Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
An universitar 2018-2019
Proiectarea unei instalații de balast
2
- sa nu polueze apa acvatoriilor cu apa provenita din operatiuni de debalastare
- sa dispuna de mijloace de actionare locala si de la distanta a pompelor
- sa fie confectionate din materiale care sa reziste la actiunea apei de mare
- sa aiba cat mai putine armaturi de manevra si fitinguri demontabile
- sa nu fie expusa inghetului
- sa corespunda cerintelor impuse de registrele de clasificare si regulelor
internationale privind poluarea (MARPOL 1973/1978)
Pentru atingerea scopului pentru care a fost conceputa instalatia de balast
este prevazuta cu tancuri, catre care sau de la care apa este antrenata cu ajutorul
unor pompe numite si pompe de balast.
Instalatia de balast a unei nave este independenta de celelalte instalatii
existente la bord, dar pentru o mai mare siguranta in exploatare ea este racordata
la instalatia de santina. Sorburile tubulaturilor care fac legatura intre tancurile de
balast si instalatia din compartimentul de masini nu sunt prevazute cu filtre, iar
armaturile nu sunt cu retinere deoarece apa trebuie sa circule in ambele sensuri.
In functie de dimensiunile navelor si de gradul de automatizare,
actionarea armaturilor poate fi facuta manual sau de la distanta prin comanda
hidraulica, mecanica sau pneumatica.
Pentru ca efectul greutatilor lichide ambarcate sa fie maxim, fara sa
influenteze stabilitatea navei, tancurile de balast sunt amplasate in zona dublului
fund, cat mai departe de planul diametral. Unele nave maritime de mare tonaj
(mineralierele si petrolierele – care, de regula, fac o parte a cursei in gol si sunt
obligate sa ia mari cantitati de balast la bord) sunt prevazute cu spatii
suplimentare de depozitare a balastului, amplasate in borduri, mai sus decat cele
din dublu fund, numite si tancuri superioare. Cele superioare trebuie sa poata fi
umplute si gravitational, fara ajutorul pompelor instalatiei. Sorburile se
amplaseaza intotdeauna in zona pupa a fiecarui tanc, in apropierea planului
diametral pentru a asigura o golire aproape totala a acestora.
Proiectia la interior a tubulaturilor instalatiei se poate face prin zincare
sau acoperire cu polietilena iar imbinarea acestora prin glanse.
Toti consumatorii de apa de peste bord se alimenteaza dintr-o tubulatura
comuna, numita, magistrala.Aceasta este amplasata in santina compartimentului
masini, in plan transversal si comunica cu exteriorul navei prin intermediul a
doua compartimente speciale numite chesoane. Unul din aceste chesoane are
orificiul de comunicare cu exteriorul la nivelul fundului navei – in acest caz,
3
chesonul, fiind cunoscut sub denumirea de “priza de fund”, iar celalalt, in zona
de imbinare dintre tablele fundului si cele ale bordajului – in acest caz, chesonul
fiind cunoscut sub denumirea de “priza de suprafata”.
Apa de peste bord patrunde in aceste prize prin gratare care au rolul de a
impiedica aspiratia impuritatilor de mari dimensiuni. Pentru a indeparta
gunoaiele fixate in aceste gratare sau, in timpul iernii, gheata, sunt prevazute
legaturi ale instalatiilor de aer comprimat si/sau abur cu tubul inelar. Pentru a se
evita patrunderea aerului pe tubulatura, atunci cand nava executa o miscare
accentuata de ruliu, priza de suprafata se inchide, iar aspiratia se face numai prin
cea de fund.
Cand o nava, indiferent, daca este maritima sau fluviala, este acostata la
un cheu fluvial, se va avea in vedere ca priza dinspre mal sa fie inchisa pentru a
evita aspiratia de catre pompe, odata cu apa, si a diferitelor impuritati – nisip,
mici bucatele de lemn, mal, etc., impuritati care pot duce la infundarea filtrelor
sau pot accentua uzura partilor componente ale pompelor.
Pompele din componenta instalatiilor sunt de tip centrifugal, prevazute cu
sisteme de amorsare. Pentru siguranta in exploatare, instalatiile de balast sunt
prevazute cu cate doua pompe sau, dupa caz, cu o singura pompa care la nevoie
poate fi suplinita de una din pompele altei instalatii (incendiu, servicii generale,
racirea motoarelor principale, etc.), racordarea facandu-se cu ajutorul unor
interceptii.
Diametrul tubulaturilor se alege astfel incat viteza apei sa fie de min.
2m/s, iar timpul de umplere sa se incadreze in limitele stabilite, atat pentru
navele maritime cat si pentru navele fluviale.
Instalația de balast are următoarele elemente componente:
1) tancuri de balast;
2) pompe;
3) tubulatura instalaţiei;
4) armături.
4
2. Tipul navei: portcontainer -800 TEU
Dimensiuni principale:
Lungimea maxima: 138 m
Lungimea intre perpendiculare: 129 m
Latimea: 21.8 m
Pescaj: 7.3 m
Dedweight: 9500 tone
Viteza: 19 Kn la 7.3 m, 100% MCR
Putere motor: 8400 KW la 500 rpm
Capacitati:
Hold 1 3079 m3
Hold 2 4539 m3
Hold 3 4330 m3
Total Hold 11948 m3
HFO(RMG35) 941 m3
MGO(DMA) 97 m3
Freshwater 73 m3
Ballast Water 4597 m3
Container
Hold 206 TEU
Container
Deck 597 TEU
Total
Container 803 TEU
6
tancurile amplasate cât mai departe de planul diametral iar pentru a regla
pescajul se utilizează toate tancurile disponibile.
7.2.2 Pumps
At least two power driven ballast pumps are to be provided, one of which may
be driven by the propulsion unit. Sanitary and general service pumps may be
accepted as independent power ballast pumps. Bilge pumps may be used for
ballast water transfer provided the provisions of [6.7.3] are fulfilled.
7.3.5 Pumps
a) The ballast system is to be served by at least two pumps.
b) The complete ballast water exchange of cargo holds, where used for the
carriage of water ballast, shall be possible by one pump within not more than
twenty four hours.
7
● Schemă:
2D
8
9
3D
4. Implicarea in stabilitate
Sistemul de balast are rolul de a corecta asieta și înclinarea transversală a navei
prin umplerea și golirea cu apă de mare a tancurilor de balast. Aceste situații
apar în timpul manipulării mărfii și în marș pentru a compensa consumul de
combustibil și apă dulce. Pentru navele ce transportă mărfuri uscate cum ar fi
portcontainere și nave RO-RO este recomandabil un sistem automat de
corectare a asietei. Deseori sistemul de balast și cel de santină sunt desenate în
10
aceeași diagramă, câteodată se combină și cu sistemul de stins incendiu cu apă
deoarece pompele de santină, balast și stins incendiu cu apă sunt interconectate.
Tubulatura folosită în sistemul de balast poate fi confecționată din oțel
galvanizat pentru a fi protejată la coroziunea apei de mare, dintr-un aliaj de
cupru/nichel/fier (CuNiFer) sau din fibră de sticlă ranforsată (GRP). Această
tubulatură este tubulatură de golire și de umplere motiv pentru care rezistența
hidraulică trebuie să aibă o valoare minimă. Prin specificația de contract se
poate cere montarea unui sistem de striping (uscare) a tancurilor de balast mari.
Tubulatura sistemului de balast este astfel dispusă încât umplerea și golirea
fiecărui tanc să se realizeze independent. Tancurile de balast pot fi amplasate
funcție de tipul navei în dublu fund, în dublu bordaj sau sub punte. Toate navele
au un tanc de balast în picul prova și unul în picul pupa. Tubulatura de aerisire a
unui tanc de balast se montează în prova tancului iar tubulatura de măsurare a
nivelului tancului se montează în pupa tancului. Sorburile de pe ramificațiile din
tancuri se montează în zonele cele mai adânci ale tancului, de preferință în pupa
pentru a asigura golirea tancurilor în orice condiții.
5. Traseu tubulatura
Tubulatura de balast este alcătuită din ramificaţii ce leagă tancurile de
balast de magistrala amplasată în compartimentul de maşini. Tubulatura
magistrală face legătura cu pompele şi cu armăturile de bordaj.
Tubulatura trebuie dispusă astfel încât umplerea şi golirea diverselor
tancuri să se realizeze independent, atât atunci când nava este pe asietă dreaptă
cât şi atunci când este pe asietă înclinată şi nu trebuie să fie expusă îngheţării.
Fiecare tanc trebuie să fie deservit de o ramificaţie independentă.
Dispunerea sorburilor trebuie făcută în locurile cele mai adânci ale tancurilor,
astfel încât să se poată asigura golirea tancurilor în orice condiţii. În afară de
tubulatura de umplere şi golire a balastului, tancurile de balast mai conţin reţele
de tubulatură pentru aerisirea tancurilor şi pentru măsurarea nivelului apei din
tanc.
Tubulatura pentru aerisire se montează în prova tancului de balast iar
tubulatura pentru măsurarea nivelului se montează în pupa acestuia. Secţiunea
tubulaturii pentru aerisire trebuie să fie mai mare decât secţiunea tubulaturii de
introducere a apei în tanc pentru a se asigura o bună aerisire.
11
6. Dimensionare/materiale
Armăturile sistemului de balast se confecționează din oțel, bronz, fontă sau
polipropilenă. Manevra lor se poate face manual sau de la distanță cu acționare
mecanică, hidraulică sau pneumatică.
Dimensionarea tubulaturii
Pentru diametrele interioare determinate vom alege valorile standardizate
superioare (in general grosimea minimă a peretelui ţevii (t=4,5mm);
12
Se va obţine:
I. diametrul exterior standard al tubulaturii magistrale d 1ext= 133.4 mm,
grosimea peretelui ţevii t=4 mm, deci diametrul interior al acestui tronson
de tubulatură va fi: dI= 125.4 mm;
II. diametrul exterior standard al tubulaturii dispuse pe tronsonul de refulare al
pompei dRext=101.6 mm, grosime a peretelui t= 3.6 mm, diametrul interior al
acestui tronson de tubulatură având valoarea d0= 94.4 mm.
7. Pierderi hidraulice
STABILIREA PARAMETRILOR INIŢIALI DE CALCUL:
Diametrul interior d1 al tubulaturii principale de santină şi al sorburilor
legate direct la pompă trebuie să fie cel puţin egal cu cel dat de relaţia:
13
- vminR este viteza minimă pe refulare, indicată a se încadra între valorile 3
3,5m/s;
- Qmin este debitul minim anterior determinat.
In general adoptăm o valoare a vitezei minime pe refulare vminR=3,5m/s
V l b d 0,98 m 3
unde:
l-lungimea tancului
b-lăţimea tancului
d-înălţimea tancului
(0,98-coeficient de umplere)
14
Volume tancuri Diametru
Nume tanc Volum Volum calculat Diametru Grosimea Diametru
[m3] 98% standardizat tevii exterior
FP WB CL 186 182.28 102.06 105.3 4.5 114.3
DT 1 WB CL 278.7 273.126 116.79 119 4 127
WT 1 WB PS 230.1 225.498 109.56 110.2 7.1 124.4
WT 1 WB SB 230.1 225.498 109.56 110.2 7.1 124.4
DB 2 WB CL 144.5 141.61 93.82 94.4 3.6 101.6
WT 2 WB PS 329.4 322.812 123.48 125.4 4 133.4
WT 2 WB SB 329.4 322.812 123.48 125.4 4 133.4
DB 3 WB PS 151.2 148.176 95.25 96.7 8.8 114.3
DB 3 WB SB 151.2 148.176 95.25 96.7 8.8 114.3
WT 3 WB PS 213.5 209.23 106.86 107.1 3.6 114.3
WT 3 WB SB 213.5 209.23 106.86 107.1 3.6 114.3
DB 4 WB PS 164.5 161.21 97.96 98.3 8 114.3
DB 4 WB SB 164.5 161.21 97.96 98.3 8 114.3
WT 4 WB PS 107.5 105.35 85.01 89.3 12.5 114.3
WT 4 WB SB 107.5 105.35 85.01 89.3 12.5 114.3
DB 5 WB PS 218.6 214.228 107.70 110.2 7.1 124.4
DB 5 WB SB 218.6 214.228 107.70 110.2 7.1 124.4
WT 5 WB PS 144.9 142.002 93.91 94.4 3.6 101.6
WT 5 WB SB 144.9 142.002 93.91 94.4 3.6 101.6
DB 6 WB PS 102.8 100.744 83.76 85 2 89
DB 6 WB SB 102.8 100.744 83.76 85 2 89
WT 6 WB PS 255.8 250.684 113.50 114.7 12.5 139.7
WT 6 WB SB 255.8 250.684 113.50 114.7 12.5 139.7
AP WB PS 76.5 74.97 75.90 76.3 6.3 88.9
AP WB SB 76.5 74.97 75.90 76.3 6.3 88.9
15
Calculul debitului minim
𝑑𝐼2 123.52 𝑚3 𝑚3
𝑄𝑚𝑖𝑛 =𝜋∙ ∙𝑣 =𝜋∙ ∙ 2 = 0.0239 [ ] = 86.21 [ ]
4 4 𝑠 ℎ
4Qmin
d R 1000 [mm], unde:
vmin R
4 ∙ 0.0239
𝑑𝑅 = 1000 ∙ √ = 93.34 [𝑚𝑚]
𝜋 ∙ 3.5
16
Cea mai dezavantajoasă situaţie de funcţionare a pompei de balast este atunci
cand aceasta aspiră din tancul prova și refulează in tancul pupa.
unde:
17
Tronsoane Q(m^3/h) l(m) d(m) ε Re v λ Σζ h(Pa) h(mca) s(N*s^2/m^8)
Aspiratie
Tanc Prova-
A 62.67 19.1 0.105 0.009 210600 2 0.0346 3.746 20555 2.044 67827690.7
A-Pompa 86.21 61.5 0.124 0.008 247000 2 0.0333 8.404 51196 5.091 89283117.5
Refulare
Pompa-B 86.21 46.4 0.124 0.008 247000 2 0.0333 10.89 47952 4.769 83626152.1
B-Tanc
Pupa 32.90 45.8 0.076 0.013 152600 2 0.0375 10.57 67844 6.747 812105526.8
HA = gzA + hA
HR = gzR + hR
18
HT = g(zA+zR) + hT
unde:
- g este acceleraţia gravitaţională g=9,81m/s2;
- zA şi zR sunt înălţimile pe aspiraţie şi respectiv pe refulare, şi sunt egale cu
2.2 m, respectiv 5.2 m.
8. Alegerea pompei/caracteristici
Se alege o pompa care sa aiba caracteristicile urmatoare: H ≈ 26 mca si
Q ≈ 87m3/h
Pompa aleasa este de tip centrifugal, tip CRE 64-1 A-G-A-E-HQQE –
98183926 (Grundfos).
19
Verificarea parametrilor efectivi de lucru
Parametrii efectivi de lucru:
- Debitul efectiv Qef =87 m3/oră;
- Sarcina efectivă Hef = 26.02 m coloană de apă;
- Randamentul pompei =69.9 %.
4∙𝑄 4 ∙ 87
𝑣= = = 2.018 𝑚/𝑠
3600 ∙ 𝜋 ∙ 𝑑2 3600 ∙ 𝜋 ∙ 0.12352
9. Calculul cavitatiei
Performantele unei pompe se determina folosindu-se o marime NPSH, care
reprezinta rezerva de energie pe care lichidul o are la intrarea rotorului.Aceasta
marime reprezinta rezerva de cavitatie:
20
DN 200
COTURI -
SDNR -
SDSL 1/8
DN200=28 m
h=r-a >0. De asemenea instalatia are rolul dea asigura conditii de navigare in
balast in cazul cand nava este goala.
-Pompa de balast trebuie sa fie cate una pe fiecare nava. Se pot folosi si
pompele de santina, servicii generale, incendiu sau racire. Pompele de balast
sunt centrifuge si trebuie sa fie autoamorsabile . Pot functiona si pe aspiratie si
pe refulare.
21
-Tubulatura de umplere si golire se face pe magistrala si ramificatii . Tubulatura
mai cuprinde tevi de aerisire si sonde . Inaltimea tevilor este de 760 mm
deasupra PP si 450 mm deasupra puntii suprastructurii.
Schema de inst de balast: Instalatia poate face transferul dintr-un bord in altul ,
poate goli sau umple tancurile cu apa dulce sau de mare.
Fata de inst de santina pompele pot functiona pentru fiecare tanc pe rand , pe
cand la inst de santina simultan.
Armături
Armăturile instalaţiei de balast sunt din fontă, oţel sau bronz. Armăturile pot fi
izolate sau în casete, manevra lor putând fi făcută manual sau de la distanţă prin
comandă hidraulică, pneumatică sau mecanică în funcţie de de locul de
amplasare, precum şi de nivelul de mecanizare sau automatizare al acestora.
Pompe
Instalaţia de balast de pe fiecare navă trebuie să fie deservită de cel puţin o
pompă proprie. Pot fi folosite ca pompe de balast și pompele de serviciu general
cu debit suficient de mare cum ar fi: pompa de santină, pompa de incendiu sau
pompa de rezervă a circuitului exterior.
23
În (Fig. 4.28) este prezentată schema sistemului de balast din compartimentul de
mașini. În figură s-au făcut următoarele notații: PB1,PB2 - pompă balast nr.1
respectiv nr.2, MK - magistrală apă de mare, F1,F2 - filtre, V1...V14 -
armături, RB - refulare peste bord, RPS - refulare pompă santină, APS -
aspirație pompă santină, VR1..VR4 - valvule cu reținere, EFD -
echipament filtrare și dezinfectare.
24
Aerul comprimat (AC ) pătrunde în ejector și creează vacuum. Gazele
din aspirația pompei (A1 ) și corpul pompei (A2 ) sunt aspirate și după un timp
stabilit prin releul de timp pornește pompa de balast. La atingerea presiunii de
regim un traductor de presiune oprește dispozitivul de auto-amorsare acționând
o electro-valvulă montată pe tubulatura aerului comprimat. Dacă scade
presiunea pe refularea pompei dispozitivul de auto-amorsare este activat din
nou.
25
2. Se desenează o axă orizontală a timpului în partea superioară a paginii.
Se alege unitatea de timp adecvată: zile, săptămâni sau luni, cu diviziuni
egale ale unității de timp.
3. În partea stângă a paginii se notează succesiv, pe verticală, fiecare
activitate în ordinea cronologică a efectuării și jaloanele proiectului. Prin
jalon se înțelege un eveniment semnificativ în desfășurarea proiectului, de
obicei terminarea unei activități majore. Pentru evenimentele care au loc
punctual (cum ar fi o prezentare a planului proiectului, pe o durată relativ
scurtă de timp), se desenează un romb în dreptul zilei sau săptămânii în
care trebuie să aibă loc. În cazul unor activități cu durată mai mare se
desenează o bară de-a lungul intervalului de timp necesar. Se desenează
numai contururile barelor și romburilor, fără să fie umplute deocamdată.
4. Pe măsură ce activitățile sau procesele au loc se umplu romburile și
barele, pentru a indica finalizarea activităților. În cazul unor activități în
curs de desfășurare, se estimează cât s-a parcurs din acestea și se umple
cantitatea corespunzătoare din bară.
Pe diagramă (în partea inferioară a paginii) se poate utiliza un semn
vertical de marcare, pentru a identifica data curentă în care ne aflăm pe
axa timpului.
În prezent există programe informatice care facilitează construirea și
actualizarea diagramei. Acestea pot construi cu ușurință o diagramă Gantt
și o diagramă PERT pentru aceleași date, asigurând sincronizarea dintre
acestea pe măsură ce proiectul avansează și se realizează actualizări.
Timp=40 saptamani
26
13. Instalatia de tratare a apei de balast
Resolution MEPC.174 (58)
1.3.1 Health, Environment and Safety
Only personnel qualified and authorized by the ship’s management shall carry
out the operation and maintenance of the system.
The UV lamps emit short wave radiation which is damaging to the eyes and
skin. The lamp must never be ignited without the end-cap or the UV sensors of
the UV chamber fitted. The UV lamp contain small amounts of mercury.
Medium pressure UV lamps operate at very high temperatures, above 700ºC.
The UV system operates under high voltage conditions and must be electrically
isolated before any maintenance is carried out.
1.3.2.1 Ballasting
During ballasting the ballast water will first be filtered through a 40-micron
filter. This filter removes larger particles including the majority of the zoo-
plankton. After the filter, the ballast water, will run through the UV-chamber/s
in which the after will be exposed to a high dose of UV light. The UV-exposure
will kill/inactivate the remainder of plankton as well as the bacteria/viruses.
27
1.3.2.2 De-ballasting
During de-ballasting, the filter is bypasses and the ballast water is once more
run through the UV-chamber/s. This will ensure inactivation of plankton and
bacteria/viruses should any have passed the first treatment.
1.2.3.4 System Layout
OPTIMARIN Ballast System can be built in different layouts. The whole
system is modular with the following main components:
The filter is a mesh filter with aperture of 40 microns
The UV treatment is built up by UV-chambers each with a capacity of 167m3/h.
The number of UV-chambers is calculated as a multiple of 167 depending on
the actual flow to be treated. UV-chambers must be fitted horizontally and the
inlet/outlet of the manifolds are placed diagonally each other.
One UV lamp of 35kW is placed inside each UV chamber. The power will be
automatically regulated to ensure a UV intensity of 800 W/m2. UV intensity
less than 100 W/m2 will initiate a pre-warning that the treatment is below
certified value.
For the satisfactory operation of the filter and the back-flushing of the filter is
required a back pressure. Both the filter and the UV-chambers have minimum
and maximum flow depending on the system in question. The flow is monitored
with a flow meter. To regulate the pressure and flow a Flow-Pressure Control
Valve (FPV) is fitted.
Treatment processes
Imo defines ballast water treatment equipment as “…the equipment which
mechanically, physically, chemically or biologically processes either singularly
or in combination to remove, render harmless or avoid the uptake or discharge
of harmful organisms or pathogens. Ballast water treatment equipment may
operate at the uptake or discharge of ballast water, during the voyage, or at a
combination of these events.” The technologies used for treating ballast water
are generally derived from municipal and other industrial applications.
However, their use is constrained by key factors such as space, cost and efficacy
(with respect o the IMO discharged ballast water standards). There are two
generic types of process technology used in ballast water treatment: 1. Solid-
liquid separation and 2. Disinfection. The following paragraphs provide a brief
overview of their characteristics. 3.1.1 Solid-liquid separation Solid-liquid
separation is simply the separation of suspended solid material, including the
larger suspended micro-organisms, from the ballast water, either by
28
sedimentation (allowing the solids to settle out by virtue of their own weight) or
by surface filtration (removal by straining, i.e. by virtue of the pores in the
filtering material being smaller than the size of the particle or organism). All
solid-liquid separation processes produce a waste stream containing the
suspended solids. This waste stream comprises the backwash water from
filtering operations or the underflow from hydrocyclone separation. These waste
streams require appropriate management and during ballasting they can be
safely discharged at the point where they were taken up. On deballasting, the
solid-liquid separation operation is generally bypassed. 3.1.2
Disinfection/Sterilization Disinfection removes and/or inactivates
microorganisms using one or more of the following methods: Chemical
inactivation of the micro-organisms through either: - oxidising biocides -
general disinfectants which act by destroying organic structures, such as cell
membranes, or nucleic acids - non-oxidising biocides - these interfere with
reproductive, neural, or metabolic functions of the organisms Physico-chemical
inactivation of the micro-organisms through processes such as UV light, heat or
cavitation Asphyxiation of the micro - organisms through deoxygenation. All of
these disinfection methods have been applied to ballast water treatment, with
different products employing different unit processes. Most commercial systems
comprise two or more stages of treatment with a solid-liquid separation stage
being followed by disinfection (Figure 6), though some disinfection
technologies are used in isolation. One ballast water treatment technology also
employs chemical enhancement (i.e., coagulation / flocculation) upstream of
solidliquid separation; another uses titanium dioxide (TiO2) to intensify
ultraviolet irradiation.
14. Concluzii
Instalația de balast are rolul de a corecta asieta navei in funcție de incarcarea
navei in condiții de stabilitate pozitiva in condiții de mars sau de staționare
precum si de a asigura starea navei prin modificarea centrului de greutate al
navei balastate.
Registrele de clasificare sunt instituții de stat, organizate in scopul verificării
si confirmării stării tehnice a navelor de transport, precum si a certificării
posibilității acestora de a naviga in siguranța. Cele mai cunoscute registre de
clasificare navala actuale sunt: Lloyd's Register of Shipping,Bureau Veritas,
American Bureau of Shipping, MARPOL, SOLAS,DNV-GL.
-Elementele de construcție ale instalației de balast cuprinde tancurile,
tubulatura, valvule.
-înaintea intrării în exploatare a navei sau după reparații, instalația de balast
29
este supusa la probe.
-Nava pentru care va fi realizata instalația de balast este un portcontainer
Johanna Scherpers 800 TEU.
• Cele 25 de tancuri de balast ale navei sunt dispuse atat in babord cat si in
tribord.atat in pupa cat si in prova,in dublu-fund si dublu-bord.
• Traseul tubulaturii de balast este format in principiul din doua magistrale si
ramificațiile ce duc de Ia acestea la tancurile de balast.
• S-au făcut calculul instalației de balast in urma careia sa adoptat diametrul
tubulaturii de 123.5 mm.
- Pierderile pompei se calculează pentru a stabili H pompei.
- Se alege o pompa care sa aiba caracteristicile urmatoare: H ≈ 26 mca si
Q ≈ 87m3/h
- Pompa aleasa este de tip centrifugal, tip CRE 64-1 A-G-A-E-HQQE –
98183926 (Grundfos).
-In urma calculului de cavitatie rezultat o rezerva de 12,6 de unde reiese ca
pompa nu intra in cavitatie.
-Diagrama Gantt este modalitatea in care este distribuit timpul de producție a
instalației de balast.
-Instalația de balast se trateaza conform normei europene NE-1461.
15. Bibliografie
• Proiect 800 TEU Damen Combi Feeder
• httffiy7reederei-Iohmann.de/DNVGL%20Rules.pdf
BALAST2219232023. pit p
•https://www.academia.edu/20360233/lnst de balast
30
31