1.3.

NAVE ÎN REGIM DE SUSTENTAȚIE

1.3.1. NAVE GLISOARE
1.3.1.1. FORMAREA FORȚELOR HIDRODINAMICE PE PLACA PLANĂ

- în ipoteza fluidului ideal;

- placa plană fixată simetric-transversal față de direcția mișcării fluidului:
- separarea simetrică a curgerii;
- curba critică e o dreaptă (axa
curentului);
- curentul se îndepărtează la
infinit;
- forța de presiune normală, Fp,
acționează în punctul de
stagnare (de viteză nulă); Fig. 1.32 Curgerea pe placa fixată
simetric-transversal

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 1
- placa plană fixată înclinat față de direcția mișcării fluidului:

- curentul se separă asimetric;

- o mare parte a jetului se
orientează în jos;
- curba critică a curentului nu
mai este o dreaptă;
- curba critică a curentului nu mai
coincide cu axa curentului;
- rezultanta forțelor de presiune
acționează în centrul de
presiune X și nu în punctul de
stagnare St;
Fig. 1.33 Placa plană
înclinată

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 2
- mișcarea plăcii plane înclinate, pe suprafața de separație apă-aer:

- placa plană înclinată se deplasează cu viteza v;

- se generează un jet de stropi;
- jetul e orientat în sensul
deplasării plăcii;
- punctul de stagnare, St, separă
zona spălată de jetul orientat în
sensul deplasării plăcii, de zona Fig. 1.34 Mișcarea plăcii plane înclinate
spălată de jetul orientat pe
direcția inițială;
- în punctul de stagnare viteza
curentului se anulează, iar
presiunea este maximă
(Fig. 1.35);

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați Fig. 1.35 Distribuția vitezei și presiunii
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 3
- în fluid real, curgerea este influențată de:

- existența tensiunilor tangențiale de frecare;

- apariția zonelor turbionare;
- triunghiul vitezelor pe suprafața
plăcii plane înclinate cu unghiul
mic α (Fig. 1.36);
- se compune viteza relativă a
jetului, v, cu viteza plăcii plane
Fig. 1.36 Triunghiul vitezelor
înclinate, v și se obține viteza
rezultantă 2 ⋅ v ⋅ cos(α / 2) ;
- expresia forței rezultante de
presiune, Fp :

(1.6) Fp = ρ w ⋅ v 2 ⋅ δ ⋅ Lpl ⋅ ctg(α / 2) unde Lpl este lungimea plăcii, ρw este

densitatea fluidului, iar δ este grosimea jetului de stropi;
University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 4
 - componenta verticală a forței de presiune, FV , este dată de relația:

(1.7) FV = 2 ⋅ ρ w ⋅ v 2 ⋅ δ ⋅ L pl / α

- componenta verticală este

proporțională cu pătratul
vitezei și invers proporțională
cu unghiul de înclinare;
- unghiurile mici de înclinare α
generează forțe portante
verticale mari!

- componenta orizontală a forței de presiune, FH , este proporțională cu

unghiul de înclinare și se determină cu relația:

(1.8) FH = α ⋅ FV
University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 5
- Obs.:
- forța de presiune hidrodinamică se formează pe suprafața plăcii
δ
plane înclinate numai dacă grosimea jetului de stropi este
diferită de zero;
- glisorul nu poate exista fără formarea jetului de stropi!
- descompunerea forțelor
hidrodinamice pe placa
plană înclinată (Fig. 1.37):
- forța de presiune, Fp ;
- forța de frecare, Ff ;
- forța rezultantă, FR ;
- forța portantă FRV (care
realizează glisarea);
Fig. 1.37
- forța de rezistență la
înaintare, FRH ;

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 6
1.3.1.2. ECUAȚIILE DE ECHILIBRU ALE NAVEI GLISOARE

- forțe de sustentație:
- forța hidrodinamică portantă pe fundul glisorului
(asigură 90-95 % din forța totală de sustentație);
- forța arhimedică care acționează pe zona imersată din pupa;

- tabloul cinematic al liniilor de curent:

- existența jetului de stropi la prova;
- curgere lină până în vecinătatea zonei pupa;
- oglinda pupa nu este spălată de fluid;

Fig. 1.38 Curgerea în

vecinătatea glisorului

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 7
- diagrama Pavlenco (modificarea regimului deplasării glisorului):

- zona I (regimul de
deplasament): afundarea
ușoară a navei;
- zona II (regimul
tranzitoriu): apupare
pronunțată, iar
prova iese din apă
(prima caracteristică
premergătoare glisării);
- zona III (regimul de Fig. 1.39 Diagrama
glisare): apariția jetului de stropi Pavlenko

la prova (a doua caracteristică

premergătoare glisării), reducerea asietei
și emersarea considerabilă a pupei navei;
University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 8
- ecuațiile de echilibru ale glisorului:

Fig. 1.40 Forțele care acționează asupra glisorului

(1.9) (Ox): − FA ⋅ sin α − Fp ⋅ sin α − Ff ⋅ cos α + Tp cos α = 0

(1.10) (Oz): W − FA ⋅ cos α − Fp ⋅ cos α + Ff ⋅ sin α − Tp sin α = 0
(1.11) (MG): − FA ⋅ bFA + Fp ⋅ bFp − F f ⋅ z H + Tp ⋅ zT = 0

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 9
1.3.1.3. FORMELE OPTIME ALE GLISOARELOR

- performanțe aduse de fundul plat:

- rezistență la înaintare minimă;
- forțe de sustentație mari;

- performanțe datorate gurnei ascuțite:

- deflectarea eficientă a jetului;

- performanțe aduse de fundul stelat

și gurna rotunjită:
- calități de seakeeping;

Fig. 1.41 Formele glisorului

- soluții de compromis, pentru a obține
rezistență la înaintare minimă și
comportare satisfăcătoare pe valuri!
University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 10
- FUND STELAT ȘI GURNĂ ASCUȚITĂ
- fund stelat (în V);
- unghi de înclinare a fundului
relativ mic, exceptând zona prova;
- semilățimi apropiate în planul
plutirii, în zona pupa;
- secțiuni transversale zvelte în
zona prova;
- secțiunile transversale extreme din
prova se află deasupra planului de bază;
- evazarea secțiunilor transversale; Fig. 1.42 Fund stelat și
gurnă ascuțită
- gurnă ascuțită;
- gurnă cu lățime mare, pentru glisare eficientă;
- centrul de carenă se află în pupa secțiunii maestre;
- asigură calități de seakeeping și reduc suprafața udată!

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 11
 - FUND ÎN V CURBAT ȘI GURNĂ ASCUȚITĂ
- fund în V curbat;
- unghi de înclinare a fundului
relativ mic, exceptând zona prova;
- semilățimi apropiate în planul
plutirii, în zona pupa;
- secțiuni transversale zvelte în prova;
Fig. 1.43 Fund în V curbat și
- secțiunile transversale extreme din gurnă ascuțită
prova se află deasupra planului de bază;
- evazarea secțiunilor transversale;
- gurnă ascuțită;
- gurnă cu lățime mare, pentru glisare eficientă;
- centrul de carenă se află în pupa
secțiunii maestre;
- asigură calități de seakeeping și stabilitate de drum,
reducând și suprafața udată!
! University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 12
 - FORME COMBINATE

- fund în V curbat în zona pupa;

- unghi de înclinare a fundului
relativ mic, exceptând zona prova;
- semilățimi apropiate în planul
plutirii, în zona pupa;
Fig. 1.44 Forme combinate
- secțiuni transversale zvelte în prova;
- secțiunile transversale extreme din
prova se află deasupra planului de bază;
- evazarea secțiunilor transversale;
- gurnă ascuțită, cu excepția extremității prova;
- gurnă cu lățime mare, pentru glisare eficientă;
- centrul de carenă se află în pupa secțiunii maestre;
- asigură calități sporite de seakeeping și stabilitate de drum,
reducând și suprafața udată!
! University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 13
 - SANIE MARITIMĂ (V INVERS)
- fund în V curbat în zona pupa;
- fund în V invers în zona prova
(crește stabilitatea de drum);
- unghi de înclinare a fundului
relativ mic, exceptând zona prova;
- semilățimi apropiate în planul
Fig. 1.45 Sanie maritimă
plutirii, în zona pupa;
- secțiunile transversale extreme din
prova se află deasupra planului de bază;
- evazarea secțiunilor transversale;
- gurnă ascuțită în zona pupa și gurnă tăiată în zona prova;
- gurnă cu lățime mare, pentru glisare eficientă;
- centrul de carenă se află în pupa secțiunii maestre;
- asigură calități sporite de seakeeping și stabilitate de drum,
reducând și suprafața udată!
! University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 14
- REDANE LONGITUDINALE

- deviază jetul de stropi;

- reduc rezistența de frecare;
- măresc manevrabilitatea navei;

- soluţii constructive:
- îndoirea învelișului corpului;
- aplicarea unor profile ușoare pe corp, de-a lungul liniilor de
curent;

Fig. 1.46 Redane longitudinale

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 15
- REDANE TRANSVERSALE PE FUND

- reprezintă o discontinuitate a liniei fundului navei;

- se reduce suprafața udată a fundului navei (Fig. 1.47);
- se reduce rezistența de frecare;
- se utilizează la șalupe de concurs;

Fig. 1.47 Redan transversal pe fundul navei

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 16
- mărimi geometrice caracteristice navelor cu redan transversal:
- distanța de la redan la
pupa oglindă, xR ;
- distanța de la punctul
intersecției liniei plutirii
cu linia gurnei, până la
pupa oglindă, Lg ;
- lungimea la plutire, L;
Fig. 1.47 Mărimi geometrice
- abscisa centrului de greutate caracteristice redanului transversal
xG ;
Tabelul 1.7 Caracteristici constructive ale glisoarelor

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 17
- unghiul redanului:
- în cazul gurnei ascuțite unghiul redanului trebuie
să fie mai mare ca unghiul pupei oglindă;

- valori specifice unghiului redanului:

a). 2,5 ... 3,5 grade pentru glisoare mici;
b). 5 ... 8,5 grade pentru glisoare medii;
c). 10 ... 12 grade pentru glisoare mari;

Fig. 1.48 Unghiurile redanului și pupei oglindă

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 18
- raportul dintre pescajul și lățimea redanului, Tr/Br :

a). 0,095 ... 0,1 pentru nave aprovate;

b). 0,08 ... 0,13 pentru asietă dreaptă;
c). 0,075 ... 0,106 pentru nave apupate;

Obs.: limita superioară se referă la glisoare

mari, iar cea inferioară la glisoare mici;
Fig. 1.49 Caracteristici geometrice
- raportul dintre înălțimea redanului și ale redanului

lungimea la plutire, hr/L:

a). 0,008 ... 0,01 pentru glisoare mari;

b). 0,01 ... 0,017 pentru glisoare mici;

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 19
- unghiul de atac al navei cu redan:

- scade odată cu apropierea redanului de zona prova

(crește suprafața de alunecare);
- valori uzuale:
a). 2 ... 5 grade, pentru glisoare aprovate;
b). 2 ... 4 grade, pentru asietă dreaptă;
c). 2 ... 3 grade, pentru glisoare apupate;

- condiția proiectării corecte a glisorului:

- linia plutirii în marș trebuie să fie paralelă cu linia plutirii în

staționare!

University Dunarea
Universitatea Dunărea
de Jos
de Jos
of Galati
din Galați
Facultatea
Faculty of Naval
de Arhitectură
Architecture
Navală 20