Sunteți pe pagina 1din 31

Universitatea “Dunărea de Jos” Galați – Facultatea de Arhitectură Navală

INSTALAȚII DE BORD ȘI PUNTE

Proiectarea unei instalații de balast


PROIECT

Îndrumator: Costel Ungureanu


Student: Marin Georgiana
Grupa: 2133 -SEN

An universitar 2018-2019
Proiectarea unei instalații de balast

1. Introducere, generalități, reguli registru


Instalatia de balast are rolul de a regla asieta navei in functie de
incarcarea navei in conditii de stabilitate pozitiva in conditii de mars sau de
stationare (h=r-a >0). De asemenea instalatia are rolul de a asigura conditii de
navigare in balast in cazul cand nava este goala.
Functie de cazurile de incarcare se stabileste balastarea navei. Balastarea
se face si in cazul transportului de marfa pentru reglarea asietei ca urmare a
modificarii centrului de carena sau de greutate. Balastarea se face si in cazul
spargatoarelor de gheata pentru asigurarea miscarii de balans a navei.
-Tancurile de balast se pozitioneaza in pupa si prova, respectiv fore peak
si after peak si in borduri sau in planul diametral in dublu fund.
-Tubulatura de umplere si golire se face pe magistrala si ramificatii.
Tubulatura mai cuprinde tevi de aerisire si sonde. Inaltimea tevilor este de 760
mm deasupra puntii principale si 450 mm deasupra puntii suprastructurii.
-Armaturile folosite in instalatie sunt valvule simple sau cu retinere,
casete de valvule, valvule Kingston. Actionarea lor se face manual, automat sau
semiautomat.
Schema de instalatie de balast: Instalatia poate face transferul dintr-un
bord in altul, poate goli sau umple tancurile cu apa dulce sau de mare. Fata de
instalatia de santina pompele pot functiona pentru fiecare tanc pe rand, pe cand
la instalatia de santina simultan.

Unei instalatii de balast i se impun urmatoarele cerinte:


- sa asigure corectarea pozitiei navei dupa dorinta si in timp util
- sa dreneze sau sa umple complet tancurile de balast atat pentru nava cu asieta
dreapta cat si pentru inclinari indelungate (transversale de max. 150 si
longitudinal de max. 50- pentru navele maritime, si transversale de max. 50-
pentru navele fluviale)
- sa functioneze in asa fel incat sa se excluda inundarea arbitrara a navei,
degradarea de catre apa a marfurilor sau patrunderea apei in combustibil

2
- sa nu polueze apa acvatoriilor cu apa provenita din operatiuni de debalastare
- sa dispuna de mijloace de actionare locala si de la distanta a pompelor
- sa fie confectionate din materiale care sa reziste la actiunea apei de mare
- sa aiba cat mai putine armaturi de manevra si fitinguri demontabile
- sa nu fie expusa inghetului
- sa corespunda cerintelor impuse de registrele de clasificare si regulelor
internationale privind poluarea (MARPOL 1973/1978)
Pentru atingerea scopului pentru care a fost conceputa instalatia de balast
este prevazuta cu tancuri, catre care sau de la care apa este antrenata cu ajutorul
unor pompe numite si pompe de balast.
Instalatia de balast a unei nave este independenta de celelalte instalatii
existente la bord, dar pentru o mai mare siguranta in exploatare ea este racordata
la instalatia de santina. Sorburile tubulaturilor care fac legatura intre tancurile de
balast si instalatia din compartimentul de masini nu sunt prevazute cu filtre, iar
armaturile nu sunt cu retinere deoarece apa trebuie sa circule in ambele sensuri.
In functie de dimensiunile navelor si de gradul de automatizare,
actionarea armaturilor poate fi facuta manual sau de la distanta prin comanda
hidraulica, mecanica sau pneumatica.
Pentru ca efectul greutatilor lichide ambarcate sa fie maxim, fara sa
influenteze stabilitatea navei, tancurile de balast sunt amplasate in zona dublului
fund, cat mai departe de planul diametral. Unele nave maritime de mare tonaj
(mineralierele si petrolierele – care, de regula, fac o parte a cursei in gol si sunt
obligate sa ia mari cantitati de balast la bord) sunt prevazute cu spatii
suplimentare de depozitare a balastului, amplasate in borduri, mai sus decat cele
din dublu fund, numite si tancuri superioare. Cele superioare trebuie sa poata fi
umplute si gravitational, fara ajutorul pompelor instalatiei. Sorburile se
amplaseaza intotdeauna in zona pupa a fiecarui tanc, in apropierea planului
diametral pentru a asigura o golire aproape totala a acestora.
Proiectia la interior a tubulaturilor instalatiei se poate face prin zincare
sau acoperire cu polietilena iar imbinarea acestora prin glanse.
Toti consumatorii de apa de peste bord se alimenteaza dintr-o tubulatura
comuna, numita, magistrala.Aceasta este amplasata in santina compartimentului
masini, in plan transversal si comunica cu exteriorul navei prin intermediul a
doua compartimente speciale numite chesoane. Unul din aceste chesoane are
orificiul de comunicare cu exteriorul la nivelul fundului navei – in acest caz,

3
chesonul, fiind cunoscut sub denumirea de “priza de fund”, iar celalalt, in zona
de imbinare dintre tablele fundului si cele ale bordajului – in acest caz, chesonul
fiind cunoscut sub denumirea de “priza de suprafata”.
Apa de peste bord patrunde in aceste prize prin gratare care au rolul de a
impiedica aspiratia impuritatilor de mari dimensiuni. Pentru a indeparta
gunoaiele fixate in aceste gratare sau, in timpul iernii, gheata, sunt prevazute
legaturi ale instalatiilor de aer comprimat si/sau abur cu tubul inelar. Pentru a se
evita patrunderea aerului pe tubulatura, atunci cand nava executa o miscare
accentuata de ruliu, priza de suprafata se inchide, iar aspiratia se face numai prin
cea de fund.
Cand o nava, indiferent, daca este maritima sau fluviala, este acostata la
un cheu fluvial, se va avea in vedere ca priza dinspre mal sa fie inchisa pentru a
evita aspiratia de catre pompe, odata cu apa, si a diferitelor impuritati – nisip,
mici bucatele de lemn, mal, etc., impuritati care pot duce la infundarea filtrelor
sau pot accentua uzura partilor componente ale pompelor.
Pompele din componenta instalatiilor sunt de tip centrifugal, prevazute cu
sisteme de amorsare. Pentru siguranta in exploatare, instalatiile de balast sunt
prevazute cu cate doua pompe sau, dupa caz, cu o singura pompa care la nevoie
poate fi suplinita de una din pompele altei instalatii (incendiu, servicii generale,
racirea motoarelor principale, etc.), racordarea facandu-se cu ajutorul unor
interceptii.
Diametrul tubulaturilor se alege astfel incat viteza apei sa fie de min.
2m/s, iar timpul de umplere sa se incadreze in limitele stabilite, atat pentru
navele maritime cat si pentru navele fluviale.
Instalația de balast are următoarele elemente componente:

1) tancuri de balast;
2) pompe;
3) tubulatura instalaţiei;
4) armături.

4
2. Tipul navei: portcontainer -800 TEU
Dimensiuni principale:
 Lungimea maxima: 138 m
 Lungimea intre perpendiculare: 129 m
 Latimea: 21.8 m
 Pescaj: 7.3 m
 Dedweight: 9500 tone
 Viteza: 19 Kn la 7.3 m, 100% MCR
 Putere motor: 8400 KW la 500 rpm

Capacitati:
Hold 1 3079 m3
Hold 2 4539 m3
Hold 3 4330 m3
Total Hold 11948 m3
HFO(RMG35) 941 m3
MGO(DMA) 97 m3
Freshwater 73 m3
Ballast Water 4597 m3
Container
Hold 206 TEU
Container
Deck 597 TEU
Total
Container 803 TEU

Containerizarea mărfurilor s-a dezvoltat rapid, întrucât marfa poate fi


transportată uşor şi comod, evitându-se cheltuielile pentru operarea mărfii,
precum şi deteriorarea acesteia. Transportul containerizat al mărfii reduce timpii
de staţionare a navelor la cheu şi simplifică operaţiunile de încărcare-descărcare
a mărfii.
Câteva din regulile ce trebuie respectate în proiectarea şi construcţia acestui tip
de nava sunt:
a. Pentru a micşora sensibilitatea la ruliu, o nava port-container va avea :
-gurna de raza mica ;
5
-poziţia chilei de ruliu fixată cu precizie pe curbura gurnei, astfel încât să fie de
o eficienţă maximă ;
-chilele de ruliu vor avea o lăţime mai mare în comparaţie cu navele obişnuite
de aceeaşi capacitate ;
- stabilizatoare de ruliu, care s-au dovedit a fi foarte eficiente la viteze mari.
b. Pentru a micşora sensibilitatea navei la tangaj, datorită înălţimi metacentrice
mici când nava este full încărcată, nava trebuie să fie de un deplasament mare
, căruia să-i corespunda o lungime bine proporţionată.
c. Bordul liber la o nava port-container va fi cu cel puţin 60% mai mare decât
prevedeConvenţia internaţională asupra liniilor de încărcaredin 1966.
d. Pentru a se reduce posibilitate de ambarcare a apei de mare pe coverta, nava
va avea:
-prova evazata de ordinul a 25°-35º , pronunţată în special la linia de plutire a
navei;
-un sparge-val suficient de înalt;
-bordurile false de înălţime mare.
e. Structura interioara celulară a navei, care permite stivuirea şi fixarea
containerelor în magaziile navei, va fi de o suficientă rezistenţa pentru a
suporta greutatea containerelor repartizată pe piesele de colţ.
f. Capacele gurilor de magazii vor fi de o suficientă rezistenţă pentru a suporta
greutatea containerelor, fără a se deforma (la navele din a3-a generaţie,
greutatea unui capac este de 30 t).
g.Suporţii de fixare a containerelor pe covertă, vor fi capabili să preia forţele ce
se nasc în timpul balansului pe mare. Rezistenţa acestor suporţi va fi proiectată
cu un coeficient de siguranţă de 3 ori mai mare decât forţele care se nasc în mod
normal.

3. Necesarul de balast (tancuri, schemă, reguli)


●Tancuri de balast

De regulă, la portcontainere, tancurile de balast se amplasează în dublu-


fund şi în picuri. Pentru a regla asieta longitudinală se utilizează tancurile din
picul prova şi picul pupa, pentru a regla asieta transversală se utilizează

6
tancurile amplasate cât mai departe de planul diametral iar pentru a regla
pescajul se utilizează toate tancurile disponibile.

● Reguli de registru Bureau Veritas

2.3.2 Ballast pumps


a) Ballast pumps are to be located in the cargo pump room, or a similar space
within the cargo area not containing any source of ignition.

7.2.1 Filling and suction pipes


a) All tanks including aft and fore peak and double bottom tanks intended for
ballast water are to be provided with suitable filling and suction pipes connected
to special power driven pumps of adequate capacity.
c) Suctions are to be so positioned that the transfer of sea water can be suitably
carried out in the normal operating conditions of the ship. In particular, two
suctions may be required in long compartments.

7.2.2 Pumps
At least two power driven ballast pumps are to be provided, one of which may
be driven by the propulsion unit. Sanitary and general service pumps may be
accepted as independent power ballast pumps. Bilge pumps may be used for
ballast water transfer provided the provisions of [6.7.3] are fulfilled.

7.2.3 Passage of ballast pipes through tanks


If not contained in pipe tunnels, the ballast steel pipes passing through tanks
intended to contain fresh water, fuel oil or liquid cargo are:
• to have reinforced thickness, as per Tab 6
• to consist either of a single piece or of several pieces assembled by welding,
by reinforced flanges or by devices deemed equivalent for the application
considered
• to have a minimal number of joints in these lines
• to have expansion bends in these lines within the tank, where needed
• not to have slip joints.

7.3.5 Pumps
a) The ballast system is to be served by at least two pumps.
b) The complete ballast water exchange of cargo holds, where used for the
carriage of water ballast, shall be possible by one pump within not more than
twenty four hours.

7
● Schemă:
2D

8
9
3D

4. Implicarea in stabilitate
Sistemul de balast are rolul de a corecta asieta și înclinarea transversală a navei
prin umplerea și golirea cu apă de mare a tancurilor de balast. Aceste situații
apar în timpul manipulării mărfii și în marș pentru a compensa consumul de
combustibil și apă dulce. Pentru navele ce transportă mărfuri uscate cum ar fi
portcontainere și nave RO-RO este recomandabil un sistem automat de
corectare a asietei. Deseori sistemul de balast și cel de santină sunt desenate în
10
aceeași diagramă, câteodată se combină și cu sistemul de stins incendiu cu apă
deoarece pompele de santină, balast și stins incendiu cu apă sunt interconectate.
Tubulatura folosită în sistemul de balast poate fi confecționată din oțel
galvanizat pentru a fi protejată la coroziunea apei de mare, dintr-un aliaj de
cupru/nichel/fier (CuNiFer) sau din fibră de sticlă ranforsată (GRP). Această
tubulatură este tubulatură de golire și de umplere motiv pentru care rezistența
hidraulică trebuie să aibă o valoare minimă. Prin specificația de contract se
poate cere montarea unui sistem de striping (uscare) a tancurilor de balast mari.
Tubulatura sistemului de balast este astfel dispusă încât umplerea și golirea
fiecărui tanc să se realizeze independent. Tancurile de balast pot fi amplasate
funcție de tipul navei în dublu fund, în dublu bordaj sau sub punte. Toate navele
au un tanc de balast în picul prova și unul în picul pupa. Tubulatura de aerisire a
unui tanc de balast se montează în prova tancului iar tubulatura de măsurare a
nivelului tancului se montează în pupa tancului. Sorburile de pe ramificațiile din
tancuri se montează în zonele cele mai adânci ale tancului, de preferință în pupa
pentru a asigura golirea tancurilor în orice condiții.

5. Traseu tubulatura
Tubulatura de balast este alcătuită din ramificaţii ce leagă tancurile de
balast de magistrala amplasată în compartimentul de maşini. Tubulatura
magistrală face legătura cu pompele şi cu armăturile de bordaj.
Tubulatura trebuie dispusă astfel încât umplerea şi golirea diverselor
tancuri să se realizeze independent, atât atunci când nava este pe asietă dreaptă
cât şi atunci când este pe asietă înclinată şi nu trebuie să fie expusă îngheţării.
Fiecare tanc trebuie să fie deservit de o ramificaţie independentă.
Dispunerea sorburilor trebuie făcută în locurile cele mai adânci ale tancurilor,
astfel încât să se poată asigura golirea tancurilor în orice condiţii. În afară de
tubulatura de umplere şi golire a balastului, tancurile de balast mai conţin reţele
de tubulatură pentru aerisirea tancurilor şi pentru măsurarea nivelului apei din
tanc.
Tubulatura pentru aerisire se montează în prova tancului de balast iar
tubulatura pentru măsurarea nivelului se montează în pupa acestuia. Secţiunea
tubulaturii pentru aerisire trebuie să fie mai mare decât secţiunea tubulaturii de
introducere a apei în tanc pentru a se asigura o bună aerisire.

11
6. Dimensionare/materiale
Armăturile sistemului de balast se confecționează din oțel, bronz, fontă sau
polipropilenă. Manevra lor se poate face manual sau de la distanță cu acționare
mecanică, hidraulică sau pneumatică.
Dimensionarea tubulaturii
Pentru diametrele interioare determinate vom alege valorile standardizate
superioare (in general grosimea minimă a peretelui ţevii (t=4,5mm);

12
Se va obţine:
I. diametrul exterior standard al tubulaturii magistrale d 1ext= 133.4 mm,
grosimea peretelui ţevii t=4 mm, deci diametrul interior al acestui tronson
de tubulatură va fi: dI= 125.4 mm;
II. diametrul exterior standard al tubulaturii dispuse pe tronsonul de refulare al
pompei dRext=101.6 mm, grosime a peretelui t= 3.6 mm, diametrul interior al
acestui tronson de tubulatură având valoarea d0= 94.4 mm.

7. Pierderi hidraulice
STABILIREA PARAMETRILOR INIŢIALI DE CALCUL:
Diametrul interior d1 al tubulaturii principale de santină şi al sorburilor
legate direct la pompă trebuie să fie cel puţin egal cu cel dat de relaţia:

d1  1,68 LB  D  25 [mm], unde:

Diametrul interior d0 al tubulaturii sorburilor racordate la tubulatura


principală de aspiraţie (diametrul ramificaţiilor) precum şi diametrul interior al
tubulaturii de aspiraţie a pompei manuale se calculează cu formula:
d0  2,15 l B  D  25 [mm], unde:

l este lungimea compartimentului drenat măsurată pe fund


Diametrul interior al tubulaturii principale şi al tubulaturii sorburilor
legate direct direct la pompă trebuie să fie cel puţin 49mm şi mai mare sau egal
cu diametrul ştuţului de aspiraţie al pompei de santină.

Pompele de balast trebuie să aibă un debit astfel încât prin tubulatura de


diametru d1 să avem o viteză cel puţin egală cu 2m/s. De aici rezultă indirect
debitul minim:
d12
Qmin  vmin [m3/h], unde vmin=2m/s.
4

Diametrul interior al tubulaturii dispuse pe tronsonul de refulare al


pompei este indicat să aibă o valoare determinată conform relaţiei:
4Qmin
d R  1000  [mm], unde:
  vmin R

13
- vminR este viteza minimă pe refulare, indicată a se încadra între valorile 3 
3,5m/s;
- Qmin este debitul minim anterior determinat.
In general adoptăm o valoare a vitezei minime pe refulare vminR=3,5m/s

Calculul diametrelor tubulaturii:


Cunoscând volumele tancurilor, putem calcula diametrele interioare ale
tubulaturii de balast cu relaţia următoare :
3
𝑑 = 18 ∙ √𝑉 [𝑚𝑚]

Unde : V = volumul tancului de balast [m3]

După ce s-au calculat diametrele tubulaturii, în funcţie de volumele


tancurilor, acestea se standardizează la valoarea imediat superioară. La
standardizare se va ţine cont de prevederile registrului privind grosimea minimă
a ţevii.

Volumul tancurilor de balast se calculează după formula :

 
V  l  b  d  0,98 m 3

unde:

l-lungimea tancului

b-lăţimea tancului

d-înălţimea tancului

(0,98-coeficient de umplere)

14
Volume tancuri Diametru
Nume tanc Volum Volum calculat Diametru Grosimea Diametru
[m3] 98% standardizat tevii exterior
FP WB CL 186 182.28 102.06 105.3 4.5 114.3
DT 1 WB CL 278.7 273.126 116.79 119 4 127
WT 1 WB PS 230.1 225.498 109.56 110.2 7.1 124.4
WT 1 WB SB 230.1 225.498 109.56 110.2 7.1 124.4
DB 2 WB CL 144.5 141.61 93.82 94.4 3.6 101.6
WT 2 WB PS 329.4 322.812 123.48 125.4 4 133.4
WT 2 WB SB 329.4 322.812 123.48 125.4 4 133.4
DB 3 WB PS 151.2 148.176 95.25 96.7 8.8 114.3
DB 3 WB SB 151.2 148.176 95.25 96.7 8.8 114.3
WT 3 WB PS 213.5 209.23 106.86 107.1 3.6 114.3
WT 3 WB SB 213.5 209.23 106.86 107.1 3.6 114.3
DB 4 WB PS 164.5 161.21 97.96 98.3 8 114.3
DB 4 WB SB 164.5 161.21 97.96 98.3 8 114.3
WT 4 WB PS 107.5 105.35 85.01 89.3 12.5 114.3
WT 4 WB SB 107.5 105.35 85.01 89.3 12.5 114.3
DB 5 WB PS 218.6 214.228 107.70 110.2 7.1 124.4
DB 5 WB SB 218.6 214.228 107.70 110.2 7.1 124.4
WT 5 WB PS 144.9 142.002 93.91 94.4 3.6 101.6
WT 5 WB SB 144.9 142.002 93.91 94.4 3.6 101.6
DB 6 WB PS 102.8 100.744 83.76 85 2 89
DB 6 WB SB 102.8 100.744 83.76 85 2 89
WT 6 WB PS 255.8 250.684 113.50 114.7 12.5 139.7
WT 6 WB SB 255.8 250.684 113.50 114.7 12.5 139.7
AP WB PS 76.5 74.97 75.90 76.3 6.3 88.9
AP WB SB 76.5 74.97 75.90 76.3 6.3 88.9

Diametrele standardizate ale tubulaturii

Diametrul tubulaturii magistrale va fi egal cu cel mai mare diametru al


ramificaţiilor:

DI= 123.5 [mm]

15
Calculul debitului minim

Debitul minim al pompei de balast va fi egal cu:

𝑑𝐼2 123.52 𝑚3 𝑚3
𝑄𝑚𝑖𝑛 =𝜋∙ ∙𝑣 =𝜋∙ ∙ 2 = 0.0239 [ ] = 86.21 [ ]
4 4 𝑠 ℎ

Unde: v = 2 [m/s] – viteza apei

DI = 123.5 [m] – diametrul tubulaturii calculat pentru tancul cu volum maxim

Diametrul interior al tubulaturii dispuse pe tronsonul de refulare al


pompei este indicat să aibă o valoare determinată conform relaţiei:

4Qmin
d R  1000  [mm], unde:
  vmin R

VminR = viteza minimă pe refulare, indicată a se încadra între valorile 3  3,5m/s;


Qmin = debitul minim anterior determinat.
In general adoptăm o valoare a vitezei minime pe refulare vminR=3,5m/s

4 ∙ 0.0239
𝑑𝑅 = 1000 ∙ √ = 93.34 [𝑚𝑚]
𝜋 ∙ 3.5

Calculul pierderilor hidraulice ale instalaţiei

Utilizând planul general de amenajări al navei şi ţinând cont de


prevederile registrului privind compartimentele drenate şi amplasarea tubulaturii
la bordul navei, se elaborează schema instalaţiei de balast.
Pentru calculul hidraulic al instalaţiei se schematizează mai întâi
instalaţia, considerîndu-se traseele caracteristice.
Instalatia de balast lucreaza si pe aspiratie si pe refulare. Calculul se face similar
ca la instalatia de santina numai ca nu se mai pune conditia aspiratiei simultane
din mai multe tancuri ci se alege pentru aspiratie cazul cel mai nefavorabil =
cuplarea pompei la tubulatura cea mai lungă.

16
Cea mai dezavantajoasă situaţie de funcţionare a pompei de balast este atunci
cand aceasta aspiră din tancul prova și refulează in tancul pupa.

Pierderea de sarcină se calculează cu relaţia:


 l    v12
h        [Pa]
 dI  2

unde:

 λ este coeficientul pierderilor liniare prin frecare, funcţie de numărul


Reynolds, determinat după relaţia aproximativă de calcul:
0, 25
 68 
  0,11   
 Re 
in care:
 ε este rugozitatea relativă a pereţilor tubulaturii;    ;
dI
   10 m şi este rugozitatea absolută a pereţilor tubulaturii (pentru ţevi
3

trase din oţel, comerciale, care funcţionează în condiţii de exploatare


diferite – corodare şi posibile depuneri mici – sau care funcţionează
periodic, cu apă neepurată chimic şi fără degazare);
v1  d I
 Re  este numărul Reynolds, ʋapă=10-6m2/s reprezintă vîscozitatea
 apă
cinematică a fluidului;
 l este lungimea tronsonului pentru care se face calculul pierderilor
hidraulice [m];
 dI este diametrul interior standardizat al tronsonului respectiv [m];
 Σ ξ semnifică suma pierderilor locale, iar ξ este coeficientul pierderilor
locale, a cărui mărime este dependentă de existenţa armăturilor
[adimensional];
  este densitatea apei de mare;  =1025Kg/m3;
 v este viteza cu care circulă fluidul pe tronsonul de calcul, funcţie de
debitul necesar Qmin.

Pierderile locale datorate armaturilor sunt:


Sorb: 2.266;
Valvula: 0.266;
Cot 90o: 0.74;
Cot T: 3.3;

17
Tronsoane Q(m^3/h) l(m) d(m) ε Re v λ Σζ h(Pa) h(mca) s(N*s^2/m^8)
Aspiratie
Tanc Prova-
A 62.67 19.1 0.105 0.009 210600 2 0.0346 3.746 20555 2.044 67827690.7
A-Pompa 86.21 61.5 0.124 0.008 247000 2 0.0333 8.404 51196 5.091 89283117.5
Refulare
Pompa-B 86.21 46.4 0.124 0.008 247000 2 0.0333 10.89 47952 4.769 83626152.1
B-Tanc
Pupa 32.90 45.8 0.076 0.013 152600 2 0.0375 10.57 67844 6.747 812105526.8

În continuare se calculează pierderile de sarcină pe diferitele porţiuni de


tubulatură simple:
h12 = s12Q2
h23 = s23Q2
unde s12; s23 sunt constantele hidrodinamice ale tronsoanelor respective.
  l  8 
s     
 d   2 d 4

Pierderile pe aspiraţie, pe refulare şi pierderile totale se obţin prin cuplarea


tronsoanelor în serie.
Cuplarea în serie:
hserie = sserieQ2 = (s1 + s2)Q2

Se obţin astfel următoarele valori:


ha= 7.14 mcol.H20
hr= 11.52 mcol.H20
ht=ha+hr= 18.65 mcol.H20

Definirea sarcinii instalației

Definirea sarcinii, ţinînd cont şi de componenta sa geodezică, se face în felul


următor:

HA = gzA + hA
HR = gzR + hR
18
HT = g(zA+zR) + hT
unde:
- g este acceleraţia gravitaţională g=9,81m/s2;
- zA şi zR sunt înălţimile pe aspiraţie şi respectiv pe refulare, şi sunt egale cu
2.2 m, respectiv 5.2 m.

Valorile obţinute pentru sarcini sunt următoarele:


Ha=ha+zA= 9.34 mcol.H20
Hr=hr+zR= 16.72 mcol.H20
Ht=Ha+Hr= 26.05 mcol.H20

8. Alegerea pompei/caracteristici
Se alege o pompa care sa aiba caracteristicile urmatoare: H ≈ 26 mca si
Q ≈ 87m3/h
Pompa aleasa este de tip centrifugal, tip CRE 64-1 A-G-A-E-HQQE –
98183926 (Grundfos).

19
Verificarea parametrilor efectivi de lucru
Parametrii efectivi de lucru:
- Debitul efectiv Qef =87 m3/oră;
- Sarcina efectivă Hef = 26.02 m coloană de apă;
- Randamentul pompei  =69.9 %.

Verificarea presupune realizarea următoarelor cerinţe:


1. Debitul efectiv de lucru al pompei trebuie să fie mai mare decât debitul
minim stabilit ca parametru iniţial de calcul. Qef = 87> Qmin = 86.21 m3/h.
2. Sarcina efectivă trebuie să fie mai mare decăt sarcina totală calculată mai
sus.
Hef =26.02> HT = 26 m coloană de apă.
3. Se verifica daca la debitul de 9 m3/h viteza apei este mai mare de 2 m/s.

4∙𝑄 4 ∙ 87
𝑣= = = 2.018 𝑚/𝑠
3600 ∙ 𝜋 ∙ 𝑑2 3600 ∙ 𝜋 ∙ 0.12352

9. Calculul cavitatiei
Performantele unei pompe se determina folosindu-se o marime NPSH, care
reprezinta rezerva de energie pe care lichidul o are la intrarea rotorului.Aceasta
marime reprezinta rezerva de cavitatie:

HPSN= pa - pvs2 + ρ *g*z - hf

pa=10 : presiunea atmosferica

pvs=0.19 : presiunea de vaporizare la 20°C

z=4 m : inaltimea de la axul pompei la nivelul apei din tanc.

Calculul pierderilor hidraulice de pe aspiratie:

20
DN 200

COTURI -

SDNR -

SDSL 1/8

DN200=28 m

PC(200)= (28+8)*3.4/100*0.76=1.6 m.c.a.

Pierderile de sarcina de pe aspiratie a pompei: hf=1.6 m.c.a.

NPSH= pa – pvs + z - hr = 10 - 0.19 2+ 4 - 1.6 = 12.36 m

Pentru ca rezerva de cavitatie de 12.6 m e mai mare, rezulta ca pompa nu


caviteaza.

10. Alte elemente de actionare


Instalatia are rolul de a regla asieta navei in functie de incarcarea navei in
conditii de stabilitate pozitiva in conditii de mars sau de stationare .

h=r-a >0. De asemenea instalatia are rolul dea asigura conditii de navigare in
balast in cazul cand nava este goala.

Functie de cazurile de incarcare se stabileste balastarea navei . Balastarea se


face si in cazul transportului de marfa ptr reglarea asietei ca urmare a
modificarii centrului de carena sau de greutate. Balastarea se face si in cazul
spargatoarelor de gheata pentru asigurarea miscarii de balans a navei.

-Tancurile de balast se pozitioneaza in pupa si prova ,respectiv fore peak si


after peak si in borduri sau in planul diametral in dublu fund.

-Pompa de balast trebuie sa fie cate una pe fiecare nava. Se pot folosi si
pompele de santina, servicii generale, incendiu sau racire. Pompele de balast
sunt centrifuge si trebuie sa fie autoamorsabile . Pot functiona si pe aspiratie si
pe refulare.

21
-Tubulatura de umplere si golire se face pe magistrala si ramificatii . Tubulatura
mai cuprinde tevi de aerisire si sonde . Inaltimea tevilor este de 760 mm
deasupra PP si 450 mm deasupra puntii suprastructurii.

-Armaturile folosite in instalatie sunt valvule simple sau cu retinere , casete de


valvule , valvule Kingston. Actionarea lor se face manual , automat sau
semiautomat.

Schema de inst de balast: Instalatia poate face transferul dintr-un bord in altul ,
poate goli sau umple tancurile cu apa dulce sau de mare.

Fata de inst de santina pompele pot functiona pentru fiecare tanc pe rand , pe
cand la inst de santina simultan.

Armături

Armăturile instalaţiei de balast sunt din fontă, oţel sau bronz. Armăturile pot fi
izolate sau în casete, manevra lor putând fi făcută manual sau de la distanţă prin
comandă hidraulică, pneumatică sau mecanică în funcţie de de locul de
amplasare, precum şi de nivelul de mecanizare sau automatizare al acestora.

Toate armăturile se montează de obicei în zona compartimentului de maşini


unde se montează şi pompele. Armăturile instalaţiei trebuie să permită circulaţia
fluidului în ambele sensuri. Din aceleaşi considerente armăturile de închidere
ale sorburilor nu sunt cu reţinere.

O construcţie specială o au armăturile de ambarcare a balastului, armături


denumite valvule Kingston. Valvulele Kingston se dispun cât mai jos posibil în
zona fundului sau a gurnei pentru a evita posibila pătrundere a aerului în pompă
atunci când pescajul navei este minim.

Pentru evitarea îngheţării secţiunii de intrare sau înfundării valvulei


Kingston se prevede încălzirea chesonului prin suflare cu abur şi suflare cu aer
comprimat. Pentru navele fluviale care navigă în ape de adâncimi limitate,
22
chesoanele Kingston se dispun în borduri pentru a facilita aspiraţia apei fără
mâl.

Pompe
Instalaţia de balast de pe fiecare navă trebuie să fie deservită de cel puţin o
pompă proprie. Pot fi folosite ca pompe de balast și pompele de serviciu general
cu debit suficient de mare cum ar fi: pompa de santină, pompa de incendiu sau
pompa de rezervă a circuitului exterior.

Compartimentul pompelor de încărcare de la petroliere trebuie drenate cu


ajutorul unor pompe sau ejectoare separate, dispuse chiar în compartimentul
pompelor. Constucţia pompelor trebuie să excludă posibilitatea producerii de
scântei.

Instalaţia de balast utilizează pompe de tip centrifugal, care în mod obligatoriu,


trebuie să fie autoamorsabile. Pompele de balast funcţionează şi pe aspiraţie şi
pe refulare.

11. Actionare sistem

23
În (Fig. 4.28) este prezentată schema sistemului de balast din compartimentul de
mașini. În figură s-au făcut următoarele notații: PB1,PB2 - pompă balast nr.1
respectiv nr.2, MK - magistrală apă de mare, F1,F2 - filtre, V1...V14 -
armături, RB - refulare peste bord, RPS - refulare pompă santină, APS -
aspirație pompă santină, VR1..VR4 - valvule cu reținere, EFD -
echipament filtrare și dezinfectare.

Pompele de balast sunt pompe centrifuge prevăzute cu dispozitiv de auto-


amorsare. În (Fig. 4.29a) este prezentat un exemplu de pompă de balast pe care
se montează un dispozitiv de auto-amorsare tip ejector, la care fluidul de lucru
este aerul comprimat. În (Fig. 4.29b) este prezentată pompa de balast cu
legăturile la dispozitivul de auto-amorsare prezentat în (Fig. 4.29c). Flanșa A1
de la DA se montează pe ștuțul A1 de la PB. Prin această legătură se
evacuează aerul și se creează vacuum la aspirația pompei. Înălțimea ștuțului este
aleasă astfel încât (DA ) să fie deasupra corpului pompei. Prin capătul B se
efectuează evacuarea aerului comprimat ( AC ) și a gazului din pompă. În priza
A2 se montează un tub care face legătura între corpul pompei și volumul cu
vacuum creat de ejectorul ( DA ). Priza C de pe refularea pompei se conectează
la portul C de pe (DA ) unde există un traductor de presiune care oprește
funcționarea dispozitivului de auto-amorsare când presiunea pompei a atins
valoarea nominală. Înainte de pornirea pompei de balast începe să funcționeze
dispozitivul de auto-amorsare.

24
Aerul comprimat (AC ) pătrunde în ejector și creează vacuum. Gazele
din aspirația pompei (A1 ) și corpul pompei (A2 ) sunt aspirate și după un timp
stabilit prin releul de timp pornește pompa de balast. La atingerea presiunii de
regim un traductor de presiune oprește dispozitivul de auto-amorsare acționând
o electro-valvulă montată pe tubulatura aerului comprimat. Dacă scade
presiunea pe refularea pompei dispozitivul de auto-amorsare este activat din
nou.

12. Diagrama Gantt


Diagrama Gantt reprezintă o diagramă cu bare orizontale care ilustrează
activitățile dintr-un proiect, desfășurate în timp, indicând timpii de începere și
respectiv de finalizare, precum și durata acestor activități.

Cazurile când se utilizează acest tip de diagramă sunt următoarele:

 pentru planificarea sau monitorizarea activităților dintr-un proiect de


cercetare, pentru lucrări de construcție etc.;
 pentru a prezenta altor persoane planul sau starea unui proiect;
 atunci când se cunosc etapele unui proiect sau proces, în privința succesiunii
și duratei acestora;
 în situația în care nu este necesar să se specifice ce activități sau procese
depind de terminarea unora anterioare.

Se pot enunța următorii pași de construire a diagramei Gantt:


 1. Se formulează activitățile care trebuie realizate pentru a executa
proiectul. De asemenea, se identifică jaloane-cheie în proiect. Acest lucru
se poate realiza prin brainstorming sau printr-o diagramă de proces,
prin storyboard sau printr-o diagramă PERT (Tehnică de evaluare și
analiză a programului). Relațiile de dependență între activități sunt mai
clare în diagrama PERT, însă diagrama Gantt ușurează vizualizarea
progresului desfășurării proiectului. Se identifică durata necesară pentru
fiecare activitate. În final se stabilește succesiunea activităților: care
activități trebuie terminate înainte ca altele să înceapă, ce activități pot fi
realizate simultan etc.

25
 2. Se desenează o axă orizontală a timpului în partea superioară a paginii.
Se alege unitatea de timp adecvată: zile, săptămâni sau luni, cu diviziuni
egale ale unității de timp.
 3. În partea stângă a paginii se notează succesiv, pe verticală, fiecare
activitate în ordinea cronologică a efectuării și jaloanele proiectului. Prin
jalon se înțelege un eveniment semnificativ în desfășurarea proiectului, de
obicei terminarea unei activități majore. Pentru evenimentele care au loc
punctual (cum ar fi o prezentare a planului proiectului, pe o durată relativ
scurtă de timp), se desenează un romb în dreptul zilei sau săptămânii în
care trebuie să aibă loc. În cazul unor activități cu durată mai mare se
desenează o bară de-a lungul intervalului de timp necesar. Se desenează
numai contururile barelor și romburilor, fără să fie umplute deocamdată.
 4. Pe măsură ce activitățile sau procesele au loc se umplu romburile și
barele, pentru a indica finalizarea activităților. În cazul unor activități în
curs de desfășurare, se estimează cât s-a parcurs din acestea și se umple
cantitatea corespunzătoare din bară.
 Pe diagramă (în partea inferioară a paginii) se poate utiliza un semn
vertical de marcare, pentru a identifica data curentă în care ne aflăm pe
axa timpului.
 În prezent există programe informatice care facilitează construirea și
actualizarea diagramei. Acestea pot construi cu ușurință o diagramă Gantt
și o diagramă PERT pentru aceleași date, asigurând sincronizarea dintre
acestea pe măsură ce proiectul avansează și se realizează actualizări.

Timp=40 saptamani

26
13. Instalatia de tratare a apei de balast
Resolution MEPC.174 (58)
1.3.1 Health, Environment and Safety
Only personnel qualified and authorized by the ship’s management shall carry
out the operation and maintenance of the system.
The UV lamps emit short wave radiation which is damaging to the eyes and
skin. The lamp must never be ignited without the end-cap or the UV sensors of
the UV chamber fitted. The UV lamp contain small amounts of mercury.
Medium pressure UV lamps operate at very high temperatures, above 700ºC.
The UV system operates under high voltage conditions and must be electrically
isolated before any maintenance is carried out.
1.3.2.1 Ballasting
During ballasting the ballast water will first be filtered through a 40-micron
filter. This filter removes larger particles including the majority of the zoo-
plankton. After the filter, the ballast water, will run through the UV-chamber/s
in which the after will be exposed to a high dose of UV light. The UV-exposure
will kill/inactivate the remainder of plankton as well as the bacteria/viruses.

27
1.3.2.2 De-ballasting
During de-ballasting, the filter is bypasses and the ballast water is once more
run through the UV-chamber/s. This will ensure inactivation of plankton and
bacteria/viruses should any have passed the first treatment.
1.2.3.4 System Layout
OPTIMARIN Ballast System can be built in different layouts. The whole
system is modular with the following main components:
The filter is a mesh filter with aperture of 40 microns
The UV treatment is built up by UV-chambers each with a capacity of 167m3/h.
The number of UV-chambers is calculated as a multiple of 167 depending on
the actual flow to be treated. UV-chambers must be fitted horizontally and the
inlet/outlet of the manifolds are placed diagonally each other.
One UV lamp of 35kW is placed inside each UV chamber. The power will be
automatically regulated to ensure a UV intensity of 800 W/m2. UV intensity
less than 100 W/m2 will initiate a pre-warning that the treatment is below
certified value.
For the satisfactory operation of the filter and the back-flushing of the filter is
required a back pressure. Both the filter and the UV-chambers have minimum
and maximum flow depending on the system in question. The flow is monitored
with a flow meter. To regulate the pressure and flow a Flow-Pressure Control
Valve (FPV) is fitted.
Treatment processes
Imo defines ballast water treatment equipment as “…the equipment which
mechanically, physically, chemically or biologically processes either singularly
or in combination to remove, render harmless or avoid the uptake or discharge
of harmful organisms or pathogens. Ballast water treatment equipment may
operate at the uptake or discharge of ballast water, during the voyage, or at a
combination of these events.” The technologies used for treating ballast water
are generally derived from municipal and other industrial applications.
However, their use is constrained by key factors such as space, cost and efficacy
(with respect o the IMO discharged ballast water standards). There are two
generic types of process technology used in ballast water treatment: 1. Solid-
liquid separation and 2. Disinfection. The following paragraphs provide a brief
overview of their characteristics. 3.1.1 Solid-liquid separation Solid-liquid
separation is simply the separation of suspended solid material, including the
larger suspended micro-organisms, from the ballast water, either by
28
sedimentation (allowing the solids to settle out by virtue of their own weight) or
by surface filtration (removal by straining, i.e. by virtue of the pores in the
filtering material being smaller than the size of the particle or organism). All
solid-liquid separation processes produce a waste stream containing the
suspended solids. This waste stream comprises the backwash water from
filtering operations or the underflow from hydrocyclone separation. These waste
streams require appropriate management and during ballasting they can be
safely discharged at the point where they were taken up. On deballasting, the
solid-liquid separation operation is generally bypassed. 3.1.2
Disinfection/Sterilization Disinfection removes and/or inactivates
microorganisms using one or more of the following methods: Chemical
inactivation of the micro-organisms through either: - oxidising biocides -
general disinfectants which act by destroying organic structures, such as cell
membranes, or nucleic acids - non-oxidising biocides - these interfere with
reproductive, neural, or metabolic functions of the organisms Physico-chemical
inactivation of the micro-organisms through processes such as UV light, heat or
cavitation Asphyxiation of the micro - organisms through deoxygenation. All of
these disinfection methods have been applied to ballast water treatment, with
different products employing different unit processes. Most commercial systems
comprise two or more stages of treatment with a solid-liquid separation stage
being followed by disinfection (Figure 6), though some disinfection
technologies are used in isolation. One ballast water treatment technology also
employs chemical enhancement (i.e., coagulation / flocculation) upstream of
solidliquid separation; another uses titanium dioxide (TiO2) to intensify
ultraviolet irradiation.

14. Concluzii
Instalația de balast are rolul de a corecta asieta navei in funcție de incarcarea
navei in condiții de stabilitate pozitiva in condiții de mars sau de staționare
precum si de a asigura starea navei prin modificarea centrului de greutate al
navei balastate.
Registrele de clasificare sunt instituții de stat, organizate in scopul verificării
si confirmării stării tehnice a navelor de transport, precum si a certificării
posibilității acestora de a naviga in siguranța. Cele mai cunoscute registre de
clasificare navala actuale sunt: Lloyd's Register of Shipping,Bureau Veritas,
American Bureau of Shipping, MARPOL, SOLAS,DNV-GL.
-Elementele de construcție ale instalației de balast cuprinde tancurile,
tubulatura, valvule.
-înaintea intrării în exploatare a navei sau după reparații, instalația de balast

29
este supusa la probe.
-Nava pentru care va fi realizata instalația de balast este un portcontainer
Johanna Scherpers 800 TEU.
• Cele 25 de tancuri de balast ale navei sunt dispuse atat in babord cat si in
tribord.atat in pupa cat si in prova,in dublu-fund si dublu-bord.
• Traseul tubulaturii de balast este format in principiul din doua magistrale si
ramificațiile ce duc de Ia acestea la tancurile de balast.
• S-au făcut calculul instalației de balast in urma careia sa adoptat diametrul
tubulaturii de 123.5 mm.
- Pierderile pompei se calculează pentru a stabili H pompei.
- Se alege o pompa care sa aiba caracteristicile urmatoare: H ≈ 26 mca si
Q ≈ 87m3/h
- Pompa aleasa este de tip centrifugal, tip CRE 64-1 A-G-A-E-HQQE –
98183926 (Grundfos).
-In urma calculului de cavitatie rezultat o rezerva de 12,6 de unde reiese ca
pompa nu intra in cavitatie.
-Diagrama Gantt este modalitatea in care este distribuit timpul de producție a
instalației de balast.
-Instalația de balast se trateaza conform normei europene NE-1461.

15. Bibliografie
• Proiect 800 TEU Damen Combi Feeder

• Societăți de clasificatie ABS, BV, DNV-GL, LR-Lloyd's Register, DWG, Marpol

• Curs IBP-Dan Dragan

• Instalații navale de bord- Ion C. Ionita

• httffiy7reederei-Iohmann.de/DNVGL%20Rules.pdf

• http://www.scritub.com/sti intaZarh itectura-constructi i/INSTALATIA-DE-

BALAST2219232023. pit p

•https://www.academia.edu/20360233/lnst de balast

30
31

S-ar putea să vă placă și