02.06.

2019 Pocket: Hilara moarte a lui Dej

Hilara moarte a lui Dej

dilemaveche.ro
May 20th, 2019

Există o serie de emisiuni TV intitulată 1000 de feluri de-a muri, cu întîmplări în general
stupide, nu neapărat reale, care conduc la decesul personajului urmărit. Povestea de
mai jos ar trebuit să se numere printre ele.

Undeva prin 1960, în biroul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej se prezintă Chivu Stoica, la
acea vreme șef al guvernului. „Radios”, acesta din urmă îi arată „o piesă de mărimea
unei cutii de chibrit” și raportează: „Tovarășe Dej, am aici o bucățică de uraniu din
prima șarjă produsă de noi.” Dej îi răspunde: „Pune-o în vitrină, lîngă machetele
primului tractor și primului autocamion produse în țara noastră”. Toate trei erau
însemne ale unei „linii de dezvoltare independentă a economiei românești”. Ambalată
frumos într-o cutie de sticlă transparentă, bucata de uraniu îmbogățit a rămas în biroul
lui Dej aproape un an, cînd a fost văzută de Gheorghe Rădoi, ginerele acestuia.

https://getpocket.com/a/read/2598900030 1/4
02.06.2019 Pocket: Hilara moarte a lui Dej

Rădoi îi spune lui Dej că e periculos să țină în birou bucata de uraniu radioactiv, și îi
cere să facă măsurători. În biroul lui Dej, „aparatura a început să zbîrnîie”. Bucata de
uraniu a fost îndepărtată. „Nu după mult timp, șeful de cabinet al lui Dej a murit de
cancer. După moartea șefului de cabinet, a murit și Dej tot de cancer. A murit de
cancer și șeful gospodăriei de partid, care îl vizita pe Dej aproape zilnic. A urmat la
rînd frizerul său, care îl bărbierea zilnic, și apoi șeful escortei sale.”

Episodul este relatat de Gheorghe Apostol într-o carte de memorii apărută în 1998.
Adulator necondiționat al lui Dej, Apostol a încercat să dea întîmplării o semni cație
patriotică: aproape zilnic prima șarjă de uraniu îmbogățit” provenea de la
întreprinderea socialistă de pro l care, sub conducerea înțeleaptă a lui Dej, abia se
desprinsese de împovărătorul sovrom aproape zilnic Kuartit”. Dej se jert se așadar pe
altarul independenței economice față de Moscova. Interpretarea lui Apostol nu e însă
singura; alții ar spune că povestea dă măsura ignoranței fostului electrician ajuns șef al
României socialiste.

https://getpocket.com/a/read/2598900030 2/4
02.06.2019 Pocket: Hilara moarte a lui Dej

Cartea lui Apostol prezintă și alte episoade „de culise” din epocă, cum ar întîlnirile
cu Stalin, un loc comun în memorialistica multor comuniști. Unele întîmplări, de la
Moscova sau de la București, au fost povestite și de alții, și pot astfel comparate.
Altele sînt inedite, dar în general, cu cît sînt mai vechi, cu atît sînt mai epopeice. De
exemplu, cele din timpul detenției interbelice, care îl transformă pe Dej într-un fel de
guru din umbră al comuniștilor, dar și al politicii românești. Astfel, Dej este, potrivit
lui Apostol, cel ce din închisoare l-a convins pe regele Mihai să i se alăture planului său
de ieșire din alianța cu Germania nazistă.

Ca și moartea lui Dej, asemenea perspective sînt hilare, dar nu sînt lipsite de
importanță. Ele ne introduc în imaginarul comunist al momentului. Un loc aparte în
acest spațiu e ocupat de luptele politice din cadrul PCR. Purtate pe ascuns, departe de
ochii oamenilor și chiar și de partid, ele au fost reconstituite, dar reconstituirile nu par
să dea toată amploarea tensiunii pe care o relatare directă a unui actor implicat o are de
la sine. Astfel, s-a scris pe larg despre fricțiunile dintre grupul lui Gheorghiu-Dej și cel
al Anei Pauker, a ate în concurență pentru controlul partidului. Ceea ce reiese însă din
memoriile lui Apostol este că această dispută a avut o amploare mult mai mare în
intensitate și timp. De nirea grupărilor s-a făcut încă din perioada războiului și

https://getpocket.com/a/read/2598900030 3/4
02.06.2019 Pocket: Hilara moarte a lui Dej

antagonismul lor a durat chiar și după anihilarea politică a „moscoviților”. Oricîte

ambalaje ideologice și principiale au fost folosite, multe decizii majore au fost
determinate, mărturisește memorialistul, de raportarea la grupul advers. Mai mult,
imaginea ulterioară de monolit a conducerii comuniste în jurul lui Ceaușescu era
înșelătoare. După cum o arată memoriile lui Apostol, delii lui Dej au construit și ei în
jurul acestuia, păstrînd proporțiile, o imagine clandestină de lider comunist - pe care
Apostol a și a șat-o cînd s-a simțit mai în siguranță, în 1989, la semnarea „scrisorii
celor șase”. Istoria partidului comunist român este mult mai marcată de polarizare
decît am bănuit.

Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități.

Foto: Gheorghe Gheorghiu-Dej (dreapta) și Gheorghe Apostol, la o paradă din București,

noiembrie 1952. Sursa: Fototeca online a comunismului românesc

https://getpocket.com/a/read/2598900030 4/4