Sunteți pe pagina 1din 21

TRIAJUL iN

STRUCTURILE PENTRU PRIMIREA


URGENTELOR

PROTOCOL DE PRAC'TICA MEDICALA

Ghid penlru efecfuoreo triojului pocie ntilor tn


sfrucfurile de primire a urgentelor
CAPITOLUL 1
cE iNSEAMNA TRTAJUL iN pRAcTrcA MEDTcALA
este un sistem de evoluore gi closificore o pocientilor core
,,Triojul
se prezintd in structurile de primire o urgentelor in vedereo stobilirii
prioritotii gi o nivelului de osistentd medicold necesord".

CAPITOLUL 2
STUDIU COMPARATIV AL MODELELOR DE PROTOCOALE DE
TRIAJ

De-o lungul evolutiei triojului, ou fost folosite diferite scole. lnitiol


sistemul cel moi frecvent folosii, o fost cel cu 3 nivele core includeo
.l997).
urmdtoorele close de trioj: resuscitore, critic gi nonurgeni (ENA
Pocientii sunt incodroti co "resuscitore" docd ou o problemo core le
pune viofo sou integritoteo corporold in pericol imediot. Pocientii
incodroti co gi ,,critici" sunt oceio core necesito ingrijire imediotd dor
core pot ogiepto pond lo cotevo ore docd este necesor. Pocientii
nonurgenti ou probleme ce necesitd otentie dor timpul nu este un
foctor critic.
Pe mdsurd ce deportomentele de urgento gi sistemul de
osistentd medicold ou continuot sd se modifice, volooreo ocurotetei
sistemelor de trioj existente o fost cercetotd indeoproope. Aceostd
cercetore o crjuns lo concluzio cd modelele troditionole de trioj ou
fost inodecvote. in porticulor medicino de urgenfo gi coordonotorii
osistentelor de urgentd ou pus lo indoiolo siguronto gi voliditofeo
sistemului de trioj cu o scold de 3 nivele folosit in mojoritoteo
deportomentelor de urgentd din SUA. Def initiile termenilor
resuscitore, critic gi nonurgent sunt neclore, neuniforme gi sunt
odeseo dependente de spitol gi de osistente.
Co urmore o ocestor studii ou fost eloborote scolele de trioj cu 5
nivele. Scolo de irioj Austroliond - Asioticd (ATS), un sistem dezvotot
in Austrolio, o fost folosit in tootd Austrolio gi Nouo Zeelondd incd de
.l990.
lo inceputul onilor Austrolion Council on Heolthcore Stondords
o odoptot ATS co o bozd de evoluore in deportomeniul de urgentd
gi co gi colitote o ingrijirii medicole, ior evoluoreo triojului reprezintd
subiectul unor recenzii regulote.
The Conodion Trioge ond Acuity Scole (CIAS) o fost creotd in
1995 de un grup de medici de urgentd conodieni. The Notionol
Emergency Nurses Affiliotion, lnc.
(NENA) ond The conodion
Associotion for Emergency Physicions (CAEP) ou sprijinii CTAS co fiind
stondordul noiionol pentru triojul din depgrtomentele de urgenfd.
CIAS reprezinto o scolo cu 5 nivele ce io in considerore ocuzo
principold 5i contine descrieri detoliote ole conditiilor cuprinse in
fiecore nivel de trioj.
CTAS 5i ATS ou mol multe similitudini decot diferente. Ambele
descriu cele moi frecvente prezentdri, contin liste cu exemple de
diognostice sontineld gi specificd timpii pono lo evoluoreo de cdtre
medic. Principolo diferentd se referd lo CTAS, ce contine o descriere
moi detoliotd o evoludrii severitdtil pocientilor cu oceeogi
prezentore, utilizeozd scole de durere, gi specificd timpul pond lo
evoluoreo de cdfre osistento de trioj.

Tobel l. Comporotie CTAS/AIS

Numorul de nivele
Timpul pond lo trio l0 min Nespecificoi
Timpul pdnd lo Conform triojului Nespecificot
evoluoreo de initiol
cdtre osistentd
Timpul pono lo ,l5,
lmediot, 15, 30, 50, lmediot, 30, 60,
evoluoreo de 120 120
cdtre medic min min
Scolo de durere Cu l0 nivele
Pediotrie ( Utilizore de scole Nespecificoti
porometrii
specifici vdrstei
Definitii ole Specificote pentru Nespeciflcote
severitdtii ostm,
pentru oceleo5i TCC, durere, durere
condif ii, torocicd,
lo diferite nivele troumotisme
oculore
Prezentdri
frecvente
Diognosiic Do Do
sontineld
Estimoreo rotei Speclficoio Definito, utilizond
interndrilor dotele ociuole, din
.moi multe
spitole
Moteriole Do. Detolii pentru Do. Fdro detolii
didoctice de fiecore elemeni ol Suport
implementore scolei de trioi video

Sistemele de trioj cu 5 nivele ou fost de osemeneo implementote


in Moreo Britonie gi Conodo. The Monchester Trioge Scole este
utilizoto in Moreo Britonie Si folosegte o figo de prezeniore
preformoid. Asistentele trebuie inifiol so identifice principolo ocuzd o
pocientului gi opoi sd oleogd uno din cele 52 de tipuri de figo pentru
o efectuo un interviu siructurot gi opoi sd otribuie un nivel de trioj de
lo I (ingrijire medicold imedioto) lo 5 (ingrijire medicold in decurs de
4 ore). Sistemul o fost sprijinit de cdtre Accident ond Emergency
Nurses Associotion. Asupro sistemului Monchester s-ou efectuot
cercetdri limitote.
ESI este o scold cu 5 nlvele creoid de medicii de urgenfo
Richord Wuez 5i Dovid Eitel in SUA. Cei doi ou considerot cd rolul
principol ol triojului in deportomentul de urgenio este de o focilito
prioritoteo pocienfilor bozoto pe storeo lor de urgento. Asistento de
lo trioj determlno prioritoteo prin intreboreo: ,,Cine or trebui sd fie
vdzut primul?". Doctorii Wuerz gi Eitel ou reolizot cd otunci cdnd moi
multi pocienti cu moxlmd prioriiote sunt prezenti simulton, oceostd
Intrebore se tronsformd in ,,Cdt de mult poote fiecore so ogtepte?".
ESI o fost creot in jurul unui model conceptuol ol triojului in
deportomentele de urgenfd. in plus fofo de intreboreo ,,Cine or
trebui sd fie vdzut primul?" osistentele de lo trioj folosesc ESI pentru o
luo in colcul 5i ce resurse sunt necesore pentru porcursul pocientulul
in deportomentul de urgenfd. ESI menfine fundomentul troditionol ol
urgentei pocientului gi opoi inceorcd so realizeze un obiectiv
secundor, nu door sortoreo pocientilor cl gi directlonoreo
pocientilor: trimitereo pocientului corespunzdtor cdtre resursele
corespunzdtoore, in locul potrivit gi lo timpul potrivit.
Medicii urgentigti qi osistentele din SUA gi Conodo ou efectuot
citevo studii de cercetore in core o fost evoluotd slguronfo gi
voliditoteo ESl. ESI o fost direct comporot cu triojul conventionol cu 3
nivele gi cu CTAS cu 5 nivele. Co gi scolo Austrolion-Asioticd,
Conodiond Si din Moreo Britonie, iriojul ESI ore de osemeneo 5
nivele. Totugi este diferit otit co obordore conceptuold cot 5i co
oplicofie procticd. ldeeo de bozo o scolei de trioj din Austrolio,
Conodo si UK este cd scopul triojului este sd determine cot de mult
un pocient poote sd oqtepte pono primegte ingr'rjiri medicole in
deportomentul de urgenfd. DefiniJii clore ole timpului pono lo
evoluoreo medicului sunt porte integronto o ombelor olgoritmuri.
Aceosto reprezintd diferento mojord intre ESl, CTAS gi ATS. ESI nu
define5te intervolele de timp de oqteptore pond lo evoluoreo
medicului.
ESI este unic gi prin fopiul co cere osistentei de lo trioj so
onticipeze nevoile de resurse (de exemplu testele diognostice qi
procedurile), in plus fof o de ocuitote, pentru o determino o
cotegorie de trioj pentru pocientii cu ofecfiuni moi putin severe.
Unul dintre beneficiile ESI este identificoreo ropidd o pocientilor
ce necesitd otentle imedioto. Prim plonul triojului ESI este reprezentot
de sortoreo ropido o poclentilor in conditiile unor resurse limitote.
Triojul ESI reprezintd o sortore ropidd in 5 grupuri cu diferente clinice
semnificotive in funcfie de nevoile de resurse gi deci, gi de nevoile
operotionole osociote. Folosireo ESI pentru sortoreo ropidd poote
duce lo imbunotdtireo fluxului de pocienti din deportomentul de
urgenfd. Odotd ce o fost otribuito o cotegorie ESl, pocientul poote fi
directionot cdtre o evoluore moi completd, inregistrore, troioment
initiol sou ogteptore bozotd pe ocuitoteo si nevoile de resurse
presupuse.
Alte beneficii ole ESI lnclud diferenfiereo pocientilor ce nu
necesitd o fi vozuti in deportomentul de urgentd principol dor pot fi
vdzuti in sigurontd 5i moi eficient in zonele de trotoment imediot.
Asistentele core ou folosit progromul ESI ou roportot cd ocesio
fociliteozd comunicoreo pocientilor moi eficient decdt scolo de trioj
cu 3 nivele folositd onterior.
ESI o fost de osemeneo folosit co gi bozo pentru protocoolele
deportomentelor de urgenfd ce se odreseozd cotegoriilor specifice
de pocienfi. El este util gi pentru stobilireo momentului cond e
necesord redirectionore o mbulontelor.

t0
CAPITOLUL 3
PROTOCOLUL ROMANESC DE TRIAJ

3.1 Rolul triojului


Numdrul pocienfilor core se prezintd in deportomentele de
urgentd este in continuo cregtere, ior copocitoteo ocestoro de o
osisto pocientii cu ofecfiuni ocute este constontd. Din ocest
dezechilibru s-o ndscut necesitoteo utilizdrii unui sistem core sd
permitd sortoreo ropidd gi eficientd o pocienfilor, ostfel incOt ocegiio
sd beneficieze de o olocore corectd o resurselor disponibile in
functie de ofeciiunile pentru core se prezinto in serviciul de urgentd.
Triojul este modolitoteo tronsporentd de prioritizore o occesului
pocientilor lo ingrijiri (investigotil, diognostlc, trotoment).

De ce necesitotea unui protocol nationol?


Structurile pentru primireo urgenfelor din codrul spitolelor din
Romdnio sunt corocterizote printr-o oporentd inomogenitote
structurold, funcgionold gi din punct de vedere ol resurselor umone gi
moteriole. in condifiile unei legislotii, o unei pregdtiri profeslonole o
personolului gi o unei dotdri relotiv similore, inomogenitoteo este
determinotd de detolii core insd pot deveni semniflcotive gi chior pot
periclito, in onumite situof ii, coliioteo octului medicol. Pentru o
osiguro o ingrijire uniformd o pocientilor indiferent de locul unde
ocegtio se prezinto in vedereo osisientei medicole de urgentd este
necesord stondordizoreo condifiilor pe core ocegti pocienti le vor
intolni in ocesie unitdfi. in codrul ocestgi stondordizdri, instituireo lo
nivel notionol o unui protocol de trioj vo permite otot creoreo unui
stondord de prioritizore o pocientilor gl de olocore o resurselor, dor, in
ocelogi timp vo impune in rondul pocientilor notluneo de ogteptore
justificotd suprovegheotd. Aqteptoreo este sou poote deveni cel
moi supdrotor element, pe core onumiti pocientiil occepto cu multd
greutote, fiind generotor de situofii conflictuole gi dificil de solutionot.
Odotd ce oceostd ogteptore (oleoiorie co gi durotd) se tronsformd
intr-un intervol de timp limitot, cuontificot qi moi oles justificot, treptot
gi perceptio pocientilor Si fomiliilor ocestoro se vo modifico in sensul
unei occeptdri moi focile.

il
3.2 Unde se efectueqzd trioiul
Triojul se efectueozd in zono speciol omenojotd pentru ocest
scop, conform prevederilor legole in vigoore. Ario de trioj poote
oveo configurdri gi omenojdri diferite in funcfie de spofiul core std lo
dispozitio unitdfii soniiore respective. Elementele definitorii ole
ocestui spof iu sunt: omplosoreo lo introreo'in oceo porte o insiituf iei
core o fost desemnotd pentru gestionoreo urgentelor, evidento
tuturor pocientilor precum gi un control strict ol occesului cotre
zonele specifice de diognostic qi troioment ol tuturor ocelor pocienfi
core se prezintd pentru ocordoreo osistentei medicole de urgenf o.

3.3 Cdnd se efectueozd triojul


Triojul se foce in momentul prezentdrii pocientuluiin structuro de
primire o urgenfelor. Se definesc moijos urmdtorii porometrii:
- Momentul in core pocientul o introt in structuro de primire o
urgenfelor - oro preludrli (de cdtre osistentul de irioj).
- Momentul preludrii pcrcientului intr-uno dintre zonele de
trotoment - oro primului consult medicol.
in cozul prezentdrii simultone o moi multor pocienti in structuro
de primire o urgenfelor sou in orice oltd situofie deosebito, osistentul
de trioj vo solicito sprijinul celui de-ol doileo osistent de trioj.
Recomondore. Timpul mediu de trioj nu trebuie s6 fie moi more
de 2 minute pentru un Pocient.

3.4 Cine efectueoz6 triojul


Triojul poc[entilor cclre se prezintd in structurile de primire o
urgentelor este necesor tocmoi in ocele momenfe dificile in core
numdrul prezentdrilor depdgegte resursele umone 9i moteriole.
Alocoreo unui medic pentru o ef ectuo oceostd proceduro este
considerotd co fiind o rlsipo de resurse; in plus medicul vo fi
intotdeouno tentot sd ,,consulte" moi omdnuntit pocientul. Aceosto
duce inevitobil lo prelungireo timpului in core ceilolfi pocienfi vor
oveo primul contoct cu personolul medicol. Din ocesie motive in
mojoritoteo situotiilor in core s-o decis oplicoreo unui protocol de
trioj cu 5 nivele de prioritote, codrul medicol desemnot peniru
efectuoreo triojului o fost un osistent medicol.
Asrsfenful medicol de trioi: osistentul medicol cu pregdtire
specifico, cu experienf d 9i obilitdti corespunzdtoore.
Rolul, obititdlile gi respon sobilitdtile osisfentului de triai:
- Abilitoteo de o recunooqte pocientul bolnov versus non-bolnov.

l2
- Abilitoteo de o onticipo gi o oveo plonuri de rezolvore pentru
diferiie situotli core pot sd opord.
- Abilitoti interpersonole 5i de comunicore (solutionoreo
conflictelor, luoreo deciziilor, etc).
- indemdnoreo spre prioritizore excelentd.
- Copocitote de gondire criticd
- Abilitoti de orgonizore.
- Flexibilltote, odoptobilitote.
- Copocitote de odoptore lo stres.
- Rolul de model.
- Toct.
- Rdbdore.
- Cunoogtereo ROI;

Asistentul de trioj trebuie so oudd nu door ce reloteozd pocientul


ci 5i informofiile primite in ocelo5i timp de lo olte surse.

Fiecore structurd de primire o urgentelor vc osiguro minim 2


osistenti de trioj pe turo; intervolul de timp moxim continuu pentru un
osistent in serviciul de trio.i este de 6h. Acesto este considerot co fiind
intervolul pe duroto cdruio un osistent medicol poote efectuo triojul
pocientilor in conditii optime. Dupo stobillreo nivelului de prioritote,
pocientul vo fi preluot in zono de irotoment core i-o fost olocotd de
cdtre osistentul de trioj. in situofii deosebite (imposibilitoteo incodrdrli
intr-un nivel de trioj, conflicte, etc.) osistentul de trioj poote solicito
spr'rjinul medicului responsobil de turo.

3.5 Algoritmul de trioj


Nivelul de lriaj: Cuprinde tofi pocienfii core prezintd ocelogi grod de
prioritote in functle de grovitoteo $i/sou coracterul ocut ol potologiei
lor gi de resursele necesore.

t3
Nivel I - (cod rogu):
. o Pocientul core necesitd ACUM intervenfie so/votoore de
viotd.
o Timpul moxim de preluore in zono de trotoment. 0 minute
Tobel 2. lnterventii solvotoore de viotd:

INTERVENTII NU SE CONSIDERA
SATVATOARE DE VIATA TNTERVENTil
SALVATOARE DE
VIATA
Coi oerlene/ Ventilotie pe mosco 5i Administroreo de
respirotie bo lon oxigen
Sustinere ovonsotd o - pe moscd fociolo
cdilor oeriene - pe conulo nozold
Rezolvoreo
chirurgicold o coii
oeriene
Ventilotie de urgentd
CPAP (cu presiune
pozitivd continud)
Ventilotie de urgentd
BiPAP (cu presiune
poziiivo pe douo
nivele)
Monevro Heimlich
Teropie Defibrilore Monitorizoreo
electrico Cordioversie de cordiocd
urgenf d
Pocino extern
Proceduri Decompresio Testele diognostice:
pneu motoroxului -electrocordiogromd
sufocont -teste de loborotor
Pericordiocentezo -ecogrof ie
Torocotomie de -CT sou ecogrofie
urg e ntd FAST in troumd
Compresiuni torocice
externe

lntervenfii Resuscitore volemico -l nte


hemodinomice cu fluide i.v -l nie v oentru

t4
Administrore de sdnge odministroreo
Controlul so ng erd rilor medicotiei
moiore
Medlcomente No loxo ne Aspirino
Glucozd 33% Niioglicerind i.v.
Dopomind Antibiotice
Atropind Heporind
Adenozin Anolgetice
Adrenolind Beto-ogonigti pe cole
inholotorie

Se incodreozd /o ocesf nivelgi pocientii core prezintd uno sou moi


multe dintre urmdtoorele situotii clinice: pocient intubot, opneic,
fdrd puls, detresd respirotorie severd, SoO2<907o, modificdri ocute
ole stotusului meniol, incongtient*.
* Sforeo de incon5fientd este definitd ostfel:
- pocientul nu vorbegte gi nu executd comenzile (modificore
ocuto )

$l/sAu
- pocientul nu rdspunde lo stimuli sou rdspunde door lo stimuli
durerogi

Exemple de siluofii de nivel l:


- Stopul cordiorespirotor
- lnsuficiento respirotorie severd
- SpO2<90%
- Pocienfii sever troumoiizofi core nu.rdspund lo stimuli verboli
- Pocienfii cu suprodozoj medicomentos gi FR<6resp/min
- lnsuficiento respirotorie severd cu respirotii ogonice sou gosping
- Brodicordie severd sou tohicordie cu semne de hipoperfuzie
- Pocientii cu iroumotisme core necesitd resuscitore volemlco
imediotd
- Pocienti cu durere torocicd, polizi, cu tronspirotii profuze, TA-
<70mmHg (deierminotd onterior prezentdrii)
- Puls slob filiform, FC<30
- Copil hiporeociiv, obnubilot, letorglc
- Pocient oreoctiv cu holend eionolicd
- Hipoglicemie cu olteroreo stotusului mentol

l5
Nivel ,, - CRIIIC (cod golben)
' o Poclentul core prezinto o situolie cu risc mojor sou sfofus
mentol olterot (modificore ocutd) sou orice durere infensd
sou discomforf mojor
o Timpul moxim de preluore in zono de trotoment: l0 minute
Situa'lii cu risc major:
- storeo clinicd ce se poote deterioro ropid sou necesltd
trotoment imediot
- ofectoreo grovd o stdrii functionole sou o structurii unui orgon
sou o unui segment onotomic
- ocele situotii pentru core ,,ocupdm gi ultimul pot liber"
Durere severd: opreciotd clinic sou de cotre pocient co fiind moi
more de 7 pe scolo onolog vizuold o durerii (0-10)
Stofus mento/ o/ferot; GCS = 6-14
Discomfort mojor: poote fi fizic sou psihologic (victimo violenfei
domesiice, obuz etc)

in cozul copiilor cu vdrste mai mici de 36 de luni, se vo luo in


iderore si
consr(]erore urmdtorul
5t urmo orut cnlenu:
criteri
VARSTA TEMPERATURA NIVET DE TRIAJ
1 - 28 zile Febrd oeste 380 C Cel putin nivel 2
I-3luni Febro peste 380 C Se considero cel
putln nivel 2
3 - 36 luni Febrd peste 390 C Se considerd cel
puiin nivel 3
Tobel 3. Exemple de situotii de nivel ll

SISTEM EXEM PrE/DIAG N OSTTC SEMN E/SIMPTOME


Abdomen Durere obdominolo lo Durere severd,
v0rstnic semne vitole stobile

Sdngerore Gl Tohicordie,
hemoiem eza,
Deshidrotore melend, rectorogie
Vdrsdiuri
incoercibile
Cordioc Durere torocicd Semne vitole
stobile, Durereo
torocicd constontd

t6
sou intermitento

Ocluzie orteriolo Durere + obsento


ocutd pulsului distol

Semne vitole stobile


lstoric de ongioplostie
cu durere torocicd
Durere torocico 9i
Revdrsot pericordic dispnee

lstoric de
Endocord ito volvulopotii, obuz
infectioosd de droguri etc
Generol Pocienti Pot oveo sou nu
imunocompromigi: febro
pocienti oncologici,
tronsplont (post
tronsplont sou pe listd
de osteptore)
Genitourinor Torsiune testiculord lnstcrlore bruscd o
durerii tesiiculore

lnsuficientd renold lmposibil de diolizoi


o cutd
Ginecologic Sorcino ectopico Testde sorcind
pozitiv, durere
severd in etojul
obdominol inferior
Avort sponton
Sdngerore genitold
5i tohicordie cu
tensiune orieriold
stobild
Sdndtote Combotiv, ostll, isteric
mintold Tentotivd de suicid
Etilism ocut cu troumd
Abuz sexuol
Neurolog ic Suspiciune de Cefolee, febrd,
meninoitd letorqie

t7
Accldeni vosculor Deficlte motorii sou
cerebrol de vorbire ocut
instolote

Pocient congtient cu Convulsii


convulsii recente
Pediotric Vomd, dloree, Turgor cutonot
imposibilitote de diminuot, letorgie,
m0nco depreslo fontonelel

Dispnee, botoio
Crizo de ostm oripilor nozole $i/sou
Bron5iolito ocuto tiroj intercostol,
subcostol, bolons
toroco-o bdominol,
mi5core de piston o
copului

Suspic[une de Cefolee, febrd,


meningitd letorgie, bomboreo
fontonelei
Respirotor Epiglotiid ocutd Disf ogie,
hipersolivotie
Astm sever
Dispnee severd
Revdrsote pleurole
Dispnee severd
Pneumotorox sponton
lnstoloreo subitd o
dispneei severe
Troumd Accide nt cu lstoric de
pierdereo tronzitorie o troumotlsm cronion
constientei

,,Al 6-leo simf"; pe bazo experienfei gi o cunogfiinlelor


ocumulate, osisfenful de trioj poate sd prevodd c,groyorea sfdrif
pocientului fdrd sd o pootd docume nto in ocel moment!

t8
Nivel ,,, - URGENI (cod verde)
o Pocientul cu functii vitole stobile dor core necesitd 2 sou
moi multe dintre resurse/e definite moijos
o Timpul moxim de preluore in zono de trotoment. 30 minute
inointe de closificoreo pocientului in nivelul lll, osistentul de trioj
irebuie sd determine semne/e vifole gi sd decidd docd sunt in limite
normole pentru vdrsto pocientului. Docd semnele vitole sunt in oforo
porometrilor occeptoti, osistentul de trioj trebuie sd io in considerore
reclosificoreo poclentului lo o cotegorie superioord. Semnele vitole
utilizote sunt: pulsul, frecvento respirotorie, tensiuneo orteriold gi
soturotio in oxigen, 5i pentru orice copil cu vdrsto moi micd de trei
oni, temperoturo.

Tobel 4. Volorile semnelor vitole core necesito reincodroreo


pocientuluiintr-o cotegorie superioord de trioj (nivel I sou ll)

vAnsrn FC FR SA02
3 luni > lB0 >50
3luni -3 > 160 >40 <92%
oni
3-8oni > 140 >30
8 onl > 100 >20

Reevoluoreo pocienlului
Se foce in cozul in core timpul de preluore in zono de trotoment
este moi more de l5 min sou opor modificdri semnificotive in storeo
pocientului, ceeo ce presupune reluoreo integrolo o olgoritmului de
trioj.

Definireo resurselor
Resurse/e sunt ocele interventii core presupun evoluoreo sou
efectuoreo unei proceduri ce necesitd moi mult timp din porteo
personolului medicol dln urgentd ti/sou core implicd personol dln
oforo deportomentului de urgentd. Resursele ce necesitd un timp
indelungot (odministroreo medicotiei introvenos, inserf io unui dren
torocic etc) sou core necesitd personol sou resurse din oforo
deportomentului de urgento (rodiogrofii, consult chirurgicol) cresc
duroto de stotionore o pocientuluiin deportomentul de urgentd gi

t9
indicd grodul de complexitote; de oceeo cotegorio de trioj vo fi uno
superioord. Esento ocestei porti o olgoritmului este diferentiereo
pocientilor cu potologie moi complexd de cei cu probleme moi
simple.
Din punct de vedere ol numdrului de resurse, conteozd utilizoreo
unor resurse diferite 5i nu fiecore test de loborotor sou rodiogrofie in
porte (de exemplu: hemoleucogromo, electrolitii sou testele de
coogulore reprezintd o resursd; hemoleucogromo 5i rodiogrofio
torocicd reprezintd doud resurse).

Tobel 5. Exemple generole de resurse

RESURSE NU SUNT CONSIDERATE


RESURSE
Teste de loborotor (songe, Anomnezo sou exomenul fizic
urino) (inclusiv tugeul rectol sou
EKG voginol)
Rodiogrof ii, CT, RM N,
ecogrofie, on
Fluide i.v (reumplere volemicd Abordul venos periferic
Ad ministroreo Medicotie per os
medicomentelor i.v, i.m sclu Profiloxio o ntiteton ico
in nebulizare Prescriereo unei retete
Consulturi de speciolitote Consultul telefonic
Procedurile simple (ex. Tooleto gi ponsomentul simplu
sondojul vezicol, suturo unei ol unei plogi
plogi etc) se considerd o mobilizoreo provizorie
I

singurd resursd
Procedurile complexe (de
exemplu, core necesito 5i
sedoreo pocientului congtient)
se considerd doud resurse

Tobel 6. Exemple de opreciere c numorului de resurse*:


NR. DEN UMIR E NU MA R DE
CRT. RESI.|RSE
Determlndri songuine si urinore

20
2. Rodiogrofii (inclusiv cu substontd de
controst sou incidente soeciole)
3. Ecoqrofie
4. Tomogrofie computerizotd (inclusiv I
cu substontd de controst)
5. ECG I
6. Spirometrie I

7. Consult de olto speciolitote I


8. lnstituireo unei perfuzii I

9. Admlnistrorec de medicomente iv I
10. Administrorec de medicomente im I

ll Administroreo de medicomente
introosos
12. Suturo ploqilor I

r3. Ponsomentul si tooleto plooilor I


l|4. lmobilizoreo unei frocturi, luxotii I

15. Drenoiul torocic 2


Accesul venos centrol
16. 2
17. Lovoiul peritoneol
18. Sondoiul urinor
19. loienizoreo pocientului
*Se poote odopto lo nivel locol in functie de specificul fiecdrei
unitoti sonitore (ex: structuro povilionord, colificoreo personolului,
dotore cu echipomente etc)

Nivel ,y - NON-URGENI (cod olbostru)


o Pocientul core prezintd functii vitole siobile gi necesitd o
singurd resursd dintre cele definite onterior (lo Nivelul lll)
o Timpul moxim de preluore in zono de trotoment: 60
minute.

Reevoluoreo pocienlului
Se foce in cozul in core timpul de preluore in zono de trotoment
este moi more de 30 min sou opor modificdri semnificotive in storeo
pocientului, ceeo ce presupune reluoreo iniegrold o olgoritmului de
trioj.

2t
Nivel Y - CONSULI (cod olb)
' o Pocientul core nu necesitd osistentd medicold de urgentd
gi nici uno dintre resursele definite moi sus (lo nivelul lll)
o Persoone core se prezintd pentru unul dintre motivele de
-l'Iffj=*=,'u'i,fliJi:":'ffi;trotive
(certiricore
medicole, refete, etc)
o Timpul moxim de preluore in zono de trotoment: 120
minute.
in vedereo evitdrii suprooglomerdrii structurii de primire o urgentelor,
in zono de trioj se pot efeciuo onumlie monevre 5i gesturi medicole,
core sd permito rezolvoreo ropidd o cozurilor.

22
CAPITOLUL 4
ALGORITMUL DE TRIAJ

F l r:;l*r: l*i *r* r-i:;r-" v i l*{ "i

I* -r
L 5lt: i-]i*,Iti" rl!r_lb
t,
I

D,A
. n
\!,'i

li L,,.

NU
I
rHAx

i *TIIR
{'' xlr., il.H..Trl:
)
i
DAi

i..
Il r \ l\."t

h
-
\,

1?S
fit ax mtn

23
P;r*i* nlul n* **sit;r ACUh'{
in tcrv*r": li* snlvetl*rr* #* uia la

NLI

Situ*!i* r:u risc nt;t3*r'


lifiLi nA Ar.
l,
.,,

A[ t*rulr*;l ;lr:r"rt* * stitttl sr-rlr-ri n"l *ntai ,)

$tlLI
Dur*r* int*rts$ / Di*c*r"'rf*rt nulj*r
fnax
lruu 10

CAte: rffi$Lrrs* sr-rnt nccr:s*lrc ?

LJN & lr,lulti;;Ir:

Sunt afr:ctatrr'I' J
fLrnctiilc vitatr* ? I

:T^- NTH,TI
Itn,"/r

1?S
rIlAX min

24
CAPITOLUL 5
EVALUAREA UTILIZARII PROTOCOLULUI DE TRIAJ

Porometrii de monitori zoregi evoluore


. Precizio cotegoriilor de trioj opreciote de osistento de trioj
. Rotele de supro gi sub evoluore o nivelului de irioj
. Procentul cozurilor cu evoluiie nefovorobilo dotoriid triojului
incorect
. Timpul mediu de ogteptore pentru flecore cotegorie de trioj
. Procentul pocientilor cu iimpul de ogteptore moi more decdt
cel recomondot pentru fiecore cotegorie de trioj
. Procentul de pocienti din nivelurile 4 gi 5 core sunt internotiin
spitol

25
LrsrA DE ABREVIER| $t PRESCURTART

ATS Austrolosion Trioge Scole


Ventilotie meconicd cu presiune pozitivd pe 2
BiPAP nivele
BM Bonco Mondiold
CAEP Conodion Associotion for Emergency Physicions
Ventilotie meconicd cu presiune pozitivd
CPAP continuo
CPSS Centrul pentru Politici gi Servicii de Sondtote
CT Computer Tomogrof
CTAS Conodion Trioge ond Acuity Scole
EKG Electrocordiogromo
ENA Emergency Nurses Associotion
ESI Emergency Severiiy lndex
FAST Focussed Assesment Sonogrophy for Troumo
FC Frecvento Cordiocd
FR Frecvento Respirotorie
GCS Glosgow Como Scole
Gl Gosiro lniestinolo
m.
i. lntro musculor
i.v. lntrovenos
MSP Minisierul Sdndtdtii Publice
N/A Nu se oplicd
NENA Notionol Emergency Nurses Affiliotion
Rehobilitotion of the Emergency Medicol
REMSSy Services System
ROI Reguloment de Ordine lnterioord
SoO2 Soturotie orteriold o oxigenulul
SDC Swiss Development ond Cooperotion Agency
Serviciul Mobil de Urgenfo, Reonimore qi
SMURD Descorcerore
TA Tensiune orteriold
TCC Troumotism cronio cerebrol
UPU Uniiote de Primire o Urgentelor

26

S-ar putea să vă placă și