27/11/2014-curs 2

DEZVOLTAREA PSIHO-MOTORIE LA COPILUL NN SI MIC

Continuitatea dintre per prenatala si cea neo-natala nu exclude reorganizarile prin

schimbari importante real in etape care conduc la modif structural cat si
comportamentale. Aceste reorganizari comporta 2 constatari majore;
1) Copilul este o fiinta sociala deci se gaseste in interrelatie cu celelalte fiinte
2) Situatiile natural in care se desf invatarea sunt complexe si cuprind aspect motrice
perceptive, cognitive,affective si sociale.
Studiul cresterii copilului aduce informatii pretioase cu privire la dezvolt acestuia si la
fact care pot impiedica sau favoriza dezvolt psihica.
La niv individual util este studierea copilului in raport cu grupa lui de varsta pt a
aprecia normaitatea cresterii sale. De aici interesul de a dispune de norme de dezvolt
si de a cunoaste caracteristicile necesare de dezvolt. Crest fz a copilului se prod
conform unei secvente normale commune specie dar se remarca variatii individual in
ceea ce priveste viteza de dezvolt si caracteristicile morfologice ale indivizilor.
Cresterea nu este un fenomen regulat, pe de o parte exista vf de crestere sip e de
alta parte diferite parti ale corpului nu se dezvolta in acelasi rim. Mediul in care se
dezvolta copilul poate intervenii in modularea programului genetic.
Fenomenul de crestere rezulta din interactiunea potentialului genetic al individului si
mediul in care traieste.
Exista 2 per marcate de o crestere rapida si anume:
1) Per de la natere-3ani
2) Per care precede si insoteste pubertatea
Intre cele 2 per dezvolt se prod in mod regulat si mai lent si fara mari diferente intre
sexe.
Cresterea apare in anumite mom mai marcata pt o parte a corpului, astfel cele 2 mari
repere: creierul se dezvolta mai rapid in primii 3 ani de viata iar caract sex in per
pubertara.
Cresterea osoasa- fenmen complex, are caracteristici diferite care depend de faptul ca
daca osul este lung sau plat sau daca este vb de craniu. Oasele craniene sunt
separate de o membrane si permit crest rapida in volum a creierului.
Se pot face diferite masuratori pt a aprecia dezvolt fz, inaltime, G, perimeter, acestea
putand fii raportate la curbele de dezvolt stabilite pe medii si insotite de abateri tip,
ceea ce permite situarea fiecarui copil in zona de normalitate , coresp grupei sale de
varsta.
In ceea ce priveste inaltimea, primul an de viata cresterea este de 20-30 cm iar in
anul 2 de 12-15cm. cresterea continua sa incetineasca pana in per pubertara. G nou-
nascutului este de 2 ori mai mare la implinirea varstei de 5 luni, de 3 ori mai mare la
1 an, si de 4 ori mai mare la 3 ani.
Insusi termenul psihomotor arata ca dezvolt motricitatii este f legata de cea a
afectivitatii. Invatarea mersului este o buna ilustrare a acestei interrelatii deoarece
aparitia autonomiei locomotorii nu numai ca ii permite copilului sa mearga unde vrea
el ( si nu doar unde vrea adultul) sis a si extinda campul de experienta ci constitue in
acelasi timp o etapa importanta in dobindirea autonomiei personale in raport cu
adultii.
PRINCIPII GENERALE, LEGI, SI NORME ALE CRESTERII SI DEZVOLTARII
Dezvolt psiho-motrica este programata genetic pt fiecare specie, dar totusi mediul
poate intervenii pt a o dezvolta , de aceea un copil privat de ingrijiri si nestimulat va
prez o intarziere importanta in dobandirea unor noi achizitii, fara a intra in detaliile
programarii neuromotrice, este sufficient sa cunoastem cele 2 legi care permit sa
intelegem succesiunea etapelor dezvolt psihomotrice/ este vb despre legile urmat:
1) Dezvolt cefalo-caudala
2) Legea proximo-distala (Gessel) care ilustreaza progresele maturizarii
nervoase cu incidentele sale asupra controlului motric
1.legea dezvolt cefalo-caudale: mielinizarea fibrelor nervoase, care se face pintr
un progre in sens cefalo-caudal.NN va exersa un control tot mai mareasupra
muschilor, mai intai a celor ocular apoi a gatului( ridicarea capului) ai spatelui (
permit poz asezat) si MI ( permit poz bipeda si ulterior mersul)
2.legea dezvolt proximo-distale/ ilustreaza progresele mielinizarii de la segm
central la cele periferice adica de la ceea ce este apropiat de mad sp spre extremitati,
astfel este permis progresul in control muschilor de la cei mai mari la cei mai mici.
Astfel devin posibile gesture din ce in ce mai precise si mai minutioase. Evolutia
apucarii este o buna ilustrare a cestei legi prin aparitia controlului, miscarilor dirijate
spre un obiect, la niv umarului, apoi la niv articulatiei cotului si a incheieturii si in final
la niv mainii a carei degete permit o apucare mult mai fina.
3. evolutia tonusului si a posturii
Puternica tonicitate musculara a NN care se poate mas prin slaba extensibilitate a
muschilor evolueaza diferit:
- Tonusul axial ( tonusul musc trunchiului) va creste pt redresarea spatelui
- Tonusul flexorilor se va diminua pt a permite gradul de extensibilitate necesar
poz in picioare si mersului.
Progresul facut de copiii hipertonici si de cei hipotonici nu este identic, hipertonicii
stau in picioare mai devreme, in timp ce hipotonicii au un mai bun control al
motricitatii fine ( gesture de apucare)
Cand vrem sa situam un copil in raport cu grupa lui de varsta pt a I aprecia dezvolt
nu ne vom raporta numai la varsta medie de aparitie a etapei ci si la variatiile in
raport cu aceste varstei medii.
O judecata de valoare va fii facuta si prin comparatia copilului in raport cu el insusi
deoarece este interesanta forma propriei curbe de dezvoltare a carei progresie
ascendenta poate fii verificata.