Adunarea generală a asociaților / acționarilor unei societăți

Categorie: Dictionar juridic (dex)

adunarea generală a asociaților / acționarilor unei societăți

Adunarea generală este organul de deliberare şi decizie al societăţii, fiind formată din totalitatea asociaţilor
societăţii. Legea nr. 31/1990 reglementează adunarea generală ca organ al societăţii numai în cazul societăţii pe
acţiuni sau în comandită pe acţiuni şi societăţii cu răspundere limitată. Cu toate acestea, este fără îndoială că şi în
cazul celorlalte forme juridice de societate deciziile se iau tot în cadrul adunărilor generale ale asociaţilor.

Adunarea generală a asociaţilor decide în principalele probleme ale societăţii, precum: alegerea organelor de
conducere şi administrare, desemnarea cenzorilor sau, după caz, auditorilor societăţii, modificarea societăţii
comerciale etc.

Categoriile de adunări generale

Pentru societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni, legea reglementează adunarea generală ordinară şi
adunarea generală extraordinară. Fiecare adunare generală are propriile atribuţii stabilite de lege şi condiţii de
cvorum şi majoritate specifice.

în cazul societăţii cu răspundere limitată, legea nu face distincţie între adunarea generală ordinară şi adunarea
generală extraordinară, dar reglementează totuşi condiţii de cvorum şi majoritate diferite în funcţie de natura
problemelor care fac obiectul deliberării.

Adunarea generală ordinară a asociaţilor

Potrivit dispoziţiilor art. 111 din Legea nr. 31/1990, adunarea generală ordinară se întruneşte cel puţin o dată pe
an, în cel mult 5 luni de la închiderea exerciţiului financiar.

Atribuţiile adunării generale ordinare

Legea dispune că adunarea generală ordinară are cel puţin următoarele atribuţii:

a) să discute, să aprobe sau să modifice situaţiile financiare anuale şi să fixeze dividendul:

b) să aleagă şi să revoce membrii consiliului de administraţie, respectiv ai consiliului de supraveghere, şi

cenzorii;

c) în cazul societăţilor ale căror situaţii financiare sunt auditate, să numească sau să demită auditorul financiar şi
să fixeze durata minimă a contractului de audit financiar;

d) să fixeze remuneraţia cuvenită pentru exerciţiul în curs membrilor consiliului de administraţie, respectiv
membrilor consiliului de supraveghere şi cenzorilor, dacă nu a fost stabilită prin actul constitutiv;

e) să se pronunţe asupra gestiunii consiliului de administraţie, respectiv a directoratului;

f) să stabilească bugetul de venituri şi cheltuieli şi, după caz, programul de activitate pe exerciţiul de activitate
următor;

g) să hotărască gajarea, închirierea sau desfiinţarea uneia sau a mai multor unităţi ale societăţii (art. 111 din
Legea nr. 31/1990).

Condiţii de cvorum şi majoritate ale adunării generale ordinare

Pentru validitatea deliberărilor adunării generale ordinare, condiţiile de cvorum şi majoritate diferă în funcţie de
prima sau a doua convocare a adunării generale.

Pentru validitatea deliberărilor adunării generale ordinarea la prima convocare este necesară prezenţa acţionarilor
care să deţină cel puţin o pătrime din numărul total de drepturi de vot, iar hotărârile se iau cu majoritatea
voturilor exprimate. Actul constitutiv poate prevedea cerinţe mai ridicate de cvorum şi majoritate [art. 112 alin.
(1)].

Dacă adunarea generală ordinară întrunită la prima convocare nu îndeplineşte condiţiile de cvorum şi majoritate,
adunarea ce se va întruni la o a doua convocare poate să delibereze asupra punctelor de pe ordinea de zi a celei
dintâi adunări, indiferent de cvorumul întrunit, luând hotărâri cu majoritatea voturilor exprimate. Pentru adunarea
generală întrunită la a doua convocare, actul constitutiv nu poate prevedea un cvorum minim sau o majoritate mai
ridicată [art. 112 alin. (2)jf.

în societăţile în nume colectiv şi în comandită simplă, hotărârile se iau prin votul asociaţilor care reprezintă
majoritatea absolută a capitalului social.

în societăţile cu răspundere limitată, potrivit prevederilor art. 192 din Legea nr. 31/1990, hotărârile se iau prin
votul reprezentând majoritatea absolută a asociaţilor şi a părţilor sociale, în afară de cazul în care în actul
constitutiv se prevede altfel.

Adunarea generală extraordinară

Principalele reguli care guvernează adunarea generală extraordinară sunt cuprinse în art. 113-115 din Legea nr.
31/1990. Adunarea generală extraordinară se întruneşte ori de câte ori este necesar a se lua o hotărâre ce priveşte
modificarea societăţii comerciale.

Atribuţiile adunării generale extraordinare

Potrivit prevederilor art. 113 din Legea nr. 13/1990, adunarea generală extraordinară se întruneşte ori de câte ori
este necesar a se lua o hotărâre pentru:

a) schimbarea formei juridice a societăţii;

b) mutarea sediului societăţii;

c) schimbarea obiectului de activitate al societăţii;

d) înfiinţarea sau desfiinţarea unor sedii secundare: sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea societăţi
fără reprezentanţă juridică, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel;

e) prelungirea duratei societăţii;

f) majorarea capitalului social;

g) reducerea capitalului social sau reîntregirea lui prin emisiune de noi acţiuni;

h) fuziunea cu alte societăţi sau divizarea societăţii;

i) dizolvarea anticipată a societăţii;

j) conversia acţiunilor nominative în acţiuni la purtător sau a acţiunilor la purtător în acţiuni nominative;

k) conversia acţiunilor dintr-o categorie în cealaltă;

I) conversia unei categorii de obligaţiuni în altă categorie sau în acţiuni;

m) emisiunea de obligaţiuni;

n) oricare altă modificare a actului constitutiv sau oricare altă hotărâre pentru care este cerută aprobarea adunării
generale extraordinare.

în conformitate cu art. 114 din lege, exerciţiul atribuţiilor de la lit. b) c) şi f), respectiv mutarea sediului societăţii,
schimbarea obiectului de activitate şi majorarea capitalului social, pot fi delegate consiliului de administraţie,
respectiv directoratului, prin actul constitutiv sau prin hotărâre a adunării generale extraordinare a acţionarilor.
Delegarea atribuţiilor privind schimbarea obiectului de activitate nu poate privi domeniul şi activitatea principală
a societăţii.

în cazul în care consiliul de administraţie, respectiv directoratul, este mandatat să îndeplinească măsura privind
majorarea capitalului social, dispoziţiile art. 220 1 se aplică deciziei consiliului de administraţie, respectiv celor
ale directoratului, în mod corespunzător. în cazul delegării către consiliul de administraţie, respectiv directorat, a
atribuţiilor prevăzute la art. 113 lit. b) şi c), adică mutarea sediului sau schimbarea obiectului de activitate al
societăţii, dispoziţiile art. 131 alin. (4) şi (5), ale art. 132, cu excepţia alin. (6) şi (7), precum şi prevederile art.
133 se aplică deciziilor consiliului de administraţie, respectiv celor ale directoratului, în mod corespunzător [art.
114 alin. (2) şi (3) din lege].

Condiţii de cvorum şi majoritate

în conformitate cu art. 115 din lege, pentru validitatea deliberărilor adunării generale extraordinare este necesară
la prima convocare prezenţa acţionarilor deţinând cel puţin o pătrime din numărul total de drepturi de vot, iar la
convocările următoare, prezenţa acţionarilor reprezentând cel puţin o cincime din numărul total de drepturi de
vot. La fel ca şi în adunările ordinare, condiţiile de cvorum şi majoritate ale adunării generale extraordinare
diferă în funcţie de prima sau a doua convocare a adunării.
Hotărârile sunt luate cu majoritatea voturilor deţinute de acţionarii prezenţi sau reprezentaţi. Decizia de
modificare a obiectului principal de activitate al societăţii, de reducere sau majorare al capitalului social, de
schimbare a formei juridice, de

fuziune, divizare sau dizolvare a societăţii se iau cu o majoritate de cel puţin două treimi din drepturile de vot,
deţinute de acţionarii prezenţi sau reprezentaţi. în actul constitutiv se pot stipula cerinţe de cvorum şi de
majoritate mai mari [art. 155 alin. (2) şi (3)].

în societatea cu răspundere limitată, pentru hotărârile având ca obiect modificarea contractului de societate sau a
statutului este necesar votul tuturor asociaţilor, afară de cazurile când legea sau actul constitutiv dispune altfel
(art. 192 din Legea nr. 31/1990).

în doctrina de specialitate se susţine pe bună dreptate că, deşi nu este consacrată de lege, soluţia unanimităţii
voturilor asociaţilor se impune şi în cazul modificării aduse actului constitutiv al societăţii în nume colectiv şi al
societăţii în comandită simplă.

Convocarea adunării generale

Adunarea generală a acţionarilor este convocată de către administratorii societăţii, iar în cazul societăţii pe
acţiuni administrată în sistemul dualist, de către directorat. Pe lângă aceste organe ale societăţii, adunarea
generală poate fi convocată şi de către asociaţi în condiţiile prevăzute de lege.

Astfel, în cazul societăţilor pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni, potrivit dispoziţiilor art. 119 din Legea nr.
31/1990, consiliul de administraţie, respectiv directoratul, convoacă de îndată adunarea generală, la cererea
acţionarilor reprezentând, individual sau împreună, cel puţin 5% din capitalul social sau o cotă mai mică, dacă în
actul constitutiv se prevede astfel şi dacă cererea cuprinde dispoziţii ce intră în atribuţiile adunării.

Pentru societăţile cu răspundere limitată, legea [art. 195 alin. (2)] dispune că un asociat sau un număr de asociaţi,
ce reprezintă cel puţin o pătrime din capitalul social, va putea cere convocarea adunării generale, arătând scopul
acestei adunări.

în sfârşit, în cazul societăţii în nume colectiv şi societăţii în comandită simplă, administratorii sunt obligaţi să
convoace adunarea generală indiferent de cota de capital pe care o deţin, iar dacă administratorul nu dă curs
solicitării asociaţilor, aceştia se pot adresa instanţei judecătoreşti.

Conţinutul convocării

Adunarea generală se convoacă la sediul societăţii. Soluţia este consacrată pentru societatea cu răspundere
limitată [art. 195 alin. (1)], dar ea se aplică deopotrivă tuturor formelor juridice de societate comercială.

Pentru societatea pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni, legea prevede că termenul de întrunire nu poate fi mai mic
de 30 de zile de la publicarea convocării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

în cadrul societăţii cu răspundere limitată, convocarea adunării se face cu cel puţin 10 zile înainte de ziua fixată
pentru ţinerea acesteia [art. 195. alin. (3)].
Convocarea va cuprinde locul şi data ţinerii adunării, precum şi ordinea de zi, menţionarea explicită a tuturor
problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării. în cazul în care pe ordinea de zi figurează numirea
administratorilor sau a membrilor consiliului de administrare, în convocare se va menţiona că lista cuprinzând
informaţii cu privire la numele, localitatea de domiciliu şi calificarea profesională a persoanelor propuse pentru
funcţia de administrator se află la dispoziţia acţionarilor, putând consultată şi completată de aceştia [art. 117 alin.
(6)]. Când pe ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui să
cuprindă textul integral al propunerilor [art. 117 alin. (7)].

Comunicarea convocării

Convocarea adunării generale a asociaţilor se face în mod diferit după forma juridică a societăţii comerciale.

în ceea ce priveşte societatea pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni, convocarea se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea a IV-a, şi în unul dintre ziarele de largă răspândire din localitatea în care se află sediul
societăţii sau din cea mai apropiată localitate. Dacă toate acţiunile societăţii sunt nominative, convocarea poate fi
făcută şi numai prin scrisoare recomandată, sau dacă actul constitutiv permite, prin scrisoare transmisă prin cale
electronică, având încorporată, ataşată sau logic asociată semnătura electronică extinsă, expediată cu cel puţin 30
de zile înainte de data ţinerii adunării, la adresa acţionarului înscrisă în registrul acţionarilor [art. 117 alin. (4)].
De asemenea, legea permite acţionarilor reprezentând întreg capitalul social, dacă niciunul dintre ei nu se opune,
să ţină o adunare generală şi să ia orice hotărâre de competenţa adunării fără respectarea formalităţilor cerute
pentru convocarea ei (art. 121 din Legea nr. 31/1990).

Pentru societăţile cu răspundere limitată, legea [art. 195 alin. (3)] dispune: „convocarea adunării se va face în
forma prevăzută în actul constitutiv, iar în lipsa unei dispoziţii speciale, prin scrisoare recomandată, cu cel puţin
10 zile înainte de ziua fixată pentru ţinerea acesteia, arătându-se ordinea de zi”.

Legea nu cuprinde reguli speciale privind comunicarea convocării asociaţilor societăţilor în nume colectiv şi în
comandită simplă, însă aşa cum s-a precizat în doctrina juridică comunicarea convocării asociaţilor unor astfel de
societăţi trebuie să se facă în condiţiile care asigură participarea tuturor asociaţilor la luarea deciziilor, în
condiţiile actului constitutiv.

Şedinţa adunării generale

Condiţii de participare a asociaţilor la adunările generale

Unul din principalele drepturi pe care le conferă calitatea de asociat este acela de a participa la adunarea generală
a asociaţilor. Asociaţii participă în mod personal, dar pot fi şi reprezentaţi în cadrul adunărilor generale (art. 125
din Legea nr. 31/1990). Legea interzice însă acţionarilor să fie reprezentaţi în adunările generale de membrii
consiliului de administraţie, directori, respectiv membrii directoratului

sau ai consiliului de supraveghere ori de funcţionarii societăţii [art. 125 alin. (5)]. Potrivit aceluiaşi text de lege,
acţionarii care nu au capacitate de exerciţiu, precum şi persoanele juridice pot fi reprezentaţi/reprezentate prin
reprezentanţii lor legali, care pot da altor persoane împuternicire pentru respectiva adunare generală. Procurile
trebuie depuse în original cu 48 de ore înainte de adunare sau în termenul prevăzut de actul constitutiv, sub
sancţiunea pierderii exerciţiului de vot în acea adunare.

în cazul în care asupra acţiunilor sunt constituite garanţii reale mobiliare, dreptul de vot aparţine proprietarului în
ambele adunări generale [art. 204 alin. (2)].

La adunarea generală mai participă şi administratorii, membrii directoratului şi consiliului de supraveghere,

cenzorii societăţii şi reprezentantul obligatorilor, fără ca aceştia să aibă drept de vot, cu excepţia situaţiei în care
au şi calitatea de asociaţi.

Desfăşurarea şedinţei

Potrivit dispoziţiilor art. 129 din Legea nr. 31/1990, şedinţa adunării se deschide de către preşedintele consiliului
de administraţie, respectiv al directoratului, sau de către acela care îi ţine locul. Adunarea generală va alege,
dintre acţionarii prezenţi, unul până la trei secretari care vor verifica lista de prezenţă a acţionarilor, indicând
capitalul social pe care îl reprezintă fiecare, procesul-verbal întocmit de secretarul tehnic pentru constatarea
numărului acţiunilor depuse şi îndeplinirea tuturor formalităţilor cerute de lege şi de actul constitutiv pentru
ţinerea adunării generale. Preşedintele va putea şi el desemna, dintre angajaţii societăţii, unul sau mai mulţi
secretari tehnici care să ia parte la executarea acţiunilor specifice adunării generale a acţionarilor.

Pe parcursul desfăşurării adunării generale, membrii consiliului de administraţie, respectiv ai directoratului, sunt
obligaţi să dea răspunsuri la întrebările formulate de asociaţi, înainte de adunare sau în cursul dezbaterilor [art.
117* alin. (2) din Legea nr. 31/1990].

Principiile desfăşurării adunării generale a acţionarilor sunt deopotrivă aplicabile şi celorlalte forme juridice de
societate comercială.

Dreptul de vot şi exercitarea lui

Potrivit legii, fiecare fracţiune a capitalului social (parte de interes, parte socială, acţiune) dă dreptul la un vot în
adunarea generală, dacă prin actul constitutiv nu s-a stipulat altfel. Nu au drept de vot acţionarii care deţin acţiuni
preferenţiale cu dividend prioritar fără drept de vot (art. 95 din Legea nr. 31/1990). Exerciţiul dreptului de vot
este suspendat pentru acţionarii care nu au achitat vărsămintele ajunse la scadenţă. Suspendarea priveşte dreptul
de vot în baza acţiunilor pentru care nu s-au efectuat vărsămintele scadente, iar nu şi dreptul de vot al acţionarilor
în temeiul acţiunilor plătite (dintr-o altă emisiune).

Pentru societatea cu răspundere limitată, dreptul de vot al asociaţilor şi exercitarea lui sunt guvernate de regulile
societăţii pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni (art. 193 din Legea nr. 31/1990). Pentru societatea în nume
colectiv şi socie

tatea în comandită simplă, legea nu cuprinde reguli speciale privind dreptul de vot şi exercitarea lui, ceea ce
însemnă că acestea vor fi cârmuite de prevederile actului constitutiv.

Legea reglementează anumite condiţii privind exercitarea dreptului de vot în unele situaţii speciale.
Astfel, acţionarii care au calitatea de membri ai consiliului de administraţie, directoratului sau consiliului de
supraveghere nu pot vota, în baza acţiunilor pe care le posedă, nici personal, nici prin mandatar, descărcarea
gestiunii lor sau o problemă în care persoana sau administraţia lor ar fi în discuţie. Aceste persoane pot vota însă
situaţia financiară anuală, dacă nu se poate forma majoritatea prevăzută de lege sau de actul constitutiv (art. 126
din lege).

Apoi, acţionarul care, într-o anumită operaţiune, are, fie personal, fie ca mandatar al altei persoane, un interes
contrar celui al societăţii, va trebui să se abţină de la deliberările privind acea operaţiune. Acţionarul care
contravine acestor dispoziţii este răspunzător de daunele produse societăţii, dacă, fără votul său, nu s-ar fi obţinut
majoritatea cerută (art. 127 din lege).

în sfârşit, dreptul de vot nu poate fi cedat, iar orice convenţie prin care acţionarul se obligă să exercite dreptul de
vot în conformitate cu instrucţiunile date sau propunerile formulate de societate sau de persoanele cu atribuţii de
reprezentare a societăţii este nulă (art. 128 din Legea nr. 31/1990). Restricţia este reglementată de normele
relative la societatea pe acţiuni, însă aşa cum s-a subliniat în doctrina de specialitate' aceasta este aplicabilă
oricărei forme de societate.

Adoptarea hotărârilor

Potrivit prevederilor art. 130 din Legea nr. 31/1990, hotărârile adunărilor generale se iau prin vot deschis. Votul
secret este obligatoriu pentru numirea sau revocarea membrului consiliului de administraţie, respectiv al
membrilor consiliului de supraveghere, pentru numirea, revocarea ori demiterea cenzorilor sau auditorilor
financiari şi pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea membrilor organelor de administrare, de
conducere şi de control ale societăţii.

în cazul societăţii cu răspundere limitată, votarea se poate face şi prin corespondenţă, dacă prin actul constitutiv
s-a prevăzut o atare modalitate de vot.

Fiecare asociat are dreptul de a fi informat cu privire la rezultatul voturilor, pentru hotărârile luate în adunarea
generală a asociaţilor. Dacă societatea deţine o pagină de internet proprie, rezultatele se vor publica şi pe această
pagină, în termen de cel mult 15 zile de la data adunării generale (art. 131 din Legea nr. 31/1990).

Procesul-verbal al adunării generale

Problemele dezbătute în cadrul adunării generale vor fi consemnate într-un proces-verbal semnat de preşedinte şi
de secretar. Potrivit prevederilor art. 131 din lege, procesul-verbal al şedinţei va cuprinde menţiuni privind
îndeplinirea formalităţilor de convocare, data şi locul adunării generale, acţionarii prezenţi, numărul acţiunilor,
dezbaterile în rezumat, hotărârile luate, iar, la cererea acţionarilor, declaraţiile făcute de ei în şedinţă. La
procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la

convocare, precum şi listele de prezenţă a acţionarilor. Procesul-verbal trebuie să fie trecut în registrul adunărilor
generale.

Hotărârile adunărilor generale

Hotărârile adunării generale adoptate în condiţiile legii şi ale actului constitutiv sunt obligatorii şi trebuie
publicate în condiţiile legii. Hotărârile care contravin legii ori actului constitutiv pot fi anulate pe cale
judecătorească de către oricare dintre asociaţi.

Obligativitatea hotărârilor

în ceea ce priveşte societăţile pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni, legea prevede că hotărârile luate de
adunarea generală în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acţionarii care nu au luat
parte la adunare sau au votat contra (art. 132 din Legea nr. 31/1990). Principiul obligativităţii hotărârilor adunării
generale adoptate în limitele legii sau actului constitutiv este aplicabil şi celorlalte forme de societate.

Publicitatea privind hotărârile

Pentru a fi cunoscute de terţi şi opozabile acestora, hotărârile adunării generale trebuie publicate în condiţiile
legii. în acest scop, art. 131 alin. (4) din lege prevede că, pentru a fi opozabile terţilor, hotărârile adunării
generale vor fi depuse în termen de 15 zile la oficiul registrului comerţului, spre a fi menţionate în registru şi
publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Pentru societăţile de persoane şi societatea cu răspundere limitată, legea nu consacră obligaţia publicităţii
hotărârilor adunării generale. Cu toate acestea, aşa cum s-a precizat în doctrina de specialitate, soluţia nu poate fi
diferită, mai ales pentru acele situaţii ce privesc modificarea actului constitutiv şi actele şi faptele stabilite de art.
21 din Legea nr. 26/1990.

Anularea hotărârilor adunării generale

Art. 132 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 31/1990 dispune „hotărârile adunării generale contrare legii sau actului
constitutiv pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României,
Partea a IV-a, de oricare dintre acţionarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra şi au
cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei. Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la
acţiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată şi de orice persoană interesată"

Din norma legală reprodusă se desprind regulile care cârmuiesc dreptul de a ataca hotărârile adunării generale.
Mai întâi, se observă că hotărârile pot fi atacate,

respectiv desfiinţate doar pe cale judecătorească. Pentru a putea fi atacate în justiţie, hotărârile adunării generale
trebuie să contravină legii sau actului constitutiv. Titularii acţiunii privind atacarea în justiţie a hotărârilor sunt
acţionarii. Cererea se va soluţiona în contradictoriu cu societatea reprezentată prin consiliul de administraţie,
respectiv prin directorat [art. 132 alin. (5) din lege].

Nu toţi acţionarii au legitimare procesuală activă, ci doar cei care nu au luat parte la adunarea generală sau care,
prezenţi fiind, au votat contra şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei. în cazul în care se
invocă motive de nulitate absolută, cererea poate fi formulată de orice persoană interesată, iar dreptul la acţiune
este imprescriptibil. Potrivit legii, hotărârile adunării generale pot fi atacate în justiţie şi de administratorii
societăţii sau de membrii directoratului, după caz. Legea interzice însă membrilor consiliului de administraţie,
respectiv ai consiliului de supraveghere să atace hotărârea adunării generale prin care au fost revocaţi din funcţie.

în ipoteza în care hotărârea este atacată de toţi membrii consiliului de administraţie, societatea va fi reprezentată
în justiţie de către persoana desemnată de preşedintele instanţei dintre acţionarii ei, iar când hotărârea este atacată
de toţi membrii directoratului, societatea va fi reprezentată de către consiliul de supraveghere [art. 132 alin. (6) şi
(7) din lege].

Hotărârea irevocabilă de anulare va fi menţionată în registrul comerţului şi publicată în Monitorul Oficial al

României, dată de la care devine opozabilă tuturor acţionarilor.

Detalii: http://legeaz.net/dictionar-juridic/aga-societate