ABUZUL �N SERVICIU-art.

297

3.1. Concept
Infrac�iunea de abuz �n serviciu este prev�zut� �n art.297, �ntr-o variant� tip �i
o variant� asimilat�.
�n varianta tip [art.297 alin.(1) C.pen.], infrac�iunea de abuz �n serviciu const�
�n fapta func�ionarului public care, �n exercitarea atribu�iilor sale de serviciu,
nu �ndepline�te un act ori �l �nde�pline�te �n mod defectuos �i prin aceasta
cauzeaz� o pagub� ori o v�t�mare a drepturilor sau intere�selor legitime ale unei
persoane fizice sau ale unei persoane juridice.
�n varianta asimilat� [art.297 alin.(2) C.pen.], infrac�iunea de abuz �n serviciu
const� �n fapta func�ionarului public care, �n exercitarea atribu�iilor de
serviciu, �ngr�de�te exercitarea unui drept al unei persoane ori creeaz� pentru
aceasta o situa�ie de inferioritate pe temei de ras�, na�ionalitate, origine
etnic�, limb�, religie, sex, orientare sexual�, apartenen�� politic�, avere,
v�rst�, dizabilitate, boal� cronic� necontagioas� sau infec�ie HIV/SIDA.
Pe l�ng� variantele prev�zute �n art.297 C.pen., infrac�iunea de abuz �n serviciu
mai are o variant� atenuat�, prev�zut� �n art.308 C.pen., �i o variant� agravat�,
prev�zut� �n art.309 C.pen.
Varianta atenuat� (art.308 C.pen.) devine aplicabil�, �n caz c� fapta nu a fost
s�v�r�it� de un �func�ionar public� (art.175 C.pen.), ci de alt func�ionar.
Varianta agravat� (art.309 C.pen.) devine aplicabil�, �n caz c� fapta a produs
�consecin�e deosebit de grave�.
Textul art.297 alin.(1) unific� infrac�iunile de �abuz �n serviciu contra
intereselor persoanelor� �i �abuz �n serviciu contra intereselor publice� care, �n
Codul penal anterior, erau prev�zute �n mod distinct, �n art.246 �i, respectiv, �n
art.248.
Textul art.297 alin.(2) reia, cu o formulare foarte pu�in diferit�, incriminarea
prev�zut� anterior �n art.247, intitulat �Abuzul �n serviciu prin �ngr�direa unor
drepturi�.
Abuzul �n serviciu se prezint� ca o infrac�iune cu caracter subsidiar , ceea ce
�nseamn� c� fapta va fi �ncadrat� �n dispozi�iile art.297 C. pen., numai dac� ea nu
poate fi �ncadrat� �ntr-o alt� dispozi�ie de incriminare, cu caracter principal,
cuprins� �n Codul penal sau �ntr-o lege special� (de exemplu, ca infrac�iune de
purtare abuziv� - art.296 C.pen.; ori, ca infrac�iune de cercetare abuziv� -
art.280 C.pen.).
3.2. Condi�ii preexistente
A. Obiectul
a) Obiectul juridic este complex.
Obiectul juridic principal const� �n rela�iile sociale care asigur� protec�ie
normelor de conduit� profesional� �i civic� ale func�ionarilor, respectiv
desf�ur�rii �n conformitate cu legea a activit�ii de serviciu.
Obiectul juridic secundar const� rela�iile sociale care garanteaz� respectul
drepturilor �i intereselor legale ale persoanelor .
b) Obiectul material.
�n principiu, infrac�iunea este lipsit� de obiect material; ea poate avea un obiect
material, numai atunci c�nd aduce atingere unui drept patrimonial.
B. Subiec�ii
a) Subiectul activ este calificat.
Potrivit art.297 C.pen., autor al acestei infrac�iuni poate fi numai un func�ionar
public.
Exist� �i o norm� de extindere, �nscris� �n art.308 C.pen., potrivit c�reia
dispozi�iile art.297 se aplic� �i faptelor s�v�r�ite de al�i func�ionari, �n acest
caz maximul pedepsei reduc�ndu-se cu o treime. Din p�cate, dispozi�iile art.175
C.pen., care definesc no�iunea de func�ionar public, sunt destul de confuze �i nu
permit delimitarea precis� a func�ionarilor publici de ceilal�i func�ionari, astfel
c� aplicarea prevederii din art.308 alin.(2) C.pen., referitoare la reducerea
pedepsei, va depinde exclusiv de aprecierea organului judiciar; cu alte cuvinte,
aplicarea textului va genera o practic� judiciar� contradictorie, de natur� s�
violeze dreptul cet�enilor la egalitate �n fa�a legii.
Participa�ia penal� este posibil� sub toate formele. �n cazul coautoratului,
f�ptuitorii trebuie s� aib� calitatea special� cerut� de lege. Instigator sau
complice poate fi orice persoan�.
b) Subiect pasiv principal este, �n toate cazurile, unitatea �n care �i desf�oar�
activitatea func�ionarul abuziv.
Subiect pasiv secundar este persoana fizic� sau juridic� v�t�mat� prin
ne�ndeplinirea sau �ndeplinirea defectuoas� a actului de serviciu.
3.3. Con�inutul constitutiv
A. Latura obiectiv�.
a) Elementul material const� �n ne�ndeplinirea sau �n �ndeplinirea defectuoas� a
unui act de serviciu.
Potrivit textului, fapta constituie infrac�iune, dac� (cerin�� esen�ial�) ea a
cauzat o pagub� ori o v�t�mare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei
persoane (fizice sau juridice).
Dac� interesul v�t�mat nu era un interes legitim, infrac�iunea nu subzist�.
Chestiunea este c� orice nerespectare a atribu�iilor de serviciu cauzeaz� o
asemenea urmare (o �pagub� sau o �v�t�mare a intereselor legitime�), tocmai de
aceea orice nerespectare a atribu�iilor de serviciu reprezint� o fapt� ilicit�. De
unde se �n�elege c� func�ionarii ar urma s� r�spund� pentru s�v�r�irea acestei
infrac�iuni ori de c�te ori gre�esc, iar astfel s-ar nesocoti regula potrivit
c�reia r�spunderea penal� are caracter subsidiar �i trebuie s� intervin� numai �n
mod excep�ional, atunci c�nd alte sanc�iuni juridice ar fi inadecvate, �n raport cu
gravitatea faptei. Dup� p�rerea noastr�, textul ar trebui s� cuprind� �i o alt�
cerin�� esen�ial�, anume aceea ca func�ionarul s� fi ac�ionat cu rea-credin��,
cunosc�nd c� fapta sa este de natur� s� prejudicieze interesele legitime altei
persoane. De altfel, practica judiciar� este �n acest sens - de exemplu, s-a decis
c� �ntrune�te elementele constitutive ale acestei infrac�iuni fapta inculpatului,
�ef de serviciu la poli�ia rutier�, de a refuza restituirea permisului de conducere
c�tre partea v�t�mat�, de�i cuno�tea existen�a unei hot�r�ri judec�tore�ti
definitive �n acest sens; printr-o asemenea fapt�, partea v�t�mat� a fost lipsit�
de posibilitatea folosirii autoturismului propriu . De asemenea, s-a decis c�
�ntrune�te elementele constitutive ale acestei infrac�iuni fapta conduc�torului
auto de a folosi �n interes personal autovehiculul unit�ii, paguba creat� fiind
egal� cu valoarea carburan�ilor, lubrefian�ilor �i uzurii ; sau, fapta osp�tarului
de a �nc�rca nota de consuma�ie .
b) Urmarea imediat�. Abuzul �n serviciu se prezint� ca o infrac�iune de rezultat.
Infrac�iunea subzist�, numai dac� ea a cauzat efectiv o pagub� sau v�t�mare a
intereselor legitime ale altei persoane.
c) Raportul de cauzalitate trebuie dovedit.
B. Latura subiectiv�.
Elementul subiectiv �mbrac� forma inten�iei, care poate fi direct� sau indirect�.
3.4. Forme. Sanc�iuni
Tentativa nu este incriminat�.
Consumarea infrac�iunii are loc �n momentul v�t�m�rii intereselor legale ale unei
persoane.
Infrac�iunea poate fi s�v�r�it� �i �n form� continuat�.
Pedeapsa este �nchisoarea de la 2 la 7 ani �i interzicerea exercit�rii dreptului de
a ocupa o func�ie public�.
�n conformitate cu prevederile art.308 C.pen., limitele speciale ale pedepsei se
reduc cu o treime, dac� fapta s-a comis de c�tre un alt func�ionar, iar nu de c�tre
un func�ionar public.
Potrivit art.309 C.pen., infrac�iunea este mai grav�, dac� a produs �consecin�e
deosebit de grave�, adic� o pagub� material� mai mare de 2.000.000 lei (art.183
C.pen.). �n acest caz, limitele speciale ale pedepsei se majoreaz� cu jum�tate.