Sunteți pe pagina 1din 92

LAURA CHIRIAC

DE PREVENIRE A
INCENDIILOR LA
LOCUL DE MUNCĂ
IN INDUSTRIA
TEXTILĂ ȘI DE
CONFECŢII

2017
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare
pentru Textile și Pielărie București

GHID DE PREVENIRE
A INCENDIILOR
LA LOCUL DE MUNCĂ
IN INDUSTRIA TEXTILĂ
ȘI DE CONFECŢII

LAURA CHIRIAC

Această lucrare a fost realizată prin


Programul-NUCLEU, derulat cu sprijinul
Ministerului Cercetării şi Inovării,
proiect nr. PN 16 34 03 05

2017
CUPRINS

I. Introducere ..................................................................................................................... 2

II. Securitatea la incendiu .................................................................................................. 4

III. Obligaţii privind apărarea împotriva incendiilor în cadrul operatorilor economici


din industria textilă și de confecții ..................................................................................... 7

IV. Organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor în cadrul operatorilor


economici din industria textilă și de confecții ................................................................. 11

V. Cerinţe specifice privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă ...... 19

VI. Prevenirea și stingerea incendiilor pe durata exploatării instalaţiilor aferente


construcţiilor ................................................................................................................... 26

VII. Măsuri specifice de prevenire și stingere a incendiilor ............................................. 37

VIII. Echiparea și dotarea cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor ............ 46

IX. Măsuri generale de prevenire a incendiilor la executarea lucrărilor cu


foc deschis ....................................................................................................................... 50

X. Măsuri de prevenire a incendiilor la exploatarea căilor de evacuare ........................... 53

XI. Stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere


a incendiilor .................................................................................................................... 56

XII. Procedură privind activitatea de prevenire, stingere a incendiilor și protecție


civilă în cadrul INCDTP București .................................................................................. 60

XIII. Termeni şi expresii specifice apărării împotriva incendiilor ................................... 80

Bibliografie ..................................................................................................................... 85

1
I. INTRODUCERE

Incendiile sunt sursa unor accidente grave sau mortale, a unor daune materiale
costisitoare și chiar a prabușirii unor clădiri.
Incendiul este un proces complex de ardere, cu evoluție necontrolată, datorat
prezenței materialelor combustibile și surselor de aprindere, incluzând fenomene de natură
fizică și chimică (transfer de căldură, formarea flăcărilor și fumului, schimbul de gaze
cu mediul înconjurător, transformări structurale produse în elementele de rezistență ale
clădirilor, în materialele de construcții și în instalațiile componente ale acestora).
În ultimii ani, protecția și lupta contra incendiilor au căpătat o mare importanță
în întreaga lume. Au fost întreprinse cercetări ample în vederea fundamentării unei
noi concepții privind proiectarea construcțiilor din punct de vedere a siguranței la foc,
elaborarea unor noi metode de testare a materialelor și elementelor de construcție, în
condiții cât mai apropiate de situațiile reale (la scară naturală) a unor noi standarde de
clasificare și a unor noi coduri și ghiduri tehnice de aplicare, pentru a asigura siguranța
sporită a ocupanților.
Practica mondială a demonstrat că evenimentele generatoare de situaţii de urgenţă
nu pot fi evitate, însă, acestea pot fi gestionate, iar efectele lor pot fi reduse printr-un proces
sistematic ce implică stabilirea de măsuri şi acţiuni menite să contribuie la diminuarea
riscului asociat acestor fenomene.
Riscul de incendiu este cel mai frecvent risc care se manifestă pe teritoriul naţional,
producerea lui reprezentând o situaţie de urgenţă de tip special, fenomen care afectează
domenii importante ale activităţii vieţii economice şi sociale.
Managementul riscurilor de incendiu se realizează prin aplicarea unor politici,
proceduri şi practici având ca obiective identificarea, analiza, evaluarea, tratarea şi
monitorizarea riscurilor în vederea reducerii acestora astfel încât comunităţile umane
şi cetăţenii să poată trăi, munci şi să-şi satisfacă aspiraţiile într-un mediu fizic şi social
durabil.
Apărarea în domeniul situaţiilor de urgenţă se realizează prin măsuri generale,
de natură economică, socială şi politică, precum şi prin măsuri speciale, cu caracter
preponderent preventiv.
Prevenirea situaţiilor de urgenţă este componentă a sistemului de securitate
naţională şi reprezintă un ansamblu integrat de activităţi specifice cu caracter tehnic şi
operativ, planificate şi executate pentru eliminarea/reducerea riscurilor de producere a
dezastrelor.
Societățile comerciale textile, prin natura activităților desfășurate și a tehnologiilor
proprii, a specificului construcțiilor și caracteristicilor arderii materialelor și substanțelor
utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, au obligația legală de a asigura securitatea
și sănătatea salariaților, protejarea proprietății, a bunurilor materiale și a mediului
înconjurător de consecințele negative ale unui incendiu potențial.
Activitatea de prevenire a incendiilor în unitățile textile are ca obiectiv fundamental
cunoaşterea caracteristicilor şi formelor de manifestare a riscurilor, realizarea, în timp
scurt, în mod organizat şi printr-o concepţie unică, a măsurilor necesare, credibile, realiste
şi adecvate de protecţie a angajaților în cazul apariţiei situaţiilor de urgenţă, în scopul
2
eliminării sau limitării pierderilor de vieţi omeneşti, valorilor materiale şi protecţia
mediului.

Aplicarea cu maximă eficienţă a principiului apărării şi realizarea obiectivelor


strategice în activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor implică asigurarea îndeplinirii
următoarelor cerinţe principale:
a) conştientizarea angajaţilor asupra necesităţii asigurării apărării împotriva incendiilor,
cunoaşterea de către salariați a pericolelor şi cauzelor ce pot genera incendii şi explozii,
a măsurilor de prevenire şi a modului practic de acţiune în cazul producerii acestora, a
avariilor şi a altor asemenea evenimente;
b) proiectarea, realizarea şi exploatarea construcţiilor şi instalaţiilor în conformitate cu
prevederile legale şi cu respectarea prescripţiilor tehnice, astfel încât să se prevină apariţia
şi propagarea incendiilor, ori producerea de explozii şi avarii;
c) dotarea obiectivelor, conform normelor, cu maşini, utilaje, instalaţii şi aparatură de
prevenire şi stingere a incendiilor, echipament de protecţie şi substanţe chimice de stingere,
menţinerea permanentă a acestora în stare perfectă de utilizare;
d) pregătirea temeinică a acţiunilor de intervenţie pentru stingerea operativă a incendiilor
şi înlăturarea urmărilor în cazul situațiilor de urgență;
e) îmbinarea şi soluţionarea conjugată a cerinţelor de producţie cu cele de apărare
împotriva incendiilor, astfel încât, în măsura posibilităţilor, unele construcţii şi amenajări
să poată fi utilizate în scopuri de apărare împotriva incendiilor (sisteme de înmagazinare
a apei, instalaţii de apă tehnologică, de gaze inerte);
f) conducerea continuă şi într-o concepţie unitară a activităţii de prevenire şi stingere
a incendiilor, cunoaşterea permanentă a capacităţii de apărare şi stabilirea de acţiuni
concrete în raport de nevoi.

Realizarea obiectivelor şi îndeplinirea principalelor cerinţe ale apărării împotriva


incendiilor în cadrul societăților comerciale textile și de confecții presupune luarea de către
conducerea organizației a unui întreg ansamblu de măsuri tehnico-organizatorice între
care, pe primul plan se situează activitatea de instruire a personalului şi desfăşurarea unei
intense acţiuni de popularizare a normelor în rândul angajaţilor, dezvoltarea conţinutului
programului anual de îmbunătăţire a capacităţii de apărare împotriva incendiilor,
diversificarea formelor şi mijloacelor de desfăşurare a muncii de prevenire.
Identificarea la nivelul companiilor textile și de confecții a lipsei de informații
sintetizate, ușor de parcurs, în domeniul managementului situațiilor de urgență și în
lupta de apărare împotriva incendiilor a condus la elaborarea ghidului de prevenire și
protecție la incendii, extrem de important pentru desfășurarea activității curente și care se
adreseaza tuturor agenților economici din sector. În cadrul lucrării sunt abordate aspecte
specifice care trebuie să fie identificate, evaluate, monitorizate și măsurile care se impun
a fi implementate într-o companie textilă.

3
II. SECURITATEA LA INCENDIU

Securitatea la incendiu este definită ca managementul riscurilor specifice de


incendiu la toate nivelurile, prin prevenirea incendiilor, protejarea populaţiei faţă de
efectele lor şi optimizarea intervenţiei. În prezent, reprezintă o cerinţă esenţială, de
importanţă excepţională şi deosebită privind proiectarea construcţiilor, incendiul fiind
factorul determinant în dimensionarea construcţiilor.
Din perspectiva protecției la foc, securitatea la incendiu are ca prim obiectiv
reducerea la nivele acceptabile a probabilității producerii de victime și distrugeri ale
proprietății și mediului înconjurător, prin măsuri de prevenire și protecție.
Abordarea tehnică a securităţii la incendiu constă în aplicarea unor principii tehnice
şi metode specifice de calcul pentru a evalua nivelul minim de protecţie şi pentru a proiecta
şi calcula măsurile de siguranţă necesare, acestea fiind cuprinse în reglementări specifice,
stabilite pe plan european prin Directiva referitoare la Produse pentru Construcţii şi prin
documentele subsecvente, în principal deciziile CE referitoare la euroclasele de reacţie la
foc şi de rezistenţă la foc, reglementări deja preluate în legislaţia naţională.
Persoanele juridice şi cele fizice răspund, potrivit legii, de toate efectele nocive
ale incendiilor care decurg din existenţa sau utilizarea construcţiilor, echipamentelor,
mijloacelor, utilajelor şi instalaţiilor economice pe care le deţin sau administrează, de
activitatea desfăşurată sau în legătură cu aceasta, de produsele pe care le folosesc, le
prelucrează, le furnizează, le transportă, le stochează sau le comercializează.
Persoanele juridice și cele fizice sunt obligate să respecte în orice împrejurare
normele de prevenire şi stingere a incendiilor şi să nu primejduiască prin deciziile lor
viaţa, bunurile şi mediul.
Normele generale de apărare împotriva incendiilor prevăzute în Ordinul M.A.I. nr.
163/2007 se referă la activitățile de proiectare şi executare a construcţiilor şi instalaţiilor,
indiferent de forma de proprietate şi urmăresc, într-un ansamblu integrat de măsuri,
satisfacerea exigenţelor utilizatorilor privind cerinţa esențială ”securitate la incendiu”.
Obiectivele fundamentale ale securităţii la incendiu sunt: prevenirea incendiului şi
protecţia la foc în condiţii de incendiu.
În cazul unui incendiu, noua optică abordată de codurile naţionale este de a
da prioritate absolută salvării vieţii și apoi a proprietăţii. Din această perspectivă, se
consideră că distrugerile clădirii provocate de incendiu sunt probleme ale proprietarului
sau asiguratorului.

Pentru îndeplinirea exigenţelor de ”securitate la incendiu” este necesar ca, la


proiectarea şi executarea construcţiilor şi instalaţiilor, factorii implicaţi în acest domeniu să
adopte astfel de soluţii încât, în cazul producerii unui incendiu, să se asigure următoarele:
 protecţia şi evacuarea utilizatorilor;
 limitarea pierderilor de bunuri existente în construcţie ori instalaţie;
 preîntâmpinarea propagării incendiilor;
 protecţia pompierilor şi a altor forţe care intervin pentru evacuarea şi salvarea
persoanelor;
 protejarea bunurilor periclitate;
4
 stingerea incendiilor şi înlăturarea efectelor negative ale acestora.
Proiectanţii de construcţii şi amenajări, de echipamente, utilaje şi instalaţii
tehnologice sunt obligaţi să cuprindă în documentaţiile pe care le întocmesc măsurile
de apărare împotriva incendiilor, specifice naturii riscurilor pe care le conţin obiectele
proiectate.

Executanţii lucrărilor de construcţii şi de montaj de echipamente şi instalaţii


sunt obligaţi să realizeze integral şi la timp măsurile de apărare împotriva incendiilor
cuprinse în proiecte şi să pună în stare de funcţionare instalaţiile de prevenire şi stingere
a incendiilor.

Pentru asigurarea unor construcţii de calitate sunt obligatorii realizarea şi


menţinerea pe întreaga durată de existenţă a unei construcţii a următoarelor cerinţe:
a) rezistenţă şi stabilitate;
b) siguranţă în exploatare;
c) securitate la incendiu;
d) igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului;
e) izolaţie termică, hidrofugă şi economie de energie;
f) protecţie împotriva zgomotului.

Proprietarii de construcţii au obligaţia de a efectua lucrările de reconstruire,


consolidare, transformare, extindere, desfiinţare parţială, precum şi de lucrări de reparaţii
ale construcţiei numai pe bază de proiecte întocmite de către persoanele fizice sau juridice
autorizate şi verificate potrivit legii. Se interzice aplicarea proiectelor pentru construcţiile
industriale în care se desfăşoară procese tehnologice sau se depozitează substanţe ce
pot pune în pericol securitatea şi sănătatea personalului propriu sau a colectivităţilor
învecinate, neverificate privind cerinţa esențială “securitate la incendiu”.

Performanțele de securitate la incendiu (siguranța la foc), comune clădirilor


civile, sunt cele prevazute în Capitolul 3 din Normativul P 118-99 “Siguranța la foc a
construcțiilor”, și anume:
a) riscul de incendiu determinat în principal de densitatea sarcinii termice de incendiu și
destinație (pct. 3.1.);
b) gradul de rezistență la foc (pct. 3.1.) sau nivelul de stabilitate la foc;
c) amplasarea față de vecinătăți (pct. 3.2.);
d) conformarea la foc (pct. 3.2.);
e) alcătuirea constructivă (pct. 3.3.);
f) limitarea propagării focului și fumului în interiorul clădirii (pct. 3.4.);
g) evacuarea fumului (desfumare) și a gazelor fierbinți (pct. 3.5.);
h) căi de evacuare în caz de incendiu (pct. 3.6.);
i) instalații de semnalizare și stingere a incendiilor (pct. 3.7.);
j) instalații aferente clădirilor civile cum sunt cele electrice, de incălzire, de ventilare,
sanitare, de protecție contra trăsnetului etc. (pct. 3.8);
k) căi de acces, intervenție și salvare (pct. 3.9.);
5
l) mijloace de intervenție și serviciul pentru situații de urgență sau de pompieri (pct.
3.10.).
Evaluarea, armonizarea şi reflectarea interdependenţei dintre nivelurile de
performanţă privind securitatea la incendiu şi măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor,
stabilite şi necesare se realizează prin scenarii de securitate la incendiu.

Scenariile de securitate la incendiu se întocmesc obligatoriu pentru construcţiile,


instalaţiile şi amenajările ce se supun, potrivit legii, avizării şi autorizării privind prevenirea
şi stingerea incendiilor. Se pot întocmi şi pentru construcţiile existente.

Pe timpul utilizării construcţiilor şi instalaţiilor tehnologice, concepţia privind


securitatea la incendiu se întregeşte cu sistemul de norme, reguli, instrucţiuni, scheme
şi măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor, specifice exploatării construcţiilor şi
instalaţiilor respective, vizând îndeosebi eliminarea sau reducerea riscurilor şi cauzelor
potenţiale de incendiu, evacuarea utilizatorilor în condiţii de siguranţă, limitarea dezvoltării
şi propagării incendiilor, menţinerea capacităţii de acţiune a serviciului de pompieri pentru
stingerea operativă şi eficientă a eventualelor incendii şi limitarea pagubelor.

Nivelurile de performanţă privind securitatea la incendiu şi măsurile de prevenire


şi stingere a incendiilor, stabilite pentru construcţii, instalaţii şi alte amenajări, trebuie
prevăzute în documentaţiile tehnice de proiectare şi executare a construcţiilor şi instalaţiilor.

Prin scenariile de securitate la incendiu se stabilesc condiţiile şi măsurile necesar


a fi luate potrivit reglementărilor tehnice (în funcţie de situaţia analizată), se apreciază
modul de încadrare a construcţiei, instalaţiei tehnologice sau amenajării în nivelurile de
performanţă prevăzute de reglementările tehnice şi, după caz, se propune îmbunătăţirea
parametrilor şi nivelurilor de performanţă pentru siguranţă la foc şi se evidenţiază unele
condiţii sau recomandări ce trebuie avute în vedere la întocmirea documentelor de
organizare a apărării împotriva incendiilor aferente construcţiei sau instalaţiei tehnologice
respective.

Scenariile de securitate la incendiu se includ în documentaţiile tehnice şi se


păstrează de către utilizatori (investitori, proprietari, beneficiari, administratori etc.)
pe toată durata de existenţă a construcţiilor, instalaţiilor tehnologice şi altor amenajări,
actualizându-se periodic în funcţie de modificările intervenite. Scenariile de securitate la
incendiu îşi pierd valabilitatea atunci când nu mai corespund situaţiei pentru care au fost
întocmite.

Cererile și documentațiile tehnice pentru eliberarea avizelor şi autorizaţiilor de


securitate la incendiu şi de protecţie civilă se solicită în scris de către persoanele fizice sau
juridice direct inspectoratelor pentru situații de urgență și se întocmesc în conformitate
cu Ordinul M.A.I. nr. 129 din 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
avizarea și autorizarea de securitate la incendiu şi protecţie civilă.

6
III. OBLIGAŢII PRIVIND APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
ÎN CADRUL OPERATORILOR ECONOMICI DIN INDUSTRIA
TEXTILĂ ȘI DE CONFECȚII [1]

Obligaţii generale
Persoanele fizice şi juridice sunt obligate să respecte reglementările tehnice şi
dispoziţiile de apărare împotriva incendiilor şi să nu primejduiască, prin deciziile şi faptele
lor, viaţa, bunurile şi mediul.
Persoana care observă un incendiu are obligaţia să anunţe prin orice mijloc
serviciile de urgenţă şi să ia măsuri, după posibilităţile sale, pentru limitarea şi stingerea
incendiului.
În cazurile de forţă majoră determinate de incendii, persoanele fizice şi juridice
care deţin, cu orice titlu, terenuri, construcţii, instalaţii tehnologice sau mijloace de
transport au următoarele obligaţii:
a) să permită necondiţionat accesul serviciilor de urgenţă şi al persoanelor care acordă
ajutor;
b) să permită necondiţionat utilizarea apei, a materialelor şi a mijloacelor proprii pentru
operaţiuni de salvare, de stingere şi de limitare a efectelor incendiilor produse la bunurile
proprii ori ale altor persoane;
c) să accepte măsurile stabilite de comandantul intervenţiei pentru degajarea terenurilor,
demolarea unei construcţii sau a unei părţi din construcţie, tăierea/dezmembrarea
mijloacelor de transport, oprirea temporară a activităţilor sau evacuarea din zona periclitată
şi să acorde sprijin, cu forţe şi mijloace proprii, pentru realizarea acestor măsuri.

La încheierea oricăror acte de transmitere temporară a dreptului de folosinţă asupra


bunurilor imobile, precum şi a contractelor de antrepriză, părţile sunt obligate să prevadă
expres în actele respective răspunderile ce le revin în ceea ce priveşte apărarea împotriva
incendiilor.

Operatorii economici au obligaţia să angajeze cel puţin un cadru tehnic sau


personal de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, atestaţi
potrivit metodologiei elaborate de Inspectoratul General. Ocupaţiile de cadru tehnic şi
personal de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor sunt definite
pe baza standardelor ocupaţionale aprobate conform legislaţiei în vigoare.

Numirea şi schimbarea din funcţie a cadrului tehnic sau a personalului de


specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor trebuie comunicate de
angajator în termen de 48 de ore de la angajare, inspectoratelor pentru situații de urgență.

Obligaţiile administratorului sau conducătorului operatorului economic


Administratorul sau conducătorul operatorului economic are următoarele obligaţii
principale:
a) să stabilească, prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi modul de organizare pentru
apărarea împotriva incendiilor în unitatea sa, să le actualizeze ori de câte ori apar modificări
7
şi să le aducă la cunoştinţă salariaţilor, utilizatorilor şi oricăror persoane interesate;
b) să asigure identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu din unitatea sa şi să asigure
corelarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor cu natura şi nivelul riscurilor;
c) să solicite şi să obţină avizele şi autorizaţiile de securitate la incendiu, prevăzute de lege
şi să asigure respectarea condiţiilor care au stat la baza eliberării acestora; în cazul anulării
avizelor ori a autorizaţiilor, să dispună imediat sistarea lucrărilor de construcţii sau oprirea
funcţionării ori utilizării construcţiilor sau amenajărilor respective;
d) să permită, în condiţiile legii, executarea controalelor şi a inspecţiilor de prevenire
împotriva incendiilor, să prezinte documentele şi informaţiile solicitate şi să nu îngreuneze
sau să obstrucţioneze în niciun fel efectuarea acestora;
e) să permită alimentarea cu apă a autospecialelor de intervenţie în situaţii de urgenţă;
f) să întocmească, să actualizeze permanent şi să transmită inspectoratului lista cu
substanţele periculoase, clasificate potrivit legii, utilizate în activitatea sa sub orice formă,
cu menţiuni privind: proprietăţile fizico-chimice, codurile de identificare, riscurile pe care
le prezintă pentru sănătate şi mediu, mijloacele de protecţie recomandate, metodele de
intervenţie şi prim ajutor, substanţele pentru stingere, neutralizare sau decontaminare;
g) să elaboreze instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor şi să stabilească atribuţiile
ce revin salariaţilor la locurile de muncă;
h) să verifice dacă salariaţii cunosc şi respectă instrucţiunile necesare privind măsurile
de apărare împotriva incendiilor şi să verifice respectarea acestor măsuri semnalate
corespunzător prin indicatoare de avertizare de către persoanele din exterior care au acces
în unitatea sa;
i) să asigure constituirea, conform art. 12 alin. (2) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea
împotriva incendiilor, cu avizul inspectoratului, a serviciului de urgenţă privat, precum
şi funcţionarea acestuia conform reglementărilor în vigoare ori să încheie contract cu
un alt serviciu de urgenţă privat, capabil să intervină operativ şi eficace pentru stingerea
incendiilor;
j) să asigure întocmirea şi actualizarea planurilor de intervenţie şi condiţiile pentru
aplicarea acestora în orice moment;
k) să permită, la solicitare, accesul forţelor inspectoratului în unitatea sa în scop de
recunoaştere, instruire sau de antrenament şi să participe la exerciţiile şi aplicaţiile tactice
de intervenţie organizate de acesta;
l) să asigure utilizarea, verificarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de apărare
împotriva incendiilor cu personal atestat, conform instrucţiunilor furnizate de proiectant;
m) să asigure pregătirea şi antrenarea serviciului de urgenţă privat pentru intervenţie;
n) să asigure şi să pună în mod gratuit la dispoziţie forţelor chemate în ajutor mijloacele
tehnice pentru apărare împotriva incendiilor şi echipamentele de protecţie specifice
riscurilor care decurg din existenţa şi funcţionarea unităţii sale, precum şi antidotul şi
medicamentele pentru acordarea primului ajutor;
o) să stabilească şi să transmită către transportatorii, distribuitorii şi utilizatorii produselor
sale regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, specifice acestora, corelate cu
riscurile la utilizarea, manipularea, transportul şi depozitarea produselor respective;
p) să informeze de îndată, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea şi stingerea cu
forţe şi mijloace proprii a oricărui incendiu, iar în termen de 3 zile lucrătoare să completeze
8
şi să trimită acestuia raportul de intervenţie;
q) să utilizeze în unitatea sa numai mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor,
certificate conform legii;
r) să îndeplinească orice alte atribuţii prevăzute de lege privind apărarea împotriva
incendiilor.

Persoanele fizice, asociaţiile familiale sau persoanele juridice care deţin părţi
din acelaşi imobil trebuie să colaboreze pentru îndeplinirea obligaţiilor ce le revin din
prezenta lege, în vederea asigurării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pentru
întregul imobil.

Obligațiile utilizatorului
Utilizatorul are următoarele obligaţii principale:
a) să cunoască şi să respecte măsurile de apărare împotriva incendiilor, stabilite de
administrator, conducătorul instituţiei, proprietar, producător sau importator;
b) să întreţină şi să folosească, în scopul pentru care au fost realizate, dotările pentru
apărarea împotriva incendiilor, puse la dispoziţie de administrator, conducătorul instituţiei,
proprietar, producător sau importator;
c) să respecte normele de apărare împotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le
organizează sau le desfăşoară;
d) să nu efectueze modificări neautorizate şi fără acordul scris al proprietarului, al
proiectantului iniţial al construcţiei, instalaţiei, echipamentului, dispozitivului sau
mijlocului de transport utilizat ori al unui expert tehnic atestat potrivit legislaţiei în vigoare;
e) să aducă la cunoştinţa administratorului, conducătorului instituţiei sau proprietarului
orice defecţiune tehnică ori altă situaţie care constituie pericol de incendiu.

Obligațiile salariatului
Fiecare salariat are, la locul de muncă, următoarele obligaţii principale:
a) să respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la cunoştinţă,
sub orice formă, de administrator sau de conducătorul instituţiei;
b) să utilizeze substanţele periculoase, instalaţiile, utilajele, maşinile, aparatura şi
echipamentele, potrivit instrucţiunilor tehnice, precum şi celor date de administrator sau
de conducătorul instituţiei;
c) să nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor şi
instalaţiilor de apărare împotriva incendiilor;
d) să comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de muncă orice încălcare
a normelor de apărare împotriva incendiilor sau a oricărei situaţii stabilite de acesta ca
fiind un pericol de incendiu, precum şi orice defecţiune sesizată la sistemele şi instalaţiile
de apărare împotriva incendiilor;
e) să coopereze cu salariaţii desemnaţi de administrator, respectiv cu cadrul tehnic
specializat, care are atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, în vederea
realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor;
f) să acţioneze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de muncă, în cazul apariţiei
oricărui pericol iminent de incendiu;
9
g) să furnizeze persoanelor abilitate toate datele şi informaţiile de care are cunoştinţă,
referitoare la producerea incendiilor.

Obligaţiile cadrelor tehnice/personalului de specialitate cu atribuţii în cu atribuţii în


domeniul apărării împotriva incendiilor
Cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării
împotriva incendiilor au/are următoarele obligaţii principale:
a) participă la elaborarea şi aplicarea concepţiei de apărare împotriva incendiilor la nivelul
instituţiei sau operatorului economic;
b) controlează aplicarea normelor de apărare împotriva incendiilor în domeniul specific;
c) propun/propune includerea în bugetele proprii a fondurilor necesare organizării
activităţii de apărare împotriva incendiilor, dotării cu mijloace tehnice pentru apărarea
împotriva incendiilor şi echipamente de protecţie specifice;
d) îndrumă şi controlează activitatea de apărare împotriva incendiilor şi analizează
respectarea încadrării în criteriile de constituire a serviciilor de urgenţă voluntare sau
private, în unităţile şi instituţiile din care fac/face parte;
e) prezintă conducerii, semestrial sau ori de câte ori situaţia impune, raportul de evaluare
a capacităţii de apărare împotriva incendiilor;
f) răspund/răspunde de pregătirea serviciului de urgenţă privat, precum şi de participarea
acestuia la concursurile profesionale;
g) acordă sprijin şi asistenţă tehnică de specialitate centrelor operative pentru situaţii de
urgenţă în îndeplinirea atribuţiilor.

10
IV. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE APĂRARE ÎMPOTRIVA
INCENDIILOR ÎN CADRUL OPERATORILOR ECONOMICI
DIN INDUSTRIA TEXTILĂ ȘI DE CONFECȚII [1], [2]

Apărarea împotriva incendiilor reprezintă ansamblul integrat de activităţi specifice,


măsuri şi sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare
publică, planificate, organizate şi realizate în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de
producere a incendiilor şi asigurării intervenţiei operative pentru limitarea şi stingerea
incendiilor în vederea evacuării, salvării şi protecţiei persoanelor periclitate, protejării
bunurilor şi mediului împotriva efectelor situaţiilor de urgenţă determinate de incendii [1].
Conform prevederilor Ordinului M.A.I. nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor
generale de apărare împotriva incendiilor, organizarea activităţii de apărare împotriva
incendiilor presupune:
a) stabilirea structurilor cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor;
b) elaborarea, aprobarea şi difuzarea actelor de autoritate: decizii, dispoziţii, hotărâri etc.,
prin care se stabilesc răspunderi pe linia apărării împotriva incendiilor;
c) elaborarea, aprobarea şi difuzarea documentelor şi evidenţelor specifice privind apărarea
împotriva incendiilor;
d) organizarea apărării împotriva incendiilor la locurile de muncă;
e) planificarea şi executarea de controale proprii periodice, în scopul depistării, cunoaşterii
şi înlăturării oricăror stări de pericol care pot favoriza iniţierea sau dezvoltarea incendiilor;
f) analiza periodică a capacităţii de apărare împotriva incendiilor;
g) elaborarea de programe de optimizare a activităţii de apărare împotriva incendiilor;
h) îndeplinirea criteriilor şi a cerinţelor de instruire, avizare, autorizare, atestare, certificare,
agrementare, prevăzute de actele normative în vigoare;
i) realizarea unui sistem operativ de observare şi anunţare a incendiului, precum şi de
alertare în cazul producerii unui astfel de eveniment;
j) asigurarea funcţionării la parametrii proiectaţi a mijloacelor tehnice de apărare împotriva
incendiilor;
k) planificarea intervenţiei salariaţilor și a forţelor specializate, în caz de incendiu;
l) analizarea incendiilor produse, desprinderea concluziilor şi stabilirea împrejurărilor şi a
factorilor determinanţi, precum şi a unor măsuri conforme cu realitatea;
m) reglementarea raporturilor privind apărarea împotriva incendiilor în relaţiile generate
de contracte/convenţii;
n) asigurarea formularelor tipizate, cum sunt permisele de lucru cu focul, fişele de instruire.
În cadrul operatorilor economici, în funcţie de nivelul riscului de incendiu şi
de specificul activităţii, se constituie una dintre următoarele structuri cu atribuţii de
apărare împotriva incendiilor:
a) compartiment de apărare împotriva incendiilor, compus din două sau mai multe cadre
tehnice sau personal de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor;
b) cadru tehnic sau personal de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva
incendiilor numit exclusiv pentru această activitate;
c) serviciu privat pentru situaţii de urgenţă.
În vederea îndeplinirii atribuţiilor pe linia apărării împotriva incendiilor, operatorii
economici care nu au obligaţia să angajeze cel puţin un cadru tehnic cu atribuţii în domeniul
11
apărării împotriva incendiilor sau personal de specialitate, prevăzut la lit. b), pot desemna
din rândul personalului propriu un salariat care să îndeplinească şi atribuţii specifice în
domeniul apărării împotriva incendiilor sau pot încheia un contract cu o persoană fizică
sau juridică atestată.

Actele de autoritate privind apărarea împotriva incendiilor emise de administratorul


operatorului economic sunt:
a) dispoziţie privind stabilirea modului de organizare şi a responsabilităţilor privind
apărarea împotriva incendiilor;
b) instrucţiuni de apărare împotriva incendiilor şi atribuţii ale salariaţilor la locurile de
muncă;
c) dispoziţie privind reglementarea lucrului cu foc deschis şi a fumatului;
d) dispoziţie privind organizarea instruirii personalului;
e) dispoziţie de constituire a serviciului privat pentru situaţii de urgenţă ori contract/
convenţie cu un alt serviciu privat pentru situaţii de urgenţă;
f) dispoziţie de sistare a lucrărilor de construcţii/oprire a funcţionării ori utilizării
construcţiilor/amenajărilor, în cazul anulării avizului/autorizaţiei de securitate la incendiu;
g) reguli şi măsuri de apărare împotriva incendiilor la utilizarea, manipularea, transportul
şi depozitarea substanţelor periculoase specifice produselor sale;
h) convenţii/contracte cuprinzând răspunderile ce revin părţilor pe linia apărării împotriva
incendiilor în cazul transmiterii temporare a dreptului de folosinţă asupra bunurilor
imobile/antrepriză;
i) dispoziţia de numire a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuţii în
domeniul apărării împotriva incendiilor;
j) măsuri speciale de apărare împotriva incendiilor pentru perioadele caniculare sau
secetoase.

Documentele şi evidenţele specifice apărării împotriva incendiilor ale operatorilor


economici trebuie să cuprindă cel puţin:
a) planul de analiză şi acoperire a riscurilor al unităţii administrativ-teritoriale, în partea
ce revine operatorului economic;
b) fişa obiectivului, conform modelului prezentat în anexa nr. 4 la Regulamentul de
planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de
urgenţă, aprobat prin Ordinul M.A.I. nr. 89/2013. Un exemplar din fişa obiectivului se
trimite la inspectoratul judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă;
c) raportul anual de evaluare a nivelului de apărare împotriva incendiilor;
d) documentaţia tehnică specifică, conform legii: scenarii de securitate la incendiu,
identificarea şi analiza riscurilor de incendiu etc.;
e) avizele/autorizaţiile de securitate la incendiu, însoţite de documentele vizate spre
neschimbare care au stat la baza emiterii lor;
f) certificate EC, certificate de conformitate, agremente tehnice pentru mijloacele tehnice
de apărare împotriva incendiilor şi echipamentele specifice de protecţie utilizate;
g) registrele instalaţiilor de detectare/semnalizare/stingere a incendiilor, copii după
atestatele firmelor care au efectuat/efectuează proiectarea, montarea, verificarea,
întreţinerea, repararea acestora sau care efectuează servicii în domeniu;
12
h) registrul pentru evidenţa permiselor de lucru cu focul;
i) date ale personalului din cadrul serviciului privat pentru situaţii de urgenţă, conform
criteriilor de performanţă;
j) lista operatorilor economici/instituţiilor cu care a încheiat contracte de închiriere/
convenţii, cu specificarea domeniului de activitate al acestora şi a numărului şi termenului
de valabilitate ale contractului;
k) planurile de protecţie împotriva incendiilor;
l) evidenţa exerciţiilor de evacuare a personalului propriu/utilizatorilor construcţiei;
m) evidenţa exerciţiilor de intervenţie efectuate, având anexate concluziile rezultate din
efectuarea acestora;
n) rapoartele de intervenţie ale serviciului privat pentru situaţii de urgenţă;
o) fişele de instruire, conform reglementărilor specifice;
p) lista cu substanţele periculoase, clasificate potrivit legii;
q) grafice de întreţinere şi verificare, conform instrucţiunilor producătorului/furnizorului,
pentru diferite categorii de utilaje, instalaţii şi sisteme care pot genera incendii sau care se
utilizează în caz de incendiu;
r) rapoartele întocmite în urma controalelor preventive proprii sau ale autorităţii de stat
competente;
s) programe/planuri cuprinzând măsuri şi acţiuni proprii sau rezultate în urma constatărilor
autorităţilor de control pentru respectarea reglementărilor în domeniu.
Documentele și evidențele specifice privind apărarea împotriva incendiilor se
actualizează de către cei care le-au întocmit şi aprobat, dacă:
a) s-au produs modificări ale actelor normative şi ale reglementărilor tehnice care au stat
la baza emiterii acestora;
b) s-au produs modificări ale personalului cu atrtibuții stabilite conform acestora;
c) s-au produs modificări referitoare la construcţii, instalaţii sau la specificul activităţii.

Organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor la locul de muncă are ca


scop principal asigurarea condiţiilor care să permită salariaților ca, pe baza instruirii și
cu mijloacele tehnice pe care le au la dispoziţie, să acţioneze eficient pentru prevenirea
şi stingerea incendiilor, evacuarea şi salvarea utilizatorilor construcţiei, evacuarea
bunurilor materiale, precum şi pentru înlăturarea efectelor distructive provocate în caz
de incendii, explozii sau accidente tehnice.
Organizarea apărării împotriva incendiilor la locul de muncă constă în:
a) prevenirea incendiilor, prin luarea în evidenţă a materialelor şi dotărilor tehnologice care
prezintă pericol de incendiu, a surselor posibile de aprindere ce pot apărea şi a mijloacelor
care le pot genera, precum şi prin stabilirea și aplicarea măsurilor specifice de prevenire
a incendiilor;
b) organizarea intervenţiei de stingere a incendiilor;
c) afişarea instrucţiunilor de apărare împotriva incendiilor;
d) organizarea salvării utilizatorilor şi a evacuării bunurilor, prin întocmirea şi afişarea
planurilor de protecţie specifice şi prin menţinerea condiţiilor de evacuare pe traseele
stabilite;
e) elaborarea documentelor specifice de instruire la locul de muncă, desfăşurarea propriu-
zisă şi verificarea efectuării acesteia;
13
f) marcarea pericolului de incendiu prin montarea indicatoarelor de securitate sau a altor
inscripţii ori mijloace de atenţionare.
La stabilirea măsurilor specifice de prevenire a incendiilor se au în vedere:
a) prevenirea manifestării surselor specifice de aprindere;
b) gestionarea materialelor şi a deşeurilor combustibile susceptibile a se aprinde, cu
respectarea normelor specifice de prevenire a incendiilor;
c) dotarea cu mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor, prevăzute în documentaţia
tehnică de proiectare;
d) verificarea spaţiilor la terminarea programului de lucru;
e) menţinerea parametrilor tehnologici în limitele normate, pe timpul exploatării diferitelor
instalaţii, echipamente şi utilaje tehnologice.
Organizarea intervenţiei de stingere a incendiilor la locul de muncă cuprinde:
a) stabilirea mijloacelor tehnice de alarmare şi de alertare în caz de incendiu a personalului
de la locul de muncă, a serviciilor profesioniste/private pentru situaţii de urgenţă, a
conducătorului locului de muncă, proprietarului/patronului/administratorului, precum şi a
specialiştilor şi a altor forţe stabilite să participe la stingerea incendiilor;
b) stabilirea sistemelor, instalaţiilor şi a dispozitivelor de limitare a propagării şi de stingere
a incendiilor, a stingătoarelor şi a altor aparate de stins incendii, a mijloacelor de salvare
şi de protecţie a personalului, precizându-se numărul de mijloace tehnice care trebuie să
existe la fiecare loc de muncă;
c) stabilirea componenţei echipelor care trebuie să asigure salvarea şi evacuarea
persoanelor/bunurilor, pe schimburi de lucru şi în afara programului;
d) organizarea efectivă a intervenţiei, prin nominalizarea celor care trebuie să utilizeze sau
să pună în funcţiune mijloacele tehnice din dotare de stingere şi de limitare a propagării
arderii ori să efectueze manevre sau alte operaţiuni la instalaţiile utilitare şi, după caz, la
echipamente şi utilaje tehnologice.
Datele privind organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor la locul de
muncă se înscriu într-un formular tipărit pe un material rezistent, de regulă carton şi se
afişează într-un loc vizibil, estimat a fi mai puţin afectat în caz de incendiu.
Datele se completează de conducătorul locului de muncă şi se aprobă de cadrul
tehnic sau de persoana desemnată să îndeplinească atribuţii de apărare împotriva
incendiilor.
Intervenţia la locul de muncă presupune:
a) alarmarea imediată a personalului de la locul de muncă sau a utilizatorilor prin mijloace
specifice, anunţarea incendiului la forţele de intervenţie, precum şi la dispecerat, acolo
unde acesta este constituit;
b) salvarea rapidă şi în siguranţă a personalului, conform planurilor stabilite;
c) întreruperea alimentării cu energie electrică, gaze şi fluide combustibile a consumatorilor
şi efectuarea altor intervenţii specifice la instalaţii şi utilaje de către persoanele anume
desemnate;
d) acţionarea asupra focarului de incendiu cu mijloacele tehnice de apărare împotriva
incendiilor din dotare şi verificarea intrării în funcţiune a instalaţiilor şi a sistemelor
automate şi, după caz, acţionarea lor manuală;
e) evacuarea bunurilor periclitate de incendiu şi protejarea echipamentelor care pot fi
deteriorate în timpul intervenţiei;
f) protecţia personalului de intervenţie împotriva efectelor negative ale incendiului:
14
temperatură, fum, gaze toxice;
g) verificarea amănunţită a locurilor în care se poate propaga incendiul şi unde pot apărea
focare noi, acţionându-se pentru stingerea acestora.

Planurile de protecţie împotriva incendiilor sunt:


a) planul de evacuare a persoanelor;
b) planul de depozitare şi de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca fiind
periculoase;
c) planul de intervenţie.

Planurile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu cuprind elemente


diferenţiate în funcţie de tipul şi destinaţia construcţiei şi de numărul persoanelor care se
pot afla simultan în aceasta şi se întocmesc astfel:
a) pe nivel, dacă se află simultan mai mult de 30 de persoane;
b) pe încăperi, dacă în ele se află cel puţin 50 de persoane.
Planurile de evacuare se afişează pe fiecare nivel, pe căile de acces şi în locurile
vizibile, astfel încât să poată fi cunoscute de către toate persoanele, iar în încăperi, pe
partea interioară a uşilor.
Planul de evacuare se întocmeşte pe baza schiţei nivelului sau a încăperii, pe care
se marchează cu culoare verde traseele de evacuare prin uşi, coridoare şi case de scări sau
scări exterioare.
Pe planurile de evacuare se indică locul mijloacelor tehnice de apărare împotriva
incendiilor: stingătoare, hidranţi interiori, butoane şi alte sisteme de alarmare şi alertare
a incendiilor, posibilităţile de refugiu, încăperi speciale, terase, precum şi interdicţia de
folosire a lifturilor în asemenea situaţii.
Modelul planului-cadru de evacuare este prezentat în anexa nr. 2 la Norme generale
de apărare împotriva incendiilor.

Planurile de depozitare şi de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca


fiind periculoase se întocmesc pentru fiecare încăpere unde se află asemenea materiale.
La amplasarea materialelor periculoase în spaţiile de depozitare trebuie să se
ţină seama de comportarea lor specifică în caz de incendiu, atât ca posibilităţi de reacţie
reciprocă, cât şi de compatibilitatea faţă de produsele de stingere.
Planurile de depozitare şi de evacuare a materialelor periculoase se întocmesc pe
baza schiţelor încăperilor respective, pe care se marchează zonele cu materiale periculoase
şi se menţionează clasele acestora conform legii, cantităţile şi codurile de identificare
ori de pericol, produsele de stingere recomandate. Traseele de evacuare a materialelor şi
ordinea priorităţilor se marchează cu culoare verde.
Planurile de depozitare şi de evacuare se întocmesc şi pentru materialele şi bunurile
combustibile care au o valoare financiară sau culturală deosebită.
Planurile de depozitare se amplasează în locuri care se estimează a fi cel mai puţin
afectate de incendiu şi în apropierea locurilor de acces în încăperi, precum şi la dispecerat,
acolo unde acesta este constituit, astfel încât acestea să poată fi utile forţelor de intervenţie.

Planurile de intervenţie se întocmesc pentru asigurarea desfăşurării în condiţii de

15
operativitate şi eficienţă a operaţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă.
Planul de intervenţie se avizează de inspectoratul pentru situaţii de urgenţă
judeţean/al municipiului Bucureşti.
Modelul planului-cadru de intervenţie este prezentat în anexa nr. 3 la Norme
generale de apărare împotriva incendiilor.
Planurile de protecţie împotriva incendiilor se actualizează ori de câte ori este
cazul, în funcţie de condiţiile reale.

Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor se elaborează pentru locurile de muncă


stabilite de administrator/conducător, obligatoriu pentru toate locurile cu risc de incendiu.
Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor cuprind:
a) prevederile specifice de apărare împotriva incendiilor din reglementările în vigoare;
b) obligaţiile salariaţilor privind apărarea împotriva incendiilor;
c) regulile şi măsurile specifice de apărare împotriva incendiilor pentru exploatarea
instalaţiilor potrivit condiţiilor tehnice, tehnologice şi organizatorice locale, precum şi
pentru reparaţii, revizii, întreţinere, oprire şi punere în funcţiune;
d) evidenţierea elementelor care determină riscul de incendiu sau de explozie;
e) prezentarea pericolelor care pot apărea în caz de incendiu, cum sunt intoxicările,
arsurile, traumatismele, electrocutarea, iradierea etc., precum şi a regulilor şi măsurilor
de prevenire a acestora.
Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor se elaborează de şeful sectorului de
activitate, instalaţie, secţie, atelier, se verifică de cadrul tehnic sau de persoana desemnată
să îndeplinească atribuţii de apărare împotriva incendiilor şi se aprobă de administrator/
conducător.
Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor se afişează, în întregime sau în
sinteză, în funcţie de volumul lor şi de condiţiile de la locul de muncă respectiv.
Un exemplar al tuturor instrucţiunilor de apărare împotriva incendiilor se păstrează
la cadrul tehnic sau la persoana desemnată să îndeplinească atribuţii de apărare împotriva
incendiilor.
Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor se completează în toate cazurile cu
informaţiile din planurile de intervenţie, acolo unde acestea sunt întocmite.
Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor se actualizează la modificări,
modernizări, dezvoltări, reprofilări şi la apariţia unor noi reglementări.
Fiecare instrucţiune de apărare împotriva incendiilor trebuie să aibă înscrisă data
întocmirii/reviziei şi data aprobării.

Indicatoarele de securitate, respectiv de interzicere, avertizare, orientare şi/


sau informare se execută, se amplasează şi se montează conform reglementărilor şi
standardelor de referinţă.
Obligaţia de a amplasa, de a monta şi de a păstra integritatea indicatoarelor revine
conducătorului locului de muncă.
La stabilirea măsurilor specifice de prevenire a incendiilor se au în vedere:
a) prevenirea manifestării surselor specifice de aprindere;
b) gestionarea materialelor şi a deşeurilor combustibile, susceptibile a se aprinde;
c) dotarea cu mijloacele tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor;

16
d) verificarea spaţiilor la sfârşitul programului de lucru;
e) parametrii care se au în vedere pe timpul exploatării diferitelor instalaţii, echipamente
şi utilaje tehnologice.

Exerciţiile privind modul de intervenţie în caz de incendiu constituie formele de bază


prin care se verifică stadiul şi capacitatea de acţiune a personalului de la locul de muncă.
Exerciţiile şi aplicaţiile vizează modul în care se execută:
a) alarmarea;
b) evacuarea;
c) stingerea incendiului.
Exerciţiile de intervenţie se efectuează:
a) planificat, pe bază de grafic, astfel încât la acestea să participe eşalonat toţi salariaţii
cu atribuţii de intervenţie de la locurile de muncă;
b) inopinat, de către administrator/conducător, autorităţile de control sau de alţi factori
de decizie;
c) planificat, pe bază de grafic, cu personalul serviciului privat pentru situaţii de urgenţă.
Evidenţa aplicaţiilor şi exerciţiilor efectuate se ţine într-un registru special.
Fiecare exerciţiu de intervenţie se finalizează printr-un raport, în care se fac referiri
cel puţin la:
a) obiectivele şi scopul exerciţiului;
b) menţiuni privind cunoaşterea şi capacitatea de punere în aplicare a sarcinilor ce revin
personalului de la locul de muncă în caz de incendiu;
c) îndeplinirea anumitor bareme de timp stabilite şi a timpilor operativi de intervenţie;
d) menţiuni privind alarmarea (alertarea) personalului;
e) aprecieri privind funcţionarea mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor;
f) desfăşurarea activităţii de salvare şi evacuare a persoanelor şi a materialelor periculoase;
g) propunerea de măsuri privind îmbunătăţirea activităţii respective.

Controlul propriu al respectării normelor, dispoziţiilor şi măsurilor de apărare


împotriva incendiilor se efectuează de:
a) structurile cu atribuţii de apărare împotriva incendiilor, constituite în cadrul operatorului
economic, pe baza unui grafic anual, trimestrial, lunar, zilnic;
b) personalul din componenta preventivă a serviciilor private;
c) şefii locurilor de muncă respective, zilnic sau pe schimb, după caz.
Controlul respectării normelor de apărare împotriva incendiilor se finalizează prin
documente scrise, în care se consemnează:
a) construcţiile şi instalaţiile care au fost cuprinse în control;
b) constatările rezultate din teren;
c) propuneri de măsuri şi acţiuni de înlăturare a deficienţelor şi de îmbunătăţire a activităţii.
Constatările, măsurile şi deciziile adoptate în urma controalelor se aduc la
cunoştinţă, prin documente scrise, tuturor persoanelor implicate.
În baza concluziilor rezultate din controalele proprii, administratorul operatorului
economic este obligat să ia măsuri imediate de remediere a tuturor neregulilor constatate
în domeniul apărării împotriva incendiilor.
Activitatea de apărare împotriva incendiilor desfăşurată de operatorul economic

17
se analizează semestrial sau anual, precum şi cu prilejul finalizării controalelor şi după
producerea unor incendii.

Analiza privind activitatea de apărare împotriva incendiilor se desfăşoară pe bază de


raport sau informare întocmit/întocmită de structura care are atribuţii în domeniul apărării
împotriva incendiilor.
Raportul de analiză conţine următoarele:
a) implementarea noilor prevederi legale;
b) stadiul îndeplinirii măsurilor stabilite;
c) deficienţele care se manifestă în domeniul apărării împotriva incendiilor;
d) concluzii din activitatea de instruire şi pregătire a personalului;
e) relaţiile cu terţii privind apărarea împotriva incendiilor;
f) asigurarea dotării, calitatea şi funcţionarea mijloacelor tehnice de apărare împotriva
incendiilor;
g) eficienţa activităţilor desfăşurate de structurile cu atribuţii în domeniul apărării
împotriva incendiilor;
h) propuneri de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii.

Aspectele discutate pe timpul analizei se consemnează într-un proces-verbal, iar


deciziile care se iau se aprobă printr-o hotărâre care se aduce la cunoştinţă persoanelor
interesate.
La analiză participă în mod obligatoriu administratorul operatorului economic,
precum şi şefii structurilor cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, şefii
sectoarelor de activitate la care sunt făcute menţiuni în raport şi proprietarii construcţiilor,
în situaţia utilizării unei clădiri sau incinte de către mai mulţi operatori economici [2].

Persoanele fizice și juridice răspund de stabilirea și aplicarea măsurilor de apărare


împotriva incendiilor, precum și de consecințele producerii incendiilor [1].

18
V. CERINŢE SPECIFICE PRIVIND INSTRUIREA SALARIAŢILOR ÎN
DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ [12]

Actele normative care reglementează activitatea de instruire a salariaţilor în


domeniul situaţiilor de urgenţă sunt Ordinul ministrului administraţiei şi internelor
nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în
domeniul situaţiilor de urgenţă si Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr.
786/2005 pentru modificarea și completarea OMAI nr. 712/2005.

Cerinţe specifice şi categorii de instructaje


Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă se realizează prin instructaje
şi prin participarea la cursuri, aplicaţii, exerciţii practice, în funcţie de tipurile de risc
specifice.
Periodicitatea aplicaţiilor, exerciţiilor este stabilită de Instrucţiunile privind
organizarea şi desfăşurarea pregătirii în domeniul situaţiilor de urgenţă, aprobate prin
ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă este obligatorie şi trebuie
să aibă un caracter permanent şi susţinut în timpul desfăşurării procesului de producţie şi
la locul de muncă.
Conducătorii instituţiilor publice, patronii şi managerii agenţilor economici au
obligaţia să asigure instruirea întregului personal angajat în muncă, în raport cu nivelul de
pregătire al salariaţilor şi în funcţie de specificul activităţii desfăşurate de fiecare unitate.

Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă se face la angajare şi


periodic şi se realizează prin următoarele categorii de instructaje:
a) instructajul introductiv general;
b) instructajul specific locului de muncă;
c) instructajul periodic;
d) instructajul pe schimb, acolo unde situaţia o impune;
e) instructajul special pentru lucrări periculoase;
f) instructajul la recalificarea profesională;
g) instructajul pentru personalul din afara operatorului economic sau a instituţiei.

A. Instructajul introductiv general


Instructajul introductiv general vizează dobândirea de cunoştinţe cu privire la:
a) conţinutul actelor normative care reglementează managementul situaţiilor de urgenţă şi
activitatea de apărare împotriva incendiilor, precum şi actele normative specifice profilului
operatorului economic sau instituţiei;
b) managementul situaţiilor de urgenţă şi modul de organizare a activităţii de apărare
împotriva incendiilor la nivelul operatorului economic sau al instituţiei;
c) mijloacele tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor cu care sunt echipate construcţiile,
instalaţiile, amenajările şi modul de utilizare a acestora, precum şi mijloacele tehnice
existente şi planificarea resurselor pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă;
d) formele şi metodele specifice de prevenire şi stingere a incendiilor;
19
e) modul de acţiune în cazul producerii unei situaţii de urgenţă şi în cazul observării şi
anunţării unui incendiu;
f) acţiunile ce trebuie întreprinse pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor situaţiilor de
urgenţă.

La instructajul introductiv general participă următoarele categorii de persoane:


a) nou-angajaţii în muncă, indiferent de durata sau de forma contractului de muncă;
b) salariaţii transferaţi de la o unitate la alta sau detaşaţi în unitatea respectivă;
c) lucrătorii sezonieri, temporari sau zilieri;
d) studenţii şi elevii din şcoli şi licee aflaţi în practică de specialitate.
Instructajul introductiv general se desfăşoară cu grupe compuse din cel mult 20
de persoane.
Durata instructajului introductiv general se stabileşte prin reglementări interne, în
funcţie de specificul activităţii desfăşurate, complexitatea procesului tehnologic, riscul de
incendiu şi/sau de explozie, nivelul de risc rezultat din clasificarea unităţilor din punct de
vedere al protecţiei civile, precum şi de nivelul de pregătire al participanţilor, dar nu poate
fi mai mică de 8 ore.
Pentru fiecare categorie de personal participant se stabileşte un nivel minim de
cunoştinţe necesare, iar la terminarea instructajului introductiv general persoanele instruite
vor fi verificate pe bază de teste asupra cunoştinţelor acumulate.
Persoanele care nu şi-au însuşit nivelul minim de cunoştinţe stabilit pentru
instructajul introductiv general nu vor fi admise la locurile de muncă.

B. Instructajul specific locului de muncă


Instructajul specific locului de muncă se execută individual, după instructajul
introductiv general, de către şeful locului de muncă respectiv.

La efectuarea instructajului specific locului de muncă se urmăreşte să se asigure


participanţilor cunoştinţe referitoare la:
a) caracteristicile fizico-chimice ale substanţelor, materialelor şi produselor utilizate la
locul de muncă;
b) condiţiile care determină ori favorizează producerea accidentelor şi avariilor tehnologice
şi cauzele potenţiale de incendiu şi/sau de explozie specifice locului de muncă, măsurile
de prevenire a acestora;
c) descrierea, funcţionarea, monitorizarea şi modul de intervenţie la instalaţiile şi sistemele
de siguranţă ale maşinilor şi utilajelor de la locurile de muncă, inclusiv cele de prevenire
a avariilor tehnologice;
d) descrierea, funcţionarea, amplasarea şi modul de acţionare a instalaţiilor, utilajelor,
aparatelor, dispozitivelor şi mijloacelor de protecţie împotriva incendiilor;
e) concepţia de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă şi conţinutul
documentelor operative de răspuns;
f) sarcini specifice pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă, cauzelor potenţiale de incendiu
şi realizarea măsurilor specifice de protecţie civilă.

20
Instructajul specific locului de muncă se efectuează şi în următoarele cazuri:
a) când un salariat a lipsit mai mult de 30 de zile calendaristice de la locul de muncă;
b) când s-au adus modificări procesului tehnologic sau au fost introduse noi tehnologii;
c) la reluarea activităţii după producerea unui incendiu, explozii sau situaţii de urgenţă.
Durata instructajului specific locului de muncă este stabilită în funcţie de
complexitatea activităţii desfăşurate (construcţii, instalaţii şi utilaje tehnologice) şi nu
poate fi mai mică de 8 ore.
Problemele cu caracter teoretic prezentate pe timpul instructajului specific locului
de muncă sunt urmate în mod obligatoriu de demonstraţii practice.
Admiterea definitivă la lucru a persoanelor instruite se face numai după verificarea
acestora pe bază de teste cu privire la nivelul de însuşire a cunoştinţelor necesare.

C. Instructajul periodic
Instructajul periodic se execută cu toate categoriile de salariaţi pe o durată de
cel puţin două ore şi are ca scop împrospătarea, completarea şi detalierea cunoştinţelor
dobândite prin instructajul introductiv general şi prin instructajul specific locului de
muncă.
Instructajul periodic se execută pe baza tematicii anuale şi a graficului de instruire,
aprobate de conducătorii instituţiilor, manageri sau patroni.
Pe timpul desfăşurării instructajului periodic se pune accent pe demonstraţiile
practice, salariaţii fiind angrenaţi în executarea unor operaţiuni specifice.

Instructajul periodic se face de către persoanele desemnate de conducătorii


instituţiilor, managerii operatorilor economici sau patroni, astfel:
a) pentru personalul de execuţie, de către conducătorul locului de muncă respectiv;
b) pentru personalul încadrat pe funcţii tehnice şi administrative din sectoarele de producţie
şi din compartimentele de cercetare, proiectare, întreţinere, reparaţii, controlul calităţii,
aprovizionare tehnico-materială şi desfacere, de către şefii compartimentelor respective;
c) pentru şefii de secţii, sectoare, compartimente funcţionale şi şefii de departamente, de
către conducătorul tehnic.

Pentru operatorii economici sau instituţiile care au cel mult 9 salariaţi, efectuarea
instructajului periodic este sarcina exclusivă a patronului sau a conducătorului instituţiei.
Verificarea persoanelor instruite privind cunoştinţele însuşite şi deprinderile
formate în timpul instructajului periodic se face prin sondaj, insistându-se de fiecare dată
pentru clarificarea problemelor şi eliminarea deficienţelor constatate.
Anual se efectuează o verificare de fond pe bază de teste tip chestionar asupra
nivelului de însuşire şi cunoaştere a problematicii care a făcut obiectul instructajului
periodic, rezultatele consemnându-se în fişa individuală de instructaj.

D. Instructajul pe schimb
Instructajul pe schimb se execută la intrarea în schimbul de lucru, cu salariaţii care
desfăşoară activităţi în locuri de muncă cu risc major din punctul de vedere al existenţei
factorilor de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă.
21
Durata acestui instructaj nu va depăşi 10 - 15 minute.
Instructajul pe schimb se efectuează de regulă pentru atenţionarea salariaţilor din
tura de serviciu asupra principalelor reguli şi măsuri de prevenire a situaţiilor de urgenţă,
pe baza identificării tipurilor de risc existente şi ţinând cont de constatările anterioare,
precum şi de operaţiunile sau lucrările care se execută pe timpul schimbului respectiv.
Instructajul pe schimb se efectuează de conducătorul locului de muncă, execuţia
consemnându-se sub semnătură în registrul de predare-primire a schimbului de lucru.

E. Instructajul special pentru lucrări periculoase


Instructajul special pentru lucrări periculoase se execută înainte de începerea unor
lucrări în timpul cărora pot apărea situaţii generatoare de incendiu din cauza manifestării
unor surse specifice de aprindere sau a creării unor atmosfere potenţial explozive ori se
poate favoriza producerea unor situaţii de urgenţă.

Lucrările care fac obiectul unui astfel de instructaj se referă în principal la:
a) executarea unor operaţiuni de manevră ori de comandă a unor instalaţii sau utilaje
tehnologice de importanţă ori intervenţia asupra acestora, a căror operare greşită poate
determina sau favoriza producerea unor incendii de amploare, explozii, calamităţi naturale
ori a altor situaţii de urgenţă;
b) lucrări de reparaţii sau de întreţinere, distrugerea unor deşeuri sau reziduuri periculoase
pentru viaţa oamenilor sau pentru mediu;
c) prelevarea de probe din recipiente sau instalaţii care conţin substanţe periculoase;
d) lucrări de sudare;
e) lucrări de tăiere sau lipire cu flacără;
f) lucrări care pot provoca scântei mecanice;
g) lucrări care pot provoca scântei şi arcuri electrice sau scurtcircuite;
h) lucrări de curăţare prin ardere a unor utilaje, aparate, conducte tehnologice sau
conductoare electrice;
i) lucrări la care se utilizează foc deschis (dezgheţări, aprinderea cazanelor etc.);
j) punerea ori repunerea în funcţiune a instalaţiilor şi utilajelor tehnologice care prezintă
risc foarte mare de incendiu sau oprirea acestora;
k) aplicarea unor materiale de protecţie din care se pot degaja cu uşurinţă vapori şi gaze
inflamabile şi/sau explozive;
l) curăţarea interioară a unor vase, rezervoare, recipiente sau sisteme de evacuare în care
au fost stocate, prelucrate ori vehiculate produse combustibile etc.;
m) depozitarea, manipularea şi transportul de substanţe/materiale periculoase.

Instructajul special pentru lucrări periculoase se efectuează astfel:


a) privind tehnologia de execuţie, de către conducătorul formaţiei de lucru;
b) privind condiţiile tehnologice, de către conducătorul locului de muncă.

Persoanelor care urmează să execute lucrările prevăzute anterior li se eliberează


autorizaţie de lucru, al cărei conţinut este prevăzut în normele specifice emise de autorităţile
administraţiei publice centrale de specialitate.
22
Efectuarea instructajului special pentru lucrări periculoase se consemnează, după
caz, în autorizaţia de execuţie a lucrării, registrul de tură sau în fişele individuale.

F. Instructajul la recalificarea profesională


Instructajul la recalificarea profesională se desfăşoară cu toate categoriile
de salariaţi care au parcurs un astfel de curs de formare profesională, definit conform
legislaţiei specifice.

La stabilirea problematicii pentru instructajul de recalificare profesională, a


persoanelor care îl efectuează, a duratei necesare şi a modului de verificare a însuşirii
cunoştinţelor se vor avea în vedere următoarele:
a) în cazul persoanelor care îşi vor desfăşura activitatea în acelaşi loc de muncă în care au
lucrat şi înainte de conversia profesională, şeful locului de muncă va prelucra cu acestea
numai unele aspecte din cadrul problematicii pentru instructajul specific locului de muncă
pe care le apreciază că sunt necesare ca urmare a noilor sarcini de muncă pe care le au de
îndeplinit;
b) în cazul persoanelor care îşi vor desfăşura activitatea în alt loc de muncă din cadrul
aceluiaşi operator economic în care au fost angajate şi înainte de recalificarea profesională,
inclusiv pentru cele recrutate din rândul şomerilor după formarea profesională, se va
desfăşura instructaj specific locului de muncă.
c) în cazul persoanelor care îşi vor desfăşura activitatea în cadrul altui operator economic
acestea se consideră nou-angajate şi vor parcurge categoriile de instructaje prevăzute de
prezentele dispoziţii generale.

G. Instructajul pentru personalul din afara agentului economic


Instructajul pentru personalul din afara operatorului economic se desfăşoară cu
persoanele care execută temporar activităţi în locurile din incinta operatorului economic
respectiv unde sunt prezenţi factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă, după
cum urmează:
a) personalul societăţilor comerciale de construcţii-montaj şi instalaţii;
b) personalul societăţilor comerciale de reparaţii, revizii, întreţinere şi de service;
c) personalul care efectuează transport de materiale periculoase;
d) personalul de pază aparţinând altor societăţi comerciale sau firme specializate;
e) vizitatori în grup de minimum 5 persoane.

Locurile din incinta operatorului economic pentru care se execută instructajul


pentru personalul prevăzut anterior se stabilesc prin act de autoritate al conducătorului
instituţiei publice, al managerului sau al patronului.

Instructajul pentru personalul din afara operatorului economic, care se află pentru
o durată determinată în incinta acestuia în scopul îndeplinirii unor activităţi solicitate de
conducerea operatorului economic, se efectuează de cadrul tehnic cu atribuţii în domeniul
prevenirii şi stingerii incendiilor sau de personalul de specialitate în domeniul protecţiei
civile ori de şeful locului de muncă respectiv, în cadrul căruia este prevăzut un asemenea
23
instructaj.

Problematica instructajului constă în:


a) prezentarea procedurilor specifice instructajului introductiv general pentru categoriile
de persoane prevăzute anterior la literele a) şi b);
b) prezentarea procedurilor din cadrul instructajului specific locului de muncă pentru
categoriile de persoane prevăzute anterior la literele c) şi d);
c) prezentarea unei proceduri special întocmite pentru persoanele prevăzute la lit. e), prin
care acestea sunt instruite sumar (în maximum 15 minute) asupra principalelor reguli de
prevenire pe care trebuie să le respecte şi sunt atenţionate asupra pericolelor existente în
anumite locuri de pe traseul parcurs în incinta operatorului economic.

Consemnarea efectuării instructajului pentru personalul din afara operatorului


economic se face într-un proces-verbal întocmit în acest scop, care conţine problematica
prezentată şi tabelele cu numele, prenumele şi semnătura persoanelor instruite.

Tematica anuală şi graficul de instruire


Tematica orientativă anuală de instruire, adaptată fiecărei categorii de salariaţi, se
structurează de regulă astfel:
a) actele normative care reglementează managementul situaţiilor de urgenţă, activitatea de
apărare împotriva incendiilor şi activitatea de protecţie civilă;
b) obligaţiile generale şi specifice ce revin fiecărei categorii de salariaţi;
c) condiţiile care determină ori favorizează producerea accidentelor tehnologice şi cauzele
potenţiale (riscurile) de incendiu şi/sau explozie specifice; normele, regulile şi măsurile de
prevenire a acestora;
d) descrierea, funcţionarea, întreţinerea şi modul de utilizare a instalaţiilor şi sistemelor de
protecţie destinate prevenirii incendiilor;
e) modul de acţiune a salariaţilor în cadrul serviciilor de urgenţă şi în sprijinul acestora
pentru realizarea intervenţiei operative şi pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor situaţiilor
de urgenţă.

Tematica orientativă se adaptează şi se completează pe parcursul anului, dacă este


cazul, de către cei care execută instruirea, cu concluziile şi învăţămintele rezultate din:
a) controalele efectuate privind respectarea prevederilor legale şi îndeplinirea sarcinilor
stabilite;
b) natura, frecvenţa şi amploarea incendiilor, exploziilor şi altor situaţii de urgenţă produse
pe raza teritorială a unităţii sau în sectoare de activitate similare;
c) modificări ale legislaţiei specifice.

În graficul anual de instruire se menţionează periodicitatea instructajelor şi se


precizează zilele în care acestea se execută eşalonat, pe locuri de muncă şi categorii de
salariaţi.

Intervalul de timp între două instructaje periodice se stabileşte de conducerea


operatorului economic în funcţie de specificul condiţiilor de muncă din unitatea respectivă,
24
cu respectarea următoarelor termene:
- cel mult o lună (30 de zile), pentru personalul cu funcţii de execuţie sau operative,
care sprijină serviciile de urgenţă (structurile de răspuns) în cazul producerii situaţiilor de
urgenţă;
- 1 - 3 luni, pentru personalul care lucrează nemijlocit cu aparate, maşini, utilaje şi
instalaţii tehnologice (tehnicieni, maiştri, subingineri, ingineri), precum şi pentru analişti,
cercetători şi personalul din laboratoare;
- 3 - 6 luni, pentru personalul auxiliar din secţiile şi sectoarele de producţie, control
tehnic, cercetare, proiectare, de întreţinere şi reparaţii, investiţii, transporturi, precum şi
pentru cel care lucrează în instituţii publice;
- 1 - 6 luni, pentru personalul auxiliar care are atribuţii de organizare, conducere şi control
(şefi de secţii, ateliere, instalaţii, depozite etc.), pentru cel din conducerea operatorului
economic sau a instituţiei, precum şi pentru cel din structura autorităţilor publice locale, a
administraţiei publice centrale şi a instituţiilor statului.

Înregistrarea şi confirmarea instructajului


Instruirea în domeniul situaţiilor de urgenţă se certifică prin înscrisuri realizate,
după caz, în fişa individuală de instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă, în registrul de
predare-primire a schimbului sau în procesele-verbale de instruire.
Fişele individuale de instructaj se întocmesc pentru toate persoanele angajate,
conform modelului prevăzut în anexa la Ordinul M.A.I nr. 712/2005.
După efectuarea instructajelor este obligatorie completarea fişelor individuale de
instructaj, înscrisul efectuându-se cu pastă sau cu cerneală.
După completare, fişa individuală de instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă
se semnează de persoana instruită şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat
instructajul.
Prin semnătură persoana instruită demonstrează participarea la instructaj, iar
persoana care a verificat instructajul confirmă, pe baza examinării persoanei instruite, că
aceasta şi-a însuşit cunoştinţele.
Conducătorii locurilor de muncă răspund de păstrarea fişelor individuale de
instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă pentru personalul din subordine.

25
VI. PREVENIREA ȘI STINGEREA INCENDIILOR PE DURATA
EXPLOATĂRII INSTALAŢIILOR AFERENTE CONSTRUCŢIILOR
[2], [5], [16], [17], [18], [19], [20]

Instalaţii tehnologice
Instalaţiile tehnologice, utilajele şi aparatura tehnologică din cadrul societăților
comerciale textile și de confecții vor fi întreţinute şi exploatate conform prevederilor
instrucţiunilor producătorilor respectivi, cărţilor tehnice şi ale regulamentelor de fabricaţie.
Se vor controla şi revizui în termenele stabilite, înlăturând defecţiunile.

La exploatarea maşinilor şi utilajelor se respectă următoarele reguli principale:


- se vor întocmi și respecta graficele de ungere şi curăţare periodică de praf, scamă etc.
a acestora, utilizând pentru ungere lubrifianţii indicaţi şi numai în stare de repaus a
maşinilor;
- sistemele de ungere ale agregatelor tehnologice şi ale liniilor automate de producţie
vor fi permanent supravegheate pentru evitarea pierderilor de lubrifianţi din lagăre,
cuzineţi, angrenaje, transmisii etc. şi a supraîncălzirii lor. Orice defecţiune va fi
remediată de personal calificat, iar eventualele scurgeri accidentale se vor înlătura prin
folosirea unor materiale absorbante (rumeguş, nisip etc.), care se vor colecta imediat
în vase metalice cu capac și vor fi evacuate în locuri stabilite pentru aceasta;
- se interzice introducerea în secţii a lubrifianţilor destinaţi ungerii în cantităţi mai
mari decât necesarul pentru maximum trei zile de lucru, dar nu mai mult de 25 litri.
Păstrarea acestora se asigură în locuri special amenajate, ferite de surse de foc şi
marcate corespunzator;
- nu se admite introducerea în secţii a lichidelor combustibile utilizate în procesul
tehnologic, în cantităţi mai mari decât necesarul unui schimb de lucru;
- în timpul funcţionării, utilajele şi maşinile din secţii vor fi supravegheate pentru a se
înlătura orice defecţiune care ar putea produce scântei sau flame (frecări, deformări,
ruperi etc.);
- periodic se va verifica izolaţia conductelor termice pentru a se împiedica contactul
acestora cu materialele combustibile, pe porţiunile deteriorate;
- la executarea operaţiilor de curăţare cu motorină sau cu petrol a utilajelor sau a unor
piese componente ale acestora, se va întrerupe curentul electric şi înlătura orice sursă
de foc deschis din încăpere, asigurându-se totodată şi mijloacele necesare intervenţiei
rapide în caz de incendiu. Acolo unde se efectuează asemenea operaţii se va folosi
inscripţia: ”Atenţie! Se lucrează cu substanţe inflamabile”;
- dacă se utilizează cârpe sau câlţi la curăţarea pieselor sau a utilajelor, acestea trebuie
colectate în cutii metalice cu capac şi evacuate zilnic la terminarea lucrului;
- utilajele acţionate de electromotoare vor fi exploatate în limita sarcinilor admise, fără
suprasolicitarea lor;
- maşinile-unelte şi utilajele fixe de orice fel, vor fi prevăzute cu instalaţii de legare la
pământ, pentru scurgerea sarcinilor electrostatice;
- se va asigura menţinerea în bună stare a sistemelor de captare şi scurgere la pământ
a electricităţii statice, precum şi a instalaţiilor de protecţie la trăsnet ale construcţiei,
26
instalaţiilor, utilajelor şi echipamentelor tehnologice.
-
Înainte de executarea unor operaţii cu foc deschis (sudură/lipire cu flacără sau
arcuri electrice, topire de materiale hidroizolante etc.) se va face un instructaj special
personalului care realizează aceste operaţii.

În vederea evitării riscului producerii exploziilor şi incendiilor, generatoarele de


acetilenă folosite la sudură se amplasează în spaţii ventilate situate la minim 10 m de
sursele de căldură sau cabluri şi minim 5 m faţă de butelia de oxigen.

La terminarea programului, conducătorii formaţiilor de lucru vor verifica şi lua


măsuri pentru:
- oprirea tuturor maşinilor, utilajelor şi aparatelor;
- curăţarea locului de muncă si în special a motoarelor electrice;
- evacuarea tuturor deşeurilor;
- scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice portabile racordate cu cabluri
flexibile;
- întreruperea alimentării instalaţiei electrice de forţă şi lumină, de la tabloul electric;
- închiderea încăperilor respective şi lăsarea cheilor la poartă.

Instalații electrice
Instalațiile electrice de forță și iluminat normal și de siguranță vor fi proiectate,
executate, verificate și exploatate conform prevederilor normelor în vigoare. Instalațiile
electrice de iluminat și forță vor fi executate numai de către personal autorizat. La folosirea
instalațiilor electrice de iluminat și forță, se va asigura o buna funcționare a utilajelor
și aparatelor respective, prin revizii înainte de intrarea în funcțiune și prin înlăturarea
imediată a defecțiunilor constatate.

În timpul exploatării rețelelor electrice, se va face verificarea rezistenței izolației,


astfel:
- în încăperile obișnuite - o dată pe an;
- în încăperile ce conțin vapori și gaze toxice - de 2 ori pe an.

Tablourile electrice, releele, contactoarele vor fi pravăzute cu carcase de protecție,


iar la tablouri se vor întrebuința numai siguranțe dimensionate, conform normelor în
vigoare. Se interzice înlocuirea fuzibilelor arse cu fir de liță.

Se interzice supraîncălzirea circuitelor prin racordarea mai multor consumatori


decît cei prevăzuți pentru instalația respectivă. Instalațiile pentru iluminat de siguranță
(evacuare, panică) vor fi menținute permanent în stare de funcționare.

Bateriile de acumulator și celelalte surse de energie de rezervă pentru alimentarea


iluminatului de siguranță vor fi verificate periodic și bine intreținute. Motoarele electrice
vor fi curățate de depunerile de praf și scame, săptămânal. Se interzice acoperirea lor cu
27
materiale combustibile (hârtie, cârpe) sau udarea cu lichide combustibile.

Alimentarea electromotoarelor se va face de regulă pe circuite separate, se admite


legarea pe același circuit a mai multor motoare numai dacă puterea lor totală nu depășeste
10 kW. Aparatele electrice portative se vor folosi numai cu ștechere și conductoare izolate
cu cauciuc, în bună stare de funcționare și supravegheate pe tot timpul cât sunt sub
tensiune.

Revizia, repararea sau înlocuirea diverselor elemente ale instalațiilor electrice de


iluminat, forță sau curenți slabi, în medii explozive se vor face numai dupa întreruperea
curentului electric.

Se interzice:
- folosirea în stare defectă a instalațiilor electrice și a consumatorilor de energie electrică
de orice fel, precum și a celor uzate și improvizate;
- încărcarea instalațiilor electrice (conductoare, cabluri, transformatoare, întrerupătoare,
comutatoare) peste sarcina admisă;
- suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductorii electrici de alimentare;
- agățarea sau introducerea pe și în interiorul panourilor, nișelor, tablourilor electrice a
obiectelor de orice fel, precum și adăpostirea de obiecte sau materiale în posturile de
transformare sau distribuție;
- folosirea instalațiilor electrice neprotejate, în raport de mediu (etanș la praf, la
umezeală);
- executarea lucrărilor de întreținere și reparații a instalațiilor electrice de către personal
necalificat și neautorizat;
- utilizarea lămpilor portative, alimentate prin cordoane improvizate sau uzate;
- folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumină (abajururi) improvizate din
carton, hârtie sau alte materiale combustibile;
- întrebuințarea radiatoarelor și a reșourilor electrice în alte locuri decât cele stabilite și
în condiții care prezintă pericol de incendiu;
- folosirea legăturilor provizorii prin introducerea conductorilor electrici fără ștecher
direct în priză;
- utilizarea consumatoarelor de energie electrică fără luarea măsurilor de izolare față de
materialele combustibile din incăperi;
- așezarea pe motoarele electrice a materialelor combustibile;
- lăsarea neizolată a capetelor conductorilor electrici, în cazul demontării parțiale a
instalației.

Tablourile electrice de distribuție vor fi permanent închise cu chei, accesul la


ele fiind permis doar electricianului de serviciu. Încăperea și elementele tabloului vor fi
în perfectă stare de curățenie (fără praf, scame). La toate tipurile de tablouri, legăturile
trebuie făcute regulamentar. În apropierea tablourilor se interzice păstrarea materialelor și
substanțelor combustibile și blocarea acestora. La tablourile capsulate, garniturile vor fi
în stare bună și bine fixate. Se interzice legarea directă la bornele tabloului de distribuție
28
a lămpilor de iluminat, a motoarelor electrice sau a altor consumatori de energie electrică.
Toate echipamentele, utilajele, aparatele și instrumentele electrice vor fi prevăzute
cu plăci pe care sunt trecute caracteristicile lor și schema de conexiune. Revizia instalațiilor
electrice de iluminat, de forță sau de curenți slabi se va face periodic pe bază de grafic.
Conductorii cu izolație și manta din material plastic nu se vor monta direct pe elemente
de construcție combustibile.
Legarea conductoarelor izolate se va face numai în cutii de legatură, doze,
manșoane, respectându-se prevederile legale.
Legarea între ele a conductoarelor de cupru sau oțel se va face prin răsucire și
matisare, cositorire sau cleme corespunzătoare secțiunii conductoarelor ce se leagă.
Legarea conductoarelor de aluminiu între ele se face prin cleme speciale pentru aluminiu,
iar cele cu secțiuni mai mari de 10 mm prin sudură.

Nu este permisă folosirea motoarelor și aparatelor electrice cu carcasele și capacele


demontate, sau în condiții în care nu este asigurată răcirea lor printr-o bună circulație
a aerului din jur. Încălzirea lagărelor și a carcaselor va fi controlată periodic pentru a
nu depăși temperaturile admise. Circuitele electrice în încăperile cu pericol de explozie
trebuie ferite de deteriorări mecanice.

Corpurile metalice ale aparatelor, utilajelor și mașinilor electrice vor fi legate


la pământ. Secțiunea conductoarelor de legare trebuie să fie corespunzătoare normelor
în vigoare. Montarea cablurilor direct pe elemente de construcție combustibilă nu este
admisă. Montarea se va face fie prin introducerea acestora în tuburi de protecție, fie pe un
strat incombustibil (zidărie, beton) sau pe console incombustibile.

Stingerea incendiilor la instalațiile electrice de distribuție la cabluri, relee, aparate


se va face cu stingătoare cu pulbere și bioxid de carbon, zăpadă carbonică sau alte substanțe
dielectrice. In prealabil, se vor scoate de sub tensiune atât instalația cuprinsă de incendiu,
cât și instalațiile vecine periclitate. Personalul de intervenție se va asigura cu echipament
de protecție, iar acțiunea de stingere se va face sub conducerea specialiștilor [16].

Instalaţii de alimentare cu gaze naturale


În toate etapele de proiectare şi execuţie a sistemelor de alimentare cu gaze naturale
se respectă prevederile din legislaţia în vigoare privind:
a) apărarea împotriva incendiilor;
b) instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă;
c) echiparea şi dotarea construcţiilor şi instalaţiilor din sistemul de alimentare cu gaze
naturale cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor.

Mijloacele de stingere a incendiilor se amplasează la loc vizibil şi uşor accesibil.


Acestea se verifică la termenele prevăzute în instrucţiunile date de furnizor.

Obligaţiile şi răspunderile pentru apărarea împotriva incendiilor se stabilesc


în conformitate cu legislaţia în vigoare şi revin conducătorilor locurilor de muncă şi

29
personalului de execuţie.
Executarea lucrărilor cu foc deschis, în spaţii cu pericol de incendiu, este admisă
numai după luarea măsurilor necesare de apărare împotriva incendiilor şi numai după
obţinerea permisului de lucru cu foc. Lucrările se execută numai de către echipe instruite
în acest scop şi dotate cu echipament de lucru, protecţie şi intervenţie adecvat.

În vederea primei intervenţii în caz de incendiu se prevăd următoarele:


a) organizarea de echipe cu atribuţii concrete;
b) măsuri şi posibilităţi de alertare a serviciilor private pentru situaţii de urgenţă.
În cazul producerii unui incendiu în instalaţiile de gaze naturale, personalul prezent
închide în primul rând robinetul de incendiu şi apoi procedează la stingerea incendiului,
concomitent cu anunţarea serviciilor pentru situaţii de urgenţă. În cazul în care nu este
posibilă oprirea alimentării cu gaze naturale, şi pentru a preveni crearea de acumulări de
gaze naturale urmate de explozii, până la sosirea serviciilor pentru situaţii de urgenţă, se
procedează numai la răcirea zonelor învecinate fără stingerea flăcării de gaz.

Se interzice racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi la canalele


de fum aferente focarelor alimentate cu alt tip de combustibil (lemn, păcură, cărbune etc.),
cu excepţia aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi care au fost construite pentru
alimentare mixtă (gaze naturale – combustibil lichid/solid).

Înainte de aprinderea focului, în aparatele consumatoare de combustibili gazoşi


neautomatizate, utilizatorul respectă şi asigură următoarele:
a) ventilarea încăperilor în care funcţionează aparatele consumatoare de combustibili
gazoşi cu flacără liberă;
b) controlul tirajelor coşurilor la care sunt racordate aparatele consumatoare de combustibili
gazoşi;
c) controlul robinetului de manevră al aparatului consumator de combustibili gazoşi,
depistarea şi înlăturarea eventualelor scăpări de gaze;
d) accesul liber al aerului de ardere în focar;
e) ventilarea focarului.

La aprinderea focului se respectă principiul “gaz pe flacără”. Aprinderea focului


se face cu aprinzătorul special, fiind interzisă folosirea chibriturilor, precum şi a hârtiei,
deşeurilor sau a altor materiale, care pot obtura orificiile arzătoarelor.
La aprinderea focului, gazele sunt deschise de la robinetul de siguranţă şi apoi de
la robinetul de manevră al aparatului consumator de combustibili gazoşi.
Stingerea focului se face prin închiderea robinetului de siguranţă, iar după stingerea
flăcării se închide şi robinetul de manevră, amplasat înaintea aparatului consumator de
combustibili gazoşi.

În cazul sesizării într-un spaţiu închis a mirosului caracteristic substanţelor


odorizante din gazele naturale, personalul prezent va proceda imediat la:
a) ventilarea rapidă a spaţiului respectiv, prin deschiderea ferestrelor care conduc direct
spre exteriorul clădirii (nu spre holuri, case ale scărilor, curţi de lumină etc.);

30
b) întreruperea alimentării cu gaze naturale prin închiderea robinetului de incendiu;
c) anunţarea operatorului sistemului de distribuție;
d) interzicerea fumatului şi folosirii unor surse de generare a scânteilor;
e) decuplarea instalaţiei electrice;
f) anunţarea celorlalţi consumatori racordaţi la instalaţia de utilizare (cazul consumatorilor
alimentaţi prin branşament comun) [17].

Instalaţii de încălzire
Respectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi
echiparea cu mijloace şi echipamente de prevenire şi stingere a incendiilor este obligatorie
în toate etapele de exploatare a instalaţiilor de încălzire centrală, inclusiv în timpul
operaţiilor de revizii, reparaţii, înlocuiri şi dezafectări.

În exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală se vor respecta prevederile specifice


din Ordin M.A.I. nr. 163/2007 ”Normele generale de apărare împotriva incendiilor”, a
normativului C 300 ”Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora”, precum şi normativele specifice.
Măsurile de prevenire şi de stingere a incendiilor vor fi precizate şi în instrucţiunile de
exploatare.

Obligaţiile şi răspunderile privind prevenirea şi stingerea incendiilor revin atât


beneficiarilor instalaţiilor în funcţiune, cât şi unităţilor şi personalului care exploatează
aceste instalaţii.
În timpul reviziilor, reparaţiilor, înlocuirilor, dezafectărilor instalaţiilor,
răspunderile privind prevenirea şi stingerea incendiilor revin unităţilor şi persoanelor care
efectuează aceste operaţii.
Personalul care exploatează instalaţiile va fi instruit atât înaintea dării în exploatare
a instalaţiilor, cât şi periodic, în timpul exploatării instalaţiilor, verificându-se însuşirea
cunoştinţelor.
Centralele termice, punctele termice, imobilele etc. trebuie să fie dotate cu mijloace
de prevenire şi stingere a incendiilor întreţinute în stare de funcţionare, amplasate în
locuri accesibile, în conformitate cu prevederile Dispoziţiilor generale privind echiparea
şi dotarea construcţiilor, instalaţiilor tehnologice şi a platformelor amenajate, precum şi
precizările prezentului normativ.

Locurile cu pericol de incendiu sau explozie se marchează cu indicatoare de


avertizare.

În vederea intervenţiei în caz de incendiu se organizează echipe de intervenţie


cu atribuţii concrete şi se stabilesc măsuri de alertare a serviciilor private şi a serviciilor
profesioniste pentru situaţii de urgenţă.

Norme Generale de prevenire și stingere a incendiilor:


La proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de încălzire centrală (cu aburi,
31
apă caldă, aer) și locală cu sobe, radiatoare etc. se vor respecta prevederile normelor de
p.s.i.:
- în încăperile în care există pericol de explozie sau incendiu nu se vor utiliza sisteme
de încălzire cu foc deschis cu suprafețe radiante sau incendescente;
- nu se admite utilizarea unor instalații, sisteme, aparate nestandardizate, neomologate
sau improvizate;
- se interzice folosirea în stare defectă a sistemelor și instalațiilor de încălzire;
- toate cazanele și aparatele cu foc deschis folosite pentru încălzire vor fi supravegheate
pe timpul functionării lor, iar la terminarea programului de lucru se vor opri;
- la trecerea pe lângă materiale combustibile, conductele de transport ale agentului
termic cu o temperatură ce depașește 95°C vor fi introduse în manșoane metalice și
izolate cu materiale incombustibile;
- la izolarea conductelor de aburi sau de apă supraîncălzită se vor utiliza numai materiale
incombustibile, este interzisă depunerea pe radiatoare și pe conductele termice a
vaselor cu lichide inflamabile, îmbrăcamintei sau a altor materiale combustibile;
- la trecerea conductelor instalațiilor de încălzire prin pereți sau prin planșee din
materiale combustibile acestea vor fi izolate cu materiale incombustibile;
- izolarea termică va fi astfel executată încât în orice regim de funcționare a instalațiilor
să nu fie posibilă aprinderea materialelor combustibile;
- este interzisă trecerea conductelor pentru încălzire prin canale sau prin spații închise
în care pot apărea vapori inflamabili sau gaze combustibile;
- toate conductele și armăturile instalației de încălzire vor fi vopsite în culori
standardizate;
- la instalațiile de încălzire cu aer cald, conductele, aerotermele, bateriile de încălzire
vor fi curățite periodic de depuneri de praf și scame combustibile;
- nu se vor depozita lichide inflamabile, materiale combustibile și recipiente cu gaze
combustibile în jurul bateriilor de încălzire sau aerotermelor.

Pentru preîntâmpinarea accidentelor, incendiilor care s-ar putea produce ca urmare


a utilizării incorecte a instalațiilor de gaze naturale se vor respecta urmatoarele instructiuni:
Înainte de aprinderea focului se fac următoarele operațiuni:
- ventilarea încăperilor în care funcționează aparatele de utilizare, în centralele termice
și încăperile cu aparate de consum cu flacără liberă se asigură o ventilare permanentă;
- controlul tirajului aparatelor racordate la coș, în cazul în care se constată lipsa tirajului,
nu se aprinde focul decât după efectuarea lucrărilor ce asigură tirajul (curățirea coșului
de fum);
- repararea aparatelor de evacuare mecanică a gazelor de ardere, deschiderea clapetelor
de reglare;
- controlul robinetului de manevră a aparatului de utilizare, dacă robinetul este deschis,
acesta se închide și se ventilează încăperea respectivă, precum și cele învecinate prin
deschiderea ușilor și ferestrelor;
- asigurarea accesului aerului de ardere în focarul aparatului de utilizare (prin deschiderea
ușițelor).
La aprinderea focului în aparatele de utilizare neautomatizate și arzătoare se fac
32
următoarele operațiuni:
- aerisirea încăperii minim 5 min. înainte de aprinderea focului;
- apropierea aprinzătorului de arzător;
- deschiderea lentă a robinetului de manevră și aprinderea concomitentă cu supravegherea
stabilității flăcării.
Stingerea focului la aparatele de utilizare cu furtun, se va face prin închiderea
robinetului de siguranță existent înaintea furtunului, după stingerea flăcării se închide și
robinetul de manevră.
La utilizarea gazelor naturale este interzis:
- aprinderea focului dacă aparatul de utilizare nu este etanș sau nu are tiraj;
- lăsarea nesupravegheată a focului, la aparatele neautomatizate;
- obturarea coșului de fum al aparatelor de utilizare;
- modificarea instalațiilor de gaze fără aprobări legale și prin persoane neautorizate.
Dacă se simte mirosul caracteristic al gazelor naturale se iau imediat urmatoarele
măsuri:
- deschiderea ușilor și ferestrelor;
- nu se aprinde nicio sursă de foc;
- nu se manevrează aparatele electrice;
- se anunță imediat unitatea distribuitoare.
Verificarea eventualelor scăpări de gaze naturale se face prin mirosire și cu spumă
de săpun cu apă.
Verificarea cu flacăra a instalațiilor de gaze naturale prezintă pericol de explozii și
incendii [18].

Instalaţii de ventilare şi climatizare


Respectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi
echiparea cu mijloace şi echipamente de prevenire şi stingere a incendiilor este obligatorie
în toate etapele de exploatare a instalaţiilor de ventilare – climatizare inclusiv în timpul
operaţiilor de revizii, reparaţii, înlocuiri şi dezafectări.

La exploatarea instalaţiilor se vor respecta prevederile din Legea nr. 307/2006


privind apărarea împotriva incendiilor, Ordinul M.A.I. nr. 163/2007 „Normele generale
de apărare împotriva incendiilor”, normativul C 300 „Normativul de prevenire şi stingere
a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora”
şi normativul P 118/1999 „Normativul privind siguranţa la foc a construcţiilor”. Măsurile
de prevenire şi stingerea incendiilor vor fi prevăzute şi în instrucţiunile de exploatare.

Obligaţiile şi răspunderile privind prevenirea şi stingerea incendiilor revin atât


beneficiarilor instalaţiilor în funcţiunie, cât şi unităţilor şi personalului care exploatează
aceste instalaţii.
În timpul reviziilor, reparaţiilor, înlocuitorilor, dezafectărilor instalaţiilor, se vor
respecta răspunderile privind prevenirea şi stingerea incendiilor ce revin unităţilor şi
persoanelor care efectuează aceste operaţii.

33
Activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor este permanentă şi constă în
organizarea acesteia atât la nivelul central al unităţii care exploatează instalaţiile, cât şi
local la unităţile specifice.
Personalul care exploatează instalaţiile va fi instruit atât înaintea dării în exploatare a
instalaţiilor, cât şi periodic în timpul exploatării lor, verificându-se însuşirea cunoştinţelor.
Centralele de ventilare şi clădirile prevăzute cu instalaţii de ventilare vor fi dotate
cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor întreţinute în stare de funcţionare,
amplasate în locuri accesibile, conform reglementările tehnice.
Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de
avertizare conform prevederilor STAS 297/1 şi 297/2.
În vederea intervenţiei în caz de incendiu vor fi organizate echipe de intervenţie cu
atribuţii concrete şi se vor stabili măsuri de alertare a serviciilor private şi a pompierilor
militari.
Corespunzător scenariului de securitate la incendiu elaborat în faza de proiectare
se fac verificări funcţionale specifice pentru instalaţiile de ventilare sau de avarie,
verificându-se periodic şi funcţionarea detectoarelor de fum.
Periodic vor fi făcute măsurători de debite şi viteze ale aerului în vederea comparării
acestora cu prevederile din proiect.
Instalaţiile de semnalizare a opririi accidentale a ventilatoarelor de evacuare
şi funcţionarea interblocării comenzilor acţionării echipamentului de ventilare vor fi
verificate periodic în condiţii de funcţionare.
În încăperile în care sunt prevăzute instalaţii de ventilare numai pentru degajări
accidentale de gaze, vapori combustibili ori inflamabili, instalaţia de ventilare se pune şi
menţine în funcţiune din momentul producerii degajării respective şi până în momentul
în care au fost înlăturate cauzele care produc acestea (asigurându-se evacuarea completă
a gazelor sau vaporilor din aceste încăperi). Dacă degajările au loc numai în cursul unor
anumite operaţii sau faze ale procesului de producţie, instalaţia de ventilare se pune în
funcţiune cu 10 minute înainte de începerea operaţiei sau procesului respectiv şi va fi
oprită după degajarea completă a încăperii (după 10 minute de la terminarea operaţiei sau
a procesului respectiv) [19].

Instalaţii de protecţie împotriva trăsnetului (IPT)

Verificări
Întreţinerea şi verificările periodice ale unei instalaţii de protecţie împotriva
trăsnetelor sunt obligatorii, deoarece în timp unele elemente ale IPT îşi pot pierde
eficacitatea datorită coroziunii, intemperiilor, şocurilor mecanice şi loviturilor de trăsnet.
Caracteristicile mecanice şi electrice ale unei IPT trebuie să fie menţinute conform
prevederilor normei pe toată durata de viaţă a IPT.

Instalaţia de protecţie împotriva trăsnetelor trebuie să fie verificată:


- iniţial, la punerea în funcţiune;
- periodic în exploatare.

34
La recepţia construcţiei, pentru IPT se va prezenta un document privind calitatea
execuţiei IPT.

Verificări iniţiale
Proiectul de execuţie pentru IPT se verifică de către persoane fizice atestate de
către M.L.P.A.T. privind exigenţele de performanţă în construcţii.

La recepţia IPT se verifică:


- natura, secţiunile şi dimensiunile dispozitivelor de captare;
- natura şi secţiunea materialelor utilizate pentru conductoarele de coborâre;
- traseele, amplasamentul şi continuitatea electrică a conductoarelor de coborâre;
- fixarea mecanică a diferitelor elemente ale instalaţiei;
- compatibilitatea, din punctul de vedere al coroziunii, între materialele utilizate;
- respectarea distanţelor de protecţie şi/sau a legăturilor de echipotenţializare;
- rezistenţa prizelor de pământ;
- interconectarea prizelor de pământ;
- documentele de agrementare ale elementelor noi ale IPT (de ex. PDA, dispozitive
de protecţie la supratensiuni).
Dacă IPT este echipată cu PDA (paratrăsnet cu dispozitiv de amorsare), se verifică
dacă PDA depăşeşte cu cel puţin 2 m înălţimea ansamblului zonei de protejat.
În cazul în care un conductor al IPT nu este vizibil parţial sau în întregime pentru
a putea fi verificat, se recomandă măsurarea continuităţii sale electrice.

Verificări periodice
În zone cu atmosferă corozivă se recomandă verificarea cu periodicitate severă.
Verificarea IPT este obligatorie şi după fiecare modificare sau reparare a
construcţiei, după toate loviturile de trăsnet pe construcţie, după seisme sau explozii în
apropierea construcţiei.

Notă: Pentru a se cunoaşte exact dacă o construcţie a fost sau nu lovită de trăsnet,
se recomandă instalarea pe o coborâre, a unui contor de înregistrare a loviturilor de trăsnet.
Toate defecţiunile constatate la verificarea unei IPT trebuie remediate fără nicio
întîrziere.

Modul de efectuare a verificărilor


Verificările se efectuează:
- prin inspecţia vizuală;
- prin măsurări.

Inspecţia vizuală se face pentru a constata dacă:
- eventualele modificări sau extinderi ale construcţiei impun completarea IPT existente;
- continuitatea electrică a conductoarelor vizibile este conformă cu cerinţele;
- fixarea diferitelor componente şi protecţia mecanică sunt în stare bună;
- nicio parte a IPT nu a fost afectată de coroziune;
35
- distanţele de protecţie sunt respectate şi legăturile echipotenţiale sunt suficiente şi în
stare bună.

Măsurările trebuie efectuate pentru a se verifica:


- continuitatea electrică a conductoarelor ascunse;
- funcţionarea PDA;
- rezistenţa de dispersie a prizelor de pământ.

La verificarea continuităţii electrice a unui conductor de coborâre, măsurarea se


face după separarea acestuia de priza de pământ prin piesa de separaţie (cu ajutorul unui
megohmmetru de 500 V sau a altui aparat corespunzător pentru măsurarea rezistenţelor).
Rezistenţa de dispersie a prizei de pământ se măsoară cu echipamente şi metode
agrementate.
Funcţionarea PDA se verifică cu aparatele şi metodele indicate de producător.

Rezultatele fiecărei verificări periodice trebuie consemnate într-un raport care


trebuie să cuprindă:
- data efectuării verificărilor şi măsurătorilor;
- condiţiile meteo în timpul efectuării acestora;
- metoda şi aparatele folosite;
- deficienţele constatate şi măsurile de remediere a acestora.

36
VII. MĂSURI SPECIFICE DE PREVENIRE ȘI STINGERE A INCENDIILOR

Clădiri administrative
Pe timpul exploatării încăperilor, compartimentelor și spațiilor aferente clădirilor
administrative trebuie luate măsuri de reducere la minim posibil a riscului de incendiu
prin limitarea la strictul necesar a cantităţilor de materiale combustibile şi a eventualelor
surse cu potenţial de aprindere a acestora.
Se interzice amenajarea de boxe sau depozitarea de materiale în casele de scări,
sub rampele scărilor.
În clădirile administrative pot fi păstrate pentru curăţenie, igienizare, deparazitare,
dezinsecţie în bidoane ermetic închise şi locuri special amenajate, lichide inflamabile în
cantitate totală de maxim 25 l.
Curăţirea pardoselii (parchet, duşumele, mochete etc.) cu benzină, neofalină sau
alte lichide inflamabile este interzisă.
Aceasta operaţiune de curăţire se poate face cu materiale special destinate, numai
la lumina zilei, cu respectarea instrucţiunilor precizate de producător şi a următoarelor
reguli şi măsuri:
- interzicerea fumatului şi a oricăror lucrări cu foc deschis pe toată perioada desfăşurării
activităţii;
- scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice şi întreruperea iluminatului
electric, precum şi a utilizării gazelor naturale ori lichefiate;
- asigurarea ventilării necesare.
Se interzice folosirea aparatelor electrocasnice (radiatoare, reşouri, fiare de călcat
etc.) în birouri, spaţii de depozitare, ateliere, laboratoare, arhive şi alte încăperi din aceste
clădiri, precum şi aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări, chibrituri sau golirea
scrumierelor în coşuri pentru colectat deşeuri de hârtie.

Laboratoare chimice
Înainte de începerea activităţii în laboratoarele chimice, angajații vor fi instruiţi
în scopul însuşirii, respectării şi aplicării regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a
incendiilor specifice acestor locuri de muncă.
Şeful de laborator răspunde de însuşirea, respectarea şi aplicarea măsurilor de
prevenire şi stingere a incendiilor în laboratoarele chimice.
Este interzisă exploatarea aparatelor, echipamentelor şi instalaţiilor cu elemente
metalice nelegate la pământ, pentru scurgerea electricităţii statice, precum şi a celor cu
instalaţii de punere la pământ incomplete, defecte sau a căror priză de pământ nu are
rezistenţa corespunzătoare, potrivit reglementărilor, specificată în buletinele de măsurători.
Se interzice introducerea de materiale combustibile şi lichide inflamabile în
laboratoarele chimice, în cantităţi mai mari decât cele necesare unui schimb de lucru.
La locurile de activitate din aceste încăperi se afişează instrucţiuni şi reguli specifice
de prevenire şi stingere a incendiilor şi după caz, la intrarea în laboratoarele chimice
precum şi în interiorul acestora se vor inscripţiona şi monta indicatoare avertizoare de
pericol.
În laboratoarele chimice cu pericol de incendiu (cu risc mediu şi mare de incendiu)
37
se interzice intrarea persoanelor care nu lucrează în aceste încăperi. Totodată în aceste
încăperi nu este permis accesul cu ţigări, chibrituri ori alte surse de foc.
La începerea lucrărilor laborantul care intră primul în încăperea de lucru, înainte
de aprinderea luminii trebuie să se convingă că atmosfera din încăperea respectivă nu
prezintă pericol de explozie. În cazul constatării prin miros a prezenţei gazelor sau
vaporilor va lua măsuri de înlăturare şi remediere a cauzei care a provocat emanaţia de
gaze sau vapori. Lucrul în încăperea respectivă se va face numai după aerisirea acesteia.
După terminarea lucrului, responsabilul fiecărei încăperi de laborator va controla
dacă:
- sunt închise robinetele de pe conductele de gaze;
- sunt închise bine buteliile de gaze;
- aparatele electrice sunt scoase din priză;
- ventilaţia este în bună stare de funcţionare;
- focurile şi alte surse de căldură sunt închise;
- deşeurile, resturile de materiale combustibile, eventualele scurgeri de ulei sunt
înlăturate şi curăţate;
- sunt stinse becurile de gaze, de lumină şi întrerupte alte aparate care funcţionează cu
gaze naturale.
Nu este permisă lăsarea în laborator, pe aparate, mese de lucru a îmbrăcăminţii sau
a altor obiecte care nu fac parte din inventarul laboratorului.
La încetarea programului, dupa efectuarea controlului precizat în normă, se încuie
uşile şi se predau cheile (prevăzute cu marca de recunoaştere), la locul stabilit.
Se interzice demontarea aparatelor de măsurat presiunea, debitul, temperatura şi
alţi parametri, înainte ca acestea să fie izolate de circuit.
Dacă se constată scurgeri de gaze în laborator se asigură următoarele :
- se sting toate becurile de gaze;
- se întrerupe curentul electric, menţinându-se în funcţiune numai instalaţia de ventilaţie;
- se deschid toate ferestrele încăperii;
- se controlează dacă sunt închise toate robinetele de alimentare cu gaze a becurilor;
- se opreşte alimentarea cu gaze, verificându-se etanşeitatea conductelor, flanşelor,
furtunurilor flexibile de la becuri şi alte aparate de consum, înlăturându-se cu operativitate
defectele constatate;
- se aeriseşte încăperea până la îndepărtarea completă a gazelor.
În încăperile şi spaţiile de lucru ale laboratoarelor sunt interzise:
- spălarea pardoselii cu bezină, eter sau alte lichide inflamabile;
- uscarea obiectelor umede ori pătate cu produse inflamabile pe calorifere, conducte de
abur sau alte surse de căldură;
- lăsarea meselor de lucru sau a pardoselilor necurăţate de podusele care s-au scurs pe ele
în timpul lucrului ori după terminarea lucrărilor şi programului de lucru;
- stocarea pe mese sau rafturi a reactivilor inflamabili în cantităţi mai mari decât cele
pentru necesarul probelor aflate în lucru;
- amenajarea unor dulăpioare din lemn sau alte materiale combustibile amplasate sub
mesele de lucru din laboratoare;
- spălarea hainelor de protecţie (halate, salopete etc.) sau a cârpelor cu produse inflamabile;
38
- efectuarea oricăror operaţiuni sau lucrări în timp ce becurile de gaz sunt aprinse, dacă
funcţionarea acestora nu se impune.
Se interzice blocarea ferestrelor laboratoarelor cu mobilă, rafturi, diferite aparate,
materiale, cărţi etc. care să împiedice posibilitatea deschiderii rapide a ferestrelor pentru
aerisire.
Se interzice blocarea căilor de acces la duşurile de apă în caz de incendiu aflate pe
direcţia căilor de evacuare din încăperile laboratoarelor.
Personalul laboratoarelor trebuie să cunoască mijloacele de alarmare în caz de
incendiu, precum şi codul de alarmare. Se interzice cu desăvârşire accesul persoanelor
străine în aceste încăperi, fără însoţitori.
La instalaţiile și aparatele folosite la lucrări cu substanţe inflamabile se va urmări
ca:
- echipamentul să fie de tip etanş, chiar şi atunci când se lucrează sub nişă;
- toate piesele componente ale acestor instalaţii şi aparate să fie bine fixate în cleme,
dispozitive de îmbinare şi legătură pentru a-şi păstra echilibrul şi poziţia prevăzute prin
proiect şi instrucţiunile de exploatare, neadmiţându-se improvizaţii sau modificări care să
conducă la exploatarea în nesiguranţă;
- să fie interzisă utilizarea aparaturii de laborator realizată din materiale care reacţionează
cu substanţele reactive folosite la lucrări de laborator, dacă acestea pot da naştere la
produşi explozivi;
- sub vasele care conţin lichide inflamabile să se amplaseze tăvi pentru a colecta, în caz de
avarie, întreg conţinutul vasului;
- înainte de începerea lucrului la nişă cu produse inflamabile, să se pună în funcţiune
instalaţia de ventilare, observându-se dacă sistemul de evacuare a gazelor din plafonul
nişei este deschis;
- să se asigure o bună ventilare a nişei, pentru preîntâmpinarea formării de amestecuri
explozive;
- la nişă să se lucreaze numai cu ferestrele ghilotină închise, lăsându-se deschis un anumit
interval pentru realizarea tirajului de aer; intervenţiile strict necesare în interiorul nişei să
se facă pe cât posibil numai prin deschiderea ferestrei mobile;
- să se interzică vărsarea substanţelor la canalul din interiorul nişei, precum şi evacuarea
gazelor din interiorul diferitelor vase prin legarea lor la acest canal.
Aprinderea becurilor de gaz se face respectând principiul ”gaz pe flacară”, astfel:
- se ţine sursa de foc necesară aprinderii becului de gaz, la gura acestuia;
- se deschide încet robinetul de pe racordul conductei de gaz;
- se reglează flacăra becului de gaze după nevoie, manevrând robinetul de pe racordul
conductei de gaze;
- în cazul în care becul de gaz se aprinde în interior, se închide imediat robinetul de pe
racord.
Este interzisă utilizarea furtunurilor becurilor de gaze defecte sau cu gradul de
uzură depăşit.
La ambele capete de racord ale furtunului (la stuţul de alimentare şi la becul
arzător) se folosesc coliere metalice.
Buteliile folosite în laborator trebuie să fie aşezate în locuri sigure şi asigurate
39
pentru a nu se răsturna pe timpul lucrului.
Încălzirea buteliilor, în scopul grăbirii evaporării conţinutului lor, se va face prin
acoperirea cu cârpe înmuiate în apă caldă sau prin aşezarea lor într-o baie de apă cu
temperatura maximă a apei de 40ºC .
Se interzice încălzirea buteliilor cu gaze comprimate, cu foc deschis sau cu abur.
Periodic se va controla obligatoriu etanşeitatea buteliilor sub presiune, precum şi
a recipientelor cu substanţe inflamabile pentru înlăturarea oricăror deficiente, după ce în
prealabil au fost scoase din încăpere.
Se va evita, pe cât posibil, vărsarea produselor inflamabile la locurile de muncă
sau spargerea vaselor şi sticlelor care conţin astfel de produse. În cazul producerii unor
astfel de incidente se vor asigura următoarele reguli şi măsuri:
- se sting imediat toate becurile de gaz şi se întrerupe încălzitorul electric;
- se închid uşile şi se deschid ferestrele;
- se şterge cu o cârpă produsul vărsat storcându-se cârpa într-un vas care va fi acoperit
imediat;
- se revine la situaţia de lucru numai dacă se constată prin miros dispariţia completă a
gazelor din încăperea respectivă.
Încălzirea lichidelor combustibile, distilarea lor, precum şi evacuarea reziduurilor
de distilare se face numai cu respectarea instrucţiunilor tehnologice specifice acestor
activităţi.
Depozitarea substanţelor chimice se face în funcţie de caracteristicile fizico-
chimice ale acestora, astfel încât, dacă accidental intră în contact, să nu producă reacţii
care pot determina izbucnirea unor incendii.
Se va asigura menţinerea în bună stare a etichetelor pe toate vasele şi sticlele în
care sunt păstrate substanţele şi produsele chimice.
Ambalajele din carton, hârtie, lemn, polistiren, plastic şi alte materiale combustibile
vor fi scoase imediat din încăperi după preluarea produselor, substanţelor şi aparaturii din
acestea.
Pentru deschiderea vaselor, butoaielor, recipientelor în care sunt ambalate materiale
inflamabile sau explozibile nu se vor folosi scule care prin ciocnire pot produce scântei.
Pe furtunurile care conţin gaze inflamabile se vor utiliza numai ramificaţii metalice
fixate de stative, interzicându-se ramificaţiile din sticle sau alte materiale casante care în
timpul operaţiunilor de lucru pot fi sparte.
Se interzice blocarea cu aparate, mobilier, haine, halate etc. a surselor de apă,
a duşurilor din laboratoare, precum şi a mijloacelor tehnice de prevenire şi stingere a
incendiilor.
Se interzice lăsarea instalaţiilor și aparatelor în funcţiune, fără supraveghere.

Echipamente de calcul electronic


În încăperile în care se găsesc echipamente de calcul electronic se va asigura
respectarea următoarelor reguli şi măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor:
- limitarea materialelor combustibile şi înlăturarea cu operativitate a eventualelor surse
potenţiale de incendiu;
- se recomandă dotarea cu mobilier din materiale incombustibile (C0) sau greu combustibile
40
(clasa C1, C2 de combustibilitate);
- produsele de construcţii utilizate pentru finisaje la pereţi şi plafoane false vor fi
incombustibile, admiţându-se pentru pardoseala specială (tip estradă) plăci demontabile,
greu combustibile (clasa C1, C2 de combustibilitate);
- se interzice depozitarea lichidelor inflamabile;
- este interzisă folosirea reşourilor, radiatoarelor electrice, fără aprobarea scrisă a organelor
de conducere şi respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor;
- se va controla şi asigura buna funcţionare a instalaţiei electrice, neadmiţându-se nici un
fel de improvizaţii.
La trecerea prin pereţi a canalelor de ventilare, conductelor şi cablurilor electrice,
golurile din pereţi vor fi etanşate cu materiale incombustibile, asigurăndu-se rezistenţa la
foc egală cu cea a peretelui.
Toate elementele folosite pentru fixarea cablurilor trebuie realizate din materiale
incombustibile.
Sub pardoseala falsă nu se vor folosi prize, doze de derivaţie şi nu se vor executa
îmbinări de cabluri. Atunci când sunt absolut necesare astfel de lucrări, dozele de derivaţie
trebuie să fie de tip etanş, legate la pământ şi fixate de pardoseală.
La terminarea programului de lucru se deconecteză de la reţea toate echipamentele
de calcul electronic.
Executarea operaţiilor de întreţinere, revizii şi reparaţii se realizează numai de
către personal specializat, cu calificare în domeniu.
În planurile de intervenţie se vor stabili regulile, măsurile şi responsabilităţile
privind salvarea şi evacuarea utilizatorilor (bunuri şi persoane), precum şi cele pentru
stingere (funcţie de produsele folosite la stingere), precizându-se ordinea operaţiunilor
care se execută, inclusiv interdicţiile pentru stingere, bunurile şi materialele care se
evacuează, cele care se protejază şi mijloacele utilizate.

Spaţii de depozitare
Spaţiile de depozitare (încăperi, compartimente, clădiri) vor avea precizată
categoria de pericol de incendiu, determinată conform prevederilor reglementărilor
tehnice precum şi clasa de periculozitate a materialelor şi substanţelor depozitate.
Pe timpul transportului, depozitării şi manipulării materialelor şi/sau a substanţelor
combustibile se ţine seama de proprietăţile lor fizico-chimice şi de compatibilitatea
acestora cu produsele de stingere, astfel încât la contactul dintre ele să nu se producă ori
să se propage incendiul.
Depozitarea şi manipularea materialelor şi substanţelor combustibile se face în
ambalaje adecvate, realizate şi inscripţionate corespunzător, în vederea identificării naturii
riscurilor de incendiu şi a stabilirii procedeelor şi produselor de stingere ori de neutralizare
adecvate.
Dispunerea materialelor şi substanţelor periculoase în depozite se face potrivit
planului de depozitare.
Materialele şi substanţele care prezintă pericol de autoaprindere se păstreaza în
condiţii adecvate naturii lor, bine ventilate şi cu măsuri de control şi preîntâmpinare a
fenomenului de autoîncălzire.
41
Materialele, substanţele, produsele şi obiectele, de valoare sau cu risc mare
de incendiu se depozitează, pe cât posibil, în încăperi compartimentate faţă de restul
construcţiei prin elemente rezistente la foc.
Cantitatea de materiale şi de substanţe combustibile utilizate în construcţiile
civile şi de producţie nu trebuie să conducă la depăşirea densităţii termice stabilite prin
reglementările tehnice sau prin documentaţiile tehnice de proiectare a construcţiei.
Este interzisă depozitarea materialelor combustibile şi explozive ale căror
proprietăţi nu sunt cunoscute.
Pentru asigurarea căilor de acces şi de evacuare, spaţiile de depozitare vor fi
marcate cu bandă de vopsea albă pe pardoseala, corespunzător prevederilor planului de
depozitare.
Stivuirea materialelor se realizează fără deteriorarea ambalajului (prin manipularea
necorespunzătoare sau depăşirea rezistenţei lui), iar stivele vor fi constituite din materiale
cu aceleaşi forme şi dimensiuni şi cu ambalaje de acelaşi tip şi dimensiuni.
Rafturile pe care se depozitează vor fi, pe cât posibil, din materiale incombustibile
şi se vor asigura împotriva răsturnării sau căderii materialelor depozitate.
Personalul depozitului va supraveghea permanent, conform instrucţiunilor
furnizorului, materialele periculoase care prezintă sensibilitate la încălzire sau la reacţii
cu alte substanţe.
Personalul din depozite şi magazii este obligat să menţină în permanenţă curăţenia
la locul de muncă.
Materialele provenite din ambalaje (lăzi, capace, paleti, talaş, hârtii etc.) vor fi
evacuate din magazii şi depozite în locurile stabilite în acest scop.
La terminarea lucrului, şeful depozitului sau magaziei va lua măsuri pentru
deconectarea instalaţiilor electrice existente de la reţeaua de alimentare cu energie
electrică.
Este interzisă depozitarea mărfurilor pe rampele de încărcare-descărcare mai mult
decât timpul necesar efectuării operaţiilor de tranzit.
Fiecare magazie sau depozit trebuie să aibă întocmite planuri de depozitare şi de
intervenţie în caz de incendiu, precum şi instrucţiuni specifice de prevenire şi stingere a
incendiilor.
La depozite şi magazii de hârtie se respectă şi următoarele prevederi:
- hârtia va fi depozitată în stive de baloţi sau suluri, ori pe rastele;
- la depozitarea hârtiei pe rastele, acestea se vor consolida asigurându-se şi posibilitatea
accesului în fiecare punct al magaziei sau depozitului.
Este interzisă folosirea sculelor care pot produce scântei (prin frecare sau lovire),
la executarea lucrărilor de demontări, montări sau reparaţii în locurile unde există pericolul
aprinderii produselor inflamabile.
În locurile unde există emanaţii sau concentraţii de vapori şi gaze inflamabile
este interzisă folosirea îmbrăcămintei şi lenjeriei confecţionate din fibre sintetice care se
încarcă electrostatic. Se interzice, de asemenea, utilizarea pieptenilor din material plastic
sau purtarea încălţămintei cu blacheuri sau potcoave din materiale care pot produce scântei
prin lovire sau frecare.
Orice scurgere de lichid combustibil pe pardoseală sau orice prelingere pe rastel,
42
ambalaj etc. va fi îndepărtată imediat, prin acoperire cu nisip sau prin ştergere cu cârpe
(care se vor depozita imediat în locuri bine stabilite).
Scurgerile de produse sau nisipul şi pământul îmbibat cu produse rezultate din
curăţiri, vor fi colectate şi depozitate în gropi de pământ.

Colectarea şi/sau distrugerea deşeurilor, reziduurilor şi ambalajelor
combustibile
Deşeurile şi reziduurile combustibile, utilizate ori rezultate din procesul
tehnologic, se colectează ritmic, dar obligatoriu la terminarea programului şi se depun în
locurile destinate depozitării sau distrugerii lor, astfel încât pe locurile de activitate să fie
în permanenţă curăţenie.
Se colectează:
- pulberile, rumeguşul şi talaşul, scamele sau resturile textile şi alte deșeuri combustibile
depuse (acumulate) pe pardoseli, pereţi, instalaţii, maşini, utilaje, aparatură, canale
sau alte locuri, precum şi maculatura de birotică;
- scurgerile de lichide combustibile de pe sol, pardoseli, instalaţii, maşini şi utilaje,
canale sau din alte locuri;
- ambalajele care prezintă pericol de incendiu sau explozie (lemn, carton, metalice
pentru produse inflamabile etc.).
Pentru orice tip de activitate se stabileşte modul de gestionare a deşeurilor,
reziduurilor şi ambalajelor.
Gestionarea acestora presupune:
- nominalizarea, după caz, a deşeurilor, reziduurilor şi ambalajelor specifice activităţii;
- indicarea regimului de colectare şi curăţire;
- locurile de depozitare şi modul de distrugere sau de valorificare;
- desemnarea personalului responsabil cu gestionarea lor;
- completarea datelor noi la apariţia oricăror modificări de situaţii.
Deşeurile şi reziduurile de lichide combustibile sau cele din materiale solide
(cârpe, câlţi, bumbac, rumeguş etc.) care conţin astfel de produse se colectează în cutii
sau vase metalice ori cu căptuşala metalică interioară, prevăzute cu capac, amplasate în
locuri fără risc de incendiu şi marcate.
Deşeurile, reziduurile şi ambalajele combustibile care se reutilizează se vor
depozita cu asigurarea distanţelor de siguranţă faţă de clădiri, instalaţii şi materiale
combustibile, în raport de natura şi proprietăţile fizico-chimice ale acestora.
Ambalajele metalice, din materiale plastice sau sticlă reutilizabile, se curaţă, se
spală sau neutralizează de restul de conţinut cu materiale adecvate şi se depozitează în
locuri special destinate.
Deşeurile, reziduurile şi ambalajele combustibile care nu se mai reutilizează, se
vor distruge prin ardere de către societăți comerciale specializate și autorizate în acest
sens.

Depozite, magazii, arhive


În încăperile depozitelor, magaziilor şi arhivelor, pe lângă regulile şi măsurile de
prevenire şi stingere a incendiilor precizate la capitolul ”Spații de depozitare”, se vor
respecta următoarele:
43
- depozitarea produselor, materialelor şi bunurilor se face în funcţie de caracteristicile
fizico-chimice şi reacţia acestora cu produsele de stingere, evitându-se pericolul apariţiei
şi propagării incendiului;
- la introducerea în depozite sau magazii a diverselor produse se va stabili clasa de
periculozitate în care se încadrează pentru a se depozita corespunzător;
- se va asigura menţinerea compartimentărilor precizate prin proiect, orice modificări
se pot face numai pe baza unor documentaţii tehnice elaborate potrivit reglementărilor
specifice;
- produsele inflamabile se depozitează în locuri special amenajate, marcate corespunzător
şi în cantităţile precizate prin proiect;
- produsele textile şi alte materiale combustibile se depozitează la distanţe de cel puţin
1,00 m faţă de sursele de căldură (atunci când acestea există şi sunt stabilite prin proiect);
- hârtia, cărţile, documentele de arhivă se depozitează în stive sau rafturi, asigurându-se
spaţii, culoare pentru intervenţie în caz de incendiu;
- la depozitarea hârtiei, documentelor de arhivă în rafturi sau stive se vor asigura distanţe
faţă de corpurile de iluminat şi alte instalaţii, potrivit reglementărilor tehnice;
- deşeurile de hârtie și ambalajele se vor îndepărta zilnic din spaţiile de depozitare.
Este strict interzis accesul persoanelor străine neînsoţite în depozite, magazii şi
arhive.
Se interzice depozitarea în magazii, depozite, arhive a buteliilor de gaze petroliere
lichefiate sau a recipientelor de oxigen.
Corpurile de iluminat incandescente din depozite, arhive, magazii se protejează cu
globuri de protecţe, iar atunci când prin natura activităţii există posibilitatea de a fi lovite,
se vor monta şi apărători de protecţie.
Este interzisă executarea în aceste încăperi a lucrărilor care utilizează focul deschis
(suduri, lipituri etc). Atunci când nu pot fi evitate, aceste lucrări se execută numai pe baza
permisului de lucru cu foc.
Se va asigura menţinerea permanent liberă a spaţiilor de siguranţă, precum şi a
celor destinate circulaţiei, intervenţiei şi evacuării în caz de incendiu, conform planului
de depozitare.
Se interzice fumatul în depozite, magazii, arhive.
La terminarea programului de lucru, instalaţia electrică din depozite, arhive,
magazii se deconectează de la sursele de alimentare, cu excepţia iluminatului de siguranţă
şi a celui care alimentează sistemele şi instalaţiile de semnalizare și stingere a incendiilor.

Măsuri pentru sezonul rece


Înainte de sezonul rece se vor controla şi repara defecţiunile constatate, asigurându-
se buna funcţionare a:
- instalaţiilor şi sistemelor de încălzire existente (surse de căldură, conducte, corpuri şi
elemente de încălzire, coşuri şi canale de fum etc.);
- instalaţiilor de încălzire din încăperi în care sunt montate instalaţii de stingere cu apă,
precum și cele de depozitare a substanțelor chimice de stingere;
- serpentinelor de încălzire a căminelor şi rezervoarelor de apă pentru incendiu;
- dispozitivelor de încălzire a armăturilor instalaţiilor cu apă;
- conductelor şi furtunurilor instalaţiilor de stingere, precum şi a celor de producţie şi

44
auxiliare.
Elementele instalaţiilor de stingere a incendiilor cu apă expuse îngheţului în timpul
iernii şi neprevăzute cu dispozitive fixe de încălzire vor fi protejate împotriva îngheţului
(acoperire cu materiale izolatoare termic, protecții special amenajate în acest scop etc).
Căminele în care sunt montate robinetele de închidere de la instalaţiile de apă ce
pot îngheţa vor fi protejate cu materiale izolatoare termic.
Când este necesar, se va asigura recircularea apei la rezervorul de apă pentru
incendiu luându-se măsuri pentru înlăturarea cauzelor care ar împiedica această recirculare.
Se va asigura dotarea cu unelte, accesorii, mijloace şi materiale pentru curăţirea
zăpezii şi combaterea poleiului de pe drumurile şi căile de acces, de pe platforme şi scări
exterioare.
Înainte de începerea perioadei de îngheţ şi apoi periodic, se va controla buna
funcţionare a ventilului interior şi a orificiului de golire de la baza hidranţilor de incendiu
exteriori.
Căile de acces şi accesul la sursele de apă sau dispozitivele de punere în funcţiune
a instalaţilor de stingere se vor curăţa de zăpadă şi gheaţă, asigurându-se menţinerea
permanent liberă a acestora.
Personalul destinat să răspundă de aprinderea şi stingerea focurilor va fi instruit
asupra regulilor ce trebuie respectate şi, respectiv, luate pe timpul sezonului rece.

Lucrări pe timpul perioadelor caniculare şi secetoase


În perioadele caniculare sau secetoase se va elabora un program de măsuri
speciale care să contracareze efectele negative ale acestora în sfera prevenirii şi stingerii
incendiilor.
Măsurile speciale trebuie să cuprindă:
- identificarea şi nominalizarea sectoarelor de activitate în care creşte riscul de incendiu
în condiţii caracteristice temperaturilor atmosferice ridicate şi lipsei de precipitaţii;
- interzicerea focului deschis în zonele afectate de uscăciune avansată;
- restricţionarea efectuării în anumite intervale de timp a unor lucrări care crează
condiţii favorizante pentru producerea de incendii prin degajări de substanţe volatile
sau supraîncălziri excesive;
- asigurarea protejării recipientelor, rezervoarelor şi a altor tipuri de ambalaje care
conţin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune faţă de efectul direct al
razelor solare, prin umbrire (copertine, șoproane etc.) sau, după caz, prin răcire cu
perdele de apă rece;
- îndepărtarea din locurile unde se află a obiectelor optice (inclusiv cioburi de sticlă) ce
pot acţiona, în anumite condiţii, drept concentratori ai razelor solare;
- asigurarea rezervelor de apă pentru incendii şi verificarea zilnică a situaţiei existente.

45
VIII. ECHIPAREA ȘI DOTAREA CU MIJLOACE TEHNICE DE APĂRARE
ÎMPOTRIVA INCENDIILOR [2]

Echiparea şi dotarea construcţiilor, instalaţiilor şi a amenajărilor cu instalaţii de


protecţie împotriva incendiilor şi cu alte mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor,
stabilirea categoriilor, tipurilor şi parametrilor specifici, precum şi dimensionarea şi
amplasarea acestora se asigură conform reglementărilor tehnice şi normelor specifice de
apărare împotriva incendiilor.
Mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor trebuie să îndeplinească şi
să asigure criteriile şi nivelurile de performanţă prevăzute de reglementările tehnice
aplicabile şi de specificaţiile tehnice de referinţă.
Categoriile principale de mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor sunt
prezentate în anexa nr. 5 la Ordin M.AI. nr. 163/2007, potrivit rolului pe care îl au în
asigurarea protecţiei construcţiilor, instalaţiilor tehnologice, amenajărilor şi utilizatorilor
la acţiunea incendiului.
Dotarea operatorilor economici cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor
se face pe baza normelor specifice de apărare împotriva incendiilor şi reglementărilor
tehnice.
Pentru tipurile de construcţii, instalaţii tehnologice şi amenajări care nu se
încadrează în prevederile reglementărilor tehnice şi ale normelor specifice se recomandă
verificarea necesităţii şi oportunităţii echipării şi dotării acestora cu anumite tipuri de
mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, prin utilizarea unor metode de analiză
sau prin elaborarea unui scenariu de securitate la incendiu.
Proiectanţii şi beneficiarii au obligaţia de a include în documentaţie, respectiv de a
utiliza numai mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor cu marcaj CE, certificate
sau agrementate, conform legii.

Producătorii, furnizorii, proiectanţii şi executanţii de mijloace tehnice de apărare


împotriva incendiilor trebuie să pună la dispoziţia beneficiarului următoarele:
a) documentele necesare conform legii pentru introducerea pe piaţă, după caz, a
certificatului CE şi a declaraţiei de conformitate, a certificatului de conformitate al
produsului, a agrementului tehnic;
b) documentaţia tehnică aferentă, conform standardului de referinţă;
c) schema sinoptică a sistemului/instalaţiei, schemele bloc şi de racordare şi softul necesar;
d) instrucţiuni de utilizare şi pentru controlul stării de funcţionare;
e) măsuri care se adoptă în caz de nefuncţionare.
Documentele de la lit. a) şi b) se pun la dispoziţie de producători, furnizori şi
utilizatori, la cerere, organului de control pentru supravegherea pieţei.
Montarea, exploatarea şi mentenanţa mijloacelor tehnice de apărare împotriva
incendiilor se fac în conformitate cu reglementările tehnice specifice, cu instrucţiunile de
montaj, utilizare, verificare şi întreţinere ale producătorilor şi cu standardele europene de
referinţă, astfel încât să li se asigure permanent performanţele normate.
La stabilirea tipurilor de instalaţii de protecţie împotriva incendiilor şi a altor
mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor cu care se echipează construcţiile,
instalaţiile şi amenajările se au în vedere următoarele criterii:

46
a) condiţiile şi cerinţele tehnice precizate în reglementările tehnice specifice;
b) posibilităţile de acţionare în spaţii închise, în subsoluri, la înălţime sau în medii cu
nocivitate mărită;
c) caracteristicile şi performanţele mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor;
d) compatibilitatea substanţelor de stingere cu clasele de incendiu şi cu alte substanţe
de stingere utilizate simultan sau succesiv;
e) influenţa substanţelor de stingere asupra utilizatorilor, elementelor de construcţie ale
clădirii şi mediului.
Tipul şi numărul de stingătoare cu care se dotează construcţiile se stabilesc potrivit
reglementărilor tehnice ori normelor specifice de apărare împotriva incendiilor.
Numărul orientativ de stingătoare pentru dotarea categoriilor de construcţii pentru
care nu există prevederi în reglementările tehnice specifice este prezentat în anexa nr. 6 la
Ordin M.A.I. nr. 163/2007.
Mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor, cu care sunt echipate şi
dotate construcţiile, instalaţiile şi amenajările, se amplasează şi/sau se depozitează,
conform documentaţiilor tehnice de execuţie şi reglementărilor specifice, în locuri ferite
de intemperii, agenţi corozivi, efecte negative ale temperaturii etc. ori se protejează
corespunzător mediilor în care se utilizează.
La amplasarea mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor, care sunt
utilizate de personalul de pe locurile de muncă şi/sau de forţele de intervenţie, în caz de
incendiu, se au în vedere şi următoarele cerinţe:
a) locurile de amplasare să fie vizibile, uşor accesibile şi la distanţe optime faţă de focarele
cele mai probabile;
b) înălţimea de montare să fie accesibilă;
c) să fie bine fixate şi să nu împiedice evacuarea persoanelor în caz de incendiu.
Mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor se marchează în conformitate
cu prevederile reglementărilor tehnice şi ale standardelor specifice.
Pe timpul exploatării se asigură vizibilitatea şi lizibilitatea marcajelor.
Mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor, cu care se echipează şi se
dotează construcţiile, instalaţiile tehnologice şi amenajările, se întreţin permanent în stare
de funcţionare, cu asigurarea fiabilităţii şi eficienţei necesare, conform reglementărilor
tehnice specifice.
Instalaţiile de detectare şi semnalizare a incendiului, de evacuare a fumului şi
a gazelor fierbinţi şi de presurizare pentru controlul fumului trebuie să îndeplinească
criteriile de performanţă privind menţinerea funcţionării pe o durată minimă normată, în
cazul întreruperii sursei principale de alimentare cu energie.
Reţelele interioare şi exterioare de alimentare cu apă a instalaţiilor de stingere a
incendiilor şi rezervele de apă de incendiu trebuie să asigure alimentarea corespunzătoare
a acestora, cu debitele şi presiunile necesare şi pe durata de timp normată, potrivit
prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
Dotarea operatorilor economici, a instituţiilor şi localităţilor cu autospeciale şi
cu alte mijloace mobile de intervenţie la incendii se face pe baza reglementărilor şi a
normelor specifice de apărare împotriva incendiilor, respectându-se criteriile minime de
performanţă privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice, voluntare şi private
pentru situaţii de urgenţă.

47
Proprietarii/utilizatorii construcţiilor, instalaţiilor tehnologice şi amenajărilor
trebuie să execute periodic controlul stării de funcţionare a mijloacelor tehnice de apărare
împotriva incendiilor, cu care acestea sunt echipate şi dotate, prin personal anume
desemnat şi instruit în acest scop.
Scoaterea din funcţiune a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor
fără luarea unor măsuri alternative de apărare împotriva incendiilor ori neasigurarea
parametrilor necesari funcţionării acestora în condiţii de eficienţă este strict interzisă.
Controlul stării de funcţionare a mijloacelor tehnice de apărare împotriva
incendiilor se execută conform prevederilor cuprinse în reglementările tehnice, normele
specifice de apărare împotriva incendiilor, precum şi în instrucţiunile tehnice elaborate de
proiectanţi şi/sau de producători/furnizori.
Persoanele fizice şi juridice care efectuează proiectarea, montarea, verificarea,
întreţinerea şi repararea mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor trebuie să fie
atestate în acest sens, în condiţiile legii.
Periodicitatea lucrărilor se stabileşte conform normelor specifice de apărare
împotriva incendiilor, reglementărilor tehnice de exploatare şi precizărilor producătorilor/
furnizorilor acestor mijloace tehnice.

Pe perioadele de oprire a funcţionării sistemelor, instalaţiilor, aparatelor şi


dispozitivelor de semnalizare, alarmare, avertizare, alertare, limitare şi stingere a
incendiilor, pentru executarea lucrărilor de întreţinere şi reparare ori în caz de opriri
accidentale, proprietarii/utilizatorii trebuie să asigure măsuri tehnice şi organizatorice
alternative pentru evitarea producerii unor eventuale incendii, precum şi de acţiune în caz
de necesitate.

Substanţele speciale pentru stingerea incendiilor se supun verificărilor periodice


privind menţinerea calităţilor în timp, conform reglementărilor specifice şi precizărilor
producătorului/ furnizorului.

Proprietarul/utilizatorul construcţiilor, instalaţiilor tehnologice şi amenajărilor


trebuie să asigure existenţa unui registru de control al instalaţiilor de semnalizare,
alarmare, alertare, limitare şi stingere a incendiilor, în care se consemnează toate datele
relevante privind:
a) executarea controalelor stării de funcţionare, a operaţiunilor de verificare, întreţinere
şi reparaţii;
b) executarea de modificări, extinderi, reabilitări, modernizări etc.;
c) producerea unor deranjamente, alarme de incendiu, alarme false, întreruperi,
declanşări intempestive etc., cu menţionarea cauzelor care le-au determinat.

Datele consemnate trebuie să indice cu claritate ziua, luna, anul, ora şi locul
producerii evenimentului.

Pe toată durata de folosire a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor,


administratorii operatorilor economici au obligaţia să demonstreze organelor de control
respectarea prevederilor prezentelor norme generale, conform legii.

48
Categorii principale de mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor
conform Anexei nr. 5 la Ordin M.AI. nr. 163/2007:

1. Pentru echiparea construcţiilor, instalaţiilor tehnologice şi platformelor


amenajate:
a) instalaţii de protecţie împotriva incendiilor;
b) stingătoare şi alte aparate de stins incendii;
c) utilaje, unelte şi alte mijloace de intervenţie.

2. Pentru dotarea serviciilor profesioniste/voluntare/private pentru situaţii de urgenţă:


a) autospeciale pentru stingerea incendiilor;
b) autospeciale auxiliare de intervenţie;
c) nave pentru stingerea incendiilor;
d) trenuri pentru stingerea incendiilor;
e) aeronave de intervenţie la incendii;
f) motopompe şi alte utilaje;
g) ambulanţe şi autosanitare.

3. Pentru întreruperea procesului de ardere a materialelor şi substanţelor


combustibile sau pentru protecţia celor din apropierea focarului:
a) produse de stingere;
b) agenţi neutralizatori, speciali.

4. Pentru protecţia personalului de intervenţie:


a) echipament de protecţie la temperatură, şocuri mecanice şi la umiditate;
b) mijloace de protecţie a căilor respiratorii;
c) accesorii de siguranţă;
d) accesorii de protecţie la electrocutare;
e) mijloace de iluminat;
f) aparatură de comunicaţii;
g) echipament, aparatură, vaccinuri şi instrumentar de protecţie specială împotriva
efectelor agenţilor chimici, radioactivi sau biologici;
h) aparatură de detectare a concentraţiilor explozive sau a prezenţei unor substanţe
nocive.

49
IX. MĂSURI GENERALE DE PREVENIRE A INCENDIILOR LA
EXECUTAREA LUCRĂRILOR CU FOC DESCHIS

Măsurile generale de prevenire a incendiilor la exploatarea construcţiilor,


instalaţiilor şi amenajărilor sunt reglementate de Ordinul M.A.I. nr. 163/2007 pentru
aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor
Utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu şi pe timp de vânt este
interzisă; locurile cu pericol de incendiu, în care se aplică această interdicţie, se stabilesc
şi se marchează de persoanele în drept.
Utilizarea focului deschis nu se admite la distanţe mai mici de 40 m faţă de locurile
cu pericol de explozie: gaze şi lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc.,
respectiv 10 m faţă de materiale sau substanţe combustibile: lemn, hârtie, textile, carton
asfaltat, bitum, ulei etc., fără a fi supravegheat şi asigurat prin măsuri corespunzătoare.
Reglementarea de către administratorul operatorului economic a modului de
executare a lucrărilor cu foc deschis presupune:
a) stabilirea locurilor unde, periodic sau permanent, se pot efectua lucrări cu foc deschis,
precum şi a persoanelor care le supraveghează;
b) stabilirea şi marcarea locurilor cu pericol de incendiu în care este interzisă utilizarea
focului deschis;
c) nominalizarea persoanelor care au dreptul să emită permis de lucru cu foc;
d) descrierea procedurii de emitere, semnare, aducere la cunoştinţă şi păstrare a permisului
de lucru cu foc;
e) aprobarea unor instrucţiuni specifice de prevenire a incendiilor pentru astfel de lucrări.
Efectuarea lucrărilor de sudare, tăiere, lipire sau a altor asemenea operaţiuni care
prezintă pericol de incendiu, în construcţii civile, pe timpul programului, în instalaţii
tehnologice cu risc de incendiu sau explozie, în depozite ori în alte spaţii cu pericol de
aprindere a materialelor, produselor sau substanţelor combustibile este interzisă.
Lucrările se pot executa în spaţiile respective numai după ce s-au luat măsuri
pentru: evacuarea persoanelor, îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile,
golirea, spălarea, blindarea traseelor de conducte ori a utilajelor, aerisirea sau ventilarea
spaţiilor, dotarea locurilor de muncă cu mijloace de limitare şi stingere a incendiilor.
În toate cazurile este obligatorie instruirea personalului de execuţie, control şi
supraveghere asupra măsurilor de apărare împotriva incendiilor, precum şi informarea
serviciului privat pentru situaţii de urgenţă.
Permisul de lucru cu foc, prevăzut la art. 99 alin. (3) din Normele generale, se
întocmeşte în două exemplare, dintre care unul se înmânează şefului formaţiei de lucru
sau persoanei care execută operaţiunile cu foc deschis, iar celălalt rămâne la emitent.
Permisul de lucru cu foc este valabil o singură zi.
La terminarea lucrului, permisul de lucru cu foc se predă de către executant
emitentului.
Şeful sectorului de activitate, atelier, secţie, depozit, instalaţie etc. în care se
execută operaţiuni cu foc deschis are obligaţia să asigure măsuri pentru:
a) pregătirea locului;
b) instruirea personalului;
c) controlul după terminarea lucrării.

50
Executantul lucrării are obligaţia de a utiliza pentru executarea lucrărilor cu foc
deschis numai echipamente şi aparate în bună stare de funcţionare.
Toate echipamentele şi aparatele pentru executarea lucrărilor cu foc deschis se
întreţin şi se verifică în conformitate cu instrucţiunile furnizorului.
În timpul executării lucrării trebuie să se asigure:
a) supravegherea permanentă a flăcării, a răspândirii şi a traiectoriilor scânteilor sau
particulelor de materiale incandescente şi a intensităţii fluxului de căldură;
b) strângerea şi depozitarea resturilor de electrozi în vase speciale cu nisip sau cu apă;
c) închiderea robinetelor buteliei de oxigen şi a generatorului de acetilenă, dacă durata
întreruperii executării lucrării depăşeşte 10 minute;
d) interzicerea agăţării arzătoarelor, chiar stinse, de buteliile de oxigen sau de generatoarele
de acetilenă;
e) neefectuarea de deplasări cu arzătoarele aprinse în afara zonei de lucru sau de urcări
pe scări, schele etc.;
f) evacuarea carbidului din generator, în cazul întreruperii lucrului pe o perioadă mai
îndelungată.

După terminarea lucrării, şeful sectorului de activitate trebuie să asigure


următoarele măsuri:
a) verificarea locului în care s-a executat lucrarea, precum şi a spaţiilor adiacente şi a
celor situate la cotele inferioare sau superioare, pentru a constata dacă nu s-au creat
focare de incendiu: zone incandescente, miros de ars sau degajări de fum etc.;
b) descoperirea tuturor zonelor protejate, verificându-se dacă starea lor este intactă, şi
luarea de măsuri în consecinţă;
c) verificarea, la anumite intervale, pe parcursul mai multor ore şi în timpul nopţii,
a situaţiei existente la locul în care s-a efectuat lucrarea şi în imediata apropiere a
acestuia;
d) depozitarea în condiţii de siguranţă a echipamentelor folosite la lucrare;
e) reamplasarea pe poziţiile iniţiale a elementelor şi materialelor combustibile la cel
puţin 6 ore de la terminarea lucrării;
f) colectarea şlamului de carbid în containere destinate acestui scop şi depozitarea
acestora într-un loc special amenajat.
Reglementarea fumatului din punct de vedere al prevenirii incendiilor este
obligatorie în cadrul fiecărui operator economic şi se face prin dispoziţie scrisă, dată de
persoana cu atribuţii de conducere.
Pentru situaţiile în care o construcţie sau o amenajare este folosită de mai
mulţi utilizatori, reglementarea fumatului se face prin dispoziţie emisă de proprietarul
construcţiei sau al amenajării respective, însuşită de utilizatorii în cauză.

În dispoziţia pentru reglementarea fumatului se menţionează:


a) locurile cu pericol de incendiu sau de explozie, pe lângă spaţiile publice închise,
conform legii, în care este interzis fumatul sau, după caz, accesul cu ţigări, chibrituri
sau brichete;
b) locurile amenajate pentru fumat;
c) persoanele desemnate să răspundă de supravegherea respectării reglementării, pe

51
locuri şi sectoare de activitate;
d) alte date şi informaţii necesare să fie precizate pentru a diminua pericolul de incendiu.
Locurile în care este interzis fumatul se marchează conform legii.
Locurile în care este permis fumatul se marchează cu indicatorul “LOC PENTRU
FUMAT”.
Locurile pentru fumat stabilite în exteriorul clădirilor sunt amplasate la o distanţă
mai mare de 40 m faţă de locurile în care există pericol de explozie: gaze şi lichide
combustibile, explozivi, vapori inflamabili etc., 10 m faţă de locurile în care există
materiale solide combustibile: lemn, textile, hârtie, carton asfaltat, bitum.

Locurile stabilite pentru fumat se prevăd cu:


a) scrumiere sau vase cu apă, nisip sau pământ;
b) instrucţiuni afişate, cuprinzând măsuri de prevenire a incendiilor şi reguli de comportare
în caz de incendiu;
c) mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor.
Depunerea în scrumiere a altor deşeuri de materiale combustibile, cum sunt hârtia,
cartonul, textilele este interzisă.
Golirea scrumierelor în coşurile de hârtie sau în alte locuri în care există materiale
combustibile este interzisă.
Aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări sau chibrituri aprinse este interzisă.

52
X. MĂSURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR LA EXPLOATAREA
CĂILOR DE EVACUARE

Măsurile generale de prevenire a incendiilor la exploatarea construcţiilor,


instalaţiilor şi amenajărilor sunt reglementate de Ordinul M.A.I. nr. 163/2007 pentru
aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor.

Terminologie:
a) Căi de evacuare – căi de evacuare în caz de incendiu sunt considerate circulațiile
libere care îndeplinind condițiile stabilite prin Normativul P118, asigură evacuarea
prin uși, coridoare, degajamente, holuri sau vestibuluri la nivelul terenului sau al unor
suprafețe carosabile astfel: direct; prin case de scări de evacuare; prin terase; balcoane;
logii; pasaje de evacuare;
b) Scară de evacuare – circulație verticală corespunzător dispusă, conformată,
dimensionată și protejată pentru a asigura condiții de evacuare utilizatorilor în caz de
incendiu;
c) Uși de evacuare – elemente mobile de închidere a golurilor de circulație și evacuare
din pereții care delimitează diferite goluri combustibile.

Pentru asigurarea condiţiilor de evacuare şi salvare a utilizatorilor în siguranţă, în


caz de incendiu, se adoptă următoarele măsuri:
a) întreţinerea în bună stare de funcţionare a sistemelor de decomprimare sau de etanşare
la fum şi gaze fierbinţi, precum şi a elementelor de limitare a propagării focului ori de
izolare termică din compunerea construcţiilor şi instalaţiilor;
b) păstrarea căilor de evacuare libere şi în stare de utilizare la parametrii la care au fost
proiectate şi realizate;
c) funcţionarea iluminatului de siguranţă şi a celei de-a doua surse de energie electrică,
conform reglementărilor tehnice;
d) funcţionarea sistemelor de alarmare şi semnalizare a incendiilor la parametrii de
performanţă pentru care au fost proiectate;
e) organizarea şi desfăşurarea, periodic, de exerciţii şi aplicaţii cu salariaţii, în condiţiile
legii.

Căile de evacuare, inclusiv cele care duc pe terase, în refugii sau în alte locuri
special amenajate pentru evacuare, se marchează cu indicatoare standardizate, conform
reglementărilor tehnice specifice, astfel încât traseele acestora să fie recunoscute cu
uşurinţă, atât ziua cât şi noaptea, de persoanele care le utilizează în caz de incendiu.

Se montează indicatoare corespunzătoare la rampele scărilor care duc la demisol


sau subsol ori la uşile de acces către alte spaţii şi încăperi din care evacuarea nu poate fi
continuată.

Dispozitivele care asigură închiderea automată în caz de incendiu a elementelor de


protecţie a golurilor, cele de acţionare a trapelor şi clapetelor, precum şi cele care menţin
53
în poziţie închisă uşile încăperilor tampon se menţin în permanenţă în stare de funcţionare.

Se interzice blocarea în poziţie deschisă a uşilor caselor scărilor, a celor de pe


coridoare, a celor cu dispozitive de închidere automată sau a altor uşi care, în caz de
incendiu, au rolul de a opri pătrunderea fumului, gazelor fierbinţi şi propagarea incendiilor
pe verticală sau orizontală.

Dispozitivele care asigură închiderea automată a uşilor se verifică periodic şi se


menţin în stare de funcţionare.

Sistemul de închidere a uşilor de pe traseele de evacuare trebuie să permită


deschiderea uşoară a acestora în caz de incendiu.

Este interzisă blocarea căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie cu materiale


care reduc lăţimea sau înălţimea liberă de circulaţie stabilită ori care prezintă pericol
de incendiu sau explozie, precum şi efectuarea unor modificări la acestea, prin care se
înrăutăţeşte situaţia iniţială.

În casele scărilor, pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor se


interzic amenajarea de boxe ori locuri de lucru, depozitarea de materiale, mobilier sau
obiecte, amplasarea de maşini de fotocopiat, dozatoare pentru sucuri/cafea etc., care ar
putea împiedica evacuarea persoanelor şi bunurilor, precum şi accesul personalului de
intervenţie.

Accesul mijloacelor şi personalului pentru intervenţiile operative în caz de


incendiu, în vederea salvării şi acordării ajutorului persoanelor aflate în pericol, stingerii
incendiilor şi limitării efectelor acestora, trebuie să fie asigurat în permanenţă la toate:
a) construcţiile şi încăperile acestora;
b) instalaţiile tehnologice şi anexe;
c) depozitele închise şi deschise de materii prime, semifabricate, produse finite şi
auxiliare;
d) mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor, precum şi la punctele de comandă
ale acestora, cum sunt: centrale şi butoane de semnalizare a incendiilor, staţii
de pompare a apei, hidranţi de incendiu, stingătoare, panouri de incendiu, bazine,
rezervoare şi castele de apă, rampe ale surselor de apă naturale;
e) dispozitivele de acţionare a unor mijloace cu rol de protecţie în caz de incendiu:
cortine de siguranţă, sisteme de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi, clapete de pe
tubulatura de ventilare şi altele asemenea;
f) tablourile de distribuţie şi întrerupătoarele generale ale instalaţiilor electrice de
iluminat, de forţă şi de siguranţă, precum şi la sursele de alimentare de rezervă care
sunt destinate alimentării receptoarelor electrice cu rol în caz de incendiu;
g) vanele instalaţiilor tehnologice sau auxiliare care trebuie manevrate în caz de incendiu
şi punctele de comandă ale acestora: gaze şi lichide combustibile, benzi transportoare
şi altele asemenea;
54
h) alte mijloace utilizate pentru intervenţie în caz de incendiu: vehicule pentru tractare
sau transport, cisterne ori autocisterne pentru apă şi altele asemenea.

Persoanele fizice sau juridice care deţin sau administrează construcţiile,


instalaţiile, sistemele, dispozitivele sau mijloacele respective sunt obligate să marcheze
prin indicatoare, potrivit reglementărilor tehnice specifice, prezenţa mijloacelor şi să
afişeze regulile specifice care trebuie respectate.

Intrările în incintele unităţilor şi circulaţiile carosabile din interiorul acestora, prin


care se asigură accesul la clădiri şi instalaţii, la racordurile de alimentare cu apă, cum
sunt reţele, bazine, râuri, lacuri, traversările de cale ferată şi altele asemenea, se menţin,
indiferent de sezon, practicabile, curate şi libere de orice obstacole, cum ar fi: materiale,
utilaje, ambalaje, zăpadă şi altele asemenea, care ar putea împiedica intervenţia operativă
pentru stingerea incendiilor.

În cazul în care acest lucru nu este posibil, se asigură şi se marchează, potrivit


reglementărilor tehnice specifice, căi de acces şi circulaţii ocolitoare.

Căile de acces şi de evacuare din clădiri, limitele zonelor periculoase de incendiu,


explozie, electrocutare, radiaţii, locurile în care sunt amplasate utilajele şi instalaţiile
pentru stingerea incendiilor şi orice alte instalaţii care, în caz de incendiu, presupun
manevre obligatorii se marchează vizibil, potrivit reglementărilor tehnice specifice.

Platformele de acces şi de amplasare a autospecialelor de intervenţie şi salvare de


la înălţimi, prevăzute în imediata vecinătate a construcţiilor, se marchează corespunzător
şi se menţin libere.

Ascensoarele de pompieri se menţin permanent în bună stare de funcţionare,


pentru a putea fi utilizate operativ în caz de necesitate şi se marchează corespunzător.

55
XI. STABILIREA ŞI SANCŢIONAREA CONTRAVENŢIILOR
LA NORMELE DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR [15]

Conform prevederilor H.G.R. nr. 537/2007 privind stabilirea şi sancţionarea


contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor sunt necesare realizarea/
materializarea unor măsuri, ca urmare a controalelor în domeniul apărării împotriva
incendiilor.

Constituie contravenţii la normele de prevenire şi stingere a incendiilor următoarele


fapte şi se sancţionează, dacă se constată:
- exploatarea instalaţiilor, echipamentelor şi aparatelor electrice în condiţii în care se
generează supracurenţi sau suprasolicitări din cauza racordării unor consumatori care
depăşesc puterea nominală a circuitelor, existenţei contactelor imperfecte la conexiuni
şi legături, străpungerii ori lipsei izolaţiei la îmbinări sau la capetele conductoarelor;
- utilizarea mijloacelor de iluminat electric, cum sunt lanternele, proiectoarele, lămpile
de control şi altele asemenea, defecte ori neprotejate corespunzător, precum şi a
mijloacelor de iluminat cu flacără, cum sunt felinarele, lămpile, lumânările, faclele,
chibriturile, brichetele şi altele asemenea, în locuri care prezintă pericol de incendiu
sau explozie stabilite şi marcate ca atare;
- păstrarea carburanţilor sau a altor lichide inflamabile în cantităţi mai mari decât cele
admise prin reglementările tehnice, în ambalaje neconforme ori neetanşe, în locuri
neventilate sau neprotejate faţă de sursele de căldură ori faţă de razele solare;
- exploatarea instalaţiilor şi sistemelor de captare şi scurgere la pământ a descărcărilor
electrice atmosferice, în alte condiţii decât cele prevăzute în reglementările tehnice;
- neluarea măsurilor pentru prevenirea producerii scânteilor electrostatice ori
nemenţinerea în stare de funcţionare sau la parametrii prevăzuţi de reglementările
tehnice a instalaţiilor şi sistemelor de captare şi scurgere la pământ a sarcinilor
electrostatice;
- nerespectarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, stabilite prin reglementări
specifice, la colectarea, transportul, separarea, reutilizarea, recuperarea sau distrugerea
deşeurilor, reziduurilor, scurgerilor de lichide inflamabile şi a depunerilor de praf sau
de pulberi combustibile;
- lipsa planificării unor controale interne sau neexecutarea de controale interne periodice
în scopul depistării şi cunoaşterii oricăror stări de pericol care pot favoriza producerea
ori dezvoltarea incendiilor;
- neparticiparea salariaţilor la exerciţii sau la aplicaţii tactice de apărare împotriva
incendiilor, organizate potrivit dispoziţiilor legale;
- folosirea în spaţii ori în locuri cu pericol de incendiu sau de explozie, stabilite şi
marcate ca atare, a maşinilor, dispozitivelor, aparatelor, uneltelor ori a sculelor care
pot produce scântei mecanice prin frecare, lovire sau pe timpul funcţionării;
- fumatul în locurile cu pericol de incendiu, stabilite prin regulamente interne;
- neelaborarea ori netransmiterea, la cererea inspectoratului pentru situaţii de urgenţă
judeţean sau al Municipiului Bucureşti, de către administratorul operatorului a fişei
obiectivului, potrivit normelor generale de apărare împotriva incendiilor;
- neelaborarea, neaprobarea sau nedifuzarea deciziilor prin care se stabilesc răspunderi

56
pe linia apărării împotriva incendiilor, precum şi a documentelor specifice, potrivit
normelor generale de apărare împotriva incendiilor;
- neefectuarea, potrivit normelor de prevenire şi stingere a incendiilor, a analizei
capacităţii de apărare împotriva incendiilor;
- nerealizarea de către administratorul operatorului economic ori de către conducătorul
instituţiei, potrivit normelor generale de apărare împotriva incendiilor, a unui sistem
operativ de observare şi anunţare a incendiului sau de alertare în cazul producerii unui
astfel de eveniment;
- lăsarea în funcţiune a sistemelor, instalaţiilor, dispozitivelor şi echipamentelor tehnice,
aparatelor, maşinilor şi utilajelor fără supraveghere, atunci când instrucţiunile de
utilizare o interzic;
- neasigurarea selectivităţii la scurtcircuit şi la suprasarcină a elementelor de protecţie
a instalaţiilor ori a consumatorilor electrici prin înlocuirea siguranţelor, releelor de
protecţie şi a întrerupătoarelor automate cu altele supradimensionate sau decalibrate;
- păstrarea sau depozitarea produselor şi substanţelor cu pericol de autoaprindere fără
luarea măsurilor de control şi de împiedicare a fenomenului de autoîncălzire ori de
aprindere spontană;
- depozitarea, amplasarea, păstrarea produselor, materialelor şi substanţelor combustibile
sau inflamabile în apropierea surselor de căldură, fără a se asigura măsurile de protecţie
necesare evitării aprinderii acestora;
- nestabilirea şi nemarcarea de către persoanele în drept a locurilor în care sunt interzise
utilizarea focului deschis, efectuarea lucrărilor de sudare, tăiere, lipire sau a altor
asemenea operaţiuni cu pericol de incendiu;
- nedelimitarea, nemarcarea şi nedotarea locurilor special amenajate pentru fumat, în
condiţiile legii;
- depozitarea produselor şi substanţelor cu pericol de incendiu în poduri, subsoluri,
garaje sau case ale scărilor din construcţii civile;
- blocarea sau neîntreţinerea în bune condiţii a drumurilor, platformelor şi a căilor
speciale de acces pentru autospeciale, utilaje şi alte mijloace, precum şi pentru
personalul de intervenţie în caz de incendiu;
- blocarea accesului la instalaţiile, echipamentele, mijloacele şi accesoriile de stingere
a incendiilor;
- neîntreţinerea de către cei în drept în bună stare de funcţionare a sistemelor de
decomprimare sau de etanşare la fum şi gaze fierbinţi, precum şi a elementelor de
limitare a propagării focului ori de izolare termică din compunerea construcţiilor şi
instalaţiilor;
- nerealizarea tratării sau protejării, conform reglementărilor tehnice, a elementelor de
construcţie şi a materialelor cu substanţe de termoprotecţie ori ignifuge, precum şi
executarea operaţiunilor respective de către persoane neatestate sau utilizarea în acest
scop de produse necertificate;
- neefectuarea lucrărilor de întreţinere şi de reparare a mijloacelor tehnice de apărare
împotriva incendiilor, conform normelor tehnice specifice;
- neafişarea şi neactualizarea, după caz, conform reglementărilor tehnice specifice, a
planurilor de intervenţie, a instrucţiunilor de apărare împotriva incendiilor, a planurilor
de depozitare, precum şi a planurilor de evacuare în caz de incendiu;

57
- arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile,
fără obţinerea permisului de lucru cu foc şi fără luarea măsurilor pentru împiedicarea
propagării focului la vecinătăţi;
- amenajarea locurilor pentru utilizarea focului deschis în condiţii şi la distanţe care
favorizează propagarea focului la construcţii, depozite, păduri şi alte vecinătăţi;
- reducerea dimensiunilor căilor de evacuare, încuierea ori blocarea uşilor sau a altor
căi destinate evacuării ori nefuncţionarea iluminatului de siguranţă;
- nemontarea, deteriorarea sau neasigurarea vizibilităţii indicatoarelor de securitate la
incendiu;
- exploatarea sau utilizarea sistemelor, instalaţiilor, dispozitivelor şi echipamentelor
tehnice, aparatelor, maşinilor şi utilajelor de orice categorie în condiţii care creează
risc de incendiu, din cauza nerespectării instrucţiunilor de funcţionare sau de apărare
împotriva incendiilor;
- folosirea instalaţiilor, echipamentelor şi aparatelor electrice cu defecţiuni sau
improvizaţii ori în condiţii care nu asigură protecţia la foc faţă de materialele şi
substanţele combustibile din spaţiul în care sunt utilizate;
- neorganizarea intervenţiei în caz de incendiu de către administratorul operatorului
economic ori persoana responsabilă;
- neadoptarea de către cei în drept a instrucţiunilor de apărare împotriva incendiilor la
locul de muncă;
- nereglementarea de către persoanele abilitate a modului de execuţie a lucrărilor cu foc
deschis;
- executarea lucrărilor de sudare, tăiere, lipire sau a altor asemenea lucrări în locuri în
care acestea sunt interzise prin reglementări tehnice sau prin dispoziţii interne, fără
permis de lucru cu foc ori fără a fi asigurate toate măsurile şi condiţiile menţionate în
permisul de lucru cu foc;
- introducerea sau utilizarea, în sălile aglomerate ori în incinte amenajate pentru
activităţi cu public, a produselor şi substanţelor inflamabile sau a mijloacelor care pot
produce incendii ori explozii, în alte condiţii decât cele stabilite prin reglementările
tehnice specifice;
- nerespectarea instrucţiunilor care reglementează amplasarea, păstrarea şi utilizarea
gazelor naturale sau a gazelor petroliere lichefiate;
- neasigurarea punerii în aplicare a planurilor de intervenţie şi de evacuare a persoanelor
în caz de incendiu, precum şi neparticiparea la exerciţiile tactice de intervenţie,
organizate potrivit dispoziţiilor legale;
- efectuarea reparaţiilor la mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor,
instalaţiile de protecţie la incendii, fără luarea măsurilor alternative de apărare
împotriva incendiilor;
- neorganizarea şi nedesfăşurarea de activităţi de instruire în domeniul apărării împotriva
incendiilor cu personalul angajat permanent ori temporar, precum şi cu persoanele din
afara operatorului economic sau instituţiei care au acces în locuri cu risc de incendiu;
- neîntocmirea registrului de control al sistemelor şi instalaţiilor de semnalizare,
alarmare, alertare, limitare şi stingere a incendiilor sau neprezentarea acestuia la
solicitarea organului de control;
- scoaterea din funcţiune sau dezafectarea mijloacelor tehnice de apărare împotriva

58
incendiilor în alte situaţii decât cele admise de reglementările tehnice specifice ori
neasigurarea funcţionării acestora la parametrii proiectaţi;
- transportul, manipularea şi depozitarea substanţelor şi a produselor combustibile,
precum şi a celor cu tendinţă de autoaprindere, fără a ţine seama de proprietăţile lor
fizico-chimice, sau în ambalaje neconforme ori neinscripţionate corespunzător pentru
identificarea riscurilor de incendiu sau explozie şi pentru stabilirea procedeelor de
stingere, precum şi neasigurarea substanţelor specifice de stingere ori de neutralizare;
- neasigurarea de către transportatori a măsurilor de apărare împotriva incendiilor pentru
asigurarea condiţiilor de siguranţă în trafic;
- depăşirea nivelurilor riscului de incendiu sau a densităţii sarcinii termice stabilite prin
reglementări ori în documentaţiile tehnice de proiectare şi execuţie în construcţiile
publice civile, de producţie sau de depozitare;
- împiedicarea în orice mod a personalului serviciilor profesioniste, voluntare sau private
pentru situaţii de urgenţă să îşi exercite drepturile şi obligaţiile legale în domeniul
apărării împotriva incendiilor.

59
XII. PROCEDURĂ PRIVIND ACTIVITATEA DE PREVENIRE,
STINGERE A INCENDIILOR ȘI PROTECȚIE CIVILĂ ÎN CADRUL
INCDTP BUCUREȘTI

1. SCOP
Procedura are ca scop reducerea riscului de incendiu, prevenirea situațiilor de
urgență și asigurarea condițiilor pentru limitarea propagării și dezvoltării incendiilor, a
dezastrelor prin masuri tehnice și organizatorice, pentru protecția utilizatorilor, a forțelor
care acționeaza la intervenție, a bunurilor și mediului înconjurător.
Procedura stabilește modul de realizare a activității, compartimentele și persoanele
implicate, activitățile specifice în prevenirea și stingerea incendiilor, precum și cele
referitoare la protecția civilă și în situații de urgență pe amplasamentul INCDTP.
Procedura dă asigurări cu privire la existența documentației adecvate derulării
activității de management al situațiilor de urgență.
Procedura asigură continuitatea activității instituției în cazul situațiilor de urgență.
Procedura sprijină auditul sau alte organisme abilitate în acțiuni de auditare/
control.
Procedura stabilește reguli privind desfășurarea activității specifice.
Întreaga documentație realizată pentru apărarea împotriva incendiilor și de
protecție civilă constituie baza legală pentru evitarea oricărui început de incendiu sau
dezastru. În cazul producerii unor astfel de evenimente sunt stabilite regulile după care se
va acționa.

2. DOMENIU DE APLICARE
Prevederile acestei proceduri se aplică în cadrul departamentelor, serviciilor și
statiei experimentale textile aparținând INCDTP.

3. DEFINITII ȘI PRESCURTĂRI
3.1 Definiții
autorizaţie de securitate la incendiu - actul administrativ emis, în baza legii, de
inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean sau al municipiului Bucureşti, prin care
se certifică, în urma verificărilor în teren şi a documentelor privind realizarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor, îndeplinirea cerinţei esenţiale securitate la incendiu - la
construcţii, instalaţii tehnologice şi alte amenajări; autorizaţia de securitate la incendiu
conferă persoanelor fizice sau juridice, deţinătoare ale construcţiilor, instalaţiilor şi ale
altor amenajări, dreptul de a le edifica, de a le pune în funcţiune şi de a le exploata din
punctul de vedere al îndeplinirii cerinţei esenţiale ”securitate la incendiu”;
incendiu - ardere autoîntreţinută, care se desfăşoară fără control în timp şi spaţiu,
care produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesită o intervenţie
organizată în scopul întreruperii procesului de ardere;
cauză a incendiului - suma factorilor care concură la iniţierea incendiului, care
constă, de regulă, în sursa de aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul material
care s-a aprins, precum şi împrejurările determinante care au dus la izbucnirea acestuia;
mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor - sisteme, instalaţii,
echipamente, utilaje, aparate, dispozitive, accesorii, materiale, produse, substanţe şi

60
autospeciale destinate prevenirii, limitării şi stingerii incendiilor;
prevenirea incendiilor - totalitatea acţiunilor de împiedicare a iniţierii şi propagării
incendiilor, de asigurare a condiţiilor pentru salvarea persoanelor şi bunurilor şi de
asigurare a securităţii echipelor de intervenţie;
raport de intervenţie - documentul operativ de informare şi analiză statistică în care
se înscriu datele esenţiale constatate la locul intervenţiei privind amploarea şi intensitatea
incendiului, cauza probabilă a acestuia, efectele produse, desfăşurarea intervenţiei, forţele
participante şi timpii operativi realizaţi;
stingere a incendiilor - totalitatea acţiunilor de limitare şi întrerupere a procesului
de ardere prin utilizarea de metode, procedee şi mijloace specifice;
utilizator - persoana fizică sau juridică ce foloseşte un bun, cu orice titlu, în
interesul său, al altuia sau în interes public;
scenariu de securitate la incendiu - documentul care descrie calitativ evoluţia unui
incendiu în timp, identificând evenimentele-cheie care îl caracterizează şi îl diferenţiază
de alte incendii posibile într-o incintă.

3.2 Prescurtări
- PSI – prevenirea și stingerea incendiilor
- INCDTP – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile și Pielărie

4. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ
- SR EN ISO 14001: 2005 – Sisteme de management de mediu. Cerinţe cu ghid de
utilizare
- SR OHSAS 18001:2008 – Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale. Cerinţe.
- Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările și
completările ulterioare
- Ordin M.A.I. nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva
incendiilor
- Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, cu modificările și completările ulterioare
- Ordin M.AI. nr. 129/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizarea
și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă
- Ordin nr. 210/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea şi
controlul riscurilor de incendiu
- Ordin M.L.P.AT. nr. 27/N/7.04.1999 ”Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor”
Indicativ P 118-99
- Ordin M.A.I. nr. 96/2016 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind
constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor voluntare şi a serviciilor private pentru
situaţii de urgenţă
- Ordin M.A.I. nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozițiilor generale privind instruirea
salariaților în domeniul situațiilor de urgență

5. DESCRIERE PROCES
5.1 Organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor la locul de muncă are
ca scop principal asigurarea condiţiilor care să permită salariaților/persoanelor fizice ca,

61
pe baza instruirii și cu mijloacele tehnice pe care le au la dispoziţie să acţioneze eficient
pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, evacuarea şi salvarea utilizatorilor construcţiei,
evacuarea bunurilor materiale, precum şi pentru înlăturarea efectelor distructive provocate
în caz de incendii, explozii sau accidente tehnice.
Prezenta procedură operațională stabilește etapele care trebuie parcurse succesiv
de către întreg personalul instituției. Procedura operațională prezintă, în scris, toate etapele
care trebuie urmate, metodele de lucru stabilite și regulile de aplicat în vederea realizării
activității de apărare împotriva incendiilor la locul de muncă.

5.2 Organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor presupune:
a) stabilirea structurilor cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor;
b) elaborarea, aprobarea şi difuzarea actelor de autoritate: decizii, dispoziţii, hotărâri etc.,
prin care se stabilesc răspunderi pe linia apărării împotriva incendiilor;
c) elaborarea, aprobarea şi difuzarea documentelor şi evidenţelor specifice privind apărarea
împotriva incendiilor;
d) organizarea apărării împotriva incendiilor la locurile de muncă;
e) planificarea şi executarea de controale proprii periodice, în scopul depistării, cunoaşterii
şi înlăturării oricăror stări de pericol care pot favoriza iniţierea sau dezvoltarea incendiilor;
f) analiza periodică a capacităţii de apărare împotriva incendiilor;
g) elaborarea de programe de optimizare a activităţii de apărare împotriva incendiilor;
h) îndeplinirea criteriilor şi a cerinţelor de instruire, avizare, autorizare, atestare, certificare,
agrementare, prevăzute de actele normative în vigoare;
i) realizarea unui sistem operativ de observare şi anunţare a incendiului, precum şi de
alertare în cazul producerii unui astfel de eveniment;
j) asigurarea funcţionării la parametrii proiectaţi a mijloacelor tehnice de apărare împotriva
incendiilor;
k) planificarea intervenţiei salariaţilor şi a forţelor specializate, în caz de incendiu;
l) analizarea incendiilor produse, desprinderea concluziilor şi stabilirea împrejurărilor şi a
factorilor determinanţi, precum şi a unor măsuri conforme cu realitatea;
m) reglementarea raporturilor privind apărarea împotriva incendiilor în relaţiile generate
de contracte/convenţii;
n) asigurarea formularelor tipizate, cum sunt permisele de lucru cu focul, fişele de instruire.

5.3 Actele de autoritate privind apărarea împotriva incendiilor emise de directorul
general sunt:
a) dispoziţie privind stabilirea modului de organizare şi a responsabilităţilor privind
apărarea împotriva incendiilor;
b) instrucţiuni de apărare împotriva incendiilor şi atribuţii ale salariaţilor la locurile de
muncă;
c) dispoziţie privind reglementarea lucrului cu foc deschis şi a fumatului;
d) dispoziţie privind organizarea instruirii personalului;
e) reguli şi măsuri de apărare împotriva incendiilor la utilizarea, manipularea, transportul
şi depozitarea substanţelor periculoase;
f) convenţii/contracte cuprinzând răspunderile ce revin părţilor pe linia apărării împotriva
incendiilor în cazul transmiterii temporare a dreptului de folosinţă asupra bunurilor
imobile/ antrepriză;
g) dispoziţia de numire a cadrului tehnic cu atribuţii în domeniul apărării împotriva
incendiilor;
62
h) măsuri speciale de apărare împotriva incendiilor pentru perioadele caniculare sau
secetoase.

5.4 Documentele specifice apărării împotriva incendiilor și de protecție civilă din
cadrul INCDTP sunt:
a) raportul anual de evaluare a nivelului de apărare împotriva incendiilor;
b) documentaţia tehnică specifică, conform legii: scenarii de securitate la incendiu,
identificarea şi analiza riscurilor de incendiu etc.;
c) certificate EC, certificate de conformitate, agremente tehnice pentru mijloacele tehnice
de apărare împotriva incendiilor şi echipamentele specifice de protecţie utilizate;
d) registrele instalaţiilor de stingere a incendiilor, copii după atestatele firmelor care au
efectuat/efectuează verificarea, întreţinerea, repararea acestora sau care efectuează servicii
în domeniu;
e) registrul pentru evidenţa permiselor de lucru cu focul;
f) lista operatorilor economici/instituţiilor cu care INCDTP a încheiat contracte de
închiriere/convenţii, cu specificarea domeniului de activitate al acestora şi a numărului şi
termenului de valabilitate ale contractului;
g) planurile de protecţie împotriva incendiilor;
h) evidenţa exerciţiilor de evacuare a personalului propriu/utilizatorilor construcţiei;
i) evidenţa exerciţiilor de intervenţie efectuate, având anexate concluziile rezultate din
efectuarea acestora;
j) fişele de instruire, conform reglementărilor specifice;
k) lista cu substanţele periculoase, clasificate potrivit legii;
l) grafice de întreţinere şi verificare, conform instrucţiunilor producătorului/furnizorului,
pentru diferite categorii de utilaje, instalaţii şi sisteme care pot genera incendii sau care se
utilizează în caz de incendiu;
m) rapoartele întocmite în urma controalelor preventive proprii sau ale autorităţii de stat
competente;
n) programe/planuri cuprinzând măsuri şi acţiuni proprii sau rezultate în urma constatărilor
autorităţilor de control pentru respectarea reglementărilor în domeniu.

5.5 Organizarea apărării împotriva incendiilor la locul de muncă constă în:
a) prevenirea incendiilor, prin luarea în evidenţă a materialelor şi dotărilor tehnologice care
prezintă pericol de incendiu, a surselor posibile de aprindere ce pot apărea şi a mijloacelor
care le pot genera, precum şi prin stabilirea și aplicarea măsurilor specifice de prevenire
a incendiilor;
b) organizarea intervenţiei de stingere a incendiilor cu personal propriu pe durata
programului de lucru 7,30 – 15,30;
c) afişarea instrucţiunilor de apărare împotriva incendiilor;
d) organizarea salvării utilizatorilor şi evacuării bunurilor, prin întocmirea şi afişarea
planurilor de protecţie specifice şi prin menţinerea condiţiilor de evacuare pe traseele
stabilite;
e) elaborarea documentelor specifice de instruire la locul de muncă, desfăşurarea propriu-
zisă şi verificarea efectuării acesteia;
f) marcarea pericolului de incendiu prin montarea indicatoarelor de securitate sau altor
inscripţii ori mijloace de atenţionare.

La stabilirea măsurilor specifice de prevenire a incendiilor se au în vedere:


63
a) prevenirea manifestării surselor specifice de aprindere;
b) gestionarea materialelor şi a deşeurilor combustibile susceptibile a se aprinde, cu
respectarea normelor specifice de prevenire a incendiilor;
c) dotarea cu mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor, prevăzute în documentaţia
tehnică de proiectare;
d) verificarea spaţiilor la terminarea programului de lucru;
e) menţinerea parametrilor tehnologici în limitele normate, pe timpul exploatării diferitelor
instalaţii, echipamente şi utilaje tehnologice.

5.6 Organizarea intervenţiei de stingere a incendiilor la locul de muncă cuprinde:
a) stabilirea mijloacelor tehnice de alarmare şi de alertare în caz de incendiu a personalului
de la locul de muncă, a conducătorului locului de muncă, directorului general, precum şi
a specialiştilor şi altor forţe stabilite să participe la stingerea incendiilor;
b) stabilirea instalaţiilor şi dispozitivelor de limitare a propagării şi de stingere a incendiilor,
a stingătoarelor şi a altor aparate de stins incendii, a mijloacelor de salvare şi de protecţie
a personalului, precizându-se numărul de mijloace tehnice care trebuie să existe la fiecare
loc de muncă;
c) stabilirea componenţei echipelor care trebuie să asigure salvarea şi evacuarea
persoanelor/bunurilor;
d) organizarea efectivă a intervenţiei, prin nominalizarea celor care trebuie să utilizeze sau
să pună în funcţiune mijloacele tehnice din dotare de stingere şi de limitare a propagării
arderii.

Intervenţia la locul de muncă presupune:


a) alarmarea imediată a personalului de la locul de muncă sau a utilizatorilor prin mijloace
specifice, anunţarea incendiului la forţele de intervenţie;
b) salvarea rapidă şi în siguranţă a personalului, conform planurilor stabilite;
c) întreruperea alimentării cu energie electrică, gaze şi fluide combustibile a consumatorilor
şi efectuarea altor intervenţii specifice la instalaţii şi utilaje de către persoanele anume
desemnate;
d) acţionarea asupra focarului de incendiu cu mijloacele tehnice de apărare împotriva
incendiilor din dotare;
e) evacuarea bunurilor periclitate de incendiu şi protejarea echipamentelor care pot fi
deteriorate în timpul intervenţiei;
f) protecţia personalului de intervenţie împotriva efectelor negative ale incendiului:
temperatură, fum, gaze toxice;
g) verificarea amănunţită a locurilor în care se poate propaga incendiul şi unde pot apărea
focare noi, acţionându-se pentru stingerea acestora.
Pentru perioadele în care activitatea normală este întreruptă, de exemplu noaptea,
în zilele nelucrătoare, în sărbătorile legale sau în alte situații se asigură prin Serviciul de
pază și protecție, măsurile corespunzatoare de apărare împotriva incendiilor.

5.7 Planurile de protecţie împotriva incendiilor sunt:
d) planul de evacuare a persoanelor;
e) planul de depozitare şi de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca fiind
periculoase;
f) planul de intervenţie.
5.7.1 Planurile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu cuprind elemente
diferenţiate în funcţie de tipul şi destinaţia construcţiei şi de numărul persoanelor care se
64
pot afla simultan în aceasta si se intocmesc astfel:
- planurile de evacuare se afişează pe fiecare nivel, pe căile de acces şi în locurile vizibile,
astfel încât să poată fi cunoscute de către toate persoanele;
- planul de evacuare se întocmeşte pe baza schiţei nivelului sau a încăperii, pe care se
marchează cu culoare verde traseele de evacuare prin uşi, coridoare şi case de scări sau
scări exterioare;
- pe planurile de evacuare se indică locul mijloacelor tehnice de apărare împotriva
incendiilor: stingătoare, hidranţi interiori, butoane şi alte sisteme de alarmare şi alertare
a incendiilor, posibilităţile de refugiu, încăperi speciale, terase, precum şi interdicţia de
folosire a lifturilor în asemenea situaţii;
5.7.2 Planurile de depozitare şi de evacuare a materialelor clasificate conform legii
ca fiind periculoase se întocmesc pentru fiecare încăpere unde se află asemenea materiale.
La amplasarea materialelor periculoase în spaţiile de depozitare trebuie să se
ţină seama de comportarea lor specifică în caz de incendiu, atât ca posibilităţi de reacţie
reciprocă, cât şi de compatibilitatea faţă de produsele de stingere.
Planurile de depozitare şi de evacuare a materialelor periculoase se întocmesc pe
baza schiţelor încăperilor respective, pe care se marchează zonele cu materiale periculoase
şi se menţionează clasele acestora conform legii, cantităţile şi codurile de identificare
ori de pericol, produsele de stingere recomandate. Traseele de evacuare a materialelor şi
ordinea priorităţilor se marchează cu culoare verde.
Planurile de depozitare se amplasează în spații care se estimează a fi cel mai puțin
afectate de incendiu și în apropierea locurilor de acces în încăperi.
5.7.3 Planul de intervenţie se întocmește pentru asigurarea desfăşurării în condiţii
de operativitate şi eficienţă a operaţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă.
Planul de intervenţie se avizează de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
”Dealul Spirii” Bucureşti-Ilfov.
Planurile de protecţie împotriva incendiilor se actualizează ori de câte ori este
cazul, în funcţie de condiţiile reale.

5.8 Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor se elaborează pentru locurile de


muncă stabilite de directorul general, obligatoriu pentru toate locurile cu risc de incendiu.
Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor cuprind:
a) prevederile specifice de apărare împotriva incendiilor din reglementările în vigoare;
b) obligaţiile salariaţilor privind apărarea împotriva incendiilor;
c) regulile şi măsurile specifice de apărare împotriva incendiilor pentru exploatarea
instalaţiilor potrivit condiţiilor tehnice, tehnologice şi organizatorice locale, precum şi
pentru reparaţii, revizii, întreţinere, oprire şi punere în funcţiune;
d) evidenţierea elementelor care determină riscul de incendiu sau de explozie;
e) prezentarea pericolelor care pot apărea în caz de incendiu, cum sunt intoxicările,
arsurile, traumatismele, electrocutarea, iradierea etc., precum şi a regulilor şi măsurilor
de prevenire a acestora.

Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor se elaborează de şeful locului de


munca, se verifică de cadrul tehnic cu atribuţii de apărare împotriva incendiilor şi se
aprobă de directorul general.
Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor se afişează în întregime sau în
sinteză, în funcţie de volumul lor şi de condiţiile de la locul de muncă respectiv.

65
Un exemplar al tuturor instrucţiunilor de apărare împotriva incendiilor se păstrează
la cadrul tehnic cu atribuţii de apărare împotriva incendiilor.
Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor se completează în toate cazurile cu
informaţiile din planurile de intervenţie, acolo unde acestea sunt întocmite.
Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor se actualizează la modificări,
modernizări, dezvoltări, reprofilări şi la apariţia unor noi reglementări.
Fiecare instrucţiune de apărare împotriva incendiilor trebuie să aibă înscrisă data
întocmirii/reviziei şi data aprobării.

Salariații de la locurile de muncă pentru care s-au întocmit instrucțiunile au


obligația să le studieze, să le însușească și să le aplice.

5.9 Indicatoarele de securitate, respectiv de interzicere, avertizare, orientare


şi/sau informare se execută, se amplasează şi se montează conform reglementărilor şi
standardelor de referinţă.
Obligaţia de a amplasa, de a monta şi de a păstra integritatea indicatoarelor revine
conducătorului locului de muncă.

5.10 Orice aviz ISCIR pentru recipienții sub presiune (exemplu: centralele termice
proprii) sau instalații proprii de ridicat (exemplu: lift de persoane) trebuie să facă parte din
documentația de securitate.

5.11 Instruirea în domeniul situaţiilor de urgenţă se certifică prin înscrisuri realizate,


după caz, în fişa individuală de instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă, în registrul de
predare-primire a schimbului sau în procesele-verbale de instruire.

5.12 Activitatea de apărare împotriva incendiilor desfăşurată de INCDTP se


analizează anual, precum şi cu prilejul finalizării controalelor şi după producerea unor
incendii.
Analiza privind activitatea de apărare împotriva incendiilor se desfăşoară pe
bază de raport sau informare întocmit/întocmită de cadrul tehnic cu atribuţii în domeniul
apărării împotriva incendiilor.

Raportul de analiză conţine următoarele:


a) implementarea noilor prevederi legale;
b) stadiul îndeplinirii măsurilor stabilite;
c) deficienţele care se manifestă în domeniul apărării împotriva incendiilor;
d) concluzii din activitatea de instruire şi pregătire a personalului;
e) relaţiile cu terţii privind apărarea împotriva incendiilor;
f) asigurarea dotării, starea de funcţionare a mijloacelor tehnice de apărare împotriva
incendiilor;
g) eficienţa activităţilor desfăşurate de persoanele cu atribuţii în domeniul apărării
împotriva incendiilor;
h) propuneri de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii de apărare împotriva incendiilor.

5.13 Circuitul documentelor
66
Alte elemente
Nr. de
Nr. Cine Unde sunt
Denumire document/anexă Elaborator exem- Arhivare
crt. aprobă difuzate
plare

Dispoziția directorului general


Șefi compar-
privind stabilirea modului de
Cadru tehnic Director timente Cadru tehnic
1 organizare și a responsabilităților 3
PSI General Cadru tehnic PSI
privind apărarea împotriva
PSI
incendiilor

Șefii locurilor Șefii locurilor

Se afișează
Instrucțiuni de apărare împotriva
de muncă Director de muncă Cadru tehnic
2 incendiilor și atribuții ale 3
Cadru tehnic General Cadru tehnic PSI
salariaților la locurile de muncă
PSI PSI

Șefii locurilor

Se afișează
Dispoziția directorului general
Cadru tehnic Director de muncă Cadru tehnic
3 privind lucrul cu foc deschis și a 3
PSI General Cadru tehnic PSI
fumatului
PSI

Birou Resurse
umane
Șefi compar-
Cadru tehnic
timente
Dispoziția directorului general Birou Resurse Director PSI
4 3 Cadru tehnic
privind instruirea personalului umane General Responsabil
PSI
protecție civilă
Responsabil
protecție
civilă

Cadru tehnic
Cadru tehnic
Dispoziția directorului general de PSI
Birou Resurse Director PSI
5 numire a cadrului tehnic PSI și a 3 Responsabil
umane General Responsabil
Responsabilului de protecția civilă protecție
protecție civilă
civilă

Cadru tehnic
Cadru tehnic
PSI
PSI
Responsabil
Responsabil
Se afișează

Măsuri speciale de apărare Cadru tehnic protecție


Director protecție civilă
6 împotriva incendiilor pentru PSI 3 civilă
General Responsabil
perioade caniculare sau secetoase Responsabil
securitate și
securitate și
sănătate în
sănătate în
muncă
muncă

Cadru tehnic Cadru tehnic Cadru tehnic


Director
7 Fișa obiectivului PSI 2 PSI PSI
General
ISU

Registrul pentru evidența Cadru tehnic Director Cadru tehnic Cadru tehnic
8 1
permiselor de foc PSI general PSI PSI

Certificate EC, certificate de Șefi compar- Șefi compar-


conformitate, agremente tehnice Furnizorii de Furnizorii timente timente
9 pentru mijloacele tehnice de echipa- de echipa- 2 Cadru tehnic Cadru tehnic
protecție împotriva incendiilor și mente mente PSI PSI
echipamentele speciale utilizate

67
Cadru tehnic

Se afișează
Planuri de evacuare a persoanelor Cadru tehnic Director PSI Cadru tehnic
10 10
în caz de incendiu PSI general Fiecare locație PSI
și etaj

Se afișează
Planul de depozitare și evacuare Șefi magazii
Director Cadru tehnic Cadru tehnic
11 a materialelor clasificate ca fiind Cadru tehnic 4
general PSI PSI
periculoase PSI

Cadru Cadru
tehnic Director tehnic Cadru
12 Planul de intervenție PSI general 2 PSI tehnic
ISU PSI
Chiriași ISU
Șefi Șefi
compar- compar-
Evidența exercițiilor de evacuare
timente timente
a personalului propriu și a Cadru tehnic Director
13 2
exercițiilor privind intervenția în PSI general
Cadru Cadru
caz de incendiu
tehnic tehnic
PSI PSI
Șefi Șefi Șefi
comparti- compar- compar-
mente timente timente
Fișele individuale de instruire Director
14 92
periodică a personalului general
Cadru Cadru Cadru
tehnic tehnic tehnic
PSI PSI PSI

Responsabil Responsabil Responsabil


securitate securitate și securitate
și sănătate Director sănătate în și sănătate
Lista substanțelor periculoase
în muncă general muncă în muncă
15 clasificate conform legii, existente 4
ITM Cadru tehnic
pe raza institutului
Cadru ISU PSI Cadru
tehnic ISU tehnic
PSI ITM PSI

Graficele de întreținere, verificare Cadru Cadru Cadru


și reparații pentru diferite categorii tehnic tehnic tehnic
de aparate, utilaje, sisteme sau PSI Director PSI PSI
16 3
instalații care pot genera incendii general
ori care se folosesc în caz de Mecanic Mecanic Mecanic
incendiu șef șef șef

Cadru Cadru
Șefi
tehnic tehnic
comparti-
Organizarea apărării împotriva Director PSI, PSI,
17 mente 2
incendiilor la locul de muncă general șefii șefii
Cadru tehnic
locurilor locurilor
PSI
de muncă de muncă

Cadru tehnic Director


Rapoarte întocmite în urma ISU Cadru
PSI general
18 controalelor preventive proprii sau 2 Cadru tehnic tehnic
Inspectori ISU
ale autorității de stat competente PSI PSI
IGSU

Cadru Cadru Cadru


tehnic tehnic tehnic
PSI PSI PSI
Planul anual de pregătire în situații Director
19 3
de urgență general
Responsabil Responsabil Responsabil
apărare apărare apărare
civilă civiăa civilă

68
5.14 Resurse necesare
5.14.1 Resurse materiale
Resursele materiale constau din baza materială necesară pentru apărarea împotriva
incendiilor și protecție civilă.
Dotarea cu echipamentele și materialele necesare pentru apărarea împotriva
incendiilor și protecție civilă se face în conformitate cu legislația în domeniul situațiilor
de urgență în sectorul de competență.
Baza materială se asigură prin includerea în bugetul anual de achiziții al institutului
a tuturor reperelor de care este nevoie în atingerea obiectivelor legale, absolut necesare,
pentru prevenirea și stingerea incendiilor precum și a situațiilor de urgență ce pot apărea
în desfășurarea activității specifice instituției.
5.14.2 Resurse umane
Resursele umane pentru ducerea la îndeplinire a sarcinilor legale privind apărarea
împotriva incendiilor se va realiza în conformitate cu fișa postului persoanelor implicate.
Prin dispoziția directorului general se nominalizează persoanele care au responsabilități
în acest domeniu.
5.14.3 Resurse financiare
Baza financiară se asigură prin includerea obligatorie în bugetul anual a fondurilor
necesare, responsabilitatea acestei acțiuni fiind în sarcina directorului economic.

5.15 Modul de lucru
5.15.1 Planificarea operațiunilor și acțiunilor activității
Etapa Operațiunea

Nr. Nr.
Denumirea Denumirea
crt. crt.

1 Întocmirea planului / programului de activități

Identificarea necesității achiziționării de echipamente


2 specifice, estimarea valorii și propunerea în bugetul
anual

Identificarea necesității achiziționării de servicii privind


Întocmirea planului 3 întreținerea, verificarea și repararea echipamentelor din
anual / programului dotare
1 anual de activități
pentru situații de
urgență Elaborarea planului de pregătire în situații
4
de urgență

Analizarea și aprobarea planului / programului


5
de activități

Aprobarea planului
6
de pregătire

69
Stabilirea necesității actualizării dispozițiilor
7
directorului general privind această activitate

Stabilirea necesității revizuirii documentelor și


8
instrucțiunilor privind apărarea împotriva incendiilor
Stabilirea programului de instruire periodică a
9
angajaților

Elaborarea Stabilirea tematicii lunare de instruire a angajaților și a


2 10
documentației echipelor proprii de intervenție
Stabilirea bibliografiei privind temele ce se vor aborda
11
în cadrul instruirii
Stabilirea programului privind aplicațiile, exercițiile,
12
convocări, instruiri etc.

Stabilirea necesității instruirii cadrului tehnic PSI și a


13
responsabilului cu protecția civilă

Actualizarea ori de câte ori este nevoie a componenței


14
echipelor de primă intervenție

Instruirea personalului care face parte din echipele de


15
primă intervenție

Verificarea stării tehnice a echipamentului privind


16
apărarea împotriva incendiilor

Întocmirea referatelor de necesitate privind înlocuirea


17 echipamentelor necorespunzătoare și repararea sau
verificarea tehnică a celor a caror valabilitate a expirat

Instruirea periodică a angajaților conform programului


Derularea activității de 18
de instruire
3 prevenire și stingere a
incendiilor Efectuarea de exerciții proprii de stingere și evacuare a
19
angajaților institutiei, conform programării
Verificarea permanentă a respectării de întreg
20 personalul a regulamentelor și instrucțiunilor elaborate
de către directorul general
Efectuarea de controale la compartimentele din cadrul
21
instituției și la chiriași pe linie de PSI și protecție civilă

Luarea de măsuri privind înlăturarea oricăror abateri de


22 la regulile privind apărarea împotriva incendiilor și a
situațiilor de urgență

70
5.15.2. Derularea operațiunilor și acțiunilor activității în situații de urgență
Etapa Operațiunea
Nr. Denu- Nr. Denumirea Activități desfășurate
crt mirea crt.
Întocmirea referatului de
necesitate privind elaborarea Elaborarea și întocmirea referatului de necesitate de către
1 dispozițiilor pentru activitatea persoanele cu sarcini în domeniul apărării împotriva incendiilor și
de apărare împotriva protecție civilă
incendiilor și protecție civilă
Aprobarea referatului de Aprobarea de către directorul general și directorul economic a
2
necesitate referatului de necesitate

Directorul general aprobă dispozițiile interne privind apărarea


împotriva incendiilor și protecție civilă:
- Dispoziția directorului general privind stabilirea modului de
Elaborarea dispozițiilor pentru organizare și a responsabilităților pe linie de PSI și protecție civilă;
3 activitatea de apărare împotriva - Dispoziția directorului general privind lucrul cu foc deschis și a
incendiilor și protecție civilă fumatului;
- Dispoziția directorului general privind instruirea personalului;
- Dispoziția directorului general privind numirea cadrului tehnic
PSI și a responsabilului cu protecția civilă

Persoana cu sarcini în domeniul apărării împotriva incendiilor


elaborează regulamentele și instrucțiunile privind apărarea
împotriva incendiilor:
Întocmirea programului anual de acțiuni pentru situații de urgență

- Instrucțiuni de apărare împotriva incendiilor și atribuții ale


salariaților la locurile de muncă;
- Măsuri speciale de apărare împotriva incendiilor pentru perioade
Reglementări și instrucțiuni caniculare sau secetoase;
4 privind apărarea împotriva - Instrucțiuni specifice de prevenire a incendiilor ce trebuie
incendiilor respectate la pregătirea locului și pe timpul executării lucrărilor cu
foc deschis;
- Atribuțiile responsabilului pe linie de PSI;
- Reglementări privind asigurarea căilor de circulație, colectarea
și evacuarea deșeurilor și ambalajelor combustibile, cât și pentru
1 sezonul rece sau canicule;
- Întocmirea planului de evacuare pentru toate locurile din institut
Aprobarea reglementărilor și
Aprobarea de către directorul general a reglementărilor și
5 instrucțiunilor privind apărarea
instrucțiunilor privind apărarea împotriva incendiilor
împotriva incendiilor
Întocmirea programului de
Persoanele cu atribuții în cazul situațiilor de urgență elaborează
6 instruire pe linie de PSI și
programul de instruire periodică a angajaților
protecție civilă
Întocmirea tematicii
Persoanele cu atribuții în cazul situațiilor de urgență elaborează
diferențiate pe categorii de
7 tematica diferențiată pe categorii de personal privind instruirea
personal privind instruirea
personalului
personalului
Aprobarea programului și
tematicii anuale de instruire Directorul general verifică și avizează programul de instruire
8
periodică a personalului periodică a angajaților
instituției
Elaborarea calendarului propriu
Cadrul tehnic PSI elaborează calendarul propriu privind exercițiile
9 privind exercițiile de stingere și
de stingere și evacuare
evacuare
Aprobarea calendarului propriu
Directorul general verifică și aprobă calendarul propriu privind
10 privind exercițiile de stingere și
exercițiile de stingere și evacuare
evacuare
Elaborarea documentației de
Cadrul tehnic PSI elaborează toate documentele specificate la cap.
11 specialitate privind apărarea
5.13
împotriva incendiilor
Afișarea regulamentelor și
instrucțiunilor privind protecția Cadru tehnic PSI afișează documentele aprobate de directorul
12
împotriva incendiilor și general
planurile de evacuare
71
5.15.3 Valorificarea rezultatelor activității
- Îmbunătățirea cunoașterii legislației privind activitatea de apărare împotriva incendiilor
și protecție civilă;
- Cunoașterea etapelor activității de apărare împotriva incendiilor din cadrul INCDTP;
- Conștientizarea angajaților asupra necesității și obligativității respectării normelor de
apărare împotriva incendiilor.

6. RESPONSABILITĂȚI
6.1 Director general
- aprobă documentele și emite decizii în domeniul PSI și protecție civilă
6.2 Cadru tehnic PSI
- planifică activitatea de prevenire și stingere a incendiilor în cadrul institutului;
- organizează activitatea de apărare împotriva incendiilor;
- monitorizează activitatea de prevenire și stingere a incendiilor;
- acordă asistență tehnică de specialitate în situații critice;
- elaborează documentele specifice activității PSI;
- verifică documentele elaborate de șefii de departamente privind activitatea de prevenire
si stingere a incendiilor;
- controlează modul de respectare a măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor;
- participă la investigarea contextului producerii incendiilor;
- instruiește șefii locurilor de muncă în domeniul prevenirii și stingerii incendiilor;
- propune includerea în bugetele proprii a fondurilor necesare organizării activităţii de
apărare împotriva incendiilor, dotării cu mijloace tehnice pentru apărarea împotriva
incendiilor şi echipamente de protecţie specifice;
- prezintă conducerii, semestrial sau ori de câte ori situaţia impune, raportul de evaluare
a capacităţii de apărare împotriva incendiilor
6.3 Șefii locurilor de muncă
- instruiesc angajații din subordine în domeniul PSI și protecție civilă
- organizează activitatea de apărare împotriva incendiilor de la locul de muncă
- elaborează instrucțiuni PSI specifice locului de muncă
- participă la exercițiile de evacuare în caz de incendiu
6.4 Angajați
- participă la instruirile și exercițiile pe linie de PSI și protecție civilă;
- iși însușesc și respectă legislația aplicabilă privind PSI și protecție civilă;
- respectă interdicțiile privind fumatul și utilizarea focului deschis în locuri cu pericol
de aprindere a materialelor și substanțelor combustibile inflamabile. Fumatul se va
face doar în locuri special amenajate;
- utilizează echipamentele de munca conform instrucțiunilor de lucru și normelor de
apărare împotriva incendiilor la locul de muncă;
- se interzice angajatului să utilizeze echipamentele de munca pentru care nu a fost
instruit sau echipamente de muncă defecte;
- pastreză ordinea și curățenia la locul de muncă

72
7. ANEXE

Anexa nr. 1 Organizarea apărării împotriva incendiilor

ORGANIZAREA APĂRĂRII ÎMPOTRIVA INCENDIILOR


INCDTP
Locul de muncă ...........................

I. - Prevenirea incendiilor
1. Materiale combustibile şi inflamabile (de exemplu, materiale textile, solvenţi etc.)
2. Surse de aprindere posibile (de natură electrică, termică, autoaprindere etc.)
3. Echipamente şi mijloace de lucru (de exemplu, motoare electrice, instalaţii de ventilaţie,
scule şi dispozitive etc.)
4. Măsuri generale (de exemplu, interzicerea focului deschis, interzicerea fumatului,
colectarea deşeurilor etc.)
5. Măsuri specifice (de exemplu, asigurarea funcţionării sistemului de menţinere constantă
a temperaturii, de evacuare a gazelor, utilizarea doar a sculelor care nu produc scântei etc.)

II. - Organizarea primei intervenţii de stingere a incendiilor


1. Mijloace de alarmare/alertare (telefon/număr serviciu profesionist pentru situaţii de
urgenţă .............................buton de alarmare amplasat la ................. etc.)
2. Instalaţii şi dispozitive de limitare şi stingere a incendiilor (de exemplu, uşi rezistente
la foc, trape)
3. Mijloace de protecţie a salariaţilor (de exemplu, aparate de respiraţie)
4. Personalul care asigură prima intervenţie:
- stingătoare ...........................................................
- hidranţi interiori ..................................................
- tablou electric .....................................................
- declanşare/oprire instalaţii .................................
5. Personalul care asigură evacuarea persoanelor/bunurilor ..............

Întocmit
(numele şi prenumele)
Semnătura

Anexa nr. 2 Planul de evacuare a persoanelor/bunurilor

PLANUL DE EVACUARE A PERSOANELOR/BUNURILOR


DIN CADRUL INCDTP
1. Denumirea unității
Sediul, număr de telefon, fax, e-mail
Profilul de activitate

73
2. Planul general al institutului (la scară), pe care se marchează: Amplasarea clădirilor
şi a depozitelor în incintă, precizându-se:
- numărul de niveluri (subterane şi supraterane);
- numărul maxim de persoane care poate fi la un moment dat în clădiri;
- tipul de bunuri şi cantitățile ce pot fi la un moment dat în clădiri/depozite;
- lista cu substanţele periculoase/caracteristici conform fişei de pericol pentru fiecare
categorie de substanţă
Căile de acces, evacuare şi de intervenţie din incintă şi cele adiacente acesteia
Locul/locurile de adunare a persoanelor în caz de incendiu
Locul/locurile de evacuare a bunurilor în caz de incendiu
3. Concepţia de organizare a evacuării persoanelor/bunurilor
Mijloacele prin care se realizează anunţarea (alertarea) persoanelor ce răspund de
executarea şi dirijarea evacuării în caz de incendiu
Nominalizarea persoanelor care au atribuţii în ceea ce priveşte evacuarea persoanelor/
bunurilor pentru fiecare nivel în parte
Nominalizarea persoanelor care se ocupă de întocmirea listelor celor prezenţi la locul
de adunare amenajat şi marcat corespunzător
Ordinea în care urmează să se facă evacuarea persoanelor şi a bunurilor, în funcţie de
valoarea lor şi de vulnerabilitatea la incendiu
În cazul substanţelor periculoase se vor face precizări cu privire la măsuri ce trebuie
adoptate la evacuarea acestora
4. Organizarea evacuării persoanelor/bunurilor pe niveluri
Se întocmeşte, pentru fiecare nivel la care se află persoane sau bunuri necesar a fi
evacuate, schiţa nivelului, pe care se specifică numărul nivelului şi numărul maxim
al persoanelor ce pot fi la un moment dat pe nivel şi se marchează prin simbolurile
corespunzătoare căile de evacuare, încăperile/locurile în care se află persoane/
substanţe periculoase sau bunuri de evacuat
Se nominalizează persoana/persoanele care are/au atribuţii pentru evacuarea
persoanelor/ bunurilor
Se stabilesc traseele pe care se face evacuarea persoanelor, pe cât posibil, urmărindu-
se ca evacuarea persoanelor să se facă pe alte căi decât cele destinate evacuării
materialelor şi astfel stabilite încât să nu îngreuneze intervenţia pompierilor la stingere
Măsurile de siguranţă care trebuie luate la efectuarea evacuării persoanelor şi a
materialelor care prezintă pericol deosebit (explozivi, recipiente pentru gaze sau
lichide sub presiune) ori a materialelor cu deosebită valoare sau care se deteriorează
uşor sub efectele temperaturii (aparate de precizie etc.)
Numărul şi locul în care se află mijloacele de iluminat mobile, de transport, precum şi
alte materiale auxiliare necesare pentru efectuarea evacuării
Instrucţiuni de urmat în caz de incendiu
Locul/locurile de adunare a persoanelor de pe nivelul respectiv
Locul/locurile de evacuare a bunurilor în caz de incendiu

74
Anexa nr. 3 Planul de intervenție

PLANUL DE INTERVENȚIE AL INCDTP


1. Datele de identificare:
- denumirea unității;
- adresă, număr de telefon, fax, e-mail;
- profilul de activitate.
2. Planul general al unităţii (la scară), pe care se marchează:
- amplasarea clădirilor, instalaţiilor tehnologice şi a depozitelor în incintă;
- căile de acces şi de intervenţie din incintă şi cele adiacente acesteia;
- reţelele şi sursele proprii de alimentare cu apă;
- rezervele de agenţi de stingere şi de mijloace de protecţie a personalului de intervenţie;
- reţelele şi racordurile de alimentare cu energie electrică, agent termic, gaze şi alte fluide
combustibile;
- reţelele de canalizare;
- vecinătăţile.
3. Concepţia de organizare şi de desfăşurare a intervenţiei în caz de incendiu:
- concluzii privind intervenţia, rezultate din scenariul de securitate la incendiu sau din
evaluarea capacităţii de apărare împotriva incendiilor;
- particularităţi tactice de intervenţie pentru:
- evacuarea utilizatorilor (persoane şi bunuri), acordarea primului ajutor şi
protejarea bunurilor periclitate;
- localizarea şi lichidarea incendiilor;
- protecţia personalului de intervenţie;
- protecţia vecinătăţilor;
- înlăturarea efectelor negative majore produse de incendiu.
4. Forţe de intervenţie în caz de incendiu:
- serviciul privat pentru situaţii de urgenţă (dotare, încadrare) cu care se cooperează;
- subunitatea de pompieri militari de raion (sectorul, distanţa, itinerarul de deplasare,
telefonul sau alte mijloace de alarmare şi alertare);
- alte forţe cu care se cooperează şi modul de anunţare (de exemplu, ambulanţa);
5. Surse de alimentare cu apă în caz de incendiu, exterioare unităţii:
- reţele de alimentare cu apă:
- debite;
- presiuni;
- amplasarea hidranţilor exteriori şi stabilirea distanţelor faţă de incinta unităţii;
- alte surse artificiale sau naturale de apă;
- felul şi capacitatea acestora;
- platforme (puncte) de alimentare şi distanţele faţă de unitate.
6. Planul fiecărei construcţii, instalaţii tehnologice sau platforme de depozitare (la scară),
pe care se marchează ori se înscriu date privind:
- destinaţia spaţiilor (încăperilor);
- suprafaţa construită şi aria desfăşurată;
- regimul de înălţime (numărul de niveluri);
- numărul de persoane care utilizează construcţia, pe niveluri şi pe total;

75
- căile interioare de acces, evacuare şi de intervenţie;
- natura materialelor şi a elementelor de construcţii;
- nivelurile criteriilor de performanţă privind securitatea la incendiu asigurate;
- instalaţiile utilitare aferente;
- instalaţiile, sistemele, dispozitivele şi aparatele de prevenire şi stingere a incendiilor cu
care este echipată;
- dispozitivul de intervenţie în caz de incendiu.

Anexa nr. 4 Permis de lucru cu foc


INCDTP
PERMIS DE LUCRU CU FOC
Nr. .... din ...........

Se eliberează prezentul permis de lucru cu foc doamnei/domnului ..................,


ajutat de doamna/domnul .........................., care urmează să execute ................................
folosind .................... la (în) ................................... .
Lucrările încep la data de ........... ora ...., şi se încheie la data de ............ ora .... .
Premergător, pe timpul şi la terminarea lucrărilor cu foc se vor lua următoarele măsuri:
1. Îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile din zona de executare a lucrărilor
şi din apropierea acesteia, pe o rază de ..... metri, astfel:
..............................................................................................................................................
2. Golirea, izolarea, spălarea, aerisirea conductelor, utilajelor sau instalaţiilor, prin:
....................................................................................................................................
3. Ventilarea spaţiilor în care se execută lucrările se realizează astfel:
..............................................................................................................................................
4. Verificarea zonei de lucru şi a vecinătăţilor acesteia, înlăturarea surselor de aprindere şi
a condiţiilor care favorizează producerea incendiilor şi a exploziilor, protejarea antifoc a
materialelor din zonă.
5. Începerea lucrărilor cu foc s-a făcut în baza buletinului de analiză nr. ...... din .........,
eliberat de ................................... (acolo unde este cazul)
6. Respectarea normelor de apărare împotriva incendiilor, specifice tehnologiei de lucru:
..............................................................................................................................................
7. În zona de lucru se asigură următoarele mijloace de stingere a incendiilor:
..............................................................................................................................................
8. Lucrările cu foc deschis nu se execută dacă sunt condiţii de vânt.
9. Pe timpul lucrărilor se asigură supravegherea acestora de către doamna/domnul .........
...................
10. Cadrul tehnic PSI al INCDTP este anunţat despre începerea, întreruperea şi încheierea
lucrării.
11. Controlul măsurilor de apărare împotriva incendiilor se asigură de către doamna/
domnul ............................
12. Supravegherea lucrărilor cu foc se asigură de către doamna/domnul ............................
13. Incendiul sau orice alt eveniment se anunţă la ....................., prin .................................

76
14. Alte măsuri specifice de apărare împotriva incendiului ...............................................
15. Personalul de execuţie, control şi supraveghere a fost instruit asupra măsurilor de
apărare împotriva incendiului.
Responsabili Numele şi prenumele Semnătura
Emitentul
Şeful sectorului în care se execută lucrările
Executanţii lucrărilor cu foc

Anexa nr. 5 Mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor

1. Pentru echiparea construcţiilor si instalaţiilor tehnologice:


a) instalaţii de protecţie împotriva incendiilor;
b) stingătoare şi alte aparate de stins incendii;
c) utilaje, unelte şi alte mijloace de intervenţie.
2. Pentru întreruperea procesului de ardere a materialelor şi substanţelor combustibile sau
pentru protecţia celor din apropierea focarului:
a) produse de stingere;
b) agenţi neutralizatori, speciali.
3. Pentru protecţia personalului de intervenţie:
a) echipament de protecţie la temperatură, şocuri mecanice şi la umiditate;
b) mijloace de protecţie a căilor respiratorii;
c) accesorii de siguranţă;
d) accesorii de protecţie la electrocutare;
e) mijloace de iluminat;
f) aparatură de comunicaţii;
g) echipament, aparatură şi instrumentar de protecţie specială împotriva efectelor agenţilor
chimici sau biologici.

Anexa nr. 6 Număr orientativ de stingătoare portative pentru construcţiile din


cadrul INCDTP
Categorii de construcţii Număr minim de stingătoare*)/ suprafaţă desfăşurată

*) Performanţa de stingere echivalentă cu focarele 21 A şi 113 B, conform standardului


european de referinţă.

NOTĂ:
Tipul şi numărul de stingătoare se stabilesc de proiectant, pentru construcţiile
existente, prin scenariile de incendiu sau de persoana cu atribuţii specifice, în funcţie
de nivelul de risc de incendiu, tipul şi cantitatea de material sau substanţă combustibilă/
volumul de lichid combustibil din spaţiul ce trebuie protejat.

77
Anexa nr. 7 Registru de control

REGISTRU DE CONTROL
pentru instalaţiile de detectare, semnalizare, alarmare, alertare, limitare şi stingere a
incendiilor din cadrul INCDTP
Nr. crt. (fişă)
Denumirea instalaţiei
Producător/importator/furnizor
Caracteristici principale (loc amplasare, zone protejate, componente etc.)
Certificat CE/Certificat de conformitate al produsului/Agrement
Documentaţie tehnică aferentă certificatului
Persoana fizică/juridică ce a executat proiectarea
Certificat atestare
Persoana fizică/juridică ce a executat montarea
Certificat atestare
Persoana fizică/juridică ce execută verificarea, întreţinerea, repararea
Certificat atestare
Contract nr.
Perioada contractului
Solicitare service deranjamente
Telefon, e-mail, fax
Personal responsabil
Data
Date evenimente
Nr. Acţiune Numele în
Data Locul Evenimentul Cauza Semnătura
crt corectivă clar

NOTĂ:
1. În registrul de control pentru instalaţiile de detectare, semnalizare, alertare, alarmare,
limitare şi stingere a incendiilor se consemnează toate datele relevante privind:
a) executarea controalelor stării de funcţionare, a operaţiunilor de verificare, întreţinere şi
reparaţii;
b) executarea de modificări;
c) acţionările în situaţii de incendiu;
d) evenimente produse: alarme de incendiu, alarme false de incendiu, defecte, întreruperi,
declanşări intempestive, teste, dezactivări temporare - cu menţionarea cauzelor care le-au
determinat şi a acţiunilor corective efectuate.
2. Datele consemnate trebuie să indice clar şi precis data (anul, luna, ziua, ora, după caz,
minutele şi secundele) şi locul de producere a evenimentului.
3. Toate evenimentele trebuie înregistrate corespunzător.
4. Registrul se completează pentru fiecare instalaţie din dotare.
5. Se numeşte un responsabil pentru completarea registrului; numele responsabilului este
trecut în registru.
6. Se notează componentele înlocuite şi cauzele înlocuirii.

78
Anexa nr. 8 Evidența exercițiilor de intervenție

Evidența exerciţiilor de intervenţie efectuate la ......................


Data şi ora Cine a
Nr. Tipul Sectorul de
executării Locul organizat Observaţii
crt. exerciţiului activitate
exerciţiului exerciţiul

Numele,
Semnătura şi funcţia

79
XIII. TERMENI ŞI EXPRESII SPECIFICE APĂRĂRII ÎMPOTRIVA
INCENDIILOR [5]

Acoperiş – parte a construcţiei care o închide faţă de exterior, peste ultimul nivel construit.
Poate fi tip terasă sau cu şarpantă.
Arie (construită şi desfăşurată) – suprafaţă orizontală a construcţiei, delimitată de
elemente perimetrale. Aria construită (Ac) este delimitată de feţele exterioare ale
pereţilor de închidere perimetrali la nivelul soclului (planul de contact cu terenul), iar aria
desfăşurată (Ad) a unei construcţii reprezintă suma ariilor construite a tuturor nivelurilor
acesteia, subterane şi supraterane, delimitate de feţele exterioare ale pereţilor de închidere
perimetrali ai fiecărui nivel.
Atrium (patio, curte de lumină) - incintă închisă din interiorul unei construcţii, delimitată
pe una sau mai multe laturi de cel puţin patru niveluri ale construcţiei. Atriumurile pot fi
acoperite sau neacoperite.
Clapetă antifoc – dispozitiv de închidere (obturare) rezistent la foc, montat pe tubulatura
de ventilare care străpunge un element de construcţie antifoc sau rezistent la foc (în poziţie
normal deschisă şi prevăzută cu acţionare automată şi manuală în caz de incendiu).
Clădire înaltă – construcţie civilă (publică) supraterană, la care pardoseala ultimului
nivel folosibil este situată la peste 28 m faţă de terenul (carosabilul adiacent) accesibil
autovehiculelor de intervenţie a pompierilor pe cel puţin două laturi ale clădirii. Atunci
când ultimele niveluri sunt locuinţe de tip duplex sau triplex se ia în considerare numai
nivelul de acces din circulaţiile comune orizontale ale clădirii.
Nu sunt considerate clădiri înalte:
 construcţiile care nu sunt destinate să adăpostească oameni;
 clădirile civile (publice) la care deasupra nivelului limită se află un singur nivel
ce ocupă maximum 50% din aria construită a clădirii şi cuprinde numai încăperi
pentru maşini ale ascensoarelor, spaţii tehnice aferente construcţiei, circulaţii
funcţionale;
 clădiri civile (publice) nominalizate în normativ.
Clădire foarte înaltă – construcţie civilă (publică) la care pardoseala ultimului nivel
folosit este situată la înălţimea de 45 m, sau mai mult.
Clasa de combustibilitate – caracteristică a unui material sau element, exprimată prin
nivelul parametrilor specifici, determinaţi în urma unor încercări standardizate.
Combustibilitatea materialelor şi elementelor de construcţii – capacitatea acestora de
a se aprinde şi arde în continuare, contribuind la creşterea cantităţii de căldură dezvoltată
de incendiu.
In funcţie de comportarea la foc, materialele şi elementele de construcţii, pot fi
incombustibile C0 (CA1) sau combustibile. Materialele şi elementele de construcţie
combustibile se clasifică în clasele de combustibilitate:
 C1 (CA2a) practic neinflamabile;
 C2 (CA2b) dificil inflamabile;
 C3 (CA2c) mediu inflamabile;
 C4 (CA2d) uşor inflamabile.
Materialele din clasele C1 (CA2a) şi C2 (CA2b), sunt considerate greu combustibile.
80
Materialele şi substanţele ce se depozitează, se clasifică şi în clase de periculozitate,
simbolizate P1 la P5.
Compartiment de incendiu – construcţie independentă (instalaţie), precum şi construcţii
comasate sau grupate amplasate la distanţele normate faţă de vecinătăţi sau volum construit
compartimentat prin pereţi antifoc faţă de construcţiile (instalaţiile) adiacente.
În clădirile înalte şi foarte înalte compartimentul de incendiu poate fi un volum închis,
constituit din unul până la trei niveluri succesive, delimitate de elemente rezistente la foc
conform normativului şi cu aria desfăşurată totală conform compartimentului de incendiu
admis pentru construcţiile civile (publice) de gradul I de rezistenţă la foc.
Comportare la foc – totalitatea schimbărilor fizice şi chimice intervenite atunci când un
material, produs sau ansamblu, este supus acţiunilor unui incendiu standard.
Condiţii de performanţă – exprimarea performanţelor produsului prin criterii şi nivele
de performanţă ale acestuia, corespunzătoare exigenţelor (pretenţiilor) de siguranţă la foc
a utilizatorilor.
Construcţii: obiecte construite supraterane (cu sau fără subsoluri ori demisoluri) sau
subterane, având următoarele destinaţii şi funcţiuni:
 civile (publice) pentru locuit, administraţie, comerţ, sănătate, cultură, învăţământ,
sport, turism, etc;
 de producţie şi/sau depozitare pentru activităţi specifice de bază sau auxiliare,
(hale, ateliere, depozite, etc);
 mixte pentru diferite activităţi civile (publice), de producţie şi/sau depozitare,
ori civile (publice) şi de producţie şi/sau depozitare, înglobate în acelaşi volum
construit.
Construcţie (clădire) blindată – construcţie închisă supraterană în care activitatea se
desfăşoară numai la lumină artificială, având acoperiş şi pereţi de închidere perimetrală
plini, în care se prevăd numai goluri psihologice şi uşi de acces. Încăperile blindate cu aria
construită (Ac) mai mare de 700 m2 sunt considerate construcţii blindate.
Construcţie (clădire) deschisă – construcţie descoperită sau acoperită tip “şopron”,
deschisă perimetral pe minimum 2 laturi ori delimitată de elemente neetanşe (plasă, trafor
etc.).
Construcţie (clădire) închisă – clădire acoperită şi închisă perimetral cu pereţi.
Construcţie (clădire) monobloc – construcţie închisă cu aria construită (Ac) de cel puţin
20.000 m2 şi lăţimea mai mare de 72 m.
Construcţie subterană – construcţie realizată în întregime sub nivelul terenului
înconjurător (natural sau amenajat).
Construcţie clădire supraterană – construcţie realizată peste cota terenului înconjurător
(natural sau amenajat) şi care poate avea sau nu niveluri subterane.
Cortină de siguranţă – element mobil de protecţie antifoc, specific golurilor mari din
pereţii de compartimentare împotriva incendiilor.
Criterii de performanţă – condiţii în raport de care se evaluează îndeplinirea unei cerinţe
de performanţă.
Degajament protejat – spaţiu construit închis destinat circulaţiei utilizatorilor, alcătuit
şi separat de restul construcţiei cu elemente de construcţie orizontale şi verticale
incombustibile C0 (CA1) şi rezistente la foc conform normativului, astfel realizat şi
81
echipat încât să nu fie inundat cu fum un timp determinat luat în considerare la stabilirea
timpului (lungimii) de evacuare în caz de incendiu.
Densitate de sarcină termică – potenţial caloric total al unui spaţiu, încăpere etc, raportat
la aria pardoselii luată în considerare (J/m2).
Demisol – nivel construit al clădirii având pardoseala situată sub nivelul terenului
(carosabilului) înconjurător cu maximum jumătate din înălţimea liberă a acestuia şi
prevăzut cu ferestre în pereţii de închidere perimetrală. Demisolul se consideră nivel
suprateran al construcţiei.
Atunci când pardoseala este situată sub nivelul terenului (carosabilului) înconjurător cu
mai mult de jumătate din înălţimea liberă, se consideră subsol şi se include în numărul de
niveluri subterane ale construcţiei.
Deschideri pentru evacuarea fumului (desfumare) – goluri practicate în treimea
superioară a închiderilor perimetrale sau în acoperişul unei construcţii, astfel încât să
permită evacuarea fumului produs în caz de incendiu (permanent libere sau închise cu
dispozitive care se deschid automat în caz de incendiu).
Grad de rezistenţă la foc – capacitate globală a construcţiei sau a compartimentului de
incendiu de a răspunde la acţiunea unui incendiu standard, indiferent de destinaţia sau
funcţiunea acestuia.
Incendiu – proces complex de ardere, cu evoluţie necontrolată, datorat prezenţei
substanţelor combustibile şi a surselor de aprindere, a cărui apariţie şi dezvoltare are
efecte negative prin producerea de pierderi de vieţi, pagube materiale etc. şi care impune
intervenţia organizată pentru stingere.
Inflamare generalizată (flashover) – trecerea bruscă la starea de combustie generalizată
pe suprafaţa materialelor combustibile dintr-un spaţiu închis.
Încăperi cu aglomerări de persoane – încăperi în care se pot afla simultan cel puţin 50
de persoane, fiecăreia din acestea revenindu-i o arie de pardoseală mai mică de 4 m2 .
Încăpere tampon – încăpere (sas) de protecţie a golurilor din pereţi, astfel conformată,
alcătuită şi realizată încât să corespundă prevederilor normativului, potrivit rolului pe care
îl are în caz de incendiu.
Învelitoare – izolare hidrofugă a acoperişurilor (teraselor), cu rol de asigurare a etanşeităţii
construcţiei faţă de intemperii.
Limitarea propagării incendiilor – ansamblul măsurilor constructive şi de instalaţii,
care împiedică pentru durate normate de timp, extinderea incendiului în interiorul
compartimentului de incendiu sau în afara acestuia.
Mansardă – spaţiu funcţional amenajat în volumul podului construcţiei. Se include în
numărul de niveluri supraterane.
Nivel – spaţiu construit suprateran sau subteran ai construcţiilor închise sau deschise,
delimitate de planşee. Constituie nivel supanta a cărei arie este mai mare decât 40% din
cea a încăperii/spaţiului în care se află.
Panouri de învelitoare – elemente autoportante montate pe şarpante ale construcţiilor, cu
rol de izolare hidrofugă şi după caz termică.
Perete cortină – închidere perimetrală a construcţiei, realizată cu structură proprie de
rezistenţă (independentă de cea a construcţiei de care numai se ancorează), sau panouri de
faţadă fixate de structura construcţiei (fără structură proprie).
82
După caz, pot fi utilizate şi combinaţii ale celor două sisteme de închidere perimetrală cu
perete cortină.
Perete sau planşeu antifoc (AF) – element de construcţie vertical sau orizontal realizat
din materiale incombustibile C0 (CA1), având rezistenţa la foc cel puţin egală cu nivelul
stabilit în funcţie de densitatea cea mai mare a sarcinii termice din compartimentele de
incendiu pe care le separă, conformat şi realizat potrivit prevederilor normativului.
Perete sau planşeu rezistent la explozie (RE) – element de construcţie vertical sau
orizontal, realizat din materiale fără goluri interioare, incombustibile C0 (CA1), alcătuit şi
dimensionat prin calcul astfel încât să reziste la presiunea exploziei volumetrice respective.
Atunci când separă compartimente de incendiu, trebuie să îndeplinească şi condiţiile
stabilite pentru elemente antifoc.
Perete sau planşeu rezistent la foc (RF) – element de construcţie vertical sau orizontal,
realizat din materiale C0(CA1) cu rezistenţa la foc cel puţin egală cu nivelul stabilit în
normativ, în funcţie de rolul de protecţie la foc pe care îl are.
Perete sau planşeu etanş la foc (EF) – element de construcţie vertical sau orizontal
alcătuit din materiale C0 (CA1) care asigură etanşeitatea stabilită prin normativ.
Pereţi portanţi – elemente de construcţie verticale portante ale construcţiei, caracterizate
prin clasa de combustibilitate şi rezistenţă la foc, pentru stabilirea gradului de rezistenţă la
foc al clădirii sau compartimentului de incendiu.
Pereţi neportanţi (autoportanţi) idem pereţi portanţi, dar fără îndeplinirea unui rol
structural.
Performanţă la foc – comportarea unui material, produs sau ansamblu supus unui
incendiu, în raport cu utilizarea lui.
Planşeu – element de construcţie orizontal sau înclinat care delimitează niveluri ale
construcţiei, luat în calcul pentru determinarea gradului de rezistenţă la foc.
Planşeele parţiale (supante), care ocupă mai mult de 40% din aria încăperii în care sunt
dispuse, se iau în calcul la determinarea gradului de rezistenţă la foc.
Potenţial calorific – vezi sarcina termică.
Platformă – element de construcţie orizontal cu goluri neprotejate în procent de minimum
30% din arie, (inclusiv tip “grătar”), fără loc permanent de activitate şi destinat vizitării
periodice (max. 8 ori/schimb). Platformele nu se iau în calcul la determinarea gradului de
rezistenţă la foc şi a numărului de niveluri.
Risc de incendiu – probabilitatea izbucnirii incendiilor în spaţii, încăperi, construcţii sau
compartimente de incendiu ori instalaţii; în cele cu funcţiuni civile (publice) se exprimă
prin riscuri de incendiu, iar în cele destinate activităţilor de producţie şi de depozitare se
exprimă prin “categorii de pericol de incendiu”.
Rezistenţă la foc (RF) – aptitudinea unor părţi sau elemente de construcţie de a-şi păstra,
într-un timp determinat, capacitatea portantă, izolarea termică şi etanşeitatea, stabilite prin
încercări standardizate.
Sală aglomerată - (categorie distinctă a încăperilor cu aglomerări de persoane) încăpere
sau grup de încăperi care comunică direct între ele prin goluri (protejate sau neprotejate),
în care suprafaţa ce-i revine unei persoane este mai mică de 4m2 şi în care se pot întruni
simultan cel puţin 150 de persoane (săli de spectacole, săli de întruniri, încăperi pentru
expoziţii, muzee, cluburi, cinematografe, comerţ, cazinouri, discoteci etc). Când sunt
83
situate la parter, se consideră săli aglomerate cele cu mai mult de 200 persoane.
Sarcină termică – suma energiilor calorice degajate prin combustia completă a tuturor
materialelor din spaţiul considerat.
Şarpantă – ansamblul structural al acoperişului unei construcţii, pe care se dispune
suportul învelitorii sau panourile de învelitoare.
Scară de evacuare – circulaţie verticală corespunzător dispusă, conformată, dimensionată
şi protejată pentru a asigura condiţii de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu.
Scară cu trepte balansate – scară la care forma în plan a unor trepte este diferită de
celelalte, pe înălţimea uneia sau mai multor rampe, ori a întregii scări.
Scenarii de siguranţă la foc – combinaţii de valori şi relaţii între condiţiile şi performanţele
la foc asigurate, în scopul realizării siguranţei utilizatorilor.
Sistem de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi – sistem constituit din dispozitive
de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi şi ecrane verticale coborâte sub acoperiş sau
tavan în scopul limitării sau propagării incendiilor în construcţiile închise cu arii libere
mari (fără pereţi despărţitori).
Supanta – planşeu intermediar plin, deschis pe una sau mai multe laturi faţă de încăperea
în care este dispus. Se ia în considerare conform prevederilor normativului.
Tambur deschis – protecţie a golurilor de circulaţie funcţională din pereţii antifoc,
rezistenţi la foc sau la explozie.
Uşi de evacuare – elemente mobile de închidere a golurilor de circulaţie şi evacuare din
pereţii care delimitează diferite spaţii construite.
Uşi, cortine şi obloane rezistente la foc – elemente mobile de protecţie a golurilor de
circulaţie şi evacuare din pereţii cu rol de limitare a propagării incendiilor, alcătuite şi
echipate conform normativului.
Utilizatori – persoane, animale sau obiecte care folosesc sau exploatează construcţia.
Volet – dispozitiv de închidere (obturare) rezistent la foc, montat pe tubulaturi (ghene) de
evacuare a fumului, normal închis sau deschis în poziţie de aşteptare prevăzut cu acţionare
automată şi manuală în caz de incendiu.

84
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor


2. Ordinul M.A.I. nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva
incendiilor
3. Hotărârea Guvernului nr. 762/2008 pentru aprobarea Strategiei naționale de prevenire
a situațiilor de urgență
4. Ordinul M.A.I. nr. 129/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizarea
și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă
5. Ordinul M.L.P.A.T. nr. 27/N/7.04.1999 – ”Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor”
Indicativ P 118-99
6. Ordinul M.I.R.A. nr. 210/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea,
evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu, modificat şi completat cu Ordinul M.I.R.A
nr. 663/2008
7. Ordinul M.A.I. nr. 106/2007 pentru aprobarea Criteriilor de stabilire a consiliilor locale
și operatorilor economici care au obligația de a angaja cel puțin un cadru tehnic sau
personal de specialitate cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor
8. Ordinul M.A.I. nr. 96/2016 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind
constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor voluntare şi a serviciilor private pentru
situaţii de urgenţă
9. Ordinul M.A.I. nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de
analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a
riscurilor
10. Hotărârea Guvernului nr. 571/2016 pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi
amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu
11. Institutul de Proiectare, Cercetare și Tehnică de Calcul în Construcții I.P.C.T. SA –
Manual privind exemplificări, detalieri şi soluţii de aplicare a prevederilor normativului P
118-99 “Siguranța la foc a construcțiilor, Indicativ MP 0082000, Ediția II, Editura FAST
PRINT, București, 2004, ISBN: 973-8249-03-1, Aprobat de M.L.P.T.L. cu Ordinul nr.
31/N/22.05/2000
12. Ordinul M.A.I. nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozițiilor generale privind instruirea
salariaților în domeniul situațiilor de urgență, modificat şi completat de Ordinul M.A.I.
nr. 786/2005
13. Ordinul nr. 269/2008 pentru modificarea și completarea Regulamentului privind
clasificarea și încadrarea produselor pentru construcții pe baza performanțelor de
comportare la foc, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și
turismului nr. 1.822/2004 si Ordinul M.A.I. nr. 394/2004
14. Ordinul M.A.I. nr. 211/2010 pentru aprobarea Dispozițiilor generale de apărare
împotriva incendiilor la ateliere și spații de întreținere și reparații
15. Hotărârea Guvernului nr. 537/2007 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la
normele de prevenire şi stingere a incendiilor
16. Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente
clădirilor, indicativ NP-I7/2011
17. Norme tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare
85
cu gaze naturale, aprobate prin ordinul preşedintelui A.N.R.E. nr. 5/2009
18. Normativ pentru exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală, indicativ I 13/1- 02
19. Normativ privind exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare, indicativ I 5/2 –
98
20. Normativ C 300, Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora
21. Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, cu modificările și completările ulterioare
22. Ordinul M.A.I. nr. 89/2013 pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare,
pregătire și desfășurare a activității de prevenire a situațiilor de urgență
23. Hotărârea Guvernului nr. 915/2015 privind stabilirea criteriilor pentru oprirea
funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor determinate de încălcarea gravă
a cerinței de securitate la incendiu în ceea ce privește periclitarea vieții ocupanților și
forțelor de intervenție, neasigurarea stabilității elementelor portante, respectiv a limitării
propagării focului și fumului în interiorul edificiului și la vecinătăți
24. Ordinul M.A.I. nr. 166/2010 pentru aprobarea Dispozițiilor generale privind apărarea
împotriva incendiilor la construcții și instalațiile aferente
25. Ordinul M.A.I. nr. 262/2010 pentru aprobarea Dispozițiilor generale privind apărarea
împotriva incendiilor la spații și construcții pentru birouri
26. Normativ P 118/2/2013 pentru aprobarea reglementării tehnice ”Normativ privind
securitatea la incendiu a construcțiilor – Partea a II-a – Instalații de stingere”
27. Normativ P 118/3/2015 Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor –
Partea a III-a – Instalații de detectare, semnalizare și avertizare

86