D’ale Carnavalului

De I L Caragiale

Ion Luca Caragiale (n. 1/13 februarie 1852 Haimanale, județul Prahova, Țara
Românească, astăzi I. L. Caragiale, județul Dâmbovița, România – 9
iunie1912, Berlin, Imperiul German) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor,
director de teatru, comentator politic și ziarist român. George Călinescu îl considera a fi cel
mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales
membru post-mortem al Academinei Romane
S-a născut la 1 februarie 1852, în satul Haimanale (care astăzi îi poartă numele), fiind
primul născut al lui Luca Ștefan Caragiale și al Ecaterinei Chiriac Karaboas. Conform unor
surse, familia sa ar fi fost de origine aromână. Tatăl său, Luca (1812 - 1870), și frații
acestuia, Costache și Iorgu, s-au născut la Constantinopol, fiind fiii lui Ștefan, un bucătar
angajat la sfârșitul anului 1812 de Ioan Vodă Caragea în suita sa.
Atras de teatru, Luca s-a căsătorit în 1839 cu actrița și cântăreața Caloropoulos, de care
s-a despărțit, fără a divorța vreodată, întemeindu-și o familie statornică cu brașoveanca
Ecaterina, fiica negustorului grec Luca Chiriac Karaboas.

Rezumat

Personajele acestei piese de teatru sunt: Nae, frizer și subchirurg, Pampon, Didina, soția
acestuia, Iordache, angajatul lui Nae, Mița și Mache Razachescu, soțul acesteia, căruia i se
mai spunea și Crăcănel.
În această piesă de teatru este vorba draper întâmplările amuzante ale personajelor de
mai sus. Totul începe atunci când Iordache stătea singur în magazin, căci Nae lipsea. Atunci
veni Mița și întrebă de acesta. Băiatul răspunse că nu este acolo, iar dama se hotărî să îl
aștepte. Între timp veni un domn, Pampon, care voia să vorbească, de asemenea, cu
proprietarul. O salută pe Mița și începură să vorbească. Pampon povesti că găsise o scrisoare
în camera soției sale, o scrisoare de la cineva pe nume Mița către Nae. Ar trebui să spun că,
deși dama era căsătorită cu Crăcănel, îl iubea pe Nae. Se întreba cum a ajuns scrisoarea sa
acolo. Apoi cei doi și-au dat seama că fuseseră înșelați. Nae se vedea cu Didina, astfel, venind
la ea, uitase scrisoarea. Veni și Crăcănel, nu știu din ce motiv, iar Pampon crezu că el este
acela care cauzase problemele. Apoi toți amintiți până acum se duseră la un bal, unde
Pampon se întâlni cu Crăcănel și au discutat, astfel clarificând totul. Merseră amândoi să îl
caute pe Nae, înțelegând că acesta era de vină. Când se întâlniră toți trei veniră și damele și
lămuriră această mare nelămurire. Nae îi invită pe toți trei la el acasă, la o masă mare. Acum
deveniră buni prieteni.

Aprecieri critice

“… fondul comediilor lui Caragiale este rece si cinic . Realitatea ce el ne zugraveste nu ne

poate incalzi , necum sa ne entuziasmeze ; ea e repulsiva si va deveni , din ce in ce mai
repulsiva cu cat omenirea va inainta pe calea progresului moral . In nici o opera clasica nu vei
gasi situatiuni de valoare ca cele pe care dramaturgul nostru le primeste in actiunea
dramatica - le primeste si le mentine cu seninatatea cea mai desavarsita - chiar la sfarsitul si
dupa sfarsitul ei .”
Mihail Dragomirescu

“Caragiale n-a gasit , nu l-a lasat inima sa vada ridicolul in viata taranimii - cum n-a gasit
, n-a vazut , nu l-a lasat inima sa vada ceva omenesc in viata claselor noua.”
G.Ibraileanu

“Geniul lui era unul din punctele nediscutate ale crezului national . Si tot dispretul pe
care-l arunca el admiratorilor si invitatilor sai n-ajungea ca sa-i stirbeasca - lucru rar pe lume
- dreptul de a zice si de a face oricui orice , de a jigni sentimentul public in orice forma , de a
sta impotriva vremii sale , si cand gresea ea , si cand era el gresitul . ”
Nicolae Iorga

“Noi care am avut norocul sa-l vedem si sa-l auzim vom ramane toata viata stapaniti de
senzatia ca prin moartea lui Caragiale s-a deschis o prapastie , s-a facut un gol in natura , ca o
perturbatie cosmica . Cu cat va trece vremea va creste tot mai mult silueta si vom ramane
vrajiti de farmecul celui mai luminat creier romanesc . (…) Se vor crea legende si
personalitatea lui va lua proportii mitice . Generatiile viitoare nici nu vor putea intelege daca
din stralucirea unei minti s-au intruchipat vreodata astfel de raze orbitoare .”
Octavian Goga

“Interpretarea lui d-lui Zarifopol urmareste numai efectele artistice ale operei lui
Caragiale , stilist lucid , si observator original (…) Caragiale , prin materialul artistic , este ,
impreuna cu Ion Creanga , cel mai specific scriitor roman .”
Pompiliu Constantinescu