/reprezentare ale corpului

profesional din cadrul B/UNBR.

Dr de a fi ales in aceste organe e conditionat si de respectarea unor reguli ipuse de L sau S:

- vechime minima juridica
- vechime neintrerupta in profesie.

Nu pot face parte din organele de conducere ale profesiei avocati care au datorii scadente la
taxele si contributiile stabilite pt formarea bugetului UNBR si al B precum si a fondurilor CAA
si ale filialelor CAA.

160
 6. Avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in
interesul procesual al clientului sau

Dr la onorariu e cuvenit av pt activitatea sa profesionala.

Pt plata ac sume de bani, av isi poate deschide un cont pt incasarea onorariilor si altul pt
depunerea sumelor primite de la client pt ch procesuale in interesul acestuia.

Onorariile se stabilesc liber intre av si client in limitele L si ale S si vor fi prevazute in caj.

Desi onorariul e rezultatul negocierii directe dintre av-client, S reglementeaza in art. 127-32 o
serie de reguli ref la:
a) criterii de stabilire a onorariilor
b) tipuri/forme de onorarii
c) interdictii ref onorarii
d) contestatii si reclamatii privind onorariile.

Av tb sa il informeze pe client cu privire la tot ceea ce cere cu titlu de onorariu iar valoarea
insumata a onorariilor sale tb sa fie echitabila si justificata, nin cf cu legea si normele
deontologice la care av e supus.

CUNBR adopta cu caracter de recomandare tabloul onorariilor minimale pt serviciile prestate cf

legii de fexpa.

Av pot conveni cu clientii onorarii superioare celor stablite in tabloul onorariilor minimale
adoptate de CUNBR.

7. Avocatul are dreptul la recuperarea capacitatii de munca.

Av are dr la recuperarea capacitatii de munca prin una sau mai multe perioade de repaus in
fiecare an.

Cu privire la acest dr, S prevede:

a) in perioada de repaus, av nu presteaza activitatile sale profesionale obisnuite.
b) Fiecare fexpa e libera sa isi stabileasca perioadele de repaus anual pt fiecare av ce
activeaza in cadrul sau.
c) Fiecare fexpa are obl de a notifica in prealabil B in tabloul caruia e inscrisa prin orice
forma de comunicare ce permite confirmarea expedierii, inceperea si perioada estimata a
per de repaus pt fiecare av, in scopul evidentei.
d) Ch cu recuperarea capacitatii de munca efectuate de av includ nelimitativ, costurile
transportului, cazarii, meselor, tratamentului de refacere si sunt deductibile in conditiile
legii.
e) Daca prin prevederile caj s-a acordat av dr de a fi substituit, in perioadele de repaus anual
av are obl sa asigure substituirea sa pt acele activitati profesionale ce nu sufera amanare
sau pt cele in legatura cu care amanarea prejudiciaza interesele clientului.

161
 8. Avocatul are dreptul la sediu profesional si la sedii secundare

Acest dr comporta urmatoarele precizari:

a) av care profeseaza individual, CA, scp si sprl au dr la sediu profesional in raza B in care e
inscris (fexpa au dr sa isi stabileasca sediul profesional numai in raza B in care e inscris
in tabloul av cu dr de exercitare a profesiei orice av titular sau asociat).
b) Av are dr la sedii secundare in alt barou din tara sau strainatate unde e luat in evidenta –
infiintarea sediilor secundare se aproba la cerere de CB in raza caruia urmeaza sa se
deschida sediul secundar.
c) Av isi exercita profesia la sediul principal, la sediile secundare precum si la biroul/-le de
lucru avizat/-e de CB.
a. CB poate aproba deschiderea unuia smm birouri de lucru in orice localitate din
raza sa.

Ref sediul secundar, tb avut in vedere ca in cazul acelor fexpa a caror activitate se deruleaza
preponderent in raza unui B situat pe raza altui judet decat cel in care se afla sediul lor principal,
stabilirea unui sediu secundar in raza celui dintai barou e obligatorie.
Nerespectarea acestei obligatii constituie abatere disciplinara grava.

O activitate e considerata ca e derulata preponderent pe raza altui barou daca aceasta genereaza
majoritatea angajamentelor profesionale incheiate in decursul unui semestru calendaristic de
catre respectiva fexpa.
In acest caz, fexpa are obligatia de a cere aprobarea deschiderii sediului secundar in
termen de max. 15 zile de la inceperea urmatorului semestru.

In urma aprobarii cererii de infiintare a sediului secundar, av achita taxa de inscriere si

contributia la bugetul baroului pe raza caruia functioneaza sediul secundar, separat de taxele
platite la B in care are sediul principal.

Contributia la fondul CAA se achita de fiecare membru al CAA la filiala de pe langa B la care e
inscris sediul principal.

9. Avocatul desemnat are dreptul, pt asistenta judiciara acordata, la un onorariu

stabilit de organul judiciar

Acest onorariu e cuvenit pt activitatea specifica de aj, avand urmatoarele caracteristici:

a) E stabilit de organul judiciar cf naturii si volumului activitatii desfasurate.
b) Onorariul se fixeaza in limitele sumelor stabilite prin Protocolul nr. 48025/06.06.2015
incheiat intre UNBR si MJ.
c) Prin actul de incuviintare a aj, organul judiciar stabileste si valoarea provizorie a
onorariului av
d) Procedura efectiva de stabilire si plata a acestor onorarii e reglementata de art. 82 L si art.
163 si urm S.

162
 10. Avocatul are dreptul de a schimba oricand fexpa

Schimbarea fexpa se poate face liber de catre av cu instiintarea B din care face parte.

Av poate exercita profesia ori schimba fexpa la alegere numai in una din urmatoarele forme;
- ci, caa
- scp
- sprl.

11. Avocatul, indiferent de forma de exercitare a profesiei, are dreptul sa incheie

conventii de colaborare cu experti sau alti specialisti

Aceste conventii se incheie in conditiile L si S.

Conventiile de colaborare incheiate de av asigura independenta profesionala, patrimoniala si

deontologia profesiei de av.
Verificarea indeplinirii acestor conditii e de competenta CB.

In acest sens, av decide unilateral alegerea notarilor, expertilor, traducatorilor, executorilor si a

altor specialisti cu care doreste sa colaboreze.

12. Avocatul are dr de a participa la formele de pregatire profesionala stabilite de catre

organele profesiei.

Dr de a participa la formele de pregatire profesionala e in acelasi timp si o obl pt av.

Av are dr de a participa la fpp fie initiala, fie continua, atat la cele organizate de B cat si la cele
org de UNBR, INPPA, sau alte entitati agreate, cf legii, de organele de conducere ale corpului
profesional.

Fexpa nu pot derula activitati de pregatire profesionala continua pt terti din afara profesiei si nici
pt av ce activeaza in cadrul altor fexpa.

Numele profesional al fexpa nu poate fi preluat in denumirea unor entitati care sa realizeze fpp
continua in regim comercial sau prev de legislatia speciala privind pregatirea profesionala a
adultilor.

Fexpa pot realiza fpp continua pt propriii avocati, cu avizul INPPA, sau al centrului teritorial
INPPA, dupa caz, in baza unei documentatii care sa ateste organizatorul, tematica, data si durata
acestora, urmand ca B sa evidentieze pregatirea participantilor.

Fexpa in care isi desfasoara activitatea stagiari au obl de a asigura participarea lor la cursurile de
pregatire organizate de INPPA si centrele teritoriale ale acestuia, in cadrul programului de
pregatire initiala cuprins in planul de invatamant.

163
 13. Avocatul are dreptul la libertate si independenta profesionala.

In acest sens, libertatea si indep av sunt garantate de lege dar independenta av nu poate
prejudicia interesele clientului sau.

In ex profesiei, av nu poate fi supus niciunei restrictii, presiuni, constrangeri sau intimidari din
partea autoritatilor/institutiilor publice, ori a altor pf/pj.

14. Avocatul are dreptul la secretul profesional.

Av nu poate fi obligat in nicio circumstanta si de catre nicio persoana sa divulge secretul

profesional.

Av nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de catre clientul sau si nici de catre o alta
autoritate sau persoana.

Se excepteaza insa cazurile in care:

a) av e urmarit penal/disciplinar
b) cand exista o contestatie in privinta onorariilor convenite, exclusiv pt necesitati stricte pt
apararea sa.

Obligatia de a pastra secretul profesional nu impiedica av sa foloseasca infos cu privire la un fost

client daca ele au devenit publice.

Secretul profesional e in acelasi timp si o obl a av, sens in care nerespectarea acestei obligatii
constituie abatere disciplinara grava.

15. Avocatul are dreptul de a fi asociat, actionar sau membru in organele executive in
societatile reglementate de L. 31/90

Acest drept are limitari legale, raportate la natura si rolul profesiei de avocat:
a) av poate fi asociat sau actionar la SRL sau SA reglem de LSC.
b) Av poate indeplini functia de membru in consiliul de administratie sau in consiliul de
supraveghere al unei SA sau de membru al consiliului de administratie al unei SRL
reglementate de LSC cu obligatia de a aduce acest fapt la cunostinta decanului baroului in
care isi exercita profesia.
a. Av va furniza toate explicatiile asupra conditiilor in care exercita functia de
membru al consiliului de administratie sau al consiliului de supraveghere si va
prezenta toate docs doveditoare in acest sens, cu respectarea regulilor
confidentialitatii.
b. Daca CB apreciaza ca exercitarea functiei de membru al consiliului de
administratie sau al consiliului de supraveghere este sau devine incompatibila cu
demnitatea si regulile de conduita impuse avocatilor, poate in orice moment sa
ceara celui interesat sa paraseasca fct pe care o ocupa.

164
 16. Avocatul are dreptul la pensie si la alte drepturi specifice

Av inscrisi in barouri, care fugureaza in tabloul av cu drept de exercitare a profesiei, av

pensionari si urmasii lor cu drepturi proprii la pensie si ajutoare sociale fac parte de drept din
sistemul propriu de asigurari sociale ale avocatilor si sunt membri de drept ai CAA.

Avocatii inscrisi in B care nu figulaza in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei au

dr la prestatiile de asigurari sociale corespunzatoare perioadei in care si-au exercitat profesia, in
conditiile prev de lege si statutul CAA.

Perioada in care un av a fost suspendat din profesie in vederea exercitarii unei functii de
demnitate publica sau asimilate este luata in calcul la stabilirea vechimii in avocatura, in
conditiile achitarii cotelor de contributie la CAA.
Indemnizatia de demnitar si celelalte dr banesti incasate, cumulate cu eventualele venituri
din activitatea de av derulata in perioada mandatului de demnitar, se considera venituri din
profesie si se iau in calcul atat la stabilirea cotelor de contributie cat si la stabilirea pensiei de
catre CAA.

Daca av indeplineste conditiile de pensionare prev de lege are dr sa ceara continuarea exercitarii
profesiei.
Cererea de continuare a exercitarii profesiei se solutioneaza de CB.
Av poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical privind mentinerea
acapacitatii fizice si psihice necesare exercitarii profesiei de avocat.

Ajutorul pt cresterea copilului se acorda asiguratilor sistemului propriu al avocatilor independent

daca ei au optat sau nu pt o indemnizatie de crestere a copilului reglementata de dispozitiile de
drept comun in materie, independent de durata si cuantumul indemnizatiei pt cresterea copilului
pt care acestia au optat.
Acordarea ajutorului se face conditionat de existenta unui stagiu de cotizare din partea
beneficiarului de cel putin 12 luni anterior nasterii copilului, de achitarea la zi de catre asigurat a
contributiilor obligatorii catre bugetul sistemului de asigurari al avocatilor.
Ajutorul pt cresterea copilului se acorda numai celor care pe perioada primirii ajutorului
nu realizeaza venituri din profesie.

17. Avocatul are dreptul de a formula cereri in numele si in interesul clientului

Avocatul poate intocmi si formula in numele si/sau in interesul clientului cereri, notificari,
memorii sau petitii catre autoritati, institutii si alte pers, in scopul ocrotirii si apararii dr si
intereselor legitime ale acestora.

18. Avocatul are dreptul de a indeplini activitatea de curator special.

Avocatul poate indeplini activitatea de curator special in conditiile legii.

In cadrul activitatii judiciare, in indeplinirea acestei sarcini, av are toate dr si obligatiile

reprezentantului legal.

165
Pt aceasta activitate, av are dr la o remuneratie.
Plata remuneratiei pt activitatea de curatela care se suporta din bugetul statului se
efectueaza numai prin barou.

Numirea acestor curatori se face de instanta care judeca procesul, dintre avocarii anume
desemnati in acest scop de barou pt fiecare instanta.

Cazurile in care se impune curatela speciala se regasesc in CPC:

a) In caz de urgenta, daca pf lipsita de capacitatea de exercitiu a drepturilor
civile nu are reprezentant legal, instanta, la cererea partii interesate.
Numeste un curator special care sa o reprezinte pana la numirea
reprezentantului legal cf legii.
1. de asemenea, instanta numeste un curator special in caz de conflict
de interese intre reprezentantul legal si cel reprezentat sau cand o
pj sau o entitate dintre cele prev de art. 56 al. 2 CPC chemata sa
stea in judecata nu are reprezentant.
b) Odata cu incuviintarea citarii prin publicitate, instanta numeste un
curator dintre avocarii baroului, cf art. 58 CPC, care va fi citat la
dezbateri pt reprezentarea intereselor paratului.
c) Daca debitorul moare inaintea inceperii executarii silite si se constata ca
nu exista nici un mostenitor acceptant si nici nu e numit curator al
succesiunii, la cererea creditorului sau a executorului, instanta de
executare numeste de indata un curator special, pana cand va fi numit, in
conditiile legii, curatorul succesiunii.

19. Avocatul are dreptul sa desfasoare activitati fiduciare, in numele si pe seama

clientului

Aceste activitati fiduciare se deruleaza cu respectarea dispozitiilor legii si statutului.

Activitatile fiduciare exercitate de av pot consta in:

a) primirea in depozit, in numele si pe seama clientului, de fonduri financiare si bunuri,
rezultate din valorificarea de titluri executorii dupa finalizarea unui litigiu, a unei medieri,
a procedurii succesorale sau a lichidarii unui patrimoniu.
b) Plasarea si valorificarea in numele si pe seama clientului, de fonduri financiare si bunuri
incredintate.
c) Administrarea in numele si pe seama clientului a fondurilor/valorilor in care acestea au
fost plasate.

20. Avocatul are dreptul de a indeplini orice formalitati legale necesare pt inregistrarea
in numele si pe seama clientului a societatilor reglementate de L. 31/90, a partilor de
interes, a partilor sociale si a actiunilor.

Acest drept deriva din una din categoriile de activitati ce pot fi prestate de avocat, respectiv
activitati de stabilire temporara a sediului unor societati reglementate de LSC si inregistrarea

166
acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau a
actiunilor societatilor astfel inregistrate.

21. Avocatul desemnat sa acorde asistenta juridica are dreptul de a refuza exercitarea
mandatului

Refuzul acordarii asistentei juridice poate fi retinut numai in urmatoarele doua situatii:
a) in caz de conflict de interese
b) pentru alte motive justificate.

22. Avocatul are dreptul sa stabileasca patrimoniul afectat exercitarii profesiei

Stabilirea patrimoniului afectat profesiei se poate realiza a constituirea fexpa precum si dupa
acest moment, cu respectarea procedurii reglementate de CUNBR cu privire la constituirea
registrului electronic al evidentei patrimoniului de afectatiune al avocatilor.
Inscrierea efectuata in registru are efecte de opozabilitate fata de terti in conditiile legii.

23. Avocatul are dreptul la preemptiune

Acest dr de preemptiune exista in cazul avocatului asociat in cadrul unei sprl.

Dr de preemptiune la dobandirea partilor sociale ale societatii cu privire la care exista intentia de
instrainare apartine asociatilor ramasi in societate.

Acesta urmeaza a fi exercitat proportional cu cota de capital detinuta de fiecare dintre asociatii
ramasi si care intentioneaza sa dobandeasca respectivele parti sociale.

24. Avocatul are dreptul de a-si alege una din mexpa

Av poate alege una din urmatoarele modalitati:

a) avocat titular al ci
b) avocat asociat in cadrul cabinetelor asociate
c) avocat asociat in cadrul scpa
d) avocat asociat in cadrul sprl
e) avocat colaborator
f) avocat salarizat in interiorul profesiei.

25. Avocatul are dreptul de a administra probe.

In activitatea sa profesionala, av poate folosi ca mijloc de proba copii ale actelor incredintate de
client, pastrand actele originale in vederea prezentarii la cererea instantei.

La cerere, av e obligat sa restituie actele originale ce i-au fost incredintate pers de la care le-a
primit.
In acest sens, av va intocmi pvb semnat de client sau le expediaza prin scrisoare
recomandata cu confirmare de primire si continut declarat.

167
Av are dr de a admin probe intr-un proces civil in conditiile art. 366 – 387 CPC.

26. Avocatul are dreptul de a fi arbitru in cadrul Curtii de Arbitraj Profesional

Functia de arbitru poate fi indeplinita numai de catre un avocat cu cel putin 10 ani vechime
neintrerupta in profesie si care se bucura de o buna reputatie.

Corelativ acestui drept, activitatea arbitrului este remunerata cf regulilor stabilite de decan.

27. Avocatul are dreptul sa refuze contractul cu clientul

Acest refuz de contract se impune pt respectarea obligatiei de confidentialitate.

In acest sens, av are dr sa refuze ctr cu clientul:

a) in prezenta reprezentantului organului de urmarire penala sau de cercetare penala ori a
oricarei autoritati publice.
b) In cazul in care exista sau are cunostinta despre existenta unui sistem de control al
contactului cu clientul.

28. Avocatul are dreptul de a utiliza ştampila

Fexpa au dr sa utilizeze ştampila, pe care o vor aplica pe actele emise.

Ştampila va cuprinde obligatoriu urmatoarele mentiuni:

- Uniunea Nationala a Barourilor din Romania
- Baroul din care av face parte
- Denumirea fexpa cf modelului anexa 21 S.

29. Avocatul are dreptul de a beneficia prin lege de o protectie speciala, in desfasurarea
activitatii profesionale

Perchezitionarea av, a domiciliului sau cabinetului sau ori ridicarea de inscrisuri si bunuri nu
poate fi facuta decat de catre procuror, in baza unui mandat emis legal.
Sunt exceptate de la masura ridicarii de inscrisuri si de la masura confiscarii:
a) inscrisurile care contin comunicari intre av-clientul sau
b) inscrisurile care contin consemnari efectuate de cate av cu privire la aspecte ref apararea
unui client.

Raportul dintre av-client nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decat daca exista date ca
av savarseste sau pregateste savarsirea unei infractiuni din cele prev de art. 139 al. 2 CPP.
Daca pe parcursul sau dupa executarea masurii rezulta ca activitatile de supraveghere
tehnica au vizat si raporturile dintre av si suspectul/inculpatul pe care acesta il apara, probele
obtinute nu pot fi folosite in cadrul niciunui proces penal, urmand a fi distruse, de indata, de catre
procuror.

168
Av nu raspunde penal pt sustinerile facute oral sau in scris in forma adecvata si cu respectarea
prevederilor legale in fata instantelor, oup sau altor org admin de jurisdictie si nici daca sunt in
legatura cu consultatiile oferite justitiabililor ori cu formularea apararii in acea cauza ori pt
sustinerile facute in cadrul consultatiilor verbale sau scrise acordate clientilor, daca ele sunt
facute cu respectarea normelor de deontologie profesionala.

II. INDATORIRILE AVOCATILOR

1. Avocatul are obligatia, in exercitarea dreptului de aparare, de

a starui pentru realizarea liberului acces la justitie, pentru un
proces echitabil si intr-un termen rezonabil.

Aceasta obl e si un dr al av.

In exercitarea dr la aparare recunoscut si garantat de Constitutie, de pactele si tratatele la care Ro

e parte, av are obl de a starui prin toate mijloacele legale pt realizarea liberului acces la justitie,
pt un proces echitabil si solutionat intr-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de
calitatea partilor.

2. Avocatul are obligatia, la inceputul exercitarii profesiei, de a

efectua un stagiu de pregatire profesionala.

Dr si obligatiile av in raport cu profesia si exercitarea ei se nasc odata cu intrarea in profesie,

respectiv odata cu perioada de stagiatura.

Stagiu profesional e perioada cuprinsa intre inceputul exercitarii profesiei si definitivarea in

profesie si are ca scop pregatirea si formarea profesionala initiala a avocatului.

Stagiul de pregatire profesionala are o durata de 2 ani.

Stagiul se suspenda in cazul lipsei motivate din profesie ori in cazul incetarii indrumarii
profesionale fara culpa stagiarului – perioada de stagiu anterior efectuata se socoteste pentru
indeplinirea stagiului.

In perioada stagiului, av stagiar sustine exam de def si dupa promovare obtine titlul profesional
de av def.

Stagiul e obligatoriu si efectiv, cu exceptia situatiilor prev de lege:

a) pers care a promovat ex de primire in profesia de av organizat pt pers
care nu cer calitatea de stagiar si care anterior primirii in profesie a fost
definitivata prin examen in fct juridica de judecator, procuror, notar, cj,
jurisconsult, pe care a exercitat-o timp de 5 ani inaintea datei sustinerii
exam de primire in profesia de av, dobandeste calitatea de av def fara
sustinerea exam de def.
b) Persoana care a promovat exam de primire in profesia de av si care timp
de 5 ani neintrerupti a indeplinit functii de specialitate juridica,

169
 prevazute ca atare in organigrama Parlamentului, Administratiei
Prezidentiale, GUv, CCR, AP, CCT, CL, dobandeste calitatea de av def
fara sustinerea exam de def.
c) Av stagiar care a exercitat cel putin un mandat de parlamentar, primar,
viceprimar, presedinte CJ, sau vicepresedinte cj dobandeste la cerere
calitatea de av def.

3. Av stagiari, dupa inscrierea in barou, au obligatia sa urmeze cursurile INPPA in

perioada de stagiu

Urmarea cursurilor INPPA este obligatorie si reprezinta principalul mijloc de formare

profesionala intiala a av stagiari.

Inscrierea in evidentele NPPA se realizeaza de drept, prin efectul inscrierii in barou a avocatului
stagiar.

Absenta repetata de la cursurile INPPA precum si orice alte acte de incalcare a statutului si
regulamentului acestuia conduc la exmatricularea av stagiar.

Exmatricularea din cadrul INPPA reprezinta o abatere disciplinara grava si dt pierderea calitatii
de av stagiar.

In decursul perioadei de stagiu, pregatirea si formarea profesionala initiala a av stagiari se

realizeaza si prin:
a) indrumarea si formare profesionala in cadrul fexpa cu care av stagiar se afla in raporturi
contractuale de colaborare sau in calitate de salarizat in interiorul profesiei.
b) Conferinte de stagiu organizate de CB cf unei programe stabilite de INPPA.
c) Alte forme de pregatire profesionala realizate in cadrul unor institutii agreate de UNBR.

Cf art. 292 al. 2 S, suplimentar, av stagiar are si urmatoarele obligatii:

a) sa isi perfectioneze pregatirea profesionala teoretica si sa isi insuseasca tehnica de
practica avocatiala.
b) Sa participe la toate conferintele de stagiu organizate de CB, sa pregateasca in scris
subiectele conferintelor si lucrarile avocatiale repartizate de coordonatorul conferintelor
de stagiu
c) Sa efectueze lucrarile avocatiale repartizate de avocatul indrumator si de serviciul de
asistenta judiciara al baroului
d) Sa participe la toate manifestarile profesionale la care e convocat de catre organele de
conducere ale profesiei
e) Sa deruleze o activitate efectiva in profesie si sa anunte in scris orice motiv de suspendare
a stagiului.

Nerespectarea indatoririlor de mai sus reprezinta abatere disciplinara.

170
 4. Avocatul definitiv e obligat sa frecventeze formele de pregatire profesionala
continua organizate de barou, INPPA, sau de fexpa.

Av def sunt obligati sa isi actualizeze permanent pregatirea profesionala prin mentinerea si
diversificarea cunostintelor in domeniile in care isi exercita profesia si in acest scop, sa
frecventeze fpp organizate de B, INPPA sau fexpa.

Pregatirea profesionala continua pp:

a) largirea cunostintelor si competentelor in noi domenii ale dreptului
b) largirea cunostintelor in domeniul procedurilor si legilor aplicate in UE.
c) Dobandirea certificarii pregatirii profesionale continue la standarde compatibile cu
pregatirea profesionala a avocatilor din celelalte smue.

Modalitati de pregatire profesionala continua in cadru organizat sunt:

a) activitatile coordonate si indrumate de Dept de pp continua al INPPA
b) asistenta la cursuri, seminare, reuniuni, conferinte, congrese si orice alta forma organizata
pt realizarea actualizarii cunostintelor si tehnicilor de exercitare a profesiei.
c) Pregatirea on-line
d) Redactarea si publicarea de note, articole, eseuri, studii pe probleme juridice
e) Activitati specifice in cercurile de studii organizate de barouri
f) Activitati organizate in cooperare cu institutii de invatamant sau institutii de realizare a
pp in domenii conexe cu activitati specifice profesiei de av
g) Orice alta activitate recunoscuta de organele profesiei.

Pregatirea profesionala continua are o durata de 60h in cursul a 3 ani consecutivi = o medie de
20h/an.

5. Avocatul e obligat sa respecte solemnitatea sedintei de judecata, sa nu foloseasca

cuvinte/expresii de natura a aduce atingere autoritatii, demnitatii si onoarei
completului de judecata, procurorului, celorlalti avocati si partilor ori
reprezentantilor acestora in proces.

In acest sens, av e obl sa respecte solemnitatea sedintelor de judecata si sa pledeze cu demnitate.

Av ii e interzis sa foloseasca expresii care ar putea leza instanta si participantii la proces, atat in
sedinta de judecata cat si in afara acesteia.

6. Av e obl sa acorde asistenta juridica

Obligatia de a acorda aj incumba av in urmatoarele ipoteze:

a) in cauzele in care a fost desemnat din oficiu
b) in cauzele in care a fost desemnat gratuit de catre B.

7. Av e obligat sa se asigure pt raspunderea profesionala.

Ref aceasta asigurare profesionala obligatorie, precizari:

171
 a) conditiile asigurarii de raspundere profesionala sunt prev de S si pot fi
stabilite in cazul formelor asociative de exercitare a profesiei, cf
regulilor decise intre avocati.
b) Obl de asigurare de raspundere civ e permanenta.
c) Suma asigurata nu poate fi mai mica decat cea prev de S.
d) Prin ctr, partile pot stabili limitele raspunderii av.
1. clauzele de exonerare totala de raspundere profesionala sunt
considerate nescrise.

Prin raspundere profesionala se intelege acoperirea daunelor efective suferite de client si

rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor L, S si regulilor deontologice.

Asigurarea de raspundere profesionala cu caracter minim obligatoriu se incheie cu respectarea

urmatoarelor reguli:
a) av stagiar se asigura pt un risc asigurat in valoare de min. 3000 eur/an
b) av def se asigura pt un risc asigurat in val de min. 6000 eur/an
c) asigurarea pt raspundere profesionala va fi incheiata pt un an de zile si va fi obligatoriu
reinnoita anual.
d) Polita de asigurare se depune in copie certificata de avocat, la secretariatul B in termen de
15 zile de la data emiterii ei.

Neindeplinirea obligatiei de a se asigura pt raspundere profesionala atrage neinscrierea in tabloul

anual al av cu dr de ex a profesiei.

8. Av e obl sa participe la toate sedintele convocate de CB, la activitatile profesionale si

la sedintele organelor de conducere din care face parte.

Av care face parte din organele de conducere ale profesiei e obl sa participe la sedintele acestora.

Av are obl sa participe la activitatile hotarate de CB si aduse la cunostinta prin convocare, sau
prin anunturi afisate la sediile instantelor din raza baroului respectiv.

Absenta nejustificata de la aceste activitati constituie abatere disciplinara grava.

9. Av e obl sa tina evidentele cerute de L si S cu privire la cauzele in care s-a angajat si

sa achite cu regularitate si la timp taxele si contributiile stabilite pt formarea
bugetului B si a fondurilor CAA din Ro si ale filialelor.

Av e obl sa tina urmatoarele evidente:

a) caj
b) registrul de evidenta a caj al carui model e A 17 S
c) registrul de inregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la
identitatea partilor, continutul si data actelor, in conditiile art. 3 al. 1 lit.
c) L, al carui model e in Anexa 18 S.
d) registrul de inregistrare a activitatilor fiduciare, in conditiile art. 3 al. 1
lit. g) L, al carui model e in Anexa 19 S.

172
 e) registrul de inregistrare a partilor de interes, a partilor sociale si/sau
actiunilor societatilor.

CB printr-un consilier delegat poate verifica evidentele de mai sus in vederea stabilirii modului
in care av isi indeplineste obligatiile stabilite de l, S si Statutul CAA.

Nerespectarea de catre av a prezentarii evidentelor solicitate reprezinta abatere disciplinara.

In cazul unei anchete disciplinare, verificarea evidentelor – caj – se face numai de decan sau de
consilierul desemnat in acest scop.

10. Av e obl sa restituie actele ce i s-au incredintat pers de la care le-a primit.

In activitatea sa profesionala, av poate folosi ca mijloc de proba copii ale actelor incredintate de
client, pastrand actele originale in vederea prezentarii la cererea instantei.

La cerere, av e obl sa restituie actele originale care i-au fost incredintate pers de la care le-a
primit.

In acest sens, av intocmeste un pvb semnat de client sau le expediaza prin scrisoare recomandata
cu confirmare de primire si cu continut declarat.

11. Av e obl sa poarte roba in fata instantelor judecatoresti.

Purtarea robei in afara incintei instantei e interzisa cu exceptia cazurilor in care av e delegat de
catre organele profesiei sa reprezinte B sau UNBR intr-o ocazie ce impune aceasta tinuta.

Aceasta obl de a purta roba revine si in fata CCR.

Roba poate fi purtata si in fata instantelor din alte state cu respectarea conditiilor impuse de
legislatia nationala a statului in cauza si in fata jurisdictiilor internationale a caror activitate poate
fi asimilata celei a instantelor, cu respectarea conditiilor impuse de normele specifice ale acestor
jurisdictii.

Modelul si caracteristicile robei si ale accesoriilor acesteia sunt cele descrise in anexa 25 S.

12. Av inscris in barou cu dr de ex a profesiei e obl sa contribuie la constituirea

fondului CAA.

Contributia nu poate fi mai mica decat suma stabilita de CUNBR a.i. sa acopere nevoile curente
de plata ale CAA.

Av pot face parte si din alte forme de asigurari sociale.

173
Av pensionar care continua exercitarea profesiei sau e mentinut in profesie e obligat sa
contribuie la constituirea fondului sistemului propriu de asigurari sociale in conditiile prev de
legislatia pensiilor si asigurarilor sociale pt avocati.

Av sunt obligati sa puna la dispozitia comisiei de cenzori si inspectorilor financiari ai CAA toate
datele privind veniturile asupra carora se retine contributia pt fondul de pensii si ajutoare sociale.

La cererea filialei, av e obl sa info in scris cu privire la indeplinirea obligatiei de a contribui la

constituirea fondurilor sist asig sociale privind avocatii, sa indice criteriile in raport cu care a
achitat contributia si sa prezinte dovezile de plata a acesteia, in cazurile in care din evidentele
filialei nu rezulta aceste date.

13. Avocatul e obligat sa nu foloseasca practici incompatibile cu demnitatea profesiei in

raport cu clientela.

Aceasta obl pp 2 reguli:

a) este interzis av ca, in mod nemijlocit sau prin interpusi, sa foloseasca
procedee incompatibile cu demnitatea profesiei in scopul dobandirii
clientelei.
b) E interzis av sa foloseasca mijloace de reclama sau publicitate in scopul
dobandirii clientelei.

14. Av are obligatia de abtinere in conditiile L si S

Ref ac obl, precizari:

a) pers care indeplinesc functii in cadrul organelor de conducere ale B,
UNBR si institutiilor aflate sub autoritatea acestora, CAA si filialelor
acesteia, nu pot participa la rezolvarea unei cereri, la luarea unei hotarari
sau decizii sau la incheierea unui act juridic prin care se produce un
folos material pt acestea, pt sotul sau sotia sau rudele ori afinii pana la
gradul 3 inclusiv ale acestora.

Pers care indeplinesc functii in cadrul organelor de conducere ale B, UNBR si institutiilor aflate
sub autoritatea acesteia, CAA si filialelor acesteia nu pot participa la rezolvarea unei cereri sau la
luarea deciziilor cu privire la pf sau pj cu care au relatii cu caracter patrimonial.

In aceste ipoteze legale, respectivele pers sunt obl sa se abtina de la solutionarea cererii, de la
participarea la luarea hotararii/deciziei, informand in prealabil in ac sens organul profesional
corespunzator.

15. Av are obl de a pastra secretul profesional

Ac obl e caracterizata prin urmatoarele trasaturi:

a) obl de a pastra secretul profesional e absoluta si nelimitata in timp

174
 b) obl se intinde asupra tuturor activitatilor av, ale asociatilor sai, ale av
colaboratori, ale av salarizati in cadrul fexpa, inclusiv asupra raporturilor
cu alti av.
c) Obl de a pastra secretul profesional revine si pers cu care av conlucreaza
in ex profesiei, precum si salariatilor sai.
1. av e obl sa le aduca la cunostinta aceasta obligatie.
d) obl de a pastra secretul profesional revine tuturor organelor profesiei de
avocat, inclusiv membrilor organelor de conducere si salariatilor
acestora cu privire la infos cunoscute in exercitarea functiilor si
atributiilor legale.

Ratiunea instituirii acestei obligatii deriva din faptul ca av e confidentul clientului in leg cu cazul
incredintat si confidentialitatea si secretul profesional garanteaza increderea in avocat,
constituind obligatii fundamentale ale acestuia.

Divulgarea de catre av fara drept a unei info confidentiale din sfera privata a clientului sau ori
care priveste un secret operational sau comerciale ce i-a fost incredintat in virtutea aceleiasi
calitati sau de care a putut sa ia cunostinta in timpul desfasurarii activitatilor specifice profesiei
constituie infractiune.

Nu constituie infractiune fapta avocatului de nedenuntare a unor infractiuni despre care ia

cunostinta in exercitarea profesiei cu exceptia urmatoarelor infractiuni:
a) omor, ucidere din culpa sau alta infractiune ce a avut ca urmare moartea unei persoane
b) genocid, infractiuni contra umanitatii sau infractiuni de razboi contra persoanelor
c) cele prev de art. 32-38 din l. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului.

In toate cazurile este exonerat de raspundere av care previne savarsirea infractiunii sau
consecintele acesteia altfel decat denuntarea faptuitorului.

16. Avocatul are obligatia de a asigura substituirea in cazurile prevazute de lege.

Daca av e impiedicat sa indeplineasca serviciul profesional isi va asigura substituirea inclusiv

printr-un av care isi desf activitatea intr-o alta fexpa daca in prealabil obtine acordul clientului in
acest scop.

Av impotriva caruia s-a dispus masura suspendarii e obligat ca in termen de max 15 zile de la
data comunicarii masurii sa isi asigure substituirea.

Av care renunta la exercitiul profesiei formuleaza o cerere in scris.

Cu min. 60 zile inainte de data prevazuta pt incetarea activitatii e obligat sa finalizeze
toate cauzele angajate sau sa asigure substituirea.

Daca prin prevederile caj s-a acordat av dr de a fi substituit, in perioadele de repaus anual av are
obl sa asigure substituirea sa pt acele activitati profesionale ce nu sufera amanare sau pt cele ref
la care amanarea prejudiciaza interesele clientului.

175
 17. Av are obl sa pastreze evidente scrise ale tuturor operatiunilor efectuate in baza sau
in legatura cu un mandat fiduciar.

Aceste evidente se refera la contracte, corespondenta, rapoarte de evaluare, extrase de cont etc.

Av are obl sa pastreze cel putin un registru sau un sistem echivalent de inregistrare care sa arate
separat pt fiecare client pt care a derulat activitati fiduciare:
a) identitatea clientului pe seama caruia fondurile si/sau bunurile sunt primite si/sau
administrate
b) un inventar al bunurilor primite respectiv rambursate si valoarea fondurilor primite si
rambursate precum si data primirii, sursa fondurilor si bunurilor si data rambursarii
acestora
c) operatiunile fiduciare efectuate, cu indicarea datei, partilor, valorii si tipului operatiunii.

Av e obl sa inregistreze prompt fiecare tranzactie fiduciara si in orice caz nu mai tarziu de 3 zile
lucratoare de la efectuarea lor.

Av are obl sa pastreze evidentele legate de activitatile fiduciare pe o perioada de min. 10 ani.

18. Av are obl de retinere in cazurile prevazute de lege.

Trebuie avute in vedere urmatoarele ipoteze:

a) in exercitarea activitatii fiduciare, precum si in orice situatie in care av
sunt autorizati sa admin ori sa gestioneze fondurile clientilor, acestora le
e interzis sa primeasca/admin / gestioneze fonduri care nu corespund
riguros mandatului/gestiunii incredintate.
b) Cand participa la o operatie juridica, av are obl de a se retrage din cauza
de indata ce suspecteaza in mod serios ca respectiva operatie ar avea ca
rezultat o spalare de bani si cand clientul nu intelege sa renunte la
operatia in sine.
c) Folosirea de catre client a opiniilor si sfatului av in scopuri ilegale, fara
cunostinta av care a oferit opinia sau sfatul respectiv, nu face av
responsabil de actiunea si scopurile ilegale ale clientului.
1. av e obligat sa se abtina de la asistarea si sfatuirea constienta a
unui client in activitati infractionale.
d) Av e indreptatit sa se retraga imediat si sa renunte la asistarea si
reprezentarea clientului cand actiunile si scopurile lui, aparent legale la
inceputul asistarii si/sau al reprezentarii, se dovedesc, pe parcursul
acesteia, ca fiind infractionale.
e) Av e obl sa se abtina de la asistarea si sfatuirea unui client in realizarea
de catre acesta de acte sau fapte ce ar putea constitui infractiuni.

19. Avocatul are, in raport cu clientul, obligatia de abtinere.

Av se va abtine ca, in mod intentionat:

176
 a) sa ignore obiectivele si scopurile reprezentarii stabilite de client, a.i. sa
esueze in atingerea lor prin mijloace rezonabile, permise de lege si
statutul profesional.
b) Sa prejudicieze un client pe durata relatiilor profesionale.

20. Avocatul are in raport cu clientul obligatia de informare

Av are obl sa informeze rezonabil clientul in legatura cu situatia curenta a asistentei si a

reprezentarii si de a raspunde prompt oricaror solicitari de informare din partea clientului.

Av explica clientului imprejurarile cauzei, situatia curenta, posibilele evolutii viitoare si

eventualel rezultate, in mod rezonabil, corespunzator imprejurarilor concrete ale cazului.

Av nu e obl sa info clientul in masura in care s-a convenit in prealabil acest lucru.

Cand clientul e o pj, obla v e de a info exclusiv reprezentantii legali sau persoanele expres
desemnate in ctr in acest scop.
Informarea facuta de av acestor persoane e considerata o informare valabila a clientului.

21. Avocatul e obligat sa isi exercite activitatea cu buna-credinta, potrivit uzantelor

cinstite, cu respectarea intereselor clientilor si a cerintelor concurentei loiale.

Constituie concurenta profesionala neloiala orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in
activitatea avocatiala.

E considerata ca fiind contrara uzantelor cinstite utilizarea unor mijloace nelegale sau
frauduloase pt a elimina de pe piata ori a afecta pozitia avocatilor concurenti de pe piata.

22. Av e obl sa instiinteze in scris B din care face parte despre orice modificare
intervenita in fexpa in cazurile de instrainare prin acte intre vii a fexpa sau de
lichidare a acestora, precum si in cazul transformarii ori reorganizarii fexpa.

Aceasta obl tb respectata in toate cazurile in care av decide sa faca schimbari cu privire la forma
de exercitare a profesiei.

23. Av e obl sa notifice intentia de transmitere a partilor sociale.

Asociatul care intentioneaza sa transmita partile sociale pe care le detine intr-o sprl e obligat sa
notifice aceasta intentie cu min. 30 zile inaintea transmiterii, tuturor celorlalti asociati, indicand
persoana sau persoanele carora doreste sa le transmita respectivele parti sociale si pretul.

24. Av are obl sa se opuna perchezitionarii domiciliului, a sediului profesional principal,

secundar si a biroului de lucru, precum si perchezitiei corporale

Aceasta obligatie are la baza doua ratiuni:

a) asigurarea secretului profesional

177
 b) actele si lucrarile cu caracter profesional sunt inviolabile.

Av e obl sa se opuna si ridicarii inscrisurilor si bunurilor constand in acte si lucrari cu caracter

profesional daca nu sunt indeplinite conditiile din L.

Av are obl ca, de indata, sa il incunostinteze despre cele intamplate pe decanul baroului.

25. Av e obl sa studieze temeinic cauzele ce i-au fost incredintate.

In acest sens, av tb sa se prezinte la fiecare termen stabilit de instante, de opu sau de alte institutii
si sa manifeste constiinciozitate si probitate pt indeplinirea mandatului incredintat.

Ori de cate ori e necesar, in raport cu natura si dificultatea cauzei, av are obl sa depuna note de
sedinta sau concluzii scrise, din proprie initiativa sau la cererea instantei.

26. Av e obl sa acorde cand e desemnat, asistenta juridica gratuita.

Av inscris in registrul de asistenta judiciara are obl cand e desemnat sa acorde asistenta judiciara
in formele prevazute delege.

27. Av are obl sa depuna toate diligentele necesare pt indeplinirea serviciului

profesional ce i-a fost incredintat

Pt mandatul incredintat, av are o obl de diligenta si nu de rezultat.

28. Avocatul are obligatia sa poarte insigna si sa detina legitimatie de avocat.

Cu legitimatia av se identifica in fata instantelor, oup, autoritatilor cu atributii jurisdictionale,

notarilor si executorilor, a organelor adm publice si a institutiilor publice precum si a altor pj si
pf, inclusiv in fata avocatilor cu care intra in contact in exercitarea activitatilor sale.

Modelele sunt in Anexele 26-27 S.

29. Av are obl de informare a decanului.

Orice av care intra in conflict cu alt av e obl sa il info pe decanul baroului care va solutiona
conflictul cf regulilor din S.

Conflictele av cu magistratii sau alte autoritati publice se aduc de indata de catre acesta la
cunostinta decanului care decide asupra masurilor de luat.

In cazul in care un conflict a intervenit intre av din barouri diferite si nu a putut fi solutionat de
decanii acelor barouri, acestia desemneaza un tert decan.
Conflictul se solutioneaza prin acordul comun al celor 3 decani sau al delegatilor
acestora.

178
 30. Av are obl de justificare si de abtinere in raport cu interesele clientului.

Av e obl sa prezinte la cerere clientului privind ch efectuate pt indeplinirea serviciului

profesional ce i-a fost incredintat si a caror rambursare o solicita.

De asemenea, av are obl sa se abtina de la exercitarea oricarei activitati profesionale in cazul in

care exista sau survine conflict de interese.

In raporturile sale cu mass-media, av e obl sa respecte interesele clientului sau, onoarea si

reputatia profesiei si obligatiile profesionale.
In exercitarea mandatului sau sunt permise luari de pozitie publice, prin mass media, daca
nu contravin interesului clientului si daca exista permisiunea lui expresa.

Av e obl sa se abtina de la desfasurarea unor activitati de natura a aduce atingere drepturilor

profesionale rezervate av prin L si S.

31. Av are obl de a se inregistra fiscal.

Odata cu intrarea in profesie si inscrierea in barou, av dobandeste si calitatea de subiect de drept

fiscal, devenind contribuabil in sensul legii fiscale.

In calitate de contribuabil, av e obligat, cf C fiscal, sa isi inregistreze si sa declare veniturile

realizate din exercitarea profesiei de av si sa achite in termenul legal impozitul aferent acestor
venituri.

179
 FISA 13
TRANSFERUL, SUSPENDAREA SI INCETAREA CALITATII DE AVOCAT

SEDIU:
L: 25-28
S: 49-54, 55-57, 58-61

Legea:

Art. 25
1. CB emite decizii de trecere pe tabloul avocatilor incompatibili la cerere sau din oficiu,
iar reinscrierea pe tabloul av cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere,
dupa incetarea starii de incompatibilitate.
2. In cazurile in care exista incompatibilitate, decizia de primire in profesie produce efecte
numai de la data incetarii starii de incompatibilitate.
3. Pana la incetarea starii de incompatibilitate, cel primit in profesie va fi inscris in tabloul
av incompatibili intr-o sectiune, distinct.

Art. 26
1. instantele sunt obligate sa verifice si sa se pronunte asupra calitatii de reprezentant al
unei persoane care se prezinta ca avocat, exercitand acte specifice acestei profesii si
folosind insemnele profesiei de avocat.
2. Exercitarea fara drept a oricarei activitati specifice profesiei de avocat constituie
infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
3. Fapta unei persoane care exercita activitati specifice profesiei de avocat in cadrul unor
entitati care nu fac parte din formele de organizare profesionala recunoscute prin
prezenta lege constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
4. Actele specifice profesiei de avocat, efectuate in mod public de o persoana care nu a
dobandit calitatea de avocat in conditiile prezentei legi sunt nule.

Incetarea si suspendarea calitatii de avocat

Art. 27 – calitatea de avocat inceteaza:

a) prin renuntarea scrisa la exercitiul profesiei
b) prin deces
c) daca impotriva avocatului s-a luat masura excluderii din profesie ca sanctiune
disciplinara
d) daca avocatul a fost condamnat definitiv pt o fapta prevazuta de legea penala si care il
face nedemn de a fi avocat cf legii.

Art. 28 – calitatea de avocat este suspendata:

a) in caz de incompatibilitate pe durata existentei acestei stari
b) pe perioada interdictiei de a profesa, dispusa prin hj sau disciplinara
c) in caz de neplata totala sau partiala a taxelor si a contributiilor profesionale catre
Barou, UNBR, si catre sistemul propriu de asigurari sociale, timp de 3 luni de la
scadenta acestora si pana la lichidarea integrala a datoriilor.

180
 d) La cererea scrisa a avocatului

Interpretare: D. 711/2009 despre aplicarea corecta a disp. art. 27 lit. c) Lsi a prevederilor art.
49 lit. c) S, CUNBR a stabilit ca: avand in vedere disp. art. 1111 CC care prevede clar ca
debitorul unei datorii pt care se plateste dobanda sau o rendita, nu poate, fara consimtamantul
creditorului, sa impute plata ce se face pe capital cu preferinta asupra renditei sau dobanzii, si
de faptul ca si in cazul unei plati partiale facute pe capital si dobanda aceasta se imputa mai
intai asupra dobanzii, rezulta clar ca textele cuprinse in art. 27 lit. c) L si art. 49 lit. c) S,
interpretate in sensul disp. CC evocate mai sus, se refera la toate obligatiile catre bugetul filialei
CAA atat la debitul propriu-zis, cat si la accesoriile acestuia, reprezentate de majorarile de
intarziere.
O astfel de interpretare rezulta si din sintagma „pana la lichidarea integrala a
datoriilor”, folosita in finalul acestui text.

Statut

Suspendarea calitatii de avocat

Art. 49
1. Exercitiul profesiei de avocat se suspenda:
a. Pe toata durata starii de incompatibilitate
b. In temeiul unei hj sau disciplinare de interdictie temporara de a profesa
c. In caz de neplata totala/partiala a taxelor si a contributiilor profesionale catre B,
UNBR, si catre sistemul propriu de asigurari sociale, timp de 3 luni de la
scadenta acestora si pana la lichidarea integrala a datoriilor.
d. La cererea scrisa a av pt alte motive decat cele prev de lit. a)
2. In cazul prev de al. 1 lit. a), B are obl de a verifica trimestrial, precum si inainbte de data
intocmirii tabloului anual al av mentinerea situatiei care a justificat suspendarea.
a. In tabloul av, av suspendat la cerere figureaza in sectiunea destinata mentionarii
avocatilor fara drept de exercitare a profesiei.

Interpretare – D. 522/2009 cu privire la legalitatea adoptarii de catre CB a unor hotarari sau

decizii cu efecte si caracter retroactiv in materie de constatare ori ridicare a starii de
incompatibilitate sub art. 56 L.
Vezi si D. 711/2011.

Art. 50 – dreptul de a exercita profesia de av poate fi suspendat in cazul in care impotriva av s-a
pus in miscare actiunea penala sau s-a dispus trimiterea in judecata pt sav unei infractiuni de
natura sa aduca atingere prestigiului profesiei, pana la pronuntarea unei hj def.

Art. 51
1. Av e dator sa incunostinteze de indata CB despre orice situatie care ar putea duce la
suspendarea exercitiului dreptului de a profesa.
a. Nerespectarea acestei obl constituie abatere disciplinara.
2. Decanul si CB se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea disp legii si ale S ref
suspendarea ex dr de a profesa/

181
 3. CB decide in toate cazurile dupa ascultarea av in cauza.
4. Decizia CB e executorie.
a. Despre aceasta se va face mentiune in mod corespunzator in tabloul avocatilor si
in tabloul avocatilor incompatibili.
5. Decizia CB poate fi contestata la CUNBR in termen de 15 zile de la comunicarea
acesteia.
a. Contestatia nu suspenda executarea.

Art. 52. – independent de contestarea deciziei, daca masura suspendarii a fost luata pt neplata
totala sau partiala a taxelor si contributiilor profesionale, la cererea av in cauza, CB, dupa
verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitarii taxelor si contributiilor prev de L si S,
poate dispune incetarea masurii suspendarii si stergerea mentiunilor din tablou.

Art. 53 – exercitarea profesiei de catre av al carui dr de exercitare a profesiei e suspendat cf

disp. art. 49 in perioada masurii suspendarii constituie abatere disciplinara grava.

Art. 54
1. Av impotriva caruia s-a dispus masura suspendarii e obl ca in termen de max. 15 zile de
la data comunicarii masurii sa isi asigure substituirea.
2. Incalcarea disp ac art. constituie abatere disciplinara grava.

Transferul intr-un alt barou

Art. 55
1. Av care, din motive justificate, solicita transferul intr-un alt barou, se va adresa in scris
decanului B de la care vrea sa se transfere.
2. Cererea de transfer va fi insotita de actele pe care se intemeiaza si de un certificat
eliberat de B de la care se cere transferul.
a. Certificatul va indica datele personale, profesionale si disciplinare ale
solicitantului si va atesta ca solicitantul a achitat la zi taxele si contributiile
profesionale catre B, UNBR si sistemul propriu de asigurari sociale.
3. CB de la care se cere transferul elibereaza certificatul prin avizarea cererii de transfer
pe care o inainteaza impreuna cu ds de inscriere in profesie la B unde se cere transferul.

Art. 56
1. Cererea de transfer se solutioneaza pe baza raportului intocmit de un consilier delegat,
care verifica ds de inscriere in profesie al celui ce cere transferul, precum si certificatul
prev de art. 55 al. 2.
2. La solutionarea cererii, CB are in vedere si respectarea de catre petent a dispozitiilor
privind modul de organizare si functionare a fexpa precum si a conditiilor de primire in
profesie.

Art. 57
1. Decizia cu privire la transfer se comunica solicitantului si B din care acesta face parte.
a. CB face mentiuni corespunzatoare in tabloul av.

182
 2. Decizia prin care s-a respins cererea de transfer trebuie motivata si poate fi contestata in
15 zile de la comunicare, la CUNBR.

Incetarea calitatii de avocat

Art. 58
1. Calitatea de av inceteaza:
a. Prin renuntarea scrisa la exercitiul profesiei
b. Prin deces
c. Prin excluderea din profesie, ca sanctiune disciplinara.
d. In cazul in care av a fost condamnat def pt o fapta prev de legea penala si care il
face nedemn de a fi avocat cf L.
2. Incetarea calitatii de av se constata prin decizie a CB si are drept consecinta radierea
celui in cauza din tabloul av.
3. Incetarea dreptului de a exercita profesia de av prin pensionare nu atrage pierderea
calitatii de av.

Art. 59 – av care renunta la ex profesiei va formula o cerere in scris.

Cu min. 60 zile inainte de data prev pt incetarea activitatii, acesta e obl sa finalizeze
toate cauzele angajate sau sa asigure substituirea.
Av va prezenta B lista cuprinzand cauzele nefinalizate si va indica numele av care le vor
prelua.

Art. 60 – in cazul decesului av, cauzele lui se preiau de colaboratorii/asociatii defunctului si in

lipsa lor, de catre av desemnati de CB.

Art. 61
1. Daca av indeplineste conditiile de pensionare legale, are dr sa ceara continuarea
exercitarii profesiei.
a. Cererea de continuare a exercitarii profesiei se solutioneaza de CB.
2. Av poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical privind mentinerea
capacitatii fizice si psihice necesare exercitarii profesiei de av.
a. Avizul medical se prezinta anual pt inscrierea in tablou.
3. CB solutioneaza cererea pe baza avizului medical si procedeaza cf L sau legislatiei ref
pensiile si asigurarile sociale.
4. Av pensionar care continua exercitarea profesiei sau e mentinut in profesie e obl sa
contribuie la constituirea fondului sisteului propriu de asig sociale in conditiile prev de
legislatia pensiilor si asig sociale pt avocati.
5. Decizia de respingere a mentinerii in activitate poate fi contestata in termen de 15 zile de
la comunicare la CUNBR.

Notiune: transferul unui av dintr-un B in alt B e o componenta a principiului libertatii

profesionale ce pp ca situatie premisa initiativa avocatului interesat si consta in luarea acestuia in
evidenta B unde se transfera si scoaterea din tabloul tinut de B de unde se efectueaza transferul.

183
 Suspendarea pp o incetare provizorie a activitatii de avocat, in cazurile si in conditiile
prev de lege.
Incetarea calitatii de av consta in pierderea definitiva a calificarii profesionale specifice
avocaturii, cu respectarea procedurilor impuse de normele legale in materie.

I. TRANSFERUL IN PROFESIA DE AVOCAT

Transferul in avocatura pp mutarea unui av dintr-un B in altul.

Deci procedura de transfer implica;

a) B de la care se transfera av
b) B la care se transfera av.

Solutionarea cererilor de transfer e de competenta CB cf art. 56 al. 2 lit. g) L.

Avand in vedere ca transferul implica 2 B, cf S, ambele CB au atributii in procedura de transfer.

Motivarea cererii de transfer:

a) transferul poate fi cerut de av din motive justificate
b) cererea de transfer e insotita de actele pe care se intemeiaza, pt a se proba motivele
justificate.

Procedura de transfer:
a) av care cere transferul in alt B se adreseaza in scris decanului B de la care vrea sa se
transfere
b) cererea de transfer e insotita de actele pe care se intemeiata + de un certificat eliberat de
B de la care se cere transferul si care cuprinde:
a. datele personale ale av
b. datele profesionale si disciplinare ale solicitantului
c. mentiunea ca solicitantul a achitat la zi taxele si contributiile profesionale catre B,
UNBR si sistemul propriu de asigurari sociale.
c) CB de la care se cere transferul elibereaza certificatul prin avizarea cererii de transfer, pe
care o inainteaza impreuna cu ds de inscriere in profesie, la B unde se cere tr.

Solutionarea cererii de transfer:

a) cererea de transfer se solutioneaza de CB la care se tr av pe baza raportului intocmit de
un consilier delegat care verifica ds de inscriere in profesie al celui ce cere tr si a
certificatului emis de B de la care se cere tr.
b) CB are in vedere si respectarea de catre petent a dispozitiilor ref modul de organizare si
functionare a fexpa precum si a conditiilor de primire in profesie.

Important: Efectele solutionarii cererii de transfer:

a) decizia ref tr se comunica solicitantului si B din care acesta face parte
b) CB face mentiuni corespunzatoare in tabloul av – sunt avute in vedere tablourile av tinute
de ambele B

184
 c) Decizia prin care s-a respins cererea de tr se motiveaza si poate fi contstata in termen de
15 zile de la comunicare la CUNBR.
d) Pt tr se incaseaza o taxa stabilita de CB la care av se transfera.

II. SUSPENDAREA CALITATII DE AVOCAT

Cazurile de suspendare a calitatii de av sunt prev de art. 28 L:

a) in caz de incompatibilitate, pe durata existentei acestei stari.
b) Pe perioada de interdictie de a profesa, dispusa prin hj sau disciplinara – interdictie
temporara de a profesa
c) In caz de neplata totala/partiala a taxelor + contributiilor profesionale catre B, UNBR,
CAA timp de 3 luni de la scadenta acestora si pana la lichidarea integrala a datoriilor.
a. Avand in vedere disp. art. 1111 (actual 1507 al. 2 si art. 1509 NCC) din VCC,
care stipuleaza clar ca debitorul unei datorii pt care se plateste dobanda sau o
rendita nu poate, fara consimtamantul creditorului, sa impute plata ce se face pe
capital cu preferinta asupra renditei sau dobandii si de faptul ca si in cazul unei
plati partiale, facuta pe capital si dobanda, aceasta se imputa mai intai asupra
dobanzii, rezulta clar ca tx cuprinse in art. 27 lit. c) (28 lit. c) dupa republicare)
din L si art. 49 lit. c) S, intepretate in sensul prevederilor din CC mai sus evocate,
se refera la toate obl catre bugetul filialei CAA, atat la debitul pz cat si la
accesoriile acestuia reprezentate de majorarile de intarziere.
b. Aceasta interpretare rezulta si din sintagma pana la lichidarea totala a datoriilor
folosita in finalul acestui text.
d) La cererea scrisa a av – pt alte motive decat primele 3 cazuri.

L prevede un caz de suspendare suplimentar in art. 89 al. 1 lit. c) ca urmare a neexecutarii unei
amenzi disciplinare.

Daca in conditiile L se aplica o amenda disciplinara de la 50 la 500 lei, aceasta se face venit la
bugetul B.

Plata amenzii se face in termen de 30 zile de la data ramanerii def a hot disciplinare.

Neachitarea in acest termen atrage suspendarea de drept din exercitiul profesiei pana la achitarea
sumei.

Din formularea acestor texte legale – calitatea de avocat e suspendat // atrage suspendarea de
drept – rezulta ca e vb de ipoteze de cazuri de suspendare obligatorie a calitatii de av.

Pe langa aceste cazuri obligatorii, Statutul prevede si un caz facultativ de suspendare, cf art.
50: dr de a ex profesia poate fi suspendat daca impotriva av s-a pus in miscare actiunea penala
sau s-a dispus trimiterea in judecata pt savarsirea unei infractiuni de natura sa aduca atingere
prestigiului profesiei, pana la pronuntarea unei hj definitive.

Constatarea incidentei unui caz de suspendare se poate face pe 2 cai:

185
 a) sesizarea av in cauza – av e obl sa incunostinteze de indata CB despre
orice situatie ce ar putea duce la suspendarea ex dr de a profesa
1. Neresectarea acestei obl constituie abatere disciplinara.
b) Sesizare din oficiu – decanul si CB se pot sesiza pe orice cale ref
suspendarea ex dr de a profesa.

Indiferent de calea de sesizare, CB decide in toate cazurile dupa ascultarea av respectiv.

In ceea ce priveste decizia cu privire la suspendarea calitatii de av:

a) decizia CB este executori – despre ea se face mentiune in mod corespunzator in tabloul
avocatilor si in tabloul avocatilor incompatibili
b) decizia CB poate fi contestata la CUNBR in 15 zile de la comunicarea acesteia dar
contestatia nu suspenda executarea.
c) Independent de contestarea deciziei, daca masura suspendarii a fost luata pt neplata totala
sau partiala a taxelor si contributiilor profesionale, la cererea av in cauza, CB dupa
verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitarii taxelor si contributiilor, poate
dispune incetarea masurii suspendarii si stergerea mentiunilor din tablou.

Efectele suspendarii:
a) exercitarea profesiei de catre av al carui dr de ex a prof e susp in perioada masurii
suspendarii constituie abatere disciplinara grava.
b) Av impotriva caruia s-a dispus masura suspendarii e obl ca in termen de max. 15 zile de
la data comunicarii masurii sa isi asigure substituirea.
a. Nerespectarea acestei obligatii = abatere disciplinara grava.
c) In cazul av stagiar, stagiul se suspenda in cazurile prev pt suspendarea calitatii de av – cf
art. 297 al. 3 S.

III. INCETAREA CALITATII DE AVOCAT

Cazurile de incetare – art. 27 L.

a) prin renuntare scrisa la ex profesiei
b) prin deces
c) daca impotriva av s-a luat masura excluderii din profesie ca sanctiune
disciplinara
d) daca av a fost condamnat def pt o fapta prev de legea penala si care il
face nedemn de a fi avocat cf L.
1. Ref acest caz de incetare a calitatii de av prin trimitere la
nedemnitate, in jurisprudenta recenta a CCR s-a mentionat ca
sintagma de natura a aduce atingere prestigiului profesiei din
cuprinsul art. 14 lit. a) L. 51/95 contravine art. 1 al. 5 din
Constitutie, redactarea acesteia fiind lipsita de claritate si precizie,
avand in vedere ca nu se precizeaza clar acele infractiuni care aduc
atingere prestigiului profesiei de avocat.
2. Astfel, necircumstantierea expresa a acelor infractiuni de natura sa
aduca atingere prestigiului profesiei de avocat lasa loc arbitrariului,

186
 facand posibila aplicarea diferentiata a sanctiunii excluderii din
profesie in fct de aprecierea subiectiva a organelor competente.

Important: incetarea dreptului de a exercita profesia de av prin pensionare nu atrage

pierderea calitatii de avocat.

Dpv procedura, daca av indeplineste conditiile de pensionare prev de lege, are dr sa ceara
continuarea exercitarii profesiei.

Cererea de continuare a exercitarii profesiei se solutioneaza de CB.

Av poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical, privind mentinerea capacitatii
fizice si psihice necesare exercitarii profesiei de av.

Avizul medical se prezinta anual pt inscrierea in tablou.

CB solutioneaza cererea pe baza avizului medical si procedeaza cf L sau legislatiei privind

pensiile si asigurarile sociale.

Av pensionar care continua exercitarea profesiei sau e mentinut in profesie e obl sa contribuie la
constituirea fondului sistemului propriu de asigurari sociale in conditiile prev de legislatia
pensiilor si asigurarilor sociale pt avocati.

Decizia de respingere a mentinerii in activitate poate fi contestata in termen de 15 zile de la

comunicare la CUNBR.

Av care renunta la exercitiul profesiei formuleaza o cerere in scris.

Cu minim 60 zile inaintea datei prev pt incetarea activitatii, av e obl sa finalizeze toate cauzele
angajate sau sa asigure substituirea.
Av prezinta B lista cuprinzand cauzele nefinalizate si indica numele avocatilor care le vor
prelua.

In cazul decesului av, cauzele lui se preiau de catre colaboratorii sau asociatii lui si in lipsa de
catre av desemnati de CB.

In cazul excluderii din profesie ca sanctiune disciplinara, decizia de excludere se comunica av in

cauza, B in care e inscris si presedintelui UNBR.

In sistemul sanctiunilor disciplinare, excluderea e cea mai grava, ea aplicandu-se pt abateri

disciplinare grave, fapte grave care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat in special sau in
general.

Impotriva deciziei de sanctionare disciplinara cu excluderea din profesie se poate formula recurs:
a) daca decizia de sanctionare a fost pronuntata de comisia de disciplina
din cadrul baroului, recursul se judeca de comisia centrala de disciplina.

187
 b) Daca decizia de sanctionare a fost pronuntata de comisia centrala de
disciplina, recursul se judeca de CUNBR.

Hotararea pronuntata in acest recurs poate fi atacata cu recurs la sectia de contencios a Curtii de
Apel Bucuresti a carei hotarare este definitiva.

Important: incetarea calitatii de avocat se constata prin decizie a consiliului baroului si are
drept consecinta si radierea celui in cauza din tabloul avocatilor.

188
 FISA 14
RASPUNDEREA DISCIPLINARA A AVOCATILOR

SEDIU:
L: 86-90
S: 265-287
CDAUE: 1.2.1.

Cod deontologic:

1.2.1. – normele deontologice sunt destinate sa garanteze, prin acceptarea lor liber consimtita,
buna indeplinire de catre avocat a misiunii sale, recunoscuta ca fiind indispensabila pt buna
functionare a oricarei societati omenesti.
Nerespectarea acestor norme de catre avocati poate conduce la o sanctiune disciplinara.

Statut:

Dispozitii generale:

Art. 265
1. Protectia onoarei si a prestigiului profesiei, respectarea legii, a S si a deciziilor
obligatorii ale organelor profesiei sunt incredintate organelor constituite cf disp. legii.
2. Fapta savarsita de avocat in nume propriu sau in numele si pentru forma de exercitare a
profesiei din care face parte prin care se incalca dispozitiile L, S, deciziile obligatorii ale
organelor profesiei la nivel national sau ale CB din care av face parte sau in care isi are
sediul secundare si care e de natura sa prejudicieze onoarea sau prestigiul profesiei sau
al corpului de avocati constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza cf art. 89 L.
3. Constituie abatere discimplinara grava incalcarea dispozitiilor din l si din prezentul S
care prevad expres o astfel de calificare.

Art. 266
1. Raspunderea disciplinara a av nu exclude raspundere civila, penala sau administrativa.
2. Actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen de max. 1 an de la data savarsirii
abaterii.
3. Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanta agravanta, care va fi luata
in considerare la aplicarea sanctiunii.

Art. 267 – consiliile barourilor sunt obligate sa tina evidenta sanctiunilor disciplinare aplicate
fiecarui avocat si sa comunice situatia disciplinara a avocatului la cererea organelor profesiei
constituite cf legii.

Art. 268 – instantele disciplinare sunt:

a) comisia de disciplina a B - cdb
b) comisia centrala de disciplina – ccd
c) consiliul UNBR in plenul sau constituit cf art. 88 al. 3 l (CUNBR – P).

189
Organizarea si functionarea instantelor disciplinare

Art. 269
1. In fiecare B se organizeaza si functioneaza o comisie de disciplina independenta de
organele de conducere ale baroului prev de art. 51 L, alcatuita din 5-11 membri alesi de
adunarea generala a baroului pe o perioada de 4 ani.
2. Membrii comisiilor de disciplina se aleg dintre avocatii cu o vechime de minim 10 ani in
profesie.

Art. 270
1. CDB e coordonata de un presedinte ales de catre membrii acesteia.
2. CB va desemna un secretar care nu face parte dintre membrii comisiei de disciplina si
care indeplineste functia de grefier, calitate in care pastreaza si tine evidentele si
efectueaza lucrarile necesare in vederea derularii activitatii comisiei, sub indrumarea
presedintelui.
3. Ch necesare activitatilor cdb se suporta de B.
4. Alcatuirea completelor de judecata, programarea sedintelor, organizarea evidentelor si
a activitatilor cu caracter administrativ ale cdb sunt in sarcina presedintelui.

Art. 271 – cdb judeca in prima instanta in complet de 3 membri abaterile disciplinare savarsite
de avocatii inscrisi in cadrul acestuia, cu exceptia celor sav de decan si de membrii CUNBR.

Art. 272
1. In cadrul UNBR e organizata si functioneaza ccd
2. CCd e alcatuita din reprezentantii barourilor desemnati de adunarile generale ale
acestora.
a. Fiecare barou are dreptul la cate un reprezentant ales de Congresul Avocatilor
dintre candidatii desemnati de adunarile generale ale barourilor.
3. Membrii ccd se aleg dintre avocatii cu o vechime mai mare de 15 ani in profesie.
4. Din completele de judecata alcatuite cf art. 88 al. 2 L, nu pot face parte sotul sau rudele
pana la gr. 4 inclusiv ale membrilor CB din care face parte av trimis in judecata, ale
membrilor CUNBR in cazul prev de art. 87 al. 2 L si nici sotul sau rudele pana la gradul
4 inclusiv ale partii care a declansat prin plangere procedura disciplinara.
5. Ccd e coordonata de unul din membrii acesteia, in calitate de presedinte, desemnat de
Congresul avocatilor, in ordinea voturilor obtinute.

Art. 273 – comisia centrala de disciplna judeca;

a) ca instanta de fond in complet de 3 membri abaterile membrilor CUNBR si ale decanilor.
b) In contestatie, in complet de 5 membri, contestatiile declarate de avocatul interesat,
decanul B si presedintele UNBR impotriva deciziilor pronuntate de cdb si a incheierilor
prev de art. 90 al. 1 si 2 L.

Art. 274 – ccd isi organizeaza si tine evidentele si isi desfasoara lucrarile cu sprijinul CPUNBR.
Unul din secretarii UNBR desemnat de CPUNBR indeplineste functia de grefier al Ccd.

190
Art. 275
1. CUNBR constituit ca instanta disciplinara in plenul sau, mai putin cle in cauza, judeca
contestatiile declarate impotriva deciziilor pronuntate de ccd ca instanta de fond si a
incheierilor prev de art. 90 al. 1 si 2 L.
2. Unul din secretarii UNBR desemnat de CPUNBR indeplineste functia de grefier al
CUNBR – P constituit ca instanta disciplinara in conditiile al. 1.

Art. 276 – executarea deciziilor disciplinare se face de catre consiliul B in care av e inscris.

Reguli de procedura

Art. 277
1. Plangerea indreptata impotriva unui avocat se adreseaza CB pe al carui tablou figureaza
cu drept de exercitare a profesiei avocatul.
a. Daca av e pensionar care isi continua activitatea in profesie e incompatibil ori s-
a retras din profesie, plangerea se adreseaza B in care av este sau a fost inscris
in tabloul avocatilor.
2. CB poate fi sesizat si prin modalitatile prev de art. 86 al. 2 si 3 L sau se poate sesiza din
oficiu prin hotararea consemnata in pvb de sedinta.
3. CB procedeaza la anchetarea abaterii indicate in plangere sau in sesizare.
a. In situatiile prev de art. 87 al. 2 L., plangerea sau sesizarea va fi inaintata de
indata CUNBR.

Art. 278
1. Anchetarea abaterii disciplinare se efectueaza de CB.
a. In acest scop, CB va desemna un consilier pt efectuarea cercetarii disciplinare
prealabile.
2. Daca abaterea disciplinara s-a savarsit pe raza unui alt barou, CB poate decide
efectuarea de cercetari prin comisie rogatorie, de catre CB pe raza caruia s-a savarsit
fapta.
3. Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al CUNBR sau a unui decan se
efectueaza de catre CUNBR.
a. In acest scop, CUNBR desemneaza pe unul din consilieri pt efectuarea cercetarii
disciplinare prealabile.
4. Consilierul desemnat pt efectuarea cercetarii disciplinare prealabile se poate abtine sau
poate fi recuzat de avocatul cercetat.
a. Cererea de recuzare se formuleaza in scris si se judeca de catre CB respectiv
CUNBR in absenta consilierului recuzat.

Art. 279
1. Anchetarea abaterii disciplinare se face cu celeritate.
2. Cercetarile se efectueaza dupa convocarea in scris, prin scrisoare recomandata cu
confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisa la sediul sau profesional.
a. Comunicarea se poate face si prin instiintare in scris, printr-un mijloc de
comunicare ce asigura conservarea dovezii si a datei la care s-a facut instiintarea
sau prin luarea la cunostinta prin semnatura.

191
 3. Cercetarea se efectueaza numai dupa incunostintarea av cu privire la obiectul anchetei
disciplinare prin luarea la cunostinta a continutului plangerii sau al sesizarii.
a. Av cercetat poate da explicatii scrise.
4. Refuzul de a da curs convocarii sau de a prezenta inscrisurile solicitate de catre organul
care ancheteaza constituie o incalcare a indatoririlor profesionale si nu impiedica
derularea anchetei disciplinare.
5. In cursul cercetarilor, presedintele UNBR, decanul sau consilierul delegat va convoca in
vederea ascultarii persoana care a formulat plangerea, precum si orice alte pers ale
caror declaratii pot elucida cazul, va face verificari de inscrisuri si va culege informatii
prin mijloacele legale.
6. Dupa efectuarea cercetarilor, consilierul delegat intocmeste un referat scris in care va
consemna faptele, probele administrate, pozitia celui cercetat si propunerea privind
solutionarea plangerii sau a sesizarii.
7. Referatul astfel intocmit va fi inregistrat la secretariatul decanului B respectiv al UNBR
in cel mult 30 zile de la primirea insarcinarii.

Art. 280
1. In sedinta imediat urmatoare datei la care referatul a fost inregistrat, CUNBR sau CB
procedeaza la anchetarea abaterii pe baza referatului si a lucrarilor ce au stat la baza
intocmirii lui.
2. CUNBR sau CB poate convoca av anchetat in vederea audierii sale.

Art. 281
1. Dupa efectuarea anchetei disciplinare, CUNBR sau CB decide, dupa caz, exercitarea
actiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetarilor.
2. Solutia se comunica in termen de max. 15 zile de la luarea deciziei prev de al. 1 prin
scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau prin remiterea directa cu luare de
semnatura avocatului cercetat, la sediul profesional principal al acestuia, pers care a
facut plangerea, la domiciliul declarat de aceasta, precum si, prin adresa de comunicare,
presedintelui UNBR.
3. Daca in urma anchetarii abaterii se decide exercitarea actiunii disciplinare, CUNBR/CB
va desemna consilierul insarcinat cu sustinerea acesteia la instanta disciplinara.
4. Actiunea disciplinara se redacteaza in scris, motivat, in fapt si in drept, cu indicarea
persoanelor care urmeaza a fi citate in fata instantei disciplinare, si se semneaza de
catre decanul B/presedintele UNBR dupa caz.
5. In caz de abatere grava, pe baza unui referat motivat, intocmit de consilierul desemnat
de CUNBR, sau de CB dupa caz, presedintele UNBR/decanul poate cere comisiei de
disciplina competente suspendarea din profesie a av in cauza, cf disp legale ref
ordonanta presedintiala cuprinse in CPC.

Interpretare: D. 773/2013 despre aplicarea corecta a disp. art. 66 lit. p) L. 51

Art. 282
1. Pe durata urmaririi penale sau a judecarii faptei ce constituie abatere disciplinara,
procedura disciplinara se suspenda urmand a se relua dupa solutionarea cauzei.

192
 2. Pe perioada suspendarii procedurii de anchetare si judecata pt sav unei abateri
disciplinare, cursul termenului prev de art. 87 al. 4 L e oprit.
a. Cursul termenului se reia dupa solutionarea def a cauzei.

Art. 283
1. Presedintele cd fixeaza de indata terme de judecata, cu citarea av, a organului profesiei
ce a exercitat actiunea si a celorlalte pers indicate in actiune.
2. Procedura cu citare in fata instantelor disciplinare se face prin scrisoare recomandata
cu confirmare de primire cu continut declarat la sediul profesional principal al
avocatului.
3. In cazul in care comunicarea cf al. 2 nu e posibila, procedura de citare si comunicare se
realizeaza cf regulilor ref la citarea si comunicarea actelor de procedura prev de CPC.

Art. 284
1. In fata instantei disciplinare avocatul se prezinta personal.
a. In cursul sedintelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.
2. Sedinta instantei disciplinare nu e publica, atat in etapa cercetarii procesului, cat si in
faza dezbaterilor in fond iar lucrarile sedintei se consemneaza intr-o incheiere.
3. Lipsa partilor regulat citate nu impiedica judecata, instanta disciplinara putandu-se
pronunta pe baza actelor si a dovezilor administrate in cauza.
4. Instanta disciplinara hotaraste cu majoritate de voturi si pronunta o decizie disciplinara.

Art. 285
1. decizia disciplinara ramasa def are autoritate de lucru judecat fata de parti si de
organele profesiei.
2. Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se comunica av in cauza la sediul
profesional principal al acestuia, B in care e inscris si pres. UNBR.
3. Decizia privind aplicarea celorlalte sanctiuni disciplinare prev de lege sau incetarea
actiunii disciplinare se comunica, de asemenea, in conditiile al. 2.
4. Contestatia declarata impotriva masurilor luate prin incheiere inconditiile art. 90 al. 2 L
si impotriva deciziei disciplinare are caracter devolutiv si determina controlul de
legalitate si de temeinicie ale acestor de catre organul competent.
a. Contestatia se depune si se inregistreaza la secretariatul baroului, respectiv la
secretariatul UNBR si dupa expirarea termenelor de declarare a contestatiei, se
inregistreaza la comisia de disciplina care a pronuntat hotararea care ii va
inainta de indata, impreuna cu ds cauzei, instantei disciplinare competente.

Art. 286 – contestatia prev de art. 88 al. 3 L e distincta de contestatia prev de art. 88 al. 4 L.

Art. 287
1. Dispozitiile ref la procedura judecarii actiunilor disciplinare prev de S se completeaza
corespunzator cu prevederile CPC.
2. Dispozitiile legii noi de procedura se aplica numai proceselor disciplinare incepute dupa
intrarea in vigoare a acesteia.
3. Procesele si actiunile disciplinare in curs de desfasurare sunt supuse dispozitiilor
normative in vigoare la data la care au fost incepute.

193
 4. Inceputul procesului disciplinar e data la care CB sau CUNBR a decis exercitarea
actiunii disciplinare.

Legea

Art. 86
1. Avocatul raspunde disciplinar pt nerespectarea prevederilor L sau S, pt nerespectarea
deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale B sau Uniunii, precum si pt
orice fapte sav in leg cu profesia sau in afara acesteia de natura sa prejudicieze onoarea
si prestigiul profesiei, ale corpului de avocati sau ale institutiei.
2. Av care conduce asistenta judiciara de pe langa fiecare instanta e obligat sa sesizeze in
scris CB faptele comise de orice avocat in conditiile prevederilor al. 1.
3. Instantele judecatoresti si parchetele MP sunt obligate sa inainteze CB orice plangere
facuta impotriva unui avocat si sa il instiinteze despre orice actiune de urmarire penala
sau de judecata pornita impotriva unui avocat.
4. Constituie abatere disciplinara grava incalcarea disp. L si S care prevad expres o astfel
de calificare.

Art. 87
1. Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare sunt de competenta CB
2. Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare privind decanii B si mmebrii
CUNBR sunt de competenta CUNBR.
a. Pers anchetata/trimisa in judecata disciplinara nu poarticipa la luarea hotararii.
3. Membrii comisiei permanente (CPUNBR) care sunt anchetati nu pot participa la
dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a actiunii disciplinare.
4. In toate cazurile, actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen de max 1 an de la
data luarii la cunostinta de catre CB despre savarsirea abaterii, dar nu mai tarziu de 3
ani de la data savarsirii acesteia.

Art. 88
1. In cadrul fiecarui b se organizeaza si functioneaza o cd care judeca in prima instanta si
in complet de 3 membri, abaterile disciplinare sav de av din acel B.
2. In cadrul UNBR e organizata si functioneaza ccd care judeca:
a. Ca instanta de fond in complet de 3 membri, abaterile sav de membrii CUNBR si
decani
b. In contestatie, in complet de 5 membri, cf prevederilor S
3. Recursul declarat impotriva deciziei discimplinare a CCd ca instanta de fond se judeca
de CUNBR-P in afara de persoana implicata in cauza.
4. Impotriva hotararilor pronuntate cf al. 2 si 3, partea interesata poate formula
contestatia la Sectia de contencios administrativ si fiscal a CAB.
5. Procedura judecarii abaterilor disciplinare e stabilita in S si se completeaza cu CPC.

Art. 89
1. Sanctiunile disciplinare sunt:
a. Mustrarea
b. Avertismentul

194
 c. Amenda de la 500-5000 lei care se face venit la bugetul B.
i. Plata amenzii se face in 30 zile de la ramanerea def a hot disciplinare.
ii. Neachitarea in acest termen atrage suspendarea de drept dine xercitiul
profesiei pana la achitarea sumei.
iii. Limitele amenzii disciplinare se actualizeaza periodic de CUNBR in fct de
rata inflatiei
d. Interdictia de a ex profesia pe o perioada de la o luna la un an.
e. Excluderea din profesie.
2. In perioada interdictiei, av nu poate presta sub nicio forma asistenta juridica, nu poate
face uz de calitatea de av si nu poate participa la activitatea organelor profesiei.
3. Impotriva deciziei disciplinare pot declara recurs partea interesata, decanul B si
presedintele Uniunii, in termen de 15 zile de la comunicare.

Art. 90
1. In caz de abatere evidenta si grava, instanta disciplinara poate lua masura suspendarii
av din exercitiul profesiei pana la judecarea def a cauzei.
2. Impotriva incheierii prin care s-a dispus suspendarea se poate declara recurs in 5 zile de
la comunicare.
3. recursul e suspensiv de executare si se solutioneaza de urgenta.

Notiune: una din formele de raspundere juridica aplicabile avocatilor, alaturi de cea civila,
administrativa sau penala.

I. NATURA JURIDICA

Dpv al naturii juridice, rd are o existenta de sine statatoare, nefiind conditionata de raspunderea
civ, admin sau penala.

Aceste forme de raspundere pot coexista, raspunderea disciplinara a av neexcluzand raspunderea

civ, pen sau admin.

Pe durata urmaririi pen sau a judecarii faptei ce constituie abatere disciplinara, procedura
disciplinara se suspenda si se va relua dupa solutionarea cauzei.

Pe perioada suspendarii procedurii de anchetare si judecata pt sav uneia bateri disciplinare cursul
termenul prev de art. 87 al.4 L e oprit (un an de cand s-a aflat de fapta dar nu mai tarziu de 3 ani
de cand s-a savarsit).
Cursul termenului se reia dupa solutionarea definitiva a cauzei.

II. CAZURILE SI TERMENUL IN CARE POATE INTERVENI

RASPUNDEREA DISCIPLINARA

Av raspunde disciplinar pt (sunt avute in vedere fapte sav de av in nume propriu sau in numele si
pt fexpa din care face parte):

195
 a) nerespectarea L sau S, nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de
conducere ale B sau Uniunii, precum si pt orice fapte sav in legatura cu profesia sau in
afara ei, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei, corpului de
avocati sau institutiei.
b) Orice fapte sav in legatura cu profesia sau in afara ei care sunt de natura sa prejudicieze
onoarea si prestigiul profesiei, corpului de avocati sau ale institutiei avocatului.

Actiunea disciplinara poate fi ex in termen de cel mult un an de la data luarii la cunostinta, de

catre Consiliul B, despre sav abaterii, dar nu mai tarziu de 3 ani de la data sav acesteia.
Este un termen de prescriptie.

Constituie abatere disciplinara grava incalcarea disp din l si s care prevad expres o astfel de
calificare.

Important: ratiunea instituirii unei asemenea raspunderi juridice consta in protectia onoarei si a
prestigiului profesiei, respectarea legii, a S si a deciziilor obligatorii ale organelor profesiei.

III. INSTANTE DISCIPLINARE

1. Comisia de disciplina a baroului – cdb

Aceasta judeca in prima instanta si in complet de 3 membri abaterile disciplinare sav de av din
acel B, cu exceptia celor sav de decan si membri CUNBR.

Cdb e independenta de organele de conducere ale B si e alcatuita din 5-11 mb alesi de ad

generala a B pt min. 4 ani.

Mb cdb se aleg dintre av cu vechime in profesie de min. 10 ani.

E coordonata de un presedinte ales de catre membrii ei.

CB desemneaza un secretar ce nu face parte din membrii cdb si care indeplineste fct de grefier.

Ch necesare activitatilor cdm se suporta de B.

Alcatuirea completelor de judecata, programarea sedintelor, organizarea evidentelor si a

activitatilor cu caracter administrativ ale cdb sunt in sarcina presedintelui.

2. Comisia centrala de disciplina

In cadrul UNBR e org si functioneaza ccd care judeca:

a) ca instanta de fond in complet de 3 mb abaterile sav de mb CUNBR + decani
b) in contestatie in complet de 5, contestatiile declarate de av inteersat, decanul baroului si
pres. UNBR impotriva deciziilor pron de comisiile de disciplina ale barourilor si a
incheierilor prev de art. 90 al. 1 si 2 L (de suspendare din profesie pana la solutionarea
cauzelor penale sau in leg cu fapta ce constituie SI abatere).

196
E alcatuita din reprezentantii barourilor, desemnati de adunarile generale ale acestora.
Fiecare B are dr la 1 rep ales de Congresul av dintre candidatii desemnati de adunarile
generale ale barourilor.

Membrii ccd se aleg dintre av cu vechime in profesie de min. 15 ani.

E coordonata de unul din membrii acesteia, in calitate de presedinte, desemnat de congresul

avocatilor, in ordinea voturilor ibtinute.

Din completele alcatuite cf art. 88 al. 2 L nu pot face parte sotul sau rudele pana la gr. 4 inclusiv
ale membrilor CB din care face parte av trimis in judecata, ale membrilor CUNBR in cazul prev
de art. 87 al. 2 L si nici sotul/rudele pana la gr. 4 inclusiv ale partii care a declansat prin plangere
procedura disciplinara.

Isi organzieaza si tine evidentele si isi desfasoara lucrarile cu sprijinul CPUNBR.

Unul din secretarii UNBR desemnat de CUNBR indeplineste fct de grefier al ccd.

3. Consiliul UNBR

CUNBR in plenul sau judeca recursul declarat impotriva deciziei disciplinare a Ccd ca instanta
de fond.
In aceasta compunere, CUNBR e constituit ca instanta disciplinara in plenul sau cu
exceptia persoanei implicate in cauza.

De asemenea, CUNBR judeca si recursurile impotriva incheierilor prin care instanta disciplinara
a luat masura suspendarii av din ex profesiei, pana la judecarea def a cauzei – in caz de abatere
evidenta si grava.

Unul din secretarii UNBR desemnat de CPUNBR indeplineste fct de grefier al CUNBR – P ca
instanta disciplinara.

Impotriva hotararilor pronuntate de CCd si de catre CUNBr constituit ca instanta disciplinara in

P, partea interesata poate formula contestatia la sectia de contencios admin si fiscal a CAB.

Consiliile barourilor sunt obligate sa tina evidenta sanctiunilor disciplinare aplicate fiecarui av si
sa comunice situatia disciplinara a av la cererea organelor profesiei, iar executarea deciziilor
disciplinare se face de CB in care e inscris av.

IV. SESIZAREA ABATERILOR DISCIPLINARE

Pt a se declansa mecanismul raspunderii disciplinare a avocatilor e nevoie de o sesizare/plangere

in acest sens, ce poate fi facuta de:
a) av care conduce asistenta judiciara de pe langa fiecare instanta – fapte comise de orice av
b) instantele jud si parchetele MP – sunt obligate sa inainteze CB orice plangere facuta
impotriva unui av si sa il instiinteze despre orice actiune de urmarire penala sau judecata
pornita impotriva unui av

197
 c) orice pers interesata
a. plangerea contra unui av se adreseaza CBpe al carui tablou av figureaza cu dr de
ex a profesiei
b. daca av e pensionar care isi continua activitatea in profesie, e incompatibil sau s-a
retras def din profesie, plangerea se adreseaza B in care av e sau a fost inscris in
tabloul avocatilor.
d) Consiliul B care se poate sesiza din oficiu prin hotarare consemnata in pvb de sedinta.

V. PROCEDURA ANCHETEI DISCIPLINARE

Anchetarea abaterii disciplinare e de competenta CB.

CB desemneaza un consilier pt efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.

Daca abaterea disciplinara s-a sav pe raza altui B, CB poate decide efectuarea de cercetari prin
comisie rogatorie, de catre CB pe raza caruia s-a sav fapta.

Anchetarea abaterii disciplinare privind decanii B si membrii CUNBR e de competenta CUNBR.

CUNBR desemneaza un consilier pt efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.

In ambele cazuri, consilierul desemnat pt efectuarea cercetarii prealabile se poate abtine sau
poate fi recuzat de av cercetat.

Cererea de recuzare:
a) se formuleaza in scris
b) se judeca de CB sau CUNBR in lipsa consilierului recuzat.

Reguli procedurale privind anchetarea abaterii disciplinare:

a) anchetarea abaterii disciplinare se face cu celeritate.
b) Cercetarile se efectueaza dupa convocarea in scris, prin scrisoare recomandata cu
confirmare de primire, a av cercetat, trimisa la sediul sau principal.
a. Convocarea se poate face si prin instiintare in scris, printr-un mijloc de
comunicare ce asigura conservarea dovezii si a datei la care s-a facut instiintarea,
sau prin luarea la cunostinta sub semnatura.
c) Cercetarea se face numai dupa incunosintarea av cu privire la obiectul anchetei
disciplinare prin luarea la cunostinta a continutului plangerii/sesizarii.
d) Av cercetat poate da explicatii scrise.
e) In cursul cercetarilor, presedintele UNBR, decanul sau consilierul delegat convoaca in
vederea ascultarii pers care a formulat plangerea, precum si orice alte pers ale caror
declaratii pot elucida cazul, face verificari de inscrisuri si culege infos prin mijloacele
legale.

Reguli procedurale privind finalizarea anchetei disciplinare:

a) dupa efectuarea cercetarilor, consilierul delegat intocmeste un referat scris ce va
cuprinde:

198
 a. faptele si probele admin
b. pozitia celui cercetat
c. propunerea privind solutionarea plangerii sau sesizarii.
b) Referatul intocmit va fi inregistrat la secretariatul decanului B respectiv al UNBR in max.
30 zile de la primirea insarcinarii.
c) In sedinta imediat urmatoare datei la care referatul a fost inregistrat, CUNBR sau CB
trece la anchetarea abaterii pe baza referatului si a lucrarilor ce au stat la baza intocmirii
lui.
d) CUNBR sau CB poate convoca av anchetat in vederea audierii sale.
e) Dupa efectuarea anchetei disciplinare, CUNBR/CB decide:
a. Exercitarea actiunii disciplinare
b. Clasarea cauzei
c. Completarea cercetarilor.

Solutia se comunica in termen de max 15 zile de la luarea deciziei prin scrisoare recomandata cu
confirmare de primire sau prin remitere directa cu luare de semnatura, avocatului cercetat la
sediul profesional principal, pers care a facut plangerea la domiciliul ei declarat si prin adresa de
comunicare presedintelui UNBR.

Plangerile si contestatiilor impotriva unor decizii ale CB de exercitare a actiunii disciplinare se

resping ca inadmsibile.
Plangerile si contestatiile impotriva unor decizii ale CB de clasare a cauzei se analizeaza
pe fond iar solutia poate fi de admitere sau de respingere a lor ca neintemeiate – DCUUNBR
559/15.12.2012.

VI. EXERCITAREA ACTIUNII DISCIPLINARE

Exercitarea actiunii disciplinare e de competenta CB.

Exercitarea actiunii disciplinare privind decanii B si mb CUNBR e de competenta CUNBR.

Daca dupa anchetarea abaterii se decide exercitarea actiunii disciplinare, CUNBR sau CB
desemneaza consilierul insarcinat cu sustinerea acesteia la instanta disciplinara.

Important: elemente esentiale in cazul actiunii disciplinare:

a) se redacteaza in scris
b) se motiveaza in fapt si in drept cu indicarea pers ce urmeaza a fi citate in fata instantei
disciplinare.
c) Se semneaza de decanul B.

In caz de abatere grava, pe baza unui referat motivat, intocmit de consilierul desemnat de
CUNBR sau CB, presedintele UNBR sau decanul poate cere cd competente suspendarea din
profesie a av in cauza, cf disp legale ref ordonanta presedintiala cuprinse in CPC.

Masura provizorie poate fi luata de catre instanta disciplinara si vizeaza suspendarea av din
exercitiul profesiei pana la judecarea definitiva a cauzei. (in instanta disciplinara).

199
Impotriva incheierii prin care s-a luat amasura provizorie a suspendarii din profesie, se poate
declara recurs, in termen de 5 zile de la comunicare.
Recursul este suspensiv de executare (poate practica) si va fi solutionat de urgenta.

Reguli de procedura privind solutionarea actiunii disciplinare:

a) dispozitiile privind procedura judecarii actiunilor disciplinare prev
de S se completeaza corespunzator cu prevederile CPC.
b) Presedintele comisiei de disciplina fixeaza de indata termen de
judecata cu citarea avocatului, a organului profesiei care a exercitat
actiunea si a celorlalte persoane indicate in actiune.
c) Procedura de citare in fata instantelor disciplinare:
a. se face prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire
si continut declarat, la sediul profesional principal al
avocatului.
b. daca nu e posibila comunicarea cf modalitatii de la pct. a,
procedura de citare si comunicare se realizeaza cf regulilor
privitoare la citarea si comunicarea actelor de procedura din
CPC.
d) In fata instantei disciplinare, av se va infatisa personal – in cursul
sedintelor, av poate fi asistat de un alt av.
e) Sedinta instantei disciplinare nu e publica nici in etapa cercetarii
procesului, nici in faza dezbaterilor in fond.
f) Lucrarile sedintei se consemneaza intr-o incheiere.
g) Lipsa partilor regulat citate nu impiedica judecata, instanta
disciplinara putandu-se pronunta pe baza actelor si a dovezilor
administrate in cauza.
h) Instanta disciplinara hotaraste cu o majoritate de voturi si pronunta
o decizie disciplinara.

Regimul juridic al deciziei disciplinare:

a) Decizia disciplinara ramasa def are autoritate de lucru judecat fata de parti si de organele
profesiei.
b) Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se comunica av in cauza la sediul
profesional principal al acestuia, B in care av e inscris si presedintelui UNBR
c) Decizia privind aplicarea celorlalte sanctiuni disciplinare legale sau incetarea actiunii
disciplinare se comunica de asemenea av in cauza la sediul profesional principal al
acestuia, B in care av e inscris si pres UNBR.
d) Contestatia declarata impotriva masurilor luate prin incheiere in conditiile art. 90 al. 2 L
si impotriva deciziei disciplinare are caracter devolutiv si dt controlul de legalitate si
temeinicie ale acestora de catre organul competent.
a. Contestatia se depune si se inregistreaza la secretariatul B/CUNBR si, dupa
expirarea termenelor de declarare a contestatiei, se inregistreaza la comisia de
disciplina, care pronuntat hotararea, care o inainteaza de indata instantei
disciplinare competente.
e) Impotriva deciziei disciplinare pot declara recurs pers interesata, decanul baroului si
presedintele uniunii in termen de 15 zile de la comunicare.

200
 VII. SANCTIUNI DISCIPLINARE APLICABILE AVOCATILOR

Sanctiunile disciplinare sunt:

a) mustrarea
b) avertismentul
c) amenda de la 500-5000 lei care se face venit la bugetul B.
a. plata amenzii se face in 30 zile de la data ramanerii def a hot disciplinare
b. neachitarea in acest termen dt suspendarea de drept din exercitiul profesiei, pana
la achitarea sumei.
d) Interdictia de a exercita profesia pe o perioada de la 1 luna – 1 an.
e) Excluderea din profesie.

201