Strategia Na c5 A3ional c4 83 HIV SIDA 2011 E2 80 93 2015

Anexa 1
Strategia Naţională HIV/SIDA

2011 – 2015
Strategia Naţională HIV/SIDA 2011 - 2015
Cuprins:
Lista abrevierilor 3
I. Introducere 4
II. Principiile directoare ale Strategiei Naţionale HIV/SIDA 5
III. Informaţii generale relevante 6
IV. Priorităţi de intervenţie
Prioritatea de intervenţie 1: Prevenirea transmiterii virusului HIV 9
1.1. Prevenirea transmiterii în rândul tinerilor 10
1.2. Prevenirea transmiterii asociată cu sexul comercial 15
1.3. Prevenirea transmiterii în rândul utilizatorilor
de droguri injectabile 18
1.4. Prevenirea transmiterii în rândul bărbaţilor care
au activitate sexuală cu alţi bărbaţi 21
1.5. Prevenirea transmiterii în sistemul penitenciar 25
1.6. Prevenirea transmiterii în rândul comunităţilor dezavantajate 27
1.7. Prevenirea transmiterii verticale 30
1.8. Prevenirea transmiterii în sistemul medical şi
la locul de muncă 32
Prioritatea de intervenţie 2: Asigurarea tratamentului şi îngrijirilor
pentru persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA 34
2.1. Asigurarea tratamentului ARV şi a maladiilor asociate 35
2.2. Asigurarea accesului la tratamente curente şi
la programe nutriţionale 38
Prioritatea de intervenţie 3: Dezvoltarea serviciilor sociale
integrate la nivelul comunitǎţilor 40
3.1. Accesul persoanelor seropozitive şi afectate de
HIV/SIDA la servicii de asistenţǎ socialǎ 41
3.2. Accesul persoanelor seropozitive la educaţie 44
3.3. Accesul persoanelor seropozitive pe piaţa muncii 46
3.4. Respectarea drepturilor persoanelor seropozitive 48
Prioritatea de intervenţie 4: Supravegherea HIV/SIDA şi a
factorilor de risc asociaţi 50
4.1. Supravegherea transmiterii virusului HIV 51
4.2. Supravegherea comportamentelor la risc asociate 53
V. Recomandări generale cheie pentru creerea cadrului favorabil
pentru implementarea Strategiei Nationale HIV/SIDA 55
VI. Coordonarea implementării Strategiei Naţionale 56
VII. Monitorizarea implementării Strategiei Naţionale 56
VIII. Resurse 57
Pag 2 / 57
Lista abrevierilor
ADV – Fundaţia Alături de Voi România

ANP – Administraţia Naţională a Penitenciarelor
ANR – Agenţia Naţională pentru Rromi
ARAS – Asociaţia Română Anti-SIDA
ARV – antiretroviral
BSB – bărbaţi care fax sex cu alţi bărbaţi
CCM – Comitetul Naţional de Coordonare a programelor finanţate de GFATM (Fondul; Global
pentru Tuberculoză, Malarie şi SIDA)
CNA – Consiliul Naţional al Audio-vizualului
CNAS – Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
CNCD – Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării
CNLAS – Comisia Naţională de Luptă Anti-SIDA a MS
CRHS – Centrul Român HIV/SIDA
ECDC – Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolii, Stockholm
FDP – Fundaţia pentru Dezvoltarea Popoarelor
FSE – Fondul Social European
GFATM – Fondul Global pentru HIV/SIDA, Tuberculoză şi Malarie
HIV – Virusul Imunodeficienţei Umane
INBI Matei Balş – Institutul Naţional de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş
IEC – infromare, educare şi comunicare
INSP – Institutul Naţional de Sănătate Publică
ITS – Infecţie/infecţii cu transmitere sexuală
LGBT – Lesbian, Gay, Bisexual and Transexual
MAI – Ministerul Administraţiei şi Internelor
MECTS - Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
MMFPS – Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
MS – Ministerul Sănătăţii
ONG – Organizaţie neguvernamentală
OMS – Organizaţia Mondială a Sănătăţii
PF – Planificare familială
POSDRU – Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
PPSC – persoane care practică sexul comercial
PSI – Population Services International
RAA – Fundatţa Romanian Angel Appeal
RHRN – Reţeaua Româna de Reducere a Riscurilor Asociate Consumului de Droguri
SECS – Societatea de Educaţie Sexuala şi Contraceptivă
SIDA – Sindromul Imunodeficienţei Umane Dobândite
SNSPMPDS – Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în domeniul
Sanitar
SR – Sănătatea reproducerii
VHB – Virusul Hepatitei B
VHC – Virusul Hepatitei C
UDI – utilizatori de droguri injectabile
UNAIDS – Programul Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDA
UNDP – Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare
UNGASS – Adunarea Generală a Naţiunilor Unite – Sesiunea Specială HIV/SIDA
UNICEF – Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii
UNODC – Programul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate
UNOPA - Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA
Pag 3 / 57
I. Introducere
Strategia Naţională HIV/SIDA 2011 – 2015 a fost elaborată şi propusă spre aprobare
Guvernului de către Ministerul Sănătăţii prin intermediul Comisiei Naţionale de Luptă Anti-
SIDA a acestui Minister, în colaborare cu Comitetul Naţional de Coordonare HIV/SIDA şi
Centrul Român HIV/SIDA cu spijin financiar din partea UNODC, UNICEF şi UNAIDS, în
perioada mai – octombrie 2010. Prezenta strategie a folosit ca bază de pornire şi
documentul elaborat în anul 2008 şi propus pentru perioada 2008 – 2013 sub egida
Comisiei Naţionale pentru Supravegherea, Controlul şi Prevenirea Cazurilor de Infecţie
HIV/SIDA (denumita in continuare Comisia Nationala HIV/SIDA), înfiinţată ca organism
interministerial fără personalitate juridică, în conformitate cu prevederile legii 584 din 2002
cu privire la măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a
persoanelor infectate cu HIV sau diagnosticate cu SIDA. Acest document nu a fost însă
aprobat oficial după 2008 şi în 2010 Ministerul Sănătăţii a decis reluarea procesului de
elaborare a strategiei naţionale în domeniu, sub coordonarea sa, ca urmare a faptului că,
Comisia Nationala HIV/SIDA nu a mai fost reînfiinţată oficial după anul 2008.
În procesul de elaborare a strategiei au fost activ implicate organismele guvernamentale,
organizaţii neguvernamentale membre ale Comitetului Naţional de Coordonare HIV/SIDA şi
Tuberculoză, precum şi alte organizaţii neguvernamentale, agenţii internaţionale şi
reprezentanţi ai sectorului privat.
Strategia are la bază Raportul de Evaluare a Situaţiei şi Răspunsului HIV/SIDA, raport
elaborat în urma revederii tuturor cercetărilor disponibile până la jumătatea anului 2010 şi a
tuturor datelor disponibile generate de instituţii guvernamentale, neguvernamentale şi
internaţionale. Realizarea raportului a fost contractată de UNDP în cadrul proiectului
Sustainable national coordination on HIV/AIDS through Romanian HIV/AIDS Centre, pe
baza finanţării primite de la UNODC şi de la Biroul Regional UNAIDS. Consultantul care a
realizat raportul şi schiţa acestei strategii a avut întâlniri individuale cu o serie de experţi şi
parteneri şi a participat la mai multe evenimente unde conceptul şi conţinutul analizei şi
strategiei au fost discutate. Lista persoanelor consultate, a evenimentelor care au contribuit
şi a documentelor analizate se află în raportul care este anexat strategiei.
Pag 4 / 57
II. Principiile directoare ale Strategiei Naţionale HIV/SIDA
1. HIV/SIDA este mai mult decât o prioritate de sănătate publică. Este o problemă
complexă, care afectează toate componentele societăţii.
2. Strategia se va concentra preponderent asupra prevenirii transmiterii virusului şi a
reducerii impactului social. Resursele alocate trebuie să ia în considerare grupurile şi
persoanele vulnerabile, la risc şi comunităţile afectate.
3. Implicarea multisectorială şi interdisciplinară la nivel naţional şi local este esenţială
pentru realizarea unui răspuns adecvat la problematica HIV/SIDA.
4. Persoanele şi grupurile vulnerabile, la risc şi afectate trebuie să aibă cunoştinţele
necesare şi accesul la mijloacele şi serviciile necesare în vederea prevenirii infectării cu
virusul HIV;
5. Programele/intervenţiile HIV/SIDA, îndeosebi cele adresate grupurilor vulnerabile şi
celor cu risc crescut de infectare, trebuie să fie adaptate diferenţelor de vârstă, sex,
cultură şi comportament.
6. Toate persoanele infectate HIV sau diagnosticate cu SIDA, precum şi grupurile
vulnerabile, au acces egal şi continuu la tratament, îngrijire medicală şi servicii sociale
conform standardelor prevăzute de legislaţia în vigoare.
7. Drepturile persoanelor infectate HIV sau diagnosticate cu SIDA, precum şi cele ale
persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile sau la risc, sunt garantate conform
legislaţiei naţionale şi tratatelor internaţionale la care România este parte semnatară.
8. Responsabilităţile individuale ale persoanelor infectate HIV sau diagnosticate cu SIDA
sunt statuate prin lege.
9. Aplicarea precauţiunilor universale se va face în vederea prevenirii oricărei posibilităţi
de transmitere a infecţiei HIV în sistemul sanitar şi cel de asistenţă socială.
10. Testarea HIV este voluntară, şi/sau anonimă, cu garantarea confidenţialităţii şi a
consilierii pre şi post test, atât în sectorul de stat cât şi în cel privat.
11. Formularea politicilor şi a programelor de dezvoltare socio-economică trebuie să ia în
considerare şi fenomenul HIV/SIDA
12. Prezenta strategie este documentul orientativ principal pentru elaborarea programelor
şi proiectelor naţionale şi locale de intervenţie în domeniul HIV/SIDA
Pag 5 / 57
III. Informaţii generale relevante

Conform Raportului Compartimentului pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei
HIV/SIDA în România1 din cadrul INBI Matei Balş, la sfârşitul lunii decembrie 2010, se
înregistrau 16.697 cazuri cumulate de HIV/SIDA. Dintre acestea, 5.707 de persoane au
decedat şi 585 de persoane sunt raportate ca fiind pierdute din evidenţe. Numărul
persoanelor înregistrate ca trăind cu HIV/SIDA la sfârşitul lui 2010 este de 10.405.
Estimările cele mai recente făcute de UNAIDS 2 (decembrie 2008) plasează numărul de
persoane care trăiesc cu HIV/SIDA undeva în intervalul 12.000 – 16.000. Diferenţa dintre
numărul celor diagnosticaţi şi numărul celor estimaţi este relativ mică comparativ cu alte ţări
central şi est europene. Prevalenţa în rândul adulţilor este deasemenea estimată ca fiind
sub 0,1%. În context regional prevalenţa HIV din România poate fi considerată ca fiind
foarte mică. Trei ţări din Europa: Estonia, Rusia şi Ucraina au prevalenţe estimate de peste
1% cu Ucraina atingând cea mai mare prevalenţă estimată, respectiv 1,6%. Între ţările
vecine, Romania are prevalenţe comparabile cu Ungaria şi Bulgaria şi este devansată de
Republica Moldova (0,4%)
Datele din raportul Compartimentului pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei
HIV/SIDA arată că 8.916 de persoane seropozitive aveau la sfârşitul anului 2010 acces la
îngrijiri de specialitate şi erau monitorizate într-unul din cele nouă centre regionale de
tratament. Dintre acestea 7.276 erau raportate ca primind tratament antiretroviral.
Numărul de cazuri diagnosticate în perioada 2007 – 2009 s-a menţinut relativ
constant.
Tabel 1.
Nr. Cazuri nou 2007 2008 2009
diagnosticate
368 436 428
Se înregistrează însă schimbări în ponderea unor căi de transmitere.

Tabel 2.
Mod de transmitere 2007 2008 2009 2010 (la
30 iunie)
Verticală 9 (2,44%) 12 (2,7%) 22 (5%) 12 (6,9%)

Homosexual/bisexual 14 (3,8%) 33 (7,5%) 34 (8%) 15 (7,8%)
UDI 3 (0,8%) 3 (0,7%) 5 (1,1%) 4 (2%)
Heterosexual 278 (75%) 302 (69%) 324 (75%) 144 (75%)
Nedeterminat 64(17,4%) 86(19,7%) 43 (10%) 17 (8,8%)
Total 368 436 428 192
Se remarcă o dublare a ponderii cazurilor de transmitere verticală şi deasemenea o

dublare a celor asociate transmiterii homo/bisexuale în perioada 2007 – 2009. În acelaşi
timp transmiterea heterosexuală se menţine ca principală cale de transmitere fiind atribuită
la aproape trei sferturi din cazuri. Transmiterea în rândul UDI se menţine de asemenea în
jurul cifrei de 1%. Datele obţinute din sistemul de supraveghere se suprapun peste date din
cercetări efectuate în 2009. Astfel cercetările de seroprevalenţă desfăşurate în 2009 arată
1
Disponibil la www.cnlas.ro.
2
http://www.unaids.org/en/CountryResponses/Countries/romania.asp
Pag 6 / 57
că în rândul UDI prevalenţa nu depăşeşte 1%, similară cu cea în rândul PPSC, dar o
evoluţie îngrijorătoare este prevalenţa de peste 4,7% în rândul BSB.
Majoritatea tinerelor infectate HIV în copilarie, în perioada 1986 – 1991 au ajuns la
varsta fertilă ceea ce poate explica creşterea ponderii transmiterii verticale. Deşi
cvasitotalitatea femeilor tinere infectate HIV în copilărie în perioada 1986 – 1991 au fost
diagnosticate, accesul acestora la servicii specializate de prevenire a transmiterii verticale
este inegal pe teritoriul ţării.
Transmiterea sexuală (hetero şi homo/bisexuală) poate fi atribuită în ultimii ani la 4
din 5 cazuri diagnosticate şi ea a fost înregistrată în special la tinerii cu vârste cuprinse între
15 şi 29 de ani cu un vârf la cei între 20 şi 24 de ani. Datele coroborate cu rezultatele
studiilor de seroprevalenţă ne arată însa că cel mai probabil, transmiterea este concentrată
în randul BSB şi mai redusă în rândul altor grupuri vulnerabile cum sunt PPSC, UDI sau
deţinuţii. Noi infecţii la nivel îngrijorător se înregistrează şi în rândul contacţilor HIV la care,
din rezultatele testelor efectuate în ultimii 2 ani, rezultă procentaje între 8 si 10% teste
pozitive din numărul total de teste efectuate. În rest transmiterea nu poate fi asociată cu un
grup anume ci ea se înregistrează la nivelul populaţiei generale de vârstă tânără.
Numărul persoanelor infectate aflate în supraveghere medicală activă, adica cei care se
prezintă cel puţin o dată pe an la unul din cele 9 centre regionale de tratament a crescut de
la 7.591 la sfârşitul lui 2007 la 8916 la sfârşitul lui 2010. Numărul pacienţilor aflaţi în terapie
antiretrovirală a înregistrat un maxim la sfârşitul lui 2008, respectiv de 7434 şi a scăzut uşor
până la 7276 la finelel lui 2010. România se situează cu un acces la terapie antiretrovirală
de aproximativ 83% din numărul estimat de persoane care necesită terapie (8900), cu unul
din cele mai ridicate procentaje din centrul şi estul Europei. În 2009 şi mai ales în 2010, în
mai multe judeţe s-au înregistrat dificultăţi în finanţarea şi asigurarea necesarului de
medicamente care au dus la întreruperi de tratament pentru un număr semnificativ de
pacienţi. În 2010, peste o treime din pacienţi au fost puşi cel puţin o dată în situaţia de a
întrerupe tratamentul, conform estimării Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Persoanelor
Afectate de HIV/SIDA - UNOPA. Câteva judeţe au avut întreruperi în luna ianuarie 2010,
peste 15 judeţe în luna aprilie şi toate judeţele au avut probleme în a asigura continuitatea
tratamentului pentru toţi pacienţii în luna mai a aceluiaşi an. Întreruperile au fost în general
mai mici de doua săptămâni, cu unele excepţii: Neamţ şi Suceava unde au fost mai
îndelungate. Mulţi pacienţi au fost puşi să vină săptămânal la spital pentru a ridica
medicamentele, ceea ce a avut efecte negative pentru aderenţa la tratament.
În perioada 2007 – 2010, a continuat dualitatea finanţării răspunsului HIV/SIDA la nivel
naţional: respectiv a finanţării publice pentru programul de tratament, testare, îngrijiri si
social şi a finanţării internaţionale (FG, UNODC, UNICEF, UE etc) a programelor de
prevenire în rândul grupurilor vulnerabile.
În perioada 2007 – 2010 cu finanţarea asigurată de GFATM de aproximativ 8.36 milioane
euro (aproximativ 2.78 milioane euro anual), s-a asigurat necesarul de intervenţii în rândul
grupurilor vulnerabile cu următoarele rezultate:
- 16,539 utilizatori individuali de droguri injectabile incluşi în programe
- 5,848 persoane care practică sexul comercial incluse în programe
- 58,477 de intervenţii de prevenire pentru BSB
- 23,645 rroma incluşi în programe
- 30,695 deţinuţi incluşi în programe
- 3,423 copiii şi tineri fără adăpost incluşi în programe
În aceeaşi perioadă, respectiv 2007 – 2010 bugetul alocat pentru tratament a fost de peste
130 milioane de euro. Concluzia este că suma cheltuită în ultimii trei ani în programe de
Pag 7 / 57
prevenire pentru grupuri vulnerabile şi care a condus limitarea extinderii epidemiei a fost de
doar 6.4% din costul programului de tratament.
Începând cu jumătatea lui 2010, majoritatea finanţărilor internaţionale s-a epuizat şi o parte
serioasă a programelor de prevenire au un viitor incert. Mai multe organizaţii
guvernamentale şi neguvernamentale au reuşit accesarea după 2008 a unor fonduri
structurale europene pentru a-şi continua programele pe care le au cu grupuri vulnerabile
sau dezavantajate, din perspectiva integrării şi reintegrării sociale ale acestora.
Introducerea elementelor de sănătate publică în acest tip de programe nu este totdeauna
foarte simplu de facut şi se adaugă ca dificultate la problemele generale legate de rata
scăzută de implementare a programelor. Conform majorităţii organizaţiilor care au deja
proiecte aprobate din finanţări structurale europene, există mai multe piedici în
implementarea cu succes a acestor programe:
- ghiduri de implementare birocratice, neclare şi în permanentă schimbare
- lipsa capacităţii autorităţilor de management pentru a analiza rapoartele de
implementare la timp şi de a efectua rambursările de cheltuieli
- lipsa capacităţii autorităţilor de management de a face evaluări de progres şi impact
a programelor finanţate
- mecanismul de finanţare care duce invariabil la blocarea fluxului financiar şi automat
la întârzierea implementării
- lipsa unor reglementări clare privind recuperarea TVA-ului
- lipsa de coordonare şi de direcţii strategice în anumite domenii de finanţare care
conduce la aprobarea mai multor proiecte cu aceleaşi obiective în aceleaşi regiuni şi
cu aceiaşi beneficiari, respectiv la duplicarea unor intervenţii
Aceste probleme se întâlnesc în mai multe din programele operaţionale sectoriale şi
afectează atât implementatorii neguvernamentali cât mai ales pe cei guvernamentali.
Investiţia în programe de prevenire pe perioada 2011 – 2015 este estimată undeva

între 15 şi 20 de milioane Euro. Experienţa arată că acestă investiţie poate garanta
menţinerea numărului de persoane nou infectate anual la un nivel minim şi de
asemenea poate menţine costurile programului de tratament pentru aceiaşi perioada,
undeva în intervalul 200 – 250 milioane Euro. Fără acestă investiţie în prevenire,
numărul persoanelor nou infectate în perioada 2011 – 2015 ar putea depăşi 5000 şi
costurile programului de tratament ar putea fi undeva în intervalul 350 – 400 milioane
de euro. Deci nu numai din punct de vedere al salvării de vieţi dar şi din punct de
vedere financiar investiţia în prevenire este cea mai indicată, ea putând sa salveze
peste 3000 de persoane de la a fi infectate şi să economisească cel puţin 150
milioane Euro la programul de tratament cu o investiţie de maxim 20 de milioane
euro în programul de prevenire.
Pag 8 / 57
V. Priorităţi de intervenţie
Prioritatea de intervenţie 1: Prevenirea transmiterii virusului HIV
Obiectiv general recomandat: Menţinerea incidenţei HIV în anul 2015 la nivelul celei din
2010.
Situaţia actuală: În prezent România este o ţară cu incidenţă (număr de noi cazuri
descoperite anual raportat la populaţie) şi prevalenţă (număr cumulativ de cazuri
descoperite de la începutul epidemiei raportat la populaţie) HIV şi SIDA mici. Cu excepţia
bărbaţilor care fac sex cu alţi bărbaţi unde un studiu recent de seroprevalenţă arată o
prevalenţă HIV de peste 4,7% nu există alte semne de concentrare a epidemiei în vreunul
dintre grupurile considerate vulnerabile sau la risc. Transmiterea heterosexuală este
predominantă, (peste 75% din cazurile HIV nou descoperite), urmată de transmiterea
homo/bisexuală în creştere în anii 2008 şi 2009 şi depăşind 7%, urmată de transmiterea
verticală şi ea în creştere, respectiv dublare între 2008 şi 2009, în timp ce transmiterea
asociată cu consumul de droguri ramâne sub 1%.
Direcţii de acţiune pentru prioritatea de intervenţie 1
1. Prevenirea transmiterii în rândul tinerilor

2. Prevenirea transmiterii asociată cu sexul comercial
3. Prevenirea transmiterii în rândul utilizatorilor de droguri injectabile
4. Prevenirea transmiterii în rândul bărbaţilor care au activitate sexuală cu alţi
bărbaţi.
5. Prevenirea transmiterii în sistemul penitenciar
6. Prevenirea transmiterii în rândul comunităţilor dezavantajate
7. Prevenirea transmiterii verticale
8. Prevenirea transmiterii în sistemul medical şi la locul de muncă
Pag 9 / 57
1.1. Prevenirea transmiterii în rândul tinerilor
Obiectiv specific: Până în 2015 reducerea cu cel puţin 20% a incidenţei HIV în rândul
tinerilor de 15 – 29 de ani faţă de 2010. Tinerii să ştie cum să evite infectarea cu HIV şi
să aibă capacitatea, mijloacele şi dorinţa de a acţiona pe baza cunoştinţelor dobândite.
Rezultate aşteptate:
A. Modificarea comportamentului îndividual şi a normelor de grup în sensul

reducerii comportamentelor la risc în rândul tinerilor
Activităţi:
A1. Iniţierea şi susţinerea unor campanii de informare, educare şi comunicare

multianuale şi pe canale variate care să adreseze determinanţii comportamentelor la
risc. Folosirea de scară largă a conceptului de comunicare pentru schimbarea
comportamentelor (behavior change communication).
- campaniile pot fi iniţiate şi finanţate atât de catre MS prin programele sale de
sănătate publică şi promovarea sănătăţii sau prin programul HIV/SIDA cât şi de
autorităţi locale
- încurajarea şi susţinerea organizaţiilor neguvernamentale ca beneficiari/ promotori/
parteneri în proiecte susţinute prin actualele programe de finanţare europeană,
inclusiv prin facilităţi de obţinere a contribuţiei de la bugetul de stat (programele MS,
MECTS etc).
- includerea campaniilor de promovarea a sănătăţii şi a unor comportamente fără risc
între activităţile eligibile în cadrul Fondurilor Structurale Europene
- utilizarea abordării educaţiei între egali pentru implementarea campaniilor de
promovare a folosirii prezervativului adresate tinerilor, ca modalitate eficientă de
comunicare pentru schimbarea comportamentului. Elaborarea şi implementarea de
standarde în programele de educaţie nonformală şi informală bazate pe abordarea
educaţiei între egali pentru adolescenţi şi tineri
- utilizarea Centrului Roman HIV/SIDA ca centru de resurse şi de coordonare pentru
campaniile IEC din domeniul HIV/SIDA.
Indicator A1: Procentajul de tineri 15 – 24 de ani cu cunoştinţe complexe HIV/SIDA -
recunosc 2 metode de prevenire şi resping 3 prejudecăţi – creşte la 45% în 2013 si la
50% in 2015.
A2. Promovarea folosirii prezervativului
- preţul prezervativelor continuă să fie o barieră în calea folosirii acestora şi se

recomandă ca programele de sănătate publică la nivel naţional şi local să includă şi
achiziţia şi distribuţia gratuită sau la preţuri subvenţionate a prezervativelor
- reţelele de medicină de familie, planificare familială şi de medicină şcolară pot fi
implicate în promovarea şi distribuirea de prezervative gratuite sau subvenţionate
dar şi în procesul de testare cu consiliere pre şi post testare, ca şi în consilierea de
planificare familială în cazul medicilor de PF, pentru cuplurile HIV pozitive sau
discordante.
Pag 10 / 57
- includerea prezervativelor şi a altor consumabile legate de prevenirea HIV ca şi a

achiziţiilor eligibile, în programele publice, finanţate din fonduri bugetare sau din
fonduri europene
- introducerea activităţii de promovare a utilizarii prezervativelor în proiectele şi
programele care utilizează abordarea educaţiei între egali pentru schimbarea
comportamentului tinerilor legat de prevenirea ITS şi HIV/SIDA şi construirea unui stil
de viaţă sănătos
Indicatori A2. Procentajul de tineri 15 – 24 de ani care raportează folosirea
prezervativului la primul contact sexual ajunge la 75% în 2014 şi la 80% în 2015.
Creşterea vănzărilor şi distribuţiei de prezervative la cel puţin 30 de milioane unităţi în
2014 şi la 35 de milioane unităţi în 2015
B. Acces universal al adolescentilor si tinerilor care urmează o formă de

învăţământ, la cunoştinţele necesare despre HIV/SIDA, metodele de prevenire
şi riscurile asociate, precum şi noţiuni despre protecţia socială şi medicală a
persoanelor afectate, noţiuni legate de reducerea stigmatizării şi discriminării
Activităţi:
B1. Revizuirea periodică a curiculei de educaţie pentru sănătate şi menţinerea motivării
şi a nivelului de pregătire a profesorilor, cadrelor didactice şi altor categorii de personal
din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar pentru a promova şi preda educaţia
pentru sănătate.
- Continuarea şi dezvoltarea programului naţional de educaţie pentru sănătate în
şcoala românească.
- includerea modulelor de pregătire a profesorilor pentru a putea preda educaţie
pentru sănătate în modulele de pregătire profesională continuă a profesorilor
- elaborarea modulelor diferenţiate pe nivel de învăţământ a curiculei de educaţie
pentru sănătate, opţional recomandat de MECTS pentru învăţământul preuniversitar,
pentru personalul din sistemul naţional de învăţământ implicat în activitatea didactică
şi de consiliere/orientare şcolară.
- iniţierea şi desfăşurarea de campanii de promovare a educaţiei pentru sănătate în
interiorul şcolilor
- pregătirea şi motivarea medicilor din reţeaua de medicină şcolară precum şi a
medicilor de familie pentru a putea participa la acţiuni de educare şi informare în
şcoli
Indicator B1. Procentul de şcoli cu profesori, personal didactic şi de orientare şi

consiliere şcolară pregatiţi să predea educaţia pentru sănătate.
B2. Desfăşurarea de activităţi de educaţie pentru sănătate în unităţile şcolare din
învăţământul preuniversitar de masă ca parte a programei de studiu
- includerea cunoştinţelor despre sănătate in evaluarile periodice ale sistemului de
educaţie public şi privat
- includerea unui număr minim obligatoriu de ore parcurse de către elevi privind
educaţia pentru sănătate corespunzător vârstei
- desfăşurarea de cercetări periodice privind nivelul de cunoştinţe şi comportamente
fără risc de sănătate ale elevilor
Pag 11 / 57
Indicator B2. Procentul copiilor şi tinerilor care au acces la informaţii despre prevenirea
HIV/ITS şi consumul de droguri în cadrul formei de şcolarizare pe care o urmează
ajunge la 90% în 2014 şi se menţine până în 2015.
C. Acces universal al tinerilor care trăiesc cu HIV/SIDA la servicii de prevenire

secundară a HIV/SIDA
Activităţi:
C1. Corelarea serviciilor de tratament şi sprijin psihosocial existente pentru persoanele
care trăiesc cu HIV/SIDA cu un pachet minim obligatoriu de servicii şi consumabile de
prevenire secundară
- distribuţia periodică de medicamente pentru persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA să
fie insoţită de servicii de consiliere privind prevenirea transmiterii HIV şi de distribuţia
de consumabile de prevenire
- dezvoltarea unui protocol special de sănătatea reproducerii pentru persoanele care
trăiesc cu HIV/SIDA şi pregătirea de personal multidisciplinar care să îi susţină
implementarea
- corelarea măsurilor de spijin social şi de integrare în muncă cu măsuri de susţinere a
comportamentelor fără risc
- pregătirea capacităţii de a oferi consiliere şi terapie adecvată de cuplu pentru
cuplurile cu cel puţin un partener seropozitiv
- introducerea consilierii şi terapiei de cuplu pentru cuplurile cu cel puţin un partener
seropozitiv ca parte a pachetului de servicii acoperite de CNASS
Indicator C1. Acces universal al persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA la pachetul minim
obligatoriu de servicii şi consumabile de prevenire secundară până în 2013.
C2. Dezvoltarea capacităţii organizaţiilor de persoane care trăiesc cu HIV/SIDA pentru

a-şi lărgi baza de beneficiari şi pentru a oferi servicii de consiliere şi sprijin care să
asigure un comportament fără risc al persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA
- acceptarea ca eligibile a unor activităţi de sprijin psihologic şi de distribuire de
consumabile de prevenire în cadrul programelor de integrare socială a persoanelor
vulnerabile susţinute din fondurile structurale
- elaborarea de modele de practică privind subcontractarea de servicii către
organizaţiile de pacienţi/beneficiari de la nivel central şi local.
Indicatori C2. Până în 2013 cel puţin 80% din tinerii care trăiesc cu HIV/SIDA să
raporteze comportamente constante fără risc în privinţă transmiterii HIV. Toate
organizaţiile de persoane infectate să desfăşoare programe de prevenire secundară HIV
cu beneficiarii lor şi în zona lor de intervenţie până în 2012.
D. Reducerea riscului de transmitere HIV la adolescenţii şi tinerii instituţionalizaţi

sau marginalizaţi
Activităţi:
D1. Pregătirea continuă a personalului care lucrează cu adolescenţii şi tinerii
instituţionalizaţi în orice tip de instituţie sau cu copiii străzii şi din comunităţi defavorizate
Pag 12 / 57
pentru a putea oferi servicii de educaţie şi consiliere ca şi accesul la mijloace de

prevenire. Includerea reţelei de Centre de Prevenire şi Consiliere Anti-drog în acest
program
Indicatori D1 Până în 2014, toate unităţile de asistenţă a adolescenţilor şi tinerilor să
aibă personal pregătit şi programe specifice de prevenire HIV/ITS şi consum de droguri
(în cadrul unor programe/ curricule pentru dezvoltarea abilităţilor de trai independent,
care să fie adaptate vârstei, condiţiilor de afectare prin instituţionalizare sau handicap).
Procentul personalului de educaţie/ingrijire care lucrează cu tinerii instituţionalizaţi sau
cu copiii străzii şi care beneficiază de cursuri de formare în domeniul HIV/SIDA, să
crească la 45% în 2013 şi la 75% în 2015.
D2. Asigurarea accesului tinerilor instituţionalizaţi şi a copiilor străzii la servicii de

prevenire, îngrijire şi tratament pentru consum de droguri şi ITS-uri
Indicator D2. Până în 2013, cel puţin 50% din numărul estimat de adolescenţi care
trăiesc în instituţii şi în stradă să fie incluşi în programe de teren (out-reach) de
prevenire HIV/ITS şi facilitare a accesului la servicii de tratament, inclusiv în programe
de reducere a riscului asociat consumului de droguri
D3. Dezvoltarea de programe specifice pentru adolescenţii şi tinerii din afara şcolii.
Indicator D3. Până în 2014 să existe programe specifice de outreach pentru prevenirea
HIV în rândul adolescenţilor şi tinerilor din afara şcolii în cel puţin 10 aglomerări urbane
mari, cu cele mai semnificative rate de abandon şcolar
E. Accesul adolescenţilor şi tinerilor la servicii de prevenire HIV/ITS adecvate

nevoilor lor
E1. Creşterea capacităţii sistemului de medicină de familie şi planificare familială de a

oferi servicii adecvate de consiliere şi referire pentru adolescenţi şi tineri privind
HIV/SIDA şi sănătatea reproducerii
Indicator E1. Până în 2014, cel putin 50% din medicii de familie şi cel puţin 75% din
cabinetele de planificare familială să deţină competenţe de consiliere şi referire HIV/ITS
cu cunoaşterea elementelor legate de specificul adolescenţilor şi tinerilor
Pag 13 / 57
Prioritatea de intervenţie Prevenirea transmiterii în rândul tinerilor

Indicator de impact: Până în 2015 reducerea cu cel puţin 20% a incidenţei HIV în rândul tinerilor de 15 – 29 de a
Activităţi Indicatori Baseline Ţintă Ţintă Surse de
interm. finală finanţare
A1. Campanii IEC de promovare % tineri 15 – 24 de ani cu 10% 45% 50% MS, MECTS, FSE
acomportametelor fără risc cunoştinţe complexe HIV/SIDA 2006 2013 2015
A2.Promovarea folosirii % tineri 15 – 24 de ani care 73% 75% 80% MS, FSE,
prezervativului raportează folosirea 2009 2013 2015 autorităţi locale,
prezervativului la primul contact sector privat
sexual
B1. pregătirea şcolilor pentru a % scoli pregatite să predea 66.8% 80% 85% MECTS, FSE,
preda şi promova educaţia educaţia pentru sănătate 2009 2013 2015 autorităţi locale
pentru sănătate
B2. educaţie pentru sănătate în % elevi şi tineri expuşi în şcoală 90% 90% MECTS, FSE,
şcoala la educaţia pentru sănătate 2013 2015 autorităţi locale
C1.pachet minim obligatoriu de % tineri care trăiesc cu 41% 100% 100% MS, FSE,
servicii şi consumabile de HIV/SIDA diagnosticaţi care au 2009 2013 2016 autorităţi locale
prevenire secundară pentru acces la acest pachet de servicii
tinerii care trăiesc cu HIV şi consumabile
C2 servicii de prevenire % tinerii care trăiesc cu 65% 80% 85% MS, FSE,
secundară prin intermediul HIV/SIDA care raportează 2009 2013 2015 autorităţi locale
organizaţiilor de beneficiari folosirea constantă a
prezervativului
D1. pregătire personal din % personal care care 45% 75% MMFPS, autorităţi
protecţia copilului beneficiază de cursuri de 2012 2015 locale, FSE
formare în domeniul HIV/SIDA
D2. prevenire, îngrijire şi % copiii şi tineri instituţionalizaţi 50% 60% MMFPS, autorităţi
tratament pentru consum de sau care trăiesc în stradă expuşi 2012 2015 locale, FSE
droguri şi ITS-uri pentru copiii şi la programe prevenire, îngrijire
tineri instituţionalizaţi sau care şi tratament pentru consum de
trăiesc în stradă droguri şi ITS-uri
D3. programe de prevenire HIV Nr.oraşe în care se desfăşoară 0 10 12 autorităţi locale,
pentru adolescenţii şi tinerii din programe de prevenire HIV 2009 2013 2015 FSE
afara şcolii pentru adolescenţii şi tinerii din
afara şcolii
E1. sistemul de medicină de %medici de familie cu 50% 75% MS, FSE
familie şi PF servicii adecvate competenţe de consiliere şi 2012 2015
de consiliere şi referire pentru referire HIV/ITS adaptate
adolescenţi şi tineri privind tinerilor
HIV/SIDA şi SR
Pag 14 / 57
1.2. Prevenirea transmiterii asociată cu sexul comercial
Obiectiv specific: Reducerea transmiterii HIV/ITS-uri/VHB/VHC în rândul persoanelor

care practică sexul comercial şi al clienţilor şi partenerilor acestora
A. Crearea unui cadru propice pentru desfăşurarea eficientă a programelor
Activităţi:
A1. Desfăşurarea de studii în mai multe locaţii/judeţe care să evalueze dimensiunea şi
implicaţiile practicării sexului comercial în actualul cadru legislativ
- includerea ca activităţi eligibile în actualele proiecte finanţate de Fondurile
Structurale a cercetărilor de tip comportamental şi de seroprevalenţă
- finanţarea de către autorităţile locale din zone urbane mari a studiilor
comportamentale, de evaluare a situaţiei sociale şi de estimare a numărului de
persoane care practică sexul comercial
Indicator A1. Până la finalul anului 2014 să fie finalizate cercetări cu privire la
comportamentele cu risc de transmitere HIV/ITS/hepatite în rândul PPSC, în cele puţin
10 zone de intervenţie şi cercetări sociale şi de estimare a numărului de persoane care
practică prostituţia în cel puţin 3 locaţii.
A2. Desfăşurarea unei campanii de lobby/advocacy pentru promovarea de politici şi

legislaţie propice pentru desfăşurarea de programe eficiente de reducere a
vulnerabilităţii persoanelor care practică sexul comercial la HIV, ITS-uri, violenţă, trafic
de persoane, consum de droguri etc.
- se recomandă constituirea unui grup de iniţiativă care să includă atât instituţii publice
si neguvernamentale din zona sănătăţii publice şi a educaţiei cât şi persoane care au
fost direct implicate sau afectate de practicarea sexului comercial
- se recomandă abordarea unei strategii de comunicare bazată pe evidenţe şi date
ştiinţifice care să contracareze tendinţele populiste/moraliste existente acum la nivel
politic în ceea ce priveşte fenomenul prostituţiei
- se recomandă studierea cu atenţie a experienţelor unor ţări cu situaţie similara cu a
Romaniei, membre UE, în privinţa reglementării practicării prostituţiei
- se recomandă susţinerea înfiinţării de organizaţii ale PPSC active sau foste PPSC,
care să poată susţine promovarea şi respectarea drepturilor acestor persoane şi a
accesului la servicii publice
Indicator A2. Până la finele lui 2012, să fie iniţiată în Parlament revizuirea legislaţiei
legată de prostituţie ca urmare a unui proces transparent de consultări a instituţiilor
relevante şi pe baza unor evidenţe ştiinţifice.
A3. Introducerea de anunţuri/avertismente obligatorii privind riscurile de transmitere

HIV/ITS pe toate materialele video şi tipărite cu conotaţie sexuală precum şi înaintea
oricăror producţii video difuzate la TV cu indicativul interzis sub 18 ani
Indicator A3. Până la finele lui 2012 să fie concepute şi puse în practică regulile şi
metodele de inscripţionare cu avertismente privind riscurile HIV/SIDA/ITS a tuturor
materialelor video şi tipărite care au conotaţie sexuală.
Pag 15 / 57
B. Menţinerea şi extinderea programelor de prevenire HIV/SIDA şi ITS în rândul

persoanelor care practică sexul comercial
Activităţi:
B1. Includerea în programele de asistenţă socială publică la nivel local a programelor
care adresează problemele persoanelor care practică sexul comercial
- Subcontractarea de către autorităţile naţionale şi locale a programelor de prevenire
catre organizaţiile neguvernamentale şi comunitare
- se recomandă ca în oraşele unde au deja loc intervenţii de prevenire HIV/SIDA în
rândul persoanelor care practică sexul comercial acestea să fie documentate şi
prezentate autorităţilor locale în vederea implicării treptate a acestora în
conştientizarea fenomenului şi apoi în finanţarea intervenţiilor
- descentralizarea serviciilor medicale şi de educaţie recent accelerată, coroborată cu
descentralizarea în trecut a serviciilor de asistenţă socială, este o bună oportunitate
pentru a genera strategii locale de intervenţie, bazate pe evidenţele locale
Indicator B1. Până la finele lui 2014, să existe programe de intervenţie socială şi
medicală, cu beneficiari persoane care practică sexul comercial în cel puţin 20 de oraşe
reşedinţă de judeţ, finanţate de către respectivele autorităţi locale
B2. Desfăşurarea de programe de teren pentru prevenirea transmiterii HIV/ITS în rândul
PPSC şi al clienţilor şi partenerilor acestora
Indicator B2. Până la finele lui 2014 să existe intervenţii de teren, inclusiv de prevenire
HIV/SIDA, în rândul persoanelor care practică sexul comercial în cel puţin 20 de oraşe
reşedinţă de judeţ. Creşterea la 10.000 a numărului de PPSC incluse în programe până
în anul 2015. Creşterea la 35% până în 2014 a PPSC care declară utilizarea
prezervativului cu toţi partenerii sexuali (inclusiv cu partenerul de viaţă)
B3. Facilitarea accesului persoanelor care practică sexul comercial la servicii de testare
şi tratament HIV, ITS, alte boli transmisibile şi la servicii de reducere a riscurilor şi
tratament pentru consum de droguri şi creşterea adresabilităţii acestor servicii la nevoile
PPSC
Indicator B3. Până în 2014, să existe în fiecare locaţie în care se implementează
intervenţii de prevenire HIV/SIDA pentru PPSC, sisteme de referire la servicii de testare
şi tratament HIV, ITS, alte boli transmisibile şi la servicii de reducere a riscurilor şi
tratament pentru consum de droguri. Până în 2014 cel puţin 50% PPSC din zonele în
care se desfăşoară programe, îşi fac un test HIV în ultimele 12 luni şi dintre acestea
90% să cunoască rezultatul.
B4. Campanii de informare, educare şi comunicare cu potenţialii clienţi ai sexului
comercial pentru prevenirea transmiterii HIV/ITS-uri
Indicator B4. Până în 2014 să existe campanii specifice de IEC pentru PPSC şi clienţi în
toate locaţiile în care se desfăşoară intervenţii de prevenire de tip outreach. Cel puţin
90% din tinerii 15 -24 de ani care declară că au avut contacte sexuale cu PPSC să
declare utilizarea prezervativului la ultimul astfel de contact până la sfărşitul lui 2014.
B5. Dezvoltarea de programe şi servicii specifice de reducere a riscului de infectare cu
HIV şi de sprijin social (de protecţie şi asistenţă complexă) care să se adreseze
adolescenţilor (10-19 ani) care practică sexul comercial, adaptate vârstei şi nivelului de
înţelegere
Indicator B5. Până la finele lui 2014, vor exista programe şi servicii specifice
adolescenţilor (10-19 ani) care practică sexul comercial în fiecare locaţie în care se
implementează intervenţii de prevenire HIV în rândul persoanelor care practică sexul
comercial.
Pag 16 / 57
Prioritatea de intervenţie Prevenirea transmiterii asociată cu sexul comercial

Indicator de impact: Menţinerea prevalenţei HIV în rândul PPSC la 1% până în 2015
Activităţi Indicatori Baseline Ţintă Ţintă Surse de Implementatori
A1. Studii de estimare a Nr. oraşe mari în care se 2009 2013 2015 MS, FSE, MS, ONG-uri,
populaţiei PPSC şi a desfăşoară studii 10 10 10 autorităţi locale academia
comportamentelor la risc
A2. promovarea de politici şi Revizuire legislaţiei care Nu Da MS, MMFPS, FSE MS, MMFPS,
legislaţie propice pentru reglementează prostituţia 2010 2013 ONG-uri,
desfăşurarea de programe
eficiente de reducere a
vulnerabilităţii PPSC
A3. anunţuri/avertismente Legislaţie şi norme de Nu Da Da MS MS, CNA
obligatorii privind riscurile de implementare pentru aplicarea 2010 2012 2012
transmitere HIV/ITS pe toate obligatorie a acestei măsuri
materialele video şi tipărite cu
conotaţie sexuală
B1. programe de asistenţă Număr oraşe cu astfel de 0 20 20 Autorităţi locale, Autorităţi locale,
socială publică care să includă programe 2010 2013 2015 FSE ONG-uri
PPSC ca beneficiari
B2. programe de teren pentru Numar PPSC incluse în 5.848 7.000 10.000 MS, autorităţi Autorităţi locale,
prevenirea transmiterii HIV/ITS programe de teren pentru 201 3013 2015 locale, FSE ONG-uri
în rândul PPSC şi al clienţilor şi prevenirea HIV/ITS
partenerilor acestora
B3. oferire de la servicii de % PPSC care îşi fac un test HIV 33% 50% 50% MS, autorităţi Autorităţi locale,
testare şi tratament HIV, ITS, în ultimele 12 luni % care 90% 90% 90% locale, FSE ONG-uri
reducere a riscurilor şi tratament cunosc rezultatul 2013 2015
pentru consum de droguri
pentru PPSC
B4. Campanii IEC pentru clienţii % tineri 15 -29 de ani care 90% 95% MS, autorităţi MS, ONG-uri
sexului comercial declară folosirea prezervativului 2013 2013 locale, FSE
la ultimul contact sexual cu
PPSC
B5. programe de reducere a Număr orase cu astfel de 0 20 20 Autorităţi locale, Autorităţi locale,
riscului adolescenţilor care rograme 2010 2013 2015 FSE ONG-uri
practică sexul comercial
Pag 17 / 57
1.3. Prevenirea transmiterii în rândul utilizatorilor de droguri injectabile
Obiectiv specific:
Prevenirea izbucnirii unei epidemii HIV în rândul UDI prin creşterea accesului acestora
la programe de schimb de seringi şi programe de tratament substitutiv cu
metadonă/suboxonă.
A. Reducerea riscurilor asociate consumului de droguri injectabile
Activităţi:
A1. Creşterea numărului şi a capacităţii actuale a programelor de schimb de seringi
(centre fixe şi unităţi mobile).
- Achiziţionarea de către MS şi de către autoritaţile locale din Bucureşti a seringilor şi
a altor consumabile necesare în programele de schimb de seringi şi distribuirea lor
prin intermediul serviciilor existente;
- Subcontractarea de către autorităţile centrale şi locale a programelor de schimb de
seringi către organizaţiile neguvernamentale şi comunitare;
- Includerea serviciilor de schimb de seringi şi a distribuţiei de consumabile de
prevenire HIV ca parte integrantă a oricăror intervenţii care vizează integrarea
socială şi profesională a UDI precum şi în intervenţiile care vizează reducerea ratei
infracţionalităţii.
- Promovarea în continuare a accesului comercial la seringi prin farmacii şi eventual
includerea farmaciilor în programe de distribuţie la preţuri subvenţionate.
Indicatori A1. Până în 2013, cel puţin 85% dintre UDI din Bucureşti şi Ilfov au acces la
echipamente de injectare sterile prin programele de schimb de seringi şi prin farmacii,
60% UDI din Bucureşti şi Ilfov sunt înscrişi în programele de schimb de seringi şi cel
puţin 85% din UDI din Bucureşti, Ilfov şi alte 2 mari oraşe folosesc echipament steril la
ultima injectare. Până în 2013, programele de schimb de seringi din Bucureşti, Ilfov şi
alte două mari oraşe să fie finanţate în proporţie de 100% din surse publice naţionale şi
locale, inclusiv prin accesarea fondurilor structurale.
A2 Creşterea numărului şi a capacităţii actuale a programelor de tratament de

menţinere cu metadonă/suboxonă pentru dependenţa de opiacee.
- Auditarea programelor MS de tratament substitutiv şi reformarea lor pentru a înlătura
barierele care au dus la plafonarea capacităţii acestora de a acorda servicii;
- Dezvoltarea de centre noi de tratament de mentinere cu metadonă/suboxonă
accesibile;
- Coordonare eficientă între MS, CNASS şi Agenţia Naţională AntiDrog;
- Explorarea posibilităţii distribuirii de metadonă/suboxonă şi prin intermediul medicilor
de familie şi al farmaciilor.
Indicator A2. Până în 2013, cel puţin 5,000 UDI (30%) să fie incluşi în programe de
tratament de menţinere cu metadonă/suboxonă.
A3. Dezvoltarea unor programe şi servicii specifice de reducere a riscului infectării cu

HIV şi de integrare socială, care să se adreseze adolescenţilor (10-19 ani) care
utilizează droguri injectabile.
Pag 18 / 57
- Creşterea capacităţii serviciilor de prevenire HIV, astfel încât să fie adaptate

specificităţilor vârstei şi sexului beneficiarilor, pentru a se asigura accesul pentru
adolescenţii cu risc crescut.
- Dezvoltarea unor centre medico-sociale în comunităţile vulnerabile care să adreseze
comportamentele cu risc de sănătate inclusiv de infectare HIV şi care să asigure
servicii integrate (suport social, asistenţă medicală primară, consiliere psihologică,
sprijin şi orientare profesională, mediere şi informare etc).
Indicator A3. Până în 2013, să existe programe şi servicii specifice adolescenţilor (10-19
ani) care utilizează droguri injectabile, cel puţin câte unul în fiecare din cele 6 sectoare
ale Bucureştiului.
A4. Asigurarea accesului universal al consumatorilor de droguri injectabile la testare

HIV, ITS, VHB si VHC.
- Achiziţionarea de către MS şi de către autorităţile locale din zonele afectate a
testelor rapide pentru HIV, VHC şi VHB şi distribuirea către serviciile de schimb de
seringi şi cele de menţinere pe metadonă/suboxonă;
- Introducerea posibilităţii şi capacităţii de a efectua teste rapide în centrele sociale.
Indicator A4. În fiecare locaţie în care se implementează intervenţii de prevenire HIV în
rândul UDI, să existe până în 2013 sisteme de referire la servicii de testare şi tratament
HIV şi cel puţin 40% UDI să îşi fi făcut un test HIV în ultimele 12 luni şi dintre aceştia
80% să îşi cunoască rezultatul.
B. Reducerea consumului de droguri injectabile
Activităţi:
B1. Desfăşurarea de campanii de informare, educare şi comunicare pentru prevenirea
începerii de consum injectabil de droguri.
- supraexpunerea adolescenţilor la programe de prevenire a începerii consumului de
droguri în locaţiile de risc, în special în Bucureşti şi Ilfov
- includerea componentei de prevenire a iniţierii consumului de droguri între copii şi
adolescenţi în toate programele sociale şi medicale adresate grupurilor defavorizate
în locaţiile de risc, în special în Bucureşti şi Ilfov
Indicator B1. Până în 2013 să se desfăşoare campanii de prevenire a iniţierii de consum
injectabil de droguri în Bucureşti.
Pag 19 / 57
Prioritatea de intervenţie Prevenirea transmiterii în rândul utilizatorilor de droguri injectabile

Indicator de impact: Menţinerea prevalenţei HIV în rândul UDI la 1% până în 2015
A1. Programe de schimb de % UDI din Bucureşti şi Ilfov care 85% 85% 90% MS, autorităţi ONG-uri, farmacii
seringi au folosit echipament de 2008 2012 2015 locale, FSE
injectare steril la ultima injectare
A2. Tratament de menţinere cu Număr de UDI aflaţi în tratament 2000 5000 6500 MS, MAI, FSE, MS, MAI, ONG-uri
metadonă/suboxonă pentru de substituţie 2010 2013 2015 autorităţi locale
dependenta de opiacee.
A3. Programe şi servicii Numar de programe pentru 0 7 7 MS, autorităţi MS, ONG-uri
specifice de reducere a riscului adolescenti UDI 2010 2013 2013 locale
infectării cu HIV şi de integrare
socială, pentru adolescenţi UDI
A4. Acces la testare şi tratament % UDI care işi fac un test HIV în 18,7% 40% 40% MS, MAI, autorităţi MS, autorităţi
HIV, ITS, VHB si VHC pentru ultimele 12 luni 2009 2013 2015 locale locale, ONG-uri
UDI
B1. Campanii IEC pentru % UDI cu istoric de mai puţin de 4% 2% 1% MECTS, MS, MECTS, MS,
prevenirea începerii de consum doi ani de consum 2009 2013 2015 autorităţi locale autorităţi locale,
injectabil de droguri ONG-uri
Pag 20 / 57
1.4. Prevenirea transmiterii în rândul bărbaţilor care au activitate sexuală cu alţi

bărbaţi.
Obiectiv specific:
Reducerea vulnerabilităţii bărbaţilor care fac sex cu alti bărbaţi la HIV/SIDA şi la infecţiile
transmise sexual prin modificarea comportamentelor la risc.
A. Crearea unui mediu propice pentru desfăşurarea programelor
Activităţi:
A1. Campanii naţionale şi locale de reducere a stigmatizării şi discriminării în legătură
cu orientarea sexuală.
- Iniţierea de campanii media cu mesaje anti-discriminare şi pro-incluziune a minoritatii
LGBT
Indicator A1. 25% din populaţia adultă să fie expusă la mesajele campaniilor de
reducere a stigmatizării şi discriminării persoanelor pe criterii de orientare sexuală până
în 2014
A2. Construirea capacităţii serviciilor sociale şi de sănătate de a oferi, fără discriminare,

servicii adecvate persoanelor de orientare homosexuală
- folosirea finanţărilor POSDRU pentru pregătirea adecvată a personalului social şi
medical
- subcontractarea din fonduri publice la nivel naţional şi local de servicii de consiliere
între egali (peer) şi de suport cître asociaţiile neguvernamentale ofertante de servicii
- includerea ca grup vulnerabil pentru programe sociale şi de sănătate şi a
persoanelor transsexuale
- implementarea unui sistem de acces rapid la tratament ARV al persoanelor BSB
infectate HIV care să fie bazat pe principiul introducerii timpurii în tratament ca
metodă de prevenire secundara
Indicator A2. Dezvoltarea şi introducerea până în 2013 a standardelor şi protocoalelor
de lucru cu persoanele de orientare homosexuală în serviciile de sănătate şi sociale.
Până în 2015 cel puţin 15% din personalul din domeniul sanitar şi social să aplice
aceste standarde şi protocoale.
A3. Elaborarea periodică de studii de estimare, comportament şi seroprevalenţă

HIV/ITS în rândul BSB.
- pe baza evidenţelor, inclusiv a celor de dată recentă, trebuie construită motivarea
care să ducă la includerea activităţilor adresate grupului BSB cât şi mai larg grupului
LGBT în programele naţionale şi locale, sociale şi de sănătate publică
- cercetările privind comportamentele BSB trebuie extinse în afara locaţiilor clasice în
care s-au desfăşurat programele până acum.
- includerea unor componente despre sexul comercial BSB în orice cercetare privind
sexul comercial
Indicator A3. Studiile de comportamente şi seroprevalenţă să fie efectuate la fiecare doi
ani începând cu 2013
A4. Întărirea capacităţii organizaţiilor LGBT şi comunitare pentru a genera cercetări şi

evidenţe şi pentru a participa la elaborarea de politici şi programe.
Pag 21 / 57
- introducerea pe lista grupurilor eligibile pentru asistenţă de intergrare şi reintegrare

socială şi profesională şi a persoanelor LGBT şi implicit accesul organizaţiilor
acestora la finanţări din Fondurile Structurale
- subcontractarea de la nivel central si local a organizaţiilor LGBT furnizoare de
servicii pentru activităţi de sănătate publică
- subcontractarea organizaţiilor LGBT şi în cadrul programelor de suport pentru
tratament HIV
- întărirea capacităţii organizaţiilor ofertante de servicii de prevenire şi suport (atât
neguvernamentale, cât şi publice) de a implementa metode de prevenire bio-
medicală, ca profilaxia post si pre-expunere, microbicide, testare si tratament
Indicator A4. Număr de organizăţii active în oferirea de servicii de sănătate şi sociale
pentru comunitatea LGBT
B. Reducerea riscurilor asociate cu sexul homosexual

Activităţi:
B1. Desfăşurarea de programe de teren (outreach) si on-line pentru prevenirea HIV/ITS
în rândul BSB
- introducerea acestor tipuri de intervenţii ca intervenţii eligibile pentru programele de
sănătate publică la nivel naţional şi local
- asigurarea de către programele de sănătate publică a MS şi chiar de cele locale a
necesarului de prezervative şi teste (HIV/VHB/VHC) pentru a fi folosite în
programele care ţintesc BSB
- pentru zonele unde grupul BSB poate sa fie parţial suprapus peste alte grupuri
vulnerabile (PPSC, UDI, persoane fără adapost) se recomandă integrarea
intervenţiilor specifice de prevenire în rândul BSB în activităţile existente de
intervenţie de sănătate publică în rândul acelor comunităţi.
Indicator B1. Până la finele lui 2014 să existe intervenţii de teren, inclusiv de prevenire
HIV/SIDA în rândul BSB în cel puţin 10 judeţe.
B2. Promovarea folosirii prezervativului şi asigurarea accesului la prezervative adecvate

- introducerea de facilităţi fiscale şi comerciale pentru vânzarea prezervativelor care
să poată duce la reducerea preţului acestora
- promovarea folosirii corecte a prezervativului
- conform cercetărilor adresarea motivaţiilor pentru folosirea inconsistentă a
prezervativului trebuie să fie facută pe baza evidenţelor şi într-un mediu suportiv
pentru a înregistra progrese
Indicator B2. Până în 2014 cel puţin 60% din BSB din zonele de program să folosească
întodeauna prezervativul cu partenerii sexuali ocazionali. Creşterea cu 15% a ratei
utilizării prezervativului la ultimul contact sexual în 2014 faţă de 2010 în fiecare zonă de
intervenţie
B3. Asigurarea accesului persoanelor BSB la servicii de testare şi tratament HIV, ITS şi
alte boli transmisibile
- elaborarea şi punerea în practică a unui protocol de acces rapid la tratament
HIV/SIDA pentru BSB seropozitivi chiar dacă aceştia nu se califică conform criteriilor
biologice şi clinice stabilite de ghidul Naţional de Tratament HIV/SIDA
- achiziţionarea de teste rapide HIV de către MS şi distribuirea lor către organizaţiile
comunitare care fac activităţi de prevenire HIV pentru BSB
Pag 22 / 57
Indicator B3. Până în 2013, să existe în fiecare locaţie în care se implementează

intervenţii de prevenire HIV/SIDA în rândul BSB, sisteme de referire la servicii de testare
şi tratament HIV, ITS şi alte boli transmisibile şi servicii adecvate. Până în 2013 cel puţin
90% BSB care îşi fac un test HIV în ultimele 12 luni să cunoască rezultatul.
B4. Dezvoltarea de interventii specifice adolescentilor 10 – 19 ani (prevenire HIV,

consiliere etc) băieţi care intreţin relatii homosexuale
Indicator B4 Până în 2013 vor exista programe specifice adresate adolescenţilor MSM
în cel puţin 5 locaţii.
Pag 23 / 57
Prioritatea de intervenţie Prevenirea transmiterii HIV în rândul bărbaţilor care au activitate sexuală cu alţi bărbaţi.
Indicator de impact: Reducerea prevalenţei HIV în rândul BSB până la 2% până în 2015
A1. Campanii de reducere a % din populaţia generală 25% 35% ?, FSE CNCD, ONG-uri
stigmatizării şi discriminării în expusă la campanie 2013 2015
legătură cu orientarea sexuală
A2. Servicii sociale şi de % personal din serviciile sociale 0 15% MS, FSE MS, autorităţi
sănătate care oferă, fără şi de sănătate care oferă servicii 2015 locale, ONG-uri
discriminare, servicii adecvate adecvate persoanelor de
persoanelor de orientare orientare homosexuală pe baza
homosexuală de standarde
A3. studii de estimare, Nr. oraşe mari în care se 1 1 3 MS, FSE MS, autorităţi
comportament şi seroprevalenţă desfăşoară studii 2010 2013 2015 locale, ONG-uri
HIV/ITS în rândul BSB.
A4 dezvoltarea capacităţii Nr. de organizaţii active în 2 4 5 FSE ONG-uri
organizaţiilor comunitare pentru intervenţii sociale şi de sănătate 2010 2013 2015
a face intervenţii sociale şi de în beneficiul LGBT
sănătate în beneficiul LGBT
B1. Desfăşurarea de programe Nr. locaţii în care se desfăşoară 10 10 14 MS, FSE, ONG-uri
de teren si on-line pentru intervenţii de teren pentru 2010 2013 2015
prevenirea HIV/ITS în rândul prevenirea HIV/ITS în rândul
BSB BSB
B2. Promovarea folosirii % BSB care folosesc 42,7% 58% 65% MS, autorităţi ONG-uri
prezervativului în rândul BSB prezervativul la ultimul contact 2010 2013 2015 locale
sexual
B3. Acces la testare şi tratament % BSB care îşi fac un test HIV 42% 90% 90% MS, autorităţi MS, ONG-uri
HIV şi ITS pentru BSB în ultimele 12 luni şi îşi cunosc 2010 2013 2015 locale
rezultatul
B4. interventii specifice Nr. locaţii în care se desfăşoară 0 5 5 MS, autorităţi MS, ONG-uri
adolescentilor 10 – 19 ani băieţi intervenţii pentru BSB 2010 2013 2013 locale
care intreţin relatii homosexuale adolescenţi
Pag 24 / 57
1.5. Prevenirea transmiterii în sistemul penitenciar
Obiectiv specific:
Creşterea accesului persoanelor private de libertate la programe de prevenire HIV, la
mijloace de prevenire HIV (prezervative, seringi, tratament substitutiv pentru dependenţă de
opioide etc) şi la tratament HIV/SIDA.
A. Program unitar, adecvat şi cuprinzător de prevenire şi tratament HIV/SIDA în

sistemul penitenciar
Activităţi:
A1. Introducerea în sistemul penitenciar a unui program anual de prevenire şi tratament
HIV/SIDA.
Indicator A1. Până la finele lui 2012, Administraţia Naţională a Penitenciarelor să
construiască şi să bugeteze un program cu acoperire naţională de prevenire şi
tratament HIV/SIDA.
A2. Corelarea programelor din sistemul civil cu programele din penitenciare
Indicator A2. Până la finele lui 2012, programele de prevenire şi tratament HIV/SIDA din
penitenciare să respecte toate standardele aplicate în sistemul civil.
B. Access universal al deţinuţilor la un pachet minim de servicii de prevenire HIV

în sistemul penitenciar
Activităţi:
B1. Consiliere şi acces la servicii pentru prevenirea transmiterii sexuale a HIV/SIDA în
penitenciare
Indicatori B1. Menţinerea constanta în penitenciare a unei retele de cel puţin 1.500 de
educatori între egali formaţi pentru prevenirea HIV/SIDA; Educatie continuă pentru cel
puţin 80% dintre cadrele medicale în prevenirea HIV; Până la finele lui 2012 să existe
mecanisme de distribuire a prezervativelor în toate penitenciarele şi cel puţin 30% dintre
persoanele private de libertate să declare folosirea prezervativului la ultimul contact
sexual.
B2. Acces la servicii pentru prevenirea transmiterii HIV asociată cu consumul de droguri
Indicatori B2. Până în 2012 cel puţin 10 penitenciare să ofere programe de schimb de
seringi şi programe de tratament substitutiv cu metadonă/subuxonă pentru persoanele
dependente de droguri, inclusiv consiliere pentru adicţii. Până în 2013, 30% UDI înscrişi
în programe de schimb de seringi; 80% din deţinuti UDI declara folosirea de
echipamente sterile la ultima injectare. 20% deţinuţi cu istoric de consum de droguri sau
în consum activ să fie înscrişi în programe de tratament substitutiv.
Pag 25 / 57
Prioritatea de intervenţie Prevenirea transmiterii în sistemul penitenciar

Indicator de impact: Menţinerea prevalenţei HIV în rândul deţinuţilor sub 1%
A1. program anual de prevenire Program elaborat, finanţat şi nu Da Da ANP, FSE ANP, ONG-uri
şi tratament HIV/SIDA. implementat de ANP 2010 2012 2015
A2. Corelarea programelor de

sănătate din sistemul civil cu
programele din penitenciare
B1. Consiliere şi acces la Număr de educatori între egali 1500 1500 1500 ANP, FSE ANP, ONG-uri
servicii pentru prevenirea formaţi pentru prevenirea 2010 2013 2015
transmiterii sexuale a HIV/SIDA HIV/SIDA
în penitenciare % deţinuţi cu acces la 56% 100% 100%
prezervative gratuite în 2010 2013 2015
penitenciare
B2. Servicii pentru prevenirea Nr penitenciare care oferă 2 10 10 ANP, FSE ANP, ONG-uri
transmiterii HIV asociată cu programe de schimb de seringi 2010 2012 2015
consumul de droguri în şi programe de tratament
penitenciare substitutiv
% din deţinuti UDI care declara 65% 80% 85%
folosirea de echipamente sterile 2010 2013 2015
la ultima injectare
Pag 26 / 57
1.6. Prevenirea transmiterii HIV în rândul comunităţilor dezavantajate
Obiectiv specific:
Reducerea vulnerabilităţii la infecţia HIV asociată cu accesul limitat la servicii sociale şi
medicale
A. Intervenţii de prevenire HIV/SIDA integrate în toate programele de asistenţă

adresate comunităţilor Rroma sau comunitatilor defavorizate
Activităţi:
A1. Integrarea activităţilor de prevenire HIV şi ITS în programele implementate prin
intermediul mediatorilor sanitari şi asistenţilor medicali comunitari
- programul actual de mediatori sanitari comunitari necesită o evaluare a funcţionării şi
relevanţei sale faţă de nevoile comunitare şi în contextul procesului de
descentralizare
- pregătirea profesională şi accesul acestor mediatori la comunităţile dezavantajate
pot fi finanţate din FSE prin POSDRU
- Integrarea activităţilor de prevenire HIV şi ITS în programe medico-sociale indiferent
de statusul asigurării sociale de sănătate şi de posesia actelor de identitate la
momentul accesării acestor programe
Indicator A1. Până în 2015 toţi mediatorii sanitari comunitari vor avea o pregătire minimă
şi acces la mijloace materiale pentru a iniţia activităţi primare de prevenire a infecţiei cu
HIV şi a ITS
A2. Asigurarea accesului la testare şi tratament HIV/SIDA şi ITS indiferent de statusul

asigurării sociale de sănătate
Indicator A2. Până în 2013 să se includa accesul la testare HIV şi ITS cu consiliere prin
toate intervenţiile de sănătate la nivelul comunităţilor roma sau comunităţilor
defavorizate
- introducerea considerentelor de sănătate publică ca argumente în favoarea
accelerarii procesului de acordare a actelor de identitate
- integrarea activităţii de mediere sanitară cu cea de asistenăţ socială comunitară ca
parte a procesului de coordonare la nivel local a activităţilor
- acordarea de bonusuri în sistemul de medicină de familie pentru includerea pe liste a
persoanelor care provin din medii defavorizate
A3. Promovarea comportamentelor fără risc în rândul adolescenţilor şi tinerilor rroma

prin intervenţii comunitare durabile: pregătirea de educatori între egali, distribuţia de
prezervative în comunitate, facilitarea accesului la servicii adecvate tinerilor, educaţia
pentru prevenirea consumului de droguri.
Indicator A3. Număr de comunităţi în care se desfăşoară programe adresate
adolescenţilor şi tinerilor roma
Pag 27 / 57
A4. Desfaşurarea de studii locale şi naţionale privind determinanţii unor comportamente

la risc HIV/ITS în rândul populaţiei rroma si a altor populaţii defavorizate, inclusiv studii
privind vulnerabilitatea asociată mobilităţii naţionale şi transnaţionale
Indicator A4. Până în 2013 studiile din toate ariile de intervenţie rroma să includă şi
componentă de comportamente la risc HIV/ITS. Următoarele studii de comportament,
estimare de popuaţii vulnerabile şi de seroprevalenţă, să permită dezagregarea datelor
pe etnii.
B. Organizaţii la nivel comunitar şi naţional pregătite să implementeze intervenţii

de prevenire HIV/SIDA în comunităţile rroma şi în comunităţile dezavantajate
Activităţi:
B1. Întărirea capacităţii organizaţiilor rroma de a desfăşura activităţi de promovare a
sănătăţii, inclusiv de prevenire HIV/SIDA.
Indicator B1. Până în 2013, toate intervenţiile de promovare a sănătăţii în comunităţile
roma să implice şi organizaţiile roma locale
B2. Întărirea capacităţii organizaţiilor care fac activităţi de teren pentru prevenirea
HIV/ITS adresate grupurilor vulnerabile de a putea identifica şi implementa intervenţii
care să corespundă specificului rroma al beneficiarilor
Indicator B2. Număr de organizaţii comunitare care implementează activităţi de
teren pentru prevenirea HIV/ITS cu beneficiari rroma
Pag 28 / 57
Prioritatea de intervenţie Prevenirea transmiterii HIV în rândul comunităţilor dezavantajate.

Indicator de impact: Vulnerabilitate redusă la infecţia HIV asociată cu accesul limitat la servicii sociale şi medicale

A1. activităţi de prevenire HIV şi % mediatorii sanitari cu 0 50% 100% MS, autorităţi Autorităţi locale,
ITS prin intermediul mediatorilor pregătire şi acces la mijloace 2010 2013 2015 locale, FSE ONG-uri
sanitari şi asistenţilor medicali pentru a iniţia activităţi primare
comunitari de prevenire a infecţiei cu HIV şi
a ITS
A2. acces la testare şi tratament Metodologie de aplicare Nu Da Da MS, CNASS, MS, autorităţi
HIV/SIDA şi ITS indiferent de elaborată şi aplicată 2010 2012 2012 autorităţi locale locale, ONG-uri
statusul asigurării sociale de
sănătate
A3. Promovarea Număr de comunităţi în care se Se vor stabili în funcţie de MS, ANR, MS, autorităţi
comportamentelor fără risc HIV- desfăşoară programe HIV-ITS programele sociale şi de CNASS, autorităţi locale, ONG-uri
ITS în rândul adolescenţilor şi adresate adolescenţilor şi sănătate care vor avea ca locale, FSE
tinerilor roma tinerilor roma beneficiari comunităţile roma
B1. activităţi de promovare a Număr de organizaţii si de Se vor stabili în funcţie de MS, ANR, MS, autorităţi
sănătăţii, inclusiv de prevenire programe desfăşurate programele sociale şi de CNASS, autorităţi locale, ONG-uri
HIV/SIDA cu beneficiari roma sănătate care vor avea ca locale, FSE
prin organizaţii comunitare roma beneficiari comunităţile roma
Pag 29 / 57
1.7. Prevenirea transmiterii verticale
Obiectiv specific:
Reducerea transmiterii verticale până la 1 – 3% la nivelul anului 2015
A. Acces universal al femeilor gravide la consiliere şi testare HIV ca parte a

pachetului minimal de îngrijiri prenatale
Activităţi:
A1. Asigurarea unei competenţe minime de consiliere HIV a femeilor gravide la nivelul
medicilor de familie
Indicator A1. Până în anul 2014, cel puţin 75% din medicii de familie să aibă competenţă
de consilere HIV
A2. Asigurarea capacităţii de testare şi consiliere la nivel naţional
Indicator A2. Pâna în 2013, toate judeţele să aiba capacitatea de a promova şi furniza
servicii de testare voluntară cu consiliere ca parte a pachetului de îngrijiri prenatale
acoperit de asigurările sociale de sănătate
B. Acces universal al femeilor gravide seropozitive HIV la pachetul complet de

prevenire a transmiterii verticale instituit conform ghidurilor medicale
naţionale
Activităţi:
B1. Pregătirea şi menţinerea de echipe mixte active, specializate în prevenirea
transmiterii verticale şi formate din infecţionişti – ginecologi – obstetricieni – neonatologi
la nivelul fiecăruia din cele 9 Centre Regionale HIV/SIDA şi în alte 11 locaţii, reşedinţe
de judeţ
Indicator B1. Toate femeile gravide identificate ca seropozitive să aibă acces la pachetul
complet de prevenire a transmiterii verticale
B2. Înregistrarea şi urmărirea adecvată a fiecărui caz de gravidă seropozitivă HIV până
la confirmarea statusului HIV al copiilor născuţi din mame seropozitive
Indicator B2. Până la sfârşitul lui 2014, cel puţin 95% din cazurile de gravide
seropozitive depistate să aibă înregistrată finalitatea programului de prevenire a
transmiterii verticale în cel mult 18 luni de la momentul naşterii
B3. Instituirea de programe speciale de acces la prevenirea transmiterii verticale pentru
cuplurile cu cel puţin un membru seropozitiv sau pentru femeile seropozitive, legate de
Centrele Regionale HIV/SIDA şi de spitalele judeţene care asigură tratamentul
HIV/SIDA
Indicator B3. Până în 2014 toate femeile de vârstă fertilă (15 – 49), seropozitive, aflate
în evidenţa activă a programului de tratament HIV/SIDA să beneficieze de sesiuni de
consiliere privind prevenirea transmiterii verticale.
Pag 30 / 57
Prioritatea de intervenţie Prevenirea transmiterii verticale.

Indicator de impact: Reducerea transmiterii verticale până la 1 – 3% la nivelul anului 2015

A1. consiliere HIV a femeilor % medici de familie cu 50% 75% 80% MS, CNASS, FSE MS, ONG-uri
gravide la nivelul medicilor competenţe în consilierea HIV a 2006 2013 2013
femeilor gravide
de familie
A2. asigurarea capacităţii de Număr de judeţe cu servicii 17 42 42 MS, CNASS, MS, autorităţi
testare şi consiliere HIV la active de consiliere şi testare 2006 2013 2015 autorităţi locale locale, ONG-uri
voluntară a femeii gravide
nivel naţional
B1. echipe mixte active, Locaţii cu echipe pregătite şi 8 19 19 MS, CNASS, MS
specializate în prevenirea active 2009 2013 2015 autorităţi locale
transmiterii verticale
B2. înregistrarea finalităţii % copii născuţi din femei Lipsă 95% 95% MS CNLAS, CRHS
programului de prevenire a seropozitive al căror status HIV date 2012 2015
este determinat 2010
transmiterii verticale în cel
mult 18 luni de la momentul
naşterii
B3. consiliere şi servicii % femei seropozitive Lipsă 100% 100% MS MS, reţeaua PF,
adecvate de SR pentru femeile diagnosticate consiliate pentru date 2013 2015 ONG-uri
de varstă fertilă care trăiesc cu SR 2010
HIV/SIDA
Pag 31 / 57
1.8. Prevenirea transmiterii în sistemul medical şi la locul de muncă
Obiectiv specific:
Eliminarea oricărei posibilităţi de transmitere HIV în sistemul medical şi instituţiile care oferă
servicii sociale şi introducerea la nivel naţional a politicilor de prevenire a transmiterii HIV la
locul de muncă
A. Sistem medical public şi privat sigur din punct de vedere al transmiterii HIV
Activităţi:
A1. Instruirea personalului medical privind precauţiunile universale
Indicator A1. Până în 2014, întregul personal sanitar, precum şi cel care lucrează în
instituţiile de asistenţă socială trebuie să fi absolvit cursuri acreditate de precauţiuni
universale.
A2. Finanţarea adecvată a aplicării precauţiunilor universale
Indicator A2. Până în 2013, finanţarea aplicării precauţiunilor universale să fie
evidenţiată prin capitol bugetar separat şi obligatoriu la nivelul fiecărei unităţi sanitare
A3. Asigurarea controlului adecvat al aplicării precauţiunilor universale
Indicator A3. Până în 2013, să fie funcţional sistemul de acreditare anual al aplicării
precauţiunilor universale. 100% din serviciile medicale acreditate să îndeplinească
criteriile de acreditare pentru aplicarea precauţiunilor universale
A4. Promovarea donării voluntare de sânge
Indicator A4. indicator corelat cu alte strategii ale MS
A5. Instituirea procedurilor si accesului universal la tratament post expunere
profesională HIV şi cazurile raportate de expunere să aibă înregistrată şi finalitatea
conform unui ghid naţional
Indicator A5. 100% din cazurile raportate de post expunere profesională HIV să
beneficieze de consiliere şi asistenţă medicală adecvată până în 2014
B. Politici şi programe de prevenire a transmiterii HIV la locul de muncă cu

potenţial de risc ocupaţional pentru infecţia cu HIV
Activităţi:
B1. Identificarea activităţilor cu potenţial risc ocupaţional de transmitere HIV
Indicator B1. Până în 2013 să existe un inventar al meseriilor cu potenţial risc
ocupaţional de transmitere HIV şi manuale specifice cu proceduri şi standarde de
siguranţă precum şi de limitare şi control a dezvoltării unei infecţii cu HIV sau alte
virusuri transmise prin sânge, în caz de accident
B2. Introducerea de programe de prevenire HIV la nivelul meseriilor cu potenţial risc
ocupaţional de transmitere HIV
Indicator B2. Până în 2014, programele de prevenire HIV să fie integrate în programele
de protecţia muncii în locurile de muncă cu potenţial risc ocupaţional de transmitere HIV
Pag 32 / 57
Prioritatea de intervenţie Prevenirea transmiterii HIV în sistemul medical şi la locul de muncă

Indicator de impact: Eliminarea oricărei posibilităţi de transmitere HIV în sistemul medical şi instituţiile care oferă servicii sociale

A1. Instruirea personalului % personal medical instruit Lipsă 100% 100 MS, FSE, CNASS, MS, autorităţi
medical privind precauţiunile privind precauţiunile universale date 2013 2015 autorităţi locale locale, ONG-uri
universale 2010
A2. Finanţarea adecvată a % unităţi medicale cu buget Lipsă 100% 100% MS, CNASS, MS, autorităţi
aplicării precauţiunilor suficient alocat pentru aplicarea date 2013 2013 autorităţi locale locale, ONG-uri
universale precauţiunilor universale 2010
A3. Asigurarea controlului % unităţi medicale acreditate în Lipsă 100% 100% MS, CNASS, MS, autorităţi
adecvat al aplicării baza evaluării aplicării date 2013 2015 autorităţi locale locale
precauţiunilor universale precauţiunilor universale 2010
A4. Promovarea donării Corelat cu alte strategii ale MSP
voluntare de sânge
A5. acces la tratament post % din cazurile raportate de post Lipsă 100% 100% MS, CNASS MS, CNASS,
expunere profesională HIV expunere profesională HIV care date 2013 2015 ONG-uri
beneficieză de consiliere şi 2010
asistenţă medicală adecvată
B1. Identificarea activităţilor cu inventar al meseriilor cu Nu Da Da MS, MMFPS, MS, MMFPS,
potenţial risc ocupaţional de potenţial risc ocupaţional de 2010 2013 2015 autorităţi locale, autorităţi locale,
transmitere HIV transmitere HIV şi manuale FSE ONG-uri
specifice cu proceduri şi
standarde de siguranţă
B2. programe de prevenire HIV Integrare proceduri şi standarde Nu Da Da MS, MMFPS, angajatori
la nivelul meseriilor cu potenţial prevenire HIV ca risc 2010 2013 2013 FSE, angajatori
risc ocupaţional de transmitere ocupaţional în mecanismele
HIV existente de protecţia muncii
Pag 33 / 57
Prioritatea de intervenţie 2: Asigurarea tratamentului şi îngrijirilor adecvate pentru

persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA
Obiectiv general: Asigurarea accesului universal, continuu şi nediscriminatoriu la

tratament şi servicii socio-medicale pentru persoanele infectate cu HIV sau diagnosticate cu
SIDA.
Situaţia actuală:
La sfârşitul anului 2010 din totalul de 10.405 de persoane înregistrate ca trăind cu
HIV/SIDA, 8.916 erau incluse în grupul de supraveghere medicală activă, dintre aceştia
7.276 beneficiau de tratament antiretroviral. Accesul la tratament antiretroviral a continuat
să fie apreciat ca universal deşi s-au înregistrat probleme serioase de finanţare, mai ales
începând cu 2009. UNOPA estima în iunie 2010 că o treime din pacienţi au fost puşi cel
puţin o dată în situaţia de a întrerupe tratamentul din cauza lipsei de medicamente
Raportul global lansat în septembrie 2010 privind accesul la tratament HIV/SIDA plasează
România între cele câteva ţări care au reuşit să asigure tratament la peste 80% din
pacienţii adulţi care au nevoie de el. Speranţa medie de viaţă a pacienţilor a crescut de la
84 de luni la sfârşitul lui 2008 la 86 de luni la mijlocul lui 2010.
O problemă importantă a programului de tratament este cea legată de aderenţă şi
complianţă, conform studiilor doar 43% dintre respondenţi îşi luaseră tratamentul fără
întreruperi în ultimele 3 luni. Întreruperile de tratament combinate cu comportamente la risc
pot fi un factor major de favorizare a transmiterii HIV.
Accesul la tratamente curente de bază este încă limitat pentru persoanele care trăiesc cu
HIV/SIDA. Conform sistemului de monitorizare a UNOPA cele mai multe cazuri de
discriminare a persoanelor seropozitive s-au înregistrat la accesarea unor servicii medicale
de bază şi a tratamentelor gratuite şi compensate. Capacitatea sistemului de a oferi îngrijiri
paliative şi terminale a rămas limitată şi nu are o susţinere financiară şi nici politici, cu
standarde şi proceduri adecvate.
La începutul lui 2010 primeau indemnizaţia lunară de hrană cuvenită persoanelor infectate
cu HIV sau bolnave de SIDA 6.711 persoane adică aproximativ 66% din numărul înregistrat
de persoane în viaţă, din care 6.376 adulţi şi 335 copii.
2.1. Asigurarea tratamentului ARV şi a maladiilor asociate

2.2. Asigurarea accesului la tratamente curente şi la programe nutriţionale
Pag 34 / 57
2.1. Asigurarea tratamentului ARV şi a maladiilor asociate
Obiectiv specific:
Introducerea şi menţinerea în tratament ARV, non-ARV şi monitorizare a tuturor pacienţilor
care se califică conform Ghidului Naţional de Tratament
A. Creşterea speranţei de viaţă a pacienţilor HIV/SIDA

Activităţi:
A1. Asigurarea accesului continuu la tratament ARV a tuturor pacienţilor care se califică
conform Ghidului Naţional de Tratament HIV/SIDA
- funcţionarea pe perioada 2011 – 2015 a unui contract cadru unic la nivel naţional pe
baza căruia să se facă de către CNASS achiziţia centralizată a medicamentelor ARV
pe baza necesarului de medicamente înaintat de CNLAS
- Înfiinţarea cel mai târziu până la sfârşitul anului 2012 a programului comun
MSP/CNASS de tratament HIV/SIDA cu alocare bugetară corespunzătoare şi
separată la nivelul ambelor instituţii şi cu mecanisme comune de achiziţii,
implementare şi monitorizare
- reinstituirea mecanismului prin care stabilirea unei scheme de tratament ARV
precum şi modificarea acesteia să fie efectuată pe baza unei monitorizări biologice
adecvate la nivelul unui centru regional şi să fie aprobată de către un mecanism
colegial care să includă pe lângă medicul curant cel puţin alţi doi medici specialişti
de la nivel regional sau naţional.
Indicatori A1. Până la sfârşitul lui 2012 să nu se mai înregistreze întreruperi de
tratament cauzate de lipsa medicamentelor. Menţinerea în tratament a 100% din
pacienţii care se califică conform Ghidului Naţional de Tratament HIV/SIDA.
A2. Monitorizarea adecvată a pacienţilor HIV/SIDA

Indicator A2. Toţi pacienţii aflaţi în evidenţă medicală activă să fie monitorizaţi din punct
de vedere biologic conform Ghidului Naţional de Tratament HIV/SIDA
- aprovizionarea constantă cu teste şi reactivi în cadrul programului naţional de
tratament pe baza unei achiziţii naţionale unice
- întărirea capacităţii administrative şi de management la nivelul centrelor regionale
prin finanţarea acestora din programul HIV/SIDA al MS
A3. Menţinerea şi dezvoltarea registrului de pacienţi HIV/SIDA
- alocarea de resurse financiare pentru susţinerea bazei de date/registru al pacientilor
din cadrul programului HIV/SIDA al MS/CNASS
- folosirea resurselor de tip e-health disponibile prin programele europene structurale
pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea acestui registru de pacienti
Indicator A3. Anual toţi pacienţii nou diagnosticaţi să fie incluşi cu toate datele de
tratament disponibile în baza naţională de date/registrul pacienţilor HIV/SIDA.
A4. Introducerea testării HIV ca parte a pachetului obligatoriu de teste recomandate la

prezentarea pacienţilor la servicii ambulatorii şi spitaliceşti pe baza unui ghid special.
Indicator A4. Număr de teste HIV efectuate pacienţilor la prezentare la servicii medicale
creşte cu 20% în 2014 faţă de 2011
Pag 35 / 57
A5. Menţinerea parteneriatului cu firmele farmaceutice care asigură reduceri şi facilităţi

de preţuri la medicamantele ARV
Indicator A5. Până în 2013 menţinerea preţului mediu anual al unui tratament ARV
pentru un pacient sub nivelul mediu din ţările UE.
B. Creşterea aderenţei şi complianţei la tratament

Activităţi:
B1. Consiliere şi suport pentru creşterea aderenţei şi complianţei prin programe medico-
sociale şi de sprijin între egali
- includerea în programele MS/CNASS a programelor de menţinere a aderenţei şi
complianţei ca programe complementare de susţinere a eficienţei tratamentului
- subcontractarea activităţilor de consiliere şi suport pentru creşterea aderenţei
organizaţiilor comunitare sau de pacienţi
- includerea în toate programele de sprijin social şi de reintegrare socială şi
profesională a persoanelor seropozitive şi a unei componente de sprijin a aderenţei
şi complianţei la tratament
Indicatori B1. Până în 2013 toţi pacienţi aflaţi în supraveghere medicală activă să
beneficieze de servicii de consiliere şi suport pentru aderenţă şi complianţă la tratament.
Creşterea cu cel putin 10% a aderenţei în 2013 faţă de 2010.
B2. Monitorizarea adecvată a aderenţei şi complianţei la tratament
- includerea în programele MS/CNASS a unor mecanisme de monitorizare continuă a
aderenţei şi complianţei precum şi a unor evaluări cel puţin o dată la doi ani a acestor
aspecte
Indicator B2. Desfăşurarea anuală de studii de evaluare a aderenţei şi complianţei la
tratament
C. Capacitate crescută a sistemului medical de a acorda tratament adecvat

Activităţi:
C1. Pregătirea continuă a personalului medical implicat în tratamentul ARV şi non-ARV
al pacienţilor infectaţi HIV
- Includerea programelor de pregătire a personalului medical în domeniul HIV/SIDA ca
parte a programului HIV/SIDA a MS cu finanţare ataşată
- folosirea finanţărilor POSDRU pentru asigurarea educaţiei medicale continue a
personalului medical în legătură cu HIV/SIDA
- sprijinirea dezvoltării instituţionale a Academiei Europene HIV/SIDA şi de Boli
Infecţioase găzduită de INBI Matei Balş ca mecanism naţional şi internaţional de
pregătire a personalului medical şi social precum şi ca mecanism pentru susţinerea
cercetării medicale în domeniu
Indicator C1. Până în 2013 toate unităţile spitaliceşti care acordă tratament ARV şi non-
ARV pacienţilor HIV/SIDA să aibă personal calificat şi suficient.
C2. Revizuirea periodică a ghidurilor de tratament
Indicator C2. Ghiduri revizuite anual şi evaluări externe bianuale ale ghidurilor
Pag 36 / 57
Prioritatea de intervenţie: Asigurarea tratamentului ARV şi a maladiilor asociate

Indicator de impact: Creşterea speranţei de viaţă a pacienţilor HIV/SIDA

A1. accesului continuu la % pacienţi care înregistrează 33% 0% 0% CNASS, MS, firme CNASS, MS,
tratament ARV a tuturor întreruperi de tratament cauzate 2010 2011 2015 farmaceutice CNLAS
pacienţilor care se califică de lipsa de medicamente
conform Ghidului Naţional de
Tratament HIV/SIDA
A2. Monitorizarea adecvată a % pacienţi care sunt monitorizati ? 85% 95% CNASS, MS, firme CNASS, MS,
pacienţilor HIV/SIDA biologic conform Ghidului 2011 2015 farmaceutice CNLAS
Naţional de Tratament HIV/SIDA
A3. Menţinerea şi dezvoltarea % pacienţi nou diagnosticaţi ? 85% 95% MS, CNASS, FSE CNLAS, INBI
registrului de pacienţi HIV/SIDA incluşi în baza de date în acelaşi 2011 2015 Matei Balş
an
A4. testare HIV ca parte a Număr de teste efectuate Lipsă >20% >20% MS, CNASS Unităţi medicale
pachetului de teste date faţă de faţă de
recomandate la prezentarea 2011 în 2013 în
pacienţilor la servicii medicale 2013 2015
pe baza unui ghid special
A5. Menţinerea parteneriatului Preţ mediu al TARV per pacient 7000€/an 7500€/an 8500€/an MS, CNASS CNLAS, INBI
cu firmele farmaceutice care tratat pe an 2010 2012 2015 Matei Balş, ONG-
asigură reduceri şi facilităţi de uri
preţuri la medicamantele ARV
B1. Consiliere şi suport pentru % pacienţi aderenţi la tratament 43% 53% 65% MS, CNASS, FSE MS, CNLAS, INBI
creşterea aderenţei şi 2009 2012 2015 Matei Balş, ONG-
complianţei prin programe uri
medico-sociale şi de sprijin între
egali
B2. Monitorizarea adecvată a Efectuarea de studii speciale de Da Da Da MS, CNASS MS, CNLAS, INBI
aderenţei şi complianţei la aderenţă şi complianţă 2009 2012 2014 Matei Balş, ONG-
tratament uri
C1. Pregătirea continuă a Nr specialişti instruiţi rezidenţial Lipsă 1.000 1.500 MS, FSE INBI Matei Balş.
personalului medical furnizori de sau la distanţă date 2013 2015 MS, ONG-uri
servicii pentru pacienţii
HIV/SIDA
C2. Revizuire periodică a Revizuire anuală a ghidurilor Da Da Da MS CNLAS, ONG-uri
ghidurilor de tratament 2010 2013 2015
HIV/SIDA
Pag 37 / 57
2.2. Asigurarea accesului la tratamente curente şi la programe nutriţionale
Obiectiv specific:
Asigurarea accesului universal al persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA la tratamente
medicale curente şi la programe de sprijin nutriţional.
A. Integrarea asistenţei medicale curente pentru persoanele care trăiesc cu

HIV/SIDA în sistemul general
Activităţi:
A1. Pregătirea personalului medical şi a serviciilor medicale altele decât cele de boli
infecţioase pentru a acorda servicii persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA
Indicator A1. Până în 2014 să existe în 20 de judeţe cu concentrarea cea mai mare de
persoane care trăiesc cu HIV/SIDA, personal pregătit la nivelul medicilor de familie,
servicii stomatologice, dermatologice, obstretică-ginecologie, sănătate mentală,
sănătatea reproducerii care să poată acorda asistenţă specifică persoanelor
seropozitive HIV
A2. Introducerea şi finanţarea de servicii medicale paliative şi terminale care să poată
primi şi persoane care trăiesc cu HIV/SIDA
Indicator A2. Până în 2013 să existe servicii medicale paliative şi terminale în cel puţin 5
judeţe
A3. Creşterea accesului persoanelor seropozitive la alocaţia lunară de hrană ca parte a
pachetului comprehensiv de tratament
- promovarea accesului la alocaţie să fie făcută în paralel cu promovarea accesului la
tratament ARV
- introducerea consilierii privind nutriţia ca parte a pachetului obligatoriu de consiliere
continuă a pacienţilor seropozitivi
Indicator A3. Creşterea până în 2014 la 75% a procentului de persoane seropozitive în
viaţă care primesc alocaţie lunară de hrană
Pag 38 / 57
Prioritatea de intervenţie: Asigurarea accesului la tratamente curente şi la programe nutriţionale

Indicator de impact: Acces universal al persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA la tratamente medicale curente şi programe de
sprijin nutriţional
A1. Pregătirea personalului Nr specialişti instruiţi rezidenţial Lipsă 9.000 12.500 MS, FSE CNLAS, INBI
medical şi a serviciilor medicale sau la distanţă date 2013 2015 Matei Balş, MS,
altele decât cele de boli ONG-uri
infecţioase
A2. servicii medicale paliative şi Nr servicii înfiinţate şi finanţate 1 5 7 CNASS, MS, FSE, MS, autorităţi
terminale care să poată primi şi care pot primi persoane care 2009 2013 2015 autorităţi locale locale, ONG-uri
persoane care trăiesc cu trăiesc cu HIV/SIDA
HIV/SIDA
A3. alocaţie nutriţională lunară Nr persoane infectate HIV 6711 7200 8000 MMFPS, autorităţi Autorităţi locale
pentru persoanele seropozitive diagnosticate care primesc 2010 2013 2015 locale
alocaţia nutriţională lunară
Pag 39 / 57
Prioritatea de intervenţie 3: Dezvoltarea serviciilor psiho - sociale integrate

(sociale, medicale, educative, psihologice) la nivelul comunitǎţilor
Situatie actuală
La sfârşitul anului 2010 în România erau înregistrate 10.405 persoane în viaţă infectate HIV
din care peste 8.000 aveau vârste cuprinse între 19 şi 21 de ani. În acest grup se manifestă
un serios deficit educaţional cu mai bine de jumatate din ei 20% fară să fi completat
gimnaziul şi jumătate care au abandonat studiile înainte de absolvirea a 12 clase.
Deasemea rata şomajului în acest grup depăşeşte 50%. Odată cu recesiunea, o parte din
drepturile sociale acordate de legi care asimilează seropozitivitatea cu alte situaţii de
vulnerabilitate au fost reduse odată cu reducerea generală operată în sistemul bugetar în
2010.
Discriminarea pe criterii HIV a continuat să fie evidentă atât în accesarea serviciilor
medicale cât şi la accesarea unui loc de munca: 80% dintre persoanele seropozitive
consideră că e preferabil să nu îşi dezvăluie statusul de seropozitivitate medicilor la care
merg în afara spitalului de boli infecţioase. La nivelul populaţiei generale 46% nu ar dori să
aiba un coleg de munca infectat HIV.
Obiectiv general: Asigurarea integrării sociale depline a persoanelor care trăiesc cu

HIV/SIDA
3.1. Accesul persoanelor seropozitive şi afectate de HIV/SIDA la servicii de

asistenţǎ psiho - socialǎ
3.2. Accesul persoanelor seropozitive la educaţie
3.3. Acces al persoanelor seropozitive pe piaţa muncii
3.4. Respectarea drepturilor persoanelor seropozitive
Pag 40 / 57
3.1. Accesul persoanelor seropozitive şi afectate de HIV/SIDA la servicii de

asistenţǎ socialǎ
Obiectiv specific
Acces universal al persoanelor seropozitive şi afectate de HIV/SIDA la servicii integrate
de asistenţǎ socialǎ de calitate
A. Creşterea accesului la servicii sociale
Acţiuni:
A1. Asigurarea aplicării legislaţiei în vigoare privind dreptul persoanelor seropozitive la
prestaţii sociale (alocaţiile zilnice de hranǎ pentru copii, indemnizaţia lunarǎ de hranǎ,
indemnizaţia de handicap etc) şi alte drepturi (asistent personal specializat sau nu,
etc) în vederea garantǎrii unui nivel minim de trai;
Indicator A1: Toate persoanele seropozitive să fie informate de drepturile de care
beneficiazǎ şi dacă optează pentru aceste drepturi să le primească
A2. Furnizarea de servicii sociale complexe şi individualizate, adaptate nevoilor

fiecărui beneficiar
Indicator A2: Devoltarea în cel putin 3 judeţe până la sfârşitul anului 2013 a câte unui
serviciu de asistenţă complexă comunitară pentru persoane seropozitive, care va fi
documentat în vederea replicării
A3. Extinderea reţelei de servicii psiho-sociale existente la nivelul unitǎţilor

sanitare/secţiilor de boli infecţioase în vederea asigurǎrii unor porţi/puncte-cheie de
acces în sistem;
Indicator A3: Numǎrul serviciilor psiho-sociale existente la nivelul unitǎţilor
sanitare/secţiilor de boli infecţioase care furnizeazǎ servicii persoanelor seropozitive
HIV;
A4. Reviziurea/Elaborarea ghidurilor de asistenţă socială a persoanelor care trăiesc cu

HIV/SIDA, a standardelor de calitate pentru serviciile sociale şi a protocoalelor de
lucru şi integrarea lor ca protocoale obligatorii de servicii (asimilarea lor în protocoalele
de lucru obligatorii).
Indicator A4. Până în 2013 să fie revizuite ghidurile de asistenţă socială a persoanelor
seropozitive şi până în 2014 să se asigure aplicarea lor în cel puţin 20 de judeţe la
nivelul serviciilor de asistenţă comunitară
A5. Campanii de prevenire a stigmatizării şi discriminării persoanlor seropozitive HIV

la nivelul serviciilor sociale
Indicator A5. Până în 2014 toţi lucrătorii serviciilor sociale care au ca beneficiari
persoane seropozitive să fie expuşi unor campanii de reducere a stigmatizării şi
discriminării.
B. Creşterea calitǎţii serviciilor.

Acţiuni:
Pag 41 / 57
B1. Studii de evaluare a nevoilor de asistenţǎ a persoanelor seropozitive şi a

barierelor întâmpinate în accesarea serviciilor. Rapoarte privind calitatea serviciilor de
tip „satisfacţia clientului”
Indicator B1: Creşterea cu 20% în 2014 faţă de 2011 a nivelului de satisfacţie privind
serviciile publice sau finantate din surse publice oferite. Rapoarte de cercetare,
diseminate la nivelul prestatorilor de servicii
B2. Creşterea capacităţii organizaţiilor de pacienţi sau comunitare de a oferi servicii de
asistenţă socială membrilor şi beneficiarilor
Indicatori B2: Număr de organizaţii de pacienţi şi comunitare care oferă servicii sociale
Pag 42 / 57
Prioritatea de intervenţie: Accesul persoanelor seropozitive şi afectate de HIV/SIDA la servicii de asistenţǎ socialǎ
Indicator de impact: Creşterea calităţii vieţii persoanelor infectate şi afectate de HIV/SIDA
A1. Asigurarea aplicării % persoane care trăiesc cu Lipsă 80% 85% MMFPS, FSE, Autorităţi locale,
legislaţiei sociale în vigoare HIV/SIDA care îşi cunosc date 2013 2015 autorităţi locale ONG-uri
drepturile 2010
A2. Furnizarea de servicii Număr judeţe care dezvoltă 0 3 5 MMFPS, FSE, Autorităţi locale,
sociale complexe şi astfel de servicii 2010 2013 2015 autorităţi locale ONG-uri
individualizate pentru persoane
care trăiesc cu HIV
A3. servicii psiho-sociale la Număr de astfel de servicii 16 20 20 MS, autorităţi MS, autorităţi
nivelul unitǎţilor sanitare/secţiilor 2009 2013 2015 locale, FSE locale, ONG-uri
de boli infecţioase
A4. pregătirea personalului de Număr judeţe cu personal de 0 20 20 MMFPS, FSE, autorităţi locale,
asistenţă socială pentru a asistenţă socială pregătiţi pentru 2009 2013 2013 autorităţi locale ONG-uri
acorda asistenţă persoanelor a acorda asistenţă persoanelor
care trăiesc cu HIV/SIDA care trăiesc cu HIV/SIDA
A5. Campanii de prevenire a Număr personal furnzor de 0 1500 2500 FSE, autorităţi Autorităţi locale,
stigmatizării şi discriminării servicii expus la campanie 2009 2012 2015 locale, MMFPS, ONG-uri, CNCD
persoanlor seropozitive HIV la CNCD
nivelul serviciilor sociale
B1. Studii de evaluare a nevoilor Studii efectuate Nu Da Da FSE, autorităţi Autorităţi locale,
de asistenţǎ a persoanelor 2010 2012 2014 locale, MMFPS ONG-uri
seropozitive
B2. organizaţii de pacienţi sau Număr organizaţii active/număr ? FSE, autorităţi ONG-uri
comunitare oferă servicii de beneficiari servicii locale, MMFPS
asistenţă socială membrilor şi
beneficiarilor
Pag 43 / 57
3.2. Accesul persoanelor seropozitive la educaţie
Obiectiv specific
Accesul nediscriminatoriu al persoanelor seropozitive la educaţie
A. Persoanele seropozitive işi pot continua parcursul educativ în funcţie de
propriile capacitǎţi şi interese
Acţiuni:
A1. Reducerea deficitului educaţional acumulat de persoanele seropozitive prin
programe adaptate nevoilor şi situaţiei lor
Indicator A1: Nivelul de educaţie al persoanelor seropozitive (rezultat din datele
centralizate la nivel naţional); % persoanelor seropozitive care au absolvit învǎţǎmântul
obligatoriu;
A2. Promovarea unor atitudini pozitive/ suportive şi combaterea discriminǎrii în sistemul
educaţional.
Indicatori A2: Număr de unitǎţi de învǎţǎmânt în care se desfǎşoarǎ intervenţii de acest
tip; număr de elevi cuprinşi în astfel de intervenţii; număr de cadre didactice pregǎtite în
acest sens;
Pag 44 / 57
Prioritatea de intervenţie: Accesul persoanelor seropozitive la educaţie

Indicator de impact: Accesul nediscriminatoriu al persoanelor seropozitive la educaţie

A1. Reducerea deficitului % persoanelor seropozitive care 52% 65% 70% MECTS, FSE, MECTS, autorităţi
educaţional acumulat de au absolvit învǎţǎmântul 2009 2013 2015 autiorităţi locale locale, ONG-uri
persoanele seropozitive obligatoriu;
A2.combaterea discriminǎrii în Număr şcoli în care se Coroborat cu alte programe din MECTS, FSE, MECTS, autorităţi
sistemul educaţional. desfăşoară acţiuni de reducere sistemul de educaţie autiorităţi locale locale, ONG-uri
stigmatizării şi discriminării
Pag 45 / 57
3.3. Accesul persoanelor seropozitive pe piaţa muncii
Obiectiv specific
Acces nediscriminatoriu al persoanelor seropozitive pe piaţa muncii
A. Crearea unui mediu suportiv în vederea încadrǎrii persoanelor seropozitive pe
piaţa muncii
Acţiuni:
A1. Asigurarea implementǎrii cadrului legal favorabil integrǎrii persoanelor seropozitive
pe piaţa muncii;
Indicatori A1: Procentul de angajatori care cunosc prevederile legii (rezultat din studiu la
nivelul departamentelor de personal);
A2. Combaterea discriminǎrii prin informarea şi sensibilizarea la locul de muncǎ;
Indicatori A2: Număr de societǎţi în care se desfǎşoarǎ astfel de intervenţii; Număr de
persoane beneficiare ale acestor intervenţii;
A3. Pregǎtirea personalului din serviciile publice şi private de orientare profesionalǎ şi
plasament pe piaţa muncii pentru asigurarea de servicii adecvate pentru peroanele
seropozitive;
Indicatori A3: Număr de profesionişti formaţi (consilieri, responsabili resurse umane,
medici de medicina muncii); Instrumente de lucru dezvoltate (ghiduri naţionale,
proceduri, etc)
A4. Crearea/dezvoltarea unor alternative de tipul atelierelor protejate sau unitǎţilor
protejate;
Indicatori A4: Număr de unitǎţi protejate/ateliere dezvoltate; număr de persoane
seropozitive integrate în muncǎ în cadrul acestor alternative.
B. Dezvoltarea capacitǎţilor şi abilitǎţilor persoanelor seropozitive / Creşterea

competitivitǎţii persoanelor seropozitive pe piaţa muncii
Acţiuni:
B1. Asigurarea accesului nediscriminatoriu al persoanelor seropozitive la educaţia
vocaţionalǎ;
Indicator B1: Număr de persoane seropozitive care au acces la educaţie vocaţionale
faţă de necesar estimat;
B2. Promovarea spiritului antreprenorial în rândul persoanelor seropozitive;
Indicator B2: Număr de persoane seropozitive care beneficiazǎ de pregǎtire şi sprijin în
vederea dezvoltǎrii unei afaceri
Pag 46 / 57
Prioritatea de intervenţie: Accesul persoanelor seropozitive pe piaţa muncii

Indicator de impact: Acces nediscriminatoriu al persoanelor seropozitive pe piaţa muncii

A1. Campanii de promovarea % angajatori care cunosc Corelat cu alte strategii naţionale MMFPS, FSE, ONG-uri, autorităţi
cadrului legal favorabil integrǎrii facilităţile legale autorităţi locale locale
persoanelor cu dizabiltăţi
(inclusiv seropozitivi HIV) pe
piaţa muncii
A2. Combaterea discriminǎrii Număr locuri de muncă unde se Corelat cu alte strategii naţionale MMFPS, FSE, ONG-uri, autorităţi
prin informarea şi sensibilizarea desfăşoară astfel de intervenţii autorităţi locale locale
la locul de muncǎ
A3, Pregǎtirea personalului din Număr personal din serviciile Corelat cu alte strategii naţionale MMFPS, FSE, ONG-uri, autorităţi
serviciile publice şi private de publice şi private de orientare autorităţi locale locale
orientare profesionalǎ profesionalǎ pregătiţi
A5. Crearea/dezvoltarea unor Număr unităţi protejate care 6 10 15 MMFPS, FSE, ONG-uri, autorităţi
alternative de tipul atelierelor integrează persoane care 2009 2013 2015 autorităţi locale locale, sector
protejate sau unitǎţilor protejate trăiesc cu HIV/SIDA privat
B1. Asigurarea accesului % persoane care trăiesc cu Lipsă 35% 40% MMFPS, FSE, ONG-uri, autorităţi
persoanelor seropozitive la HIV/SIDA incluse în activităţi de date 2013 2015 autorităţi locale locale, sector
educaţia vocaţionalǎ educaţie vocaţională 2009 privat
B2. Promovarea spiritului Număr de persoane seropozitive Lipsă 100 500 MMFPS, FSE, ONG-uri, autorităţi
antreprenorial în rândul care beneficiazǎ de pregǎtire şi date 2013 2015 autorităţi locale locale, sector
persoanelor seropozitive sprijin în vederea dezvoltǎrii 2009 privat
unei afaceri
Pag 47 / 57
3.4 Respectarea drepturilor persoanelor seropozitive
Obiectiv specific
Asigurarea respectǎrii drepturilor persoanelor care trǎiesc cu HIV/SIDA
A. Sancţionarea încǎlcǎrii drepturilor
Acţiuni:
A1. Monitorizarea discriminǎrii
Indicator A1: Număr de cazuri semnalate şi urmărite
A2. Asigurarea suportului legal în vederea documentǎrii cazurilor de încǎlcare a
drepturilor
Indicator A2:Procentul de persoane care au beneficiat de asistenţǎ din cele care au
solicitat-o;
B. Promovarea drepturilor persoanelor seropozitive

Acţiuni:
B1. Implicarea persoanelor seropozitive în apǎrarea propriilor drepturi
Indicator B1: Numǎr organizaţii de persoane infectate, active în domeniu;
B2. Campanii media pentru promovarea şi apǎrarea drepturilor persoanelor care trǎiesc
cu HIV/SIDA şi a grupurilor vulnerabile sau cu risc crescut de infectare HIV
Indicator B2: Număr de persoane din populaţia generală sau dintre furnizorii de servicii
expuse la campanii de promovarea drepturilor persoanelor seropozitive HIV
Pag 48 / 57
Prioritatea de intervenţie: Respectarea drepturilor persoanelor seropozitive

Indicator de impact: Asigurarea respectǎrii drepturilor persoanelor care trǎiesc cu HIV/SIDA

A1. Monitorizarea discriminǎrii Rapoarte anuale de Nu Da Da MMFPS, FSE, CNCD, ONG-uri
monitorizare 2009 2013 2015 autorităţi locale
A2. Asigurarea suportului legal % persoane care au beneficiat Lipsă 60% 70% MJ, FSE ONG-uri
pentru urmărirea situaţiilor de de asistenţă dintre cele care au date 2013 2015
încălcare a drepturilor solicitat-o 2009
B1. Implicarea persoanelor Număr organizaţii ale >3 >7 >8 MMFPS, FSE, ONG-uri
seropozitive în apǎrarea persoanelor seropozitive şi 2009 2013 2015 autorităţi locale
propriilor drepturi comunitare active
B2. Campanii media pentru Persoane din populaţia generală 0 1 milion 1.5 MMFPS, FSE, CNCD, autorităţi
promovarea şi apǎrarea expuse la campanii 2009 2013 milioane autorităţi locale locale, ONG-uri
drepturilor persoanelor care 2015
trǎiesc cu HIV/SIDA şi a
grupurilor vulnerabile sau cu risc
crescut de infectare HIV
Pag 49 / 57
Prioritatea de intervenţie 4: Supravegherea HIV/SIDA şi a factorilor de risc asociaţi
Obiectiv general:
Dezvoltarea şi menţinerea unor sisteme eficiente de supraveghere ale infecţiei HIV/SIDA şi
ale factorilor de risc asociaţi şi integrarea acestora în sistemul naţional de supraveghere a
bolilor transmisibile care să ofere informaţii privind evoluţia epidemiei şi să permită
orientarea la timp a programelor şi intervenţiilor.
Situaţia actuală:
În prezent, CNLAS a MS, prin Unitatea de Monitorizare a Infecţiei HIV/SIDA din Institutul
Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” constituie principala sursă de date privind
evoluţia infecţiei cu HIV în România. Monitorizarea curentă a epidemiei HIV în România
asigură doar stabilirea ponderii grupelor de risc în totalul persoanelor testate şi
diagnosticate şi oferă baza pentru planificarea necesarului de tratament şi de testare
asigurate prin programul comun al CNASS şi MS
Începând cu 2006 a inceput să funcţioneze şi grupul informal de Monitorizare şi Evaluare
HIV/SIDA inţial facilitat de biroul UNAIDS şi apoi de către Centrul Român HIV/SIDA. În grup
participă experţi ai CNLAS, RAA, UNODC, UNICEF, Centrului Roman HIV/SIDA, ARAS,
ACCEPT, RHRN. Acest grup informal a asigurat coordonarea şi asistenţa tehnică necesare
desfăşurării marii majorităţi a cercetărilor comportamentale şi serologice importante
desfăşurate între 2007 şi 2010. Finanţarea a fost asigurată de proiectul sprijinit de către
GFATM runda a 6 – a şi a fost administrat de RAA ce a inclus pentru prima data şi
extinderea unor cercetări comportamentale şi serologice în România. Cu sprijinul şi
coordonarea şi altor actori, respectiv UNICEF, UNODC, UNAIDS, au fost pentru prima oară
efectuate în România studii combinate de seroprevalenţă şi comportament în rândul PPSC,
BSB, deţinuţi şi UDI. De asemenea, s-a efectuat şi primul studiu comportamental în rândul
tinerilor care trăiesc cu HIV/SIDA precum şi prima evaluare a impactului programelor de
integrare socio-profesională a acestora. A continuat de asemenea seria de studii de
comportament în rândul tinerilor cu vârste între 15 şi 24 de ani.
4.1. Supravegherea transmiterii virusului HIV

4.2. Supravegherea comportamentelor la risc asociate
Pag 50 / 57
4.1. Supravegherea transmiterii virusului HIV
Obiectiv specific:
Instituirea şi menţinerea unui sistem integrat de raportare a datelor socio-demografice,
epidemiologice, clinice, serologice şi comportamentale în legătură cu HIV/SIDA.
A. Legislaţie unitară şi coerentă privind raportarea datelor HIV/SIDA

Activităţi:
A1. Revizuirea politicilor şi legislaţiei privind testarea HIV
Indicator A1. Până la finele lui 2012 MS trebuie să adopte un act normativ unic care să
reglementeze problemele legate de testarea HIV şi supravegherea transmiterii HIV
A2. Întărirea sistemului de raportare HIV/SIDA ca parte a unui sistem unic integrat de
reportare a datelor privind bolile transmisibile
Indicator A2. Până în 2014 sistemul de raportare să fie operaţional la nivel judeţean şi
naţional
A3. Creşterea accesului la testare şi consiliere HIV pentru grupurile vulnerabile şi cu risc
crescut de infectare HIV
Indicator A3. La nivelul anului 2013 să fie efectuate cel puţin 10.000 de teste HIV cu
consiliere în rândul UDI, persoanelor care practică sexul comercial, BSB, deţinuţilor şi
contacţilor HIV. Nivelul de acces la testare propus pentru 2013 să fie cel puţin menţinut
până în 2015
B. Bază de date unică care să genereze rapoartele necesare dezvoltării,
monitorizării şi evaluării programelor
Activităţi:
B1. Instituţionalizarea Biroului de Monitorizare înfiinţat în cadrul Institutului Naţional de
Boli Infecţioase Matei Balş ca parte a mecanismului de monitorizare şi implementare a
Strategiei Naţionale HIV/SIDA şi finanţarea sa ca parte a programului HIV/SIDA al MS.
Indicator B1. Biroul să producă rapoarte trimestriale şi anuale în baza cadrului de
monitorizare a Strategiei Nationale HIV/SIDA 2011 – 2015
Pag 51 / 57
Prioritatea de intervenţie: Supravegherea transmiterii virusului HIV

Indicator de impact: Sistem integrat de raportare a datelor socio-demografice, epidemiologice, clinice, serologice şi
comportamentale în legătură cu HIV/SIDA

A1. Revizuirea politicilor şi act normativ unic care să Nu Da MS, FSE MS, CNLAS,
legislaţiei privind testarea HIV reglementeze problemele legate 2010 2011 Centrul Român
de testarea HIV şi HIV/SIDA
supravegherea transmiterii HIV
A2. Întărirea sistemului de % judeţe integrate în sistemul 0% 60% 100% MS, FSE INSP, MS, INBI
raportare HIV/SIDA ca parte a unic de raportare 2010 2012 2013 Matei Balş,
unui sistem unic integrat privind CNLAS, Centrul
bolile transmisibile Român HIV/SIDA
A3. Creşterea accesului la Număr anual de teste efectuate 9995 10.000 10.000 MS, FSE MS, INSP, ONG-
testare şi consiliere HIV pentru de către persoane din grupurile 2009 2011 2015 uri
grupurile vulnerabile şi cu risc vulnerabile
crescut de infectare
B1. Birou de Monitorizare şi Rapoarte trimestriale privind Da Da Da MS, FSE, alte MS, INBI Matei
Evaluare HIV/SIDA funcţional cazurile nou diagnosticate 2010 2012 2014 fonduri europene Balş, CNLAS,
Rapoarte anuale de Centrul Român
implemantare a Strategiai HIV/SIDA, INSP
HIV/SIDA
Rapoarte bianuale de evoluţie a
epidemiei
Pag 52 / 57
4.2. Supravegherea comportamentelor la risc asociate

Obiectiv specific:
Orientarea programelor şi finanţării intervenţiilor pe baza datelor generate de studii
A. Cunoaşterea comportamentelor de risc asociate transmiterii infecţiei HIV/SIDA
Activităţi:
A1. Estimarea dimensiunii grupurilor la risc în zonele de intervenţie
Indicator A2. O data la doi ani (2013, 2015) să fie estimată dimensiunea grupurilor la
risc în toate zonele de intervenţie
A2. Efectuarea de studii periodice asupra comportamentelor la risc şi prevalenţei HIV,
HVB, VHC în rândul grupurilor vulnerabile, care să conţină şi componentele necesare
determinării indicatorilor necesari în raportările naţionale şi internaţionale stabiliţi în
cadrul sistemului naţional de M&E pentru HIV/SIDA
Indicator A2. Studii cel puţin la fiecare doi ani pentru fiecare zonă de intervenţie pentru
fiecare grup la risc (PPSC, UDI, BSB, deţinuţi, persoane care trăiesc cu HIV/SIDA)
B. Intervenţii şi programe măsurabile
Activităţi:
B1. Elaborarea planurilor anuale de implementare a Strategiei Naţionale HIV/SIDA
folosind rezultatele studiilor şi evaluărilor
Indicator B1. Planul anual de implementare să fie elaborat cel puţin până în luna
noiembrie a anului anterior şi să fie reflectat în bugetul alocat la nivelul autorităţilor
publice
Pag 53 / 57
Prioritatea de intervenţie: Supravegherea comportamentelor la risc asociate

Indicator de impact: Orientarea programelor şi finanţării intervenţiilor pe baza studiilor

A1. Estimarea dimensiunii studii de estimare a dimensiunii Parţial Da Da MS, FSE, alte MS, INSP, ONG-
grupurilor la risc în zonele de grupurilor la risc: UDI, PPSC, 2010 2012 2014 finanţări europene uri
intervenţie BSB, PLHIV (UDI,
BSB,
PLHIV)
A2. studii periodice asupra Studii de comportament şi Da Da Da MS, FSE, alte MS, INSP, ONG-
comportamentelor la risc şi prevalenţă în rândul IDU, PPSC, 2009/ 2013 2015 finanţări europene uri
prevalenţei HIV, HVB, VHC în BSB, deţinuţi şi de 2010
rândul grupurilor vulnerabile comportament în rândul PLHIV
B1. planuri anuale de Planuri elaborate la nivelul MSP Da Da MS, MJ CNLAS, Centrul
implementare a Strategiei şi MJ 2011 2015 Român HIV/SIDA,
Naţionale HIV/SIDA folosind ANP
rezultatele studiilor şi evaluărilor
Pag 54 / 57
Recomandări generale cheie pentru creerea cadrului favorabil pentru implementarea

Strategiei Nationale HIV/SIDA.
În acest capitol se încearca o sumarizare a unor strategii la nivel multisectorial sau sectorial
a caror punere în practică este esenţială pentru asigurarea implementării unei strategii
coerente în domeniul HIV/SIDA. Recomandările vor fi grupate în două categorii: prima
privind strategii care afectează mai multe sectoare de activitate şi a doua privind strategii
strict din domeniul sănătăţii.
Strategii multisectoriale:
- reformarea sistemului de management şi implementare a finanţărilor structurale
europene pentru a asigura o absorbţie de cel putin 75% pentru perioada 2012 – 2015 în
condiţiile unor programe sectoriale strategice, coordonate şi evaluate pe bază de
rezultate
- promovarea cadrului legislativ care să permită la nivel central şi local subcontractarea
din fonduri publice a organizaţiilor neguvernamentale furnizoare de servicii sociale şi
medicale pe baze competitive, de calitate şi cost-eficienta
- promovarea unui cadru legislativ coerent şi eficient pentru dezvoltarea economiei
sociale ca premiză a integrarii sociale şi profesionale a grupurilor vulnerabile
- includerea ca prioritate cheie în programele structurale europene şi a dezvoltării
instituţionale a sectorului neguvernamental la nivel naţional şi local
- includerea promovării sănătăţii ca intervenţie cheie relevantă şi eligibilă pentru finanţare
în toate programele structurale europene care se adresează grupurilor vulnerabile
Strategii în domeniul sănătăţii:

- integrarea programelor naţionale de sănătate desfăşurate în prezent în paralel de Casa
Naţională de Asigurări Sociale de Sănătate şi MS cu posibilitatea ca CNASS să
contribuie şi ea, inclusiv financiar, la intervenţiile de prevenire
- implementarea programelor naţionale de sănătate prin instituţii coordonatoare la nivelul
cărora să se înfiinţeze unităţi de management de program care să asigure
implementarea activităţilor aşa cum sunt ele decise de strategiile naţionale din domeniul
respectiv
- elaborarea printr-un proces transparent, participativ, profesionist a Strategiei Naţionale
de Sănătate Publică în România.
- dezvoltarea unor modele de elaborare de strategii de sănătate publică la nivel judeţean
şi finanţarea punerii în practică a acestora
- alocarea de resurse ale MS şi accesarea de resurse din fondurile structurale europene
pentru dezvoltarea instituţională a Institutului Naţional de Sănătate Publică şi a
structurilor sale regionale şi judeţene ca vehicul principal al punerii în aplicare a
Strategiei Naţionale de Sănătate Publică
- centralizarea achiziţiilor de medicamente şi consumabile din programul HIV/SIDA cu
contracte multianuale
- elaborarea unei legi unice proprii a MS în domeniul HIV/SIDA care să înlocuiască toate
prevederile vechi, neaplicate, inaplicabile şi neadecvate existente şi care să pună
practica în domeniul HIV/SIDA în acord cu procesul de reformă şi descentralizare din
sănătate
Pag 55 / 57
Coordonarea implementării Strategiei Naţionale
Strategia Naţională HIV/SIDA este documentul fundamental de politici privind intervenţiile

naţionale în domeniul HIV/SIDA. Ea stabileşte liniile directoare şi priorităţile de acţiune
pentru prevenirea răspândirii HIV şi reducerea impactului. Toate programele şi intervenţiile
care vor fi finanţate din resurse publice sau din programe internaţionale la care România
este parte vor trebui să urmărească îndeplinirea obiectivelor stabilite de prezenta strategie.
Implementarea efectivă va fi făcută la nivelul fiecărui sector guvernamental în parte în
conformitate cu prevederile Legii nr. 584/2002 care prevede dezvoltarea de programe
specifice şi finanţarea lor prin capitole bugetare distincte la nivelul fiecărui minister cu
atribuţii în domeniu. De asemenea ceilalţi parteneri neguvernamentali şi privaţi din cadrul
Comisiei îşi vor concentra activitatea pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor prezentei
strategii.
Ca mecanism de comunicare şi coordonare va fi folosit Comitetul Naţional de Coordonare
HIV/SIDA şi Tuberculoză (CCM), prezidat de MS care include majoritatea instituţiilor şi
organizaţiilor relevante şi al cărui secretariat este asigurat de Centru Român HIV/SIDA.
Acest mecanism, deşi nu este statuat printr-o lege, şi-a dovedit eficienţa şi viabilitatea în
coordonarea încă din 2002 a programelor majore din domeniul HIV/SIDA. Coordonarea va
putea fi preluată şi de către Comisia Naţională pentru Supravegherea, Controlul şi
Prevenirea Cazurilor de Infecţie HIV/SIDA dacă aceasta va fi reînfiinţată ca organism
interministerial fără personalitate juridică, în conformitate cu prevederile legii 584 din 2002.
Coordonarea activităţilor intersectoriale privind îndeplinirea obiectivelor se va face la nivelul
MS pe baza unui plan anual de implementare a strategiei care va include atât programele şi
intervenţiile proprii ale MS şi CNASS cât si ale celorlalţi actori importanţi din domeniul
HIV/SIDA. Planul va fi elaborat de către Centrul Român HIV/SIDA şi Secretariatul Comisiei
Naţionale de Luptă Anti-SIDA a MS în perioada octombrie – noiembrie precedentă fiecărui
an şi va include toate programele şi proiectele naţionale şi locale planificate. Planul va
identifica şi ariile şi zonele de intervenţie prescrise de Strategie în care fie nu există
activităţi planificate fie ele sunt insuficiente. Zonele neacoperite adecvat de programe şi
intervenţii vor fi aduse în atenţia CCM pentru identificarea unor soluţii de adresare a acestor
probleme.
În contextul descentralizării din domeniul sănătăţii şi din domeniul social o responsabilitate
mai mare revine autorităţilor locale. MS va sprijini aceste autorităţi, în special din
aglomerările urbane mari unde se concentrează atât majoritatea cazurilor de persoane care
trăiesc cu HIV cât şi majoritatea persoanelor care se află într-o situaţie de risc major, să
introducă, să finanţeze şi să implementeze direct sau prin subcontractare intervenţii de
prevenire şi asistenţă psiho-socială HIV/SIDA.
VI. Monitorizarea implementării Strategiei Naţionale

Pentru monitorizarea naţională a implementării strategiei este desemnat Ministerul Sănătăţii
prin intermediul Institutului Naţional de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş unde
funcţionează Compartimentului pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în
România, Centrul Român HIV/SIDA şi Secretariatul Comisiei Naţionale de Luptă Anti-SIDA
a MSP.
Pag 56 / 57
La nivelul acestora se va asigura integrarea tuturor rapoartelor sectoriale guvernamentale

cu cele neguvernamentale ale programelor şi proiectelor cu acoperire naţională precum şi
cu rapoartele proiectelor cu acoperire locală, zonală sau regională.
Programele HIV/SIDA dezvoltate la nivelul fiecărui minister membru al Comisiei Naţionale
pentru Supravegherea, Controlul şi Prevenirea Cazurilor de Infecţie HIV/SIDA precum şi
programele de la nivel local vor fi monitorizate anual pe baza unui plan de monitorizare
care va fi inclus în programe. Programul HIV/SIDA al MS va fie elaborat anual pe baza
prevederilor prezentei strategii şi va fi inclus în ordinul anual comun de programe de
sănătate al MS şi CNASS.
O primă evaluare de etapă a implementării prezentei strategii se va desfăşura în anul 2014.
Pe baza rezultatelor acestei evaluări de etapă se va decide oportunitatea modificării şi
completării Strategiei Naţionale HIV/SIDA pentru ca aceasta să răspundă cât mai bine
nevoilor şi să traseze direcţiile de acţiune cele mai potrivite pentru următoarea etapă de
implementare a strategiei.
VII. Resurse
Conform Legii nr. 584/2002 finanţarea activităţilor de implementare a Strategiei Naţionale
HIV/SIDA se va face din surse publice, respectiv de la bugetul de stat şi de la bugetul
Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. În acest context finanţarea
activităţilor de tratament antiretroviral şi al infecţiilor asociate se va face din bugetul de
asigurări de sănătate într-un cuantum anual calculat pe baza datelor furnizate de registrul
pacienţilor HIV/SIDA administrat de Compartimentului pentru Monitorizarea şi Evaluarea
Infecţiei HIV/SIDA în România din cadrul INBI Matei Balş. În paralel se vor continua
negocierile cu firmele farmaceutice pentru continuarea programelor de facilităţi şi reduceri
de preţuri la medicamente.
În domeniul activităţilor de prevenire, supraveghere epidemiologică şi limitare a efectelor
epidemiei, finanţarea asigurată din resurse publice trebuie complementată în perioada 2011
- 2014 de finanţarea din fonduri europene, resurse ale administraţiilor locale, resurse puse
la dispoziţie de sectorul privat inclusiv donaţii şi sponsorizări. Un accent deosebit va fi pus
pentru atragerea de resurse suplimentare pentru activităţi de prevenire şi sociale din
finanţările europene. La nivelul Centrului Român HIV/SIDA va funcţiona un serviciu de
monitorizare, coordonare şi sprijin tehnic pentru partenerii care doresc să acceseze sau au
accesat deja finanţări europene pentru a pune în practică prevederile acestei strategii.
Există deja mai multe instituţii şi organizaţii neguvernamentale care au accesat finanţări
europene, în special din Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane şi
care implementează activităţi incluse în prezenta strategie. Mai mult MS se va implica mai
activ în elaborarea planurilor pentru Programul Naţional de Dezvoltare 2011 – 2013 şi
pentru Programul Naţional de Dezvoltare 2014 – 2020 ambele cu masivă finanţare din
partea Uniunii Europene pentru a se asigura că prevederile acestei strategii şi ale altor
strategii de sănătate sunt incluse şi vor putea fi eligibile pentru finanţare din cadrul acestor
programe.
Pag 57 / 57

Strategia Na c5 A3ional c4 83 HIV SIDA 2011 E2 80 93 2015

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia Na c5 A3ional c4 83 HIV SIDA 2011 E2 80 93 2015

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa 1

Strategia Naţională HIV/SIDA

ADV – Fundaţia Alături de Voi România

II. Principiile directoare ale Strategiei Naţionale HIV/SIDA

III. Informaţii generale relevante

Se înregistrează însă schimbări în ponderea unor căi de transmitere.

Verticală 9 (2,44%) 12 (2,7%) 22 (5%) 12 (6,9%)

Se remarcă o dublare a ponderii cazurilor de transmitere verticală şi deasemenea o

Investiţia în programe de prevenire pe perioada 2011 – 2015 este estimată undeva

Prioritatea de intervenţie 1: Prevenirea transmiterii virusului HIV

Direcţii de acţiune pentru prioritatea de intervenţie 1

1. Prevenirea transmiterii în rândul tinerilor

1.1. Prevenirea transmiterii în rândul tinerilor

A. Modificarea comportamentului îndividual şi a normelor de grup în sensul

A1. Iniţierea şi susţinerea unor campanii de informare, educare şi comunicare

A2. Promovarea folosirii prezervativului

- preţul prezervativelor continuă să fie o barieră în calea folosirii acestora şi se

- includerea prezervativelor şi a altor consumabile legate de prevenirea HIV ca şi a

B. Acces universal al adolescentilor si tinerilor care urmează o formă de

Indicator B1. Procentul de şcoli cu profesori, personal didactic şi de orientare şi

C. Acces universal al tinerilor care trăiesc cu HIV/SIDA la servicii de prevenire

C2. Dezvoltarea capacităţii organizaţiilor de persoane care trăiesc cu HIV/SIDA pentru

D. Reducerea riscului de transmitere HIV la adolescenţii şi tinerii instituţionalizaţi

pentru a putea oferi servicii de educaţie şi consiliere ca şi accesul la mijloace de

D2. Asigurarea accesului tinerilor instituţionalizaţi şi a copiilor străzii la servicii de

E. Accesul adolescenţilor şi tinerilor la servicii de prevenire HIV/ITS adecvate

E1. Creşterea capacităţii sistemului de medicină de familie şi planificare familială de a

Prioritatea de intervenţie Prevenirea transmiterii în rândul tinerilor

1.2. Prevenirea transmiterii asociată cu sexul comercial

Obiectiv specific: Reducerea transmiterii HIV/ITS-uri/VHB/VHC în rândul persoanelor

A. Crearea unui cadru propice pentru desfăşurarea eficientă a programelor

A2. Desfăşurarea unei campanii de lobby/advocacy pentru promovarea de politici şi

A3. Introducerea de anunţuri/avertismente obligatorii privind riscurile de transmitere

B. Menţinerea şi extinderea programelor de prevenire HIV/SIDA şi ITS în rândul

Prioritatea de intervenţie Prevenirea transmiterii asociată cu sexul comercial

1.3. Prevenirea transmiterii în rândul utilizatorilor de droguri injectabile

A. Reducerea riscurilor asociate consumului de droguri injectabile

A2 Creşterea numărului şi a capacităţii actuale a programelor de tratament de

A3. Dezvoltarea unor programe şi servicii specifice de reducere a riscului infectării cu

- Creşterea capacităţii serviciilor de prevenire HIV, astfel încât să fie adaptate

A4. Asigurarea accesului universal al consumatorilor de droguri injectabile la testare

B. Reducerea consumului de droguri injectabile

Prioritatea de intervenţie Prevenirea transmiterii în rândul utilizatorilor de droguri injectabile

1.4. Prevenirea transmiterii în rândul bărbaţilor care au activitate sexuală cu alţi

A2. Construirea capacităţii serviciilor sociale şi de sănătate de a oferi, fără discriminare,

A3. Elaborarea periodică de studii de estimare, comportament şi seroprevalenţă

A4. Întărirea capacităţii organizaţiilor LGBT şi comunitare pentru a genera cercetări şi

- introducerea pe lista grupurilor eligibile pentru asistenţă de intergrare şi reintegrare

B. Reducerea riscurilor asociate cu sexul homosexual

B2. Promovarea folosirii prezervativului şi asigurarea accesului la prezervative adecvate

Indicator B3. Până în 2013, să existe în fiecare locaţie în care se implementează

B4. Dezvoltarea de interventii specifice adolescentilor 10 – 19 ani (prevenire HIV,

1.5. Prevenirea transmiterii în sistemul penitenciar

A. Program unitar, adecvat şi cuprinzător de prevenire şi tratament HIV/SIDA în

B. Access universal al deţinuţilor la un pachet minim de servicii de prevenire HIV

Prioritatea de intervenţie Prevenirea transmiterii în sistemul penitenciar

A2. Corelarea programelor de

1.6. Prevenirea transmiterii HIV în rândul comunităţilor dezavantajate

A. Intervenţii de prevenire HIV/SIDA integrate în toate programele de asistenţă

A2. Asigurarea accesului la testare şi tratament HIV/SIDA şi ITS indiferent de statusul

A3. Promovarea comportamentelor fără risc în rândul adolescenţilor şi tinerilor rroma

A4. Desfaşurarea de studii locale şi naţionale privind determinanţii unor comportamente

B. Organizaţii la nivel comunitar şi naţional pregătite să implementeze intervenţii