Sunteți pe pagina 1din 5

Alimentatia elevului (7-15 ani)

Alimentatia scoalarului trebuie sa indeplineasca, in general, aceleasi conditii ca si la varsta


prescolara si sa asigure toate nevoile nutritive ale elevilor. La aceasta varsta, cand copilul este
foarte activ, creste mult si este expus intr-o mare masura bolilor infectioase, hrana acestuia
trebuie sa fie adaptata nevoilor sale fiziologice.
Din cauza activitatii sporite prin invatatura si miscare, cheltuiala energetica suplimentara este
de circa 500 calorii cat copilul sta in scoala si de circa 800 calorii cat acesta isi petrece timpul
afara.
Cercetari amanuntite au stabilit ca nevoile optime ale copiilor de 6 ani sunt de circa 1 800
cal/zi (61 g proteine, 62 lipide si 231 g glucide). Nevoile energetice ale copilului intre 5 si 15
ani sunt de 65-50 cal/kg corp/zi, cu atat mai mici cu cat copilul inainteaza in varsta. Se
observa ca nevoile calorice ale scolarului sunt relativ mai mari decat ale adultului. Nevoile de
proteine sunt, la scolar, de 2 g/kg corp/ zi, cele de lipide de 2-1 g/kg corp/zi, iar cele de
glucide de 10-8 g/kg corp pe zi. Si la aceasta varsta, respectarea raportului proteine: lipide:
glucide= 1:1:4, trebuie sa fie o regula.
Unii autori recomanda, in vederea unei mai bune cresteri a organismului, o cantitate mai
mare de proteine: 3-3,2 g/kg corp/zi. In general, in aceasta perioada de viata, proteinele
(substante plastice) trebuie sa acopere 12-15% din aportul total caloric, iar substantele
energetice, respectiv glucidele, 40-50% si lipidele, 40%.
De regula, pentru copiii din scoala primara se recomanda, in medie 1 900 - 2000 cal/zi, iar
pentru cei mai mari 2 500 cal/zi. In afara de numarul de calorii, trebuie stabilita si o anume
proportie intre alimente, fiind absolut necesar un echilibru azotat la aceasta varsta, cand
corpul copilului creste si procesele organoplastice sunt extrem de active.
Proteinele au un rol esential in toata perioada de crestere pre- si postpubertara. Trebuie, insa,
respectat un echilibru intre cantitatile de proteine animale si cele de origine vegetala. Nevoile
de proteine sunt, in medie:

- intre 8-11 ani: 3,2- 3,5 g/kg corp/zi;


- intre 12-15 ani: 2,5-2,8 g/kg corp/zi.

Copilul de varsta scolara poate sa consume carne de 2 ori pe zi. De asemenea, se


recomanda consumul de peste. Lipidele asigura un important aport energetic, vehiculeaza
vitaminele A si D, iar lecitina si colesterina participa la constituirea membranei celulare. In
general, grasimile stimuleaza cresterea in greutate.

Nevoi de lipide:

- la 6 ani: 3 g/kg corp/zi;


- intre 10- 11 ani: 1,5 g/ kg corp/zi.

Proteinele si grasimile vor fi furnizate de produse lactate: unt, branzeturi si oua. Grasimi se
mai obtin si din uleiurile vegetale, untura si alte lipide animale. Glucidele intretin, mai ales
prin amidon, cheltuieli de energie imediata, necesare in munca fizica si intelectuala a
scolarilor.

Nevoi de glucide:
- intre 7-12 ani: 10-8 g/kg corp/ zi;
- intre 12-15 ani: 8 g/kg corp/zi.

Surse de glucide sunt: paine, dulciuri, fructe, cartofi, legume uscate sau proaspete,
marmelada, fainoase si altele. Se prefera painea mai neagra (intermediara) care intretine
peristaltismul intestinal si combate deci tendinta la constipatie, ce se manifesta la aceasta
varsta, contine mai mult fier, calciu, fofor, magneziu, ca si vitamina B2 (ce nu se distruge prin
coacere), decat painea alba. Daca se dau in cantitati prea mari, ele pot determina un
dezechilibru nutritiv, prin exces de fainoase.

Vitaminele sunt continute in cantitati suficiente in alimente ca: frisca, unt, branza, oua
(incalzite pana la 40-50 grade Celsius), fructe, legume crude, carne, paine (mai ales vitamina
B2), lapte nefiert. Ele sunt absolut necesare, atat cele hidrosulubile: vitamina C (in fructe si
legume verzi), vitaminele B (in cereale), cat si cele liposolubile: vitaminaA (in unt, carotenul
din legumele verzi), vitamina D (aceasta fiind insuficienta in alimente, trebuie adaugata, sub
forma medicamentoasa, mai ales in timpul iernii). Sarurile minerale trebuie sa pastreze si ele
un anumit echilibru, avand o mare importanta in a doua copilarie.

In alimentatia scolarului trebuie sa predomine alimentele cu caracter bazic, deoarece in


cazul unei hrane cu predominanta acida, proteinele se utilizeaza defectuos. De aceea, trebuie
asigurat un aport suficient de saruri minerale cu insusiri bazice, care influenteaza pozitiv
starea sistemului nervos si endocrin, ca si o mai buna crestere a copilului.

Aportul de saruri minerale trebuie, deci, sa pastreze un echilibru, in sensul predominantei


radicalilor cu caracter bazic (seminte de cereale, fainuri, legume), in dauna radicalilor cu
caracter acid (carne, oua, paine, etc.). In acest sens, se va evita o alimentatie excesiv de bogata
in carne, paine si fainoase si saraca in legume proaspete si zarzavat.

Echilibrul fosfo-calcic in ratia alimentara este esential pentru procesul de osificare a


scheletului. De aceea, pe langa produsele care contin fosfor (paine, cereale), copilul trebuie sa
primeasca si alimente bogate in calciu (lapte, branza, galbenus de ou, fructe uscate, legume
verzi).

In acelasi timp, se impune si acoperirea nevoilor de fier, care se gaseste in cantitate mai mare
in spanac. Si in alimentatia scolarului trebuie evitat abuzul consumului de paine, bomboane,
prajituri, care reprezinta, de multe ori, cauza tulburarilor despeptice si a aparitiei cariilor
dentare.

O hrana rationala, pentru aceasta varsta, va consta din lapte (300-400 ml/zi), paine de preferat
integrala (2 450- 300 g/zi), fructe crude, legume crude sau fierte, astfel ca sa nu se piarda
sarurile minerale, oua, carne, peste, in cantitati rezonabile.

Alimentatia scolarului trebuie sa fie cat mai variata, cu multe fructe si cruditati, astfel
incat acestea sa reprezinte cel putin 1/2 din cantitatea necesara de proteine.
Copilul de varsta scolara va primi 4-5 mese pe zi, dintre care 1-2 gustari.

Adeseori, scolarul cu program de scoala dimineata, renunta cu usurinta la micul dejun, ceea ce
favorizeaza aparitia unor stari de hipoglicemie, care se mainifesta printr-o stare de oboseala,
uneori cefalee si chiar varteje. Acest lucru are drept consecinta scaderea randamentului la
efortul fizic si intelectual, pe care copilul il depune cel mai intens in cursul acestei parti din zi.
Mai mult, daca programul scolar se prelungeste dupa 12-13, copilul va mai lua o gustare la
scoala, de obicei la ora 10. Nevoile de lichide sunt, la acesta etate, de 75-100 ml/zi, ele
scazand pe masura ce copilul inainteaza in varsta. Ele vor fi acoperite atat prin apa de baut,
cat si prin apa din alimente. Apa se va da intre mese sau la sfarsitul fiecarei mese.

Repartitia caloriilor pe mese este indicata cu cea de la copilul prescolar: 12-20% la micul
dejun, 40-50% la masa de pranz, 25-30% la masa de seara (cina) si 10% la cele doua gustari.

Ca si la prescolari, mancarurile prea condimentate, alimentele excitante, ca si bauturile


alcoolice (mai ales cele spirtoase) sunt complet interzise si la aceasta varsta.

In practica, un echilibru intre alimentele de origine animale si cele de origine vegetala, se


poate obtine dupa urmatoarea schema:

- dimineata: ceai sau lapte, eventual cu cafea sau caco, paine cu unt, biscuiti;
- la ora 10 (la scoala): paine cu branza sau un mezel, un corn, un covrig sau o gogoasa, un
fruct, etc.;
- la amiaza: un aliment gatit cu carne, unul cu legume si un desert, de preferat pe baza de
fructe. Se recomanda ca, cel putin de cateva ori pe saptamana, primul fel sa fie o supa sau o
ciorba. Spre exemplu, o masa de pranz ar putea fi alcatuita din: legume verzi sau uscate cu
unt, frptura de carne cu cartofi, fructe crude sau compot, ori o prajitura, paine si apa;
- la ora 17: o cana de lapte sau iaurt cu biscuiti.

In concluzie, pentru o buna crestere si dezvoltare a copilului de varsta scolara, ca si pentru


pastrarea starii lui de sanatate, trebuie ca alimentatia acestuia sa satisfaca, cantitativ si
calitativ, echilibrul dintre proteine, lipide si glucide si sa se asigure, in acelasi timp, un aport
suficient vitaminic, mineral si hdric, variabil cu varsta.

Erorile cantitative sau calitative in alcatuirea alimentatiei scolarului pot avea diferite
consecinte nefaste, uneori destul de grave, in functie de lipsa sau excesul principiului nutritiv
respectiv.

Este normal ca acesti copii de varsta scolara sa consume, aproape totdeauna, aceleasi alimente
ca si restul familiei, impreuna cu care, de altfel, servesc, de obicei mesele.

De aceea, se considera ca, la aceasta varsta, nu este nevoie sa fie indicate, pentru copiii
sanatosi, regimuri speciale, ci doar sa se tina seama de asigurarea necesarului caloric,
echilibrului dintre factorii nutritivi, dar mai ales de indicatorii care atesta o dezvolatre
normala a scolarului, ca si o buna stare de sanatate. Aceste criterii sunt, de altfel,
indispensabile tuturor membrilor familiei copilului.

Desi descresc cu varsta, nevoile de proteine, lipide, glucide, vitamine si minerale raman,
totusi, si la aceasta varsta, datorita "saltului de crestere", prepubertar si pubertar, destul de
mari. Acest lucru impune o supraveghere atenta a alimentatiei scolarilor, fara ca grija
parinteasca sa devina prea evidenta, ceea ce ar putea duce la conflicte alimentare si chiar la
anorexie psihogena.

Ca si la prescolar, hrana zilnica a scolarului trebuie sa contina cel putin un reprezentant al


celor 9 grupe de alimente:
1. Lapte si derivate.
2. Carne si peste.
3. Oua.
4. Unt si grasimi animale si vegetale.
5. Paine si fainoase.
6. Legume si zarzavaturi proaspete.
7. Leguminoase uscate.
8. Fructe proaspete.
9. Zahar si produse zaharoase.

Daca lipsesc alimentele dintr-o grupa, vor fi inlocuite cu alimente din alte grupe, care sa
contina principiile nutritive absente. Din alimentatia scolarului, ca si a prescolarului, nu
trebuie sa lipseasca alimentele de sezon.

Putem grupa alimentele in doua categorii:

a) unele a caror prezenta si cantitate in alimentatia zilnica trebuie supravegheata, pentru a se


eviat abuzul, sau dimpotriva, consumul necesar: lapte, carne, oua, paine, grasimi;

b) altele, care pot fi consumate in orice cantitate: legume, zarzavaturi, cartofi, fructe crude.

In marea majoritate a cazurilor, scolarii, ca si prescolarii, de altfel isi fixeaza singuri nevoile
alimentare, exceptand anumite stari, ca obezitatea, anorexia, alte stari patologice.

Apetitul bun si curba ponderala ascendenta constituie dovada unei alimentatii


corespunzatoare. Activitatea fizica crescuta la unii scolari (sport, gimnastica) ca si efortul
intelectual intens necesita un spor caloric proportional cu efortul depus. De asemenea,
necesitatile calorice sunt mai mari iarna decat vara. Aportul alimentar corect este deosebit de
necesar in perioadele de crestere accentuata, din prepubertate si pubertate.

Alimentaţia şcolarului este importantă pentru că în această perioadă copilul se află într-o etapă
de creştere şi dezvoltare.Dacă vorbim de necesarul de calorii, nevoile copilului sunt mai mari
dacât cele ale adultului, acestea scăzând odată cu înaintarea în vârstă. Practic, un copil de 6
ani are nevoie de aproximativ 1800-2000 de calorii pe zi din care, 60-65 grame de proteine,
60-65 grame de lipide, 200- 250 grame glucide, aceste valori fiind orientative, ele depinzând
fooarte mult de sexul copilului, greutate, înălţime, efort fizic depus.

Alimentaţia şcolarului trebuie să fie cât mai variată: multe fructe şi legume, lapte şi derivate,
peşte şi carne slabă de pui, curcan, vită. grăsimi animale şi vegetale, carbohidraţi( paste
integrale, orez integral, pâine integrală, cartofi-de preferat roşii, zahăr(atentie, nu dulciurile
extrem de rafinate din comerţ, chipsuri, croisante cu multă cremă).

Iată cum arată un meniu sănătos de şcolar!

Micul-dejun: Este cea mai importantă masă a zilei (nu cea mai consistentă) şi este o sursă
importantă de calorii, fibre, fier şi calciu, de aceea nu trebuie evitată. Un mic dejun te scapă
de obezitate, de oboseală şi apatie, de lipsa de atenţie, de predispoziţie la tot felul de răceli sau
viroze! La masa de dimineaţă, şcolarul poate consuma alimente precum: lapte sau iaurt cu
cereale integrale, pâine cu unt şi gem, marmeladă, dulceaţă (sau unt de arahide), omletă cu
albuşuri, brânză şi legume, lapte cu cacao şi biscuiţi integrali sau de ovăz.

Gustarea 1. La şcoală, copilul trebuie să consume prima gustare. Ar fi ideal să aibă la


pacheţel 1-2 fructe sau o tartină cu unt şi brânză sau caşcaval şi ardei gras, ridichi, roşie,
morcov. Nu-i puneţi la pachet ceva dulce sau sucuri care-i vor tăia pofta de mâncare!

Prânzul. Este masa cea mai consistentă şi ar trebui să fie o masă «caldă». Variante de
preparate sunt: supă sau ciorbă, cartofi (în nici un caz prăjiţi), paste, orez, măzare cu diferite
legume, carne sau peşte cu garnitură de legume, salate diverse care vor acompania felurile de
bază.

Gustarea 2. Fructe sau beţişoare de legume crude, tarte cu fructe sau plăcintă cu mere,
dovleac, alte fructe de sezon. Sucuri natural de fructe preparate la blender sau sorbeturi din
fructe de sezon, măr copt cu scorţişoară.

Cina: trebuie servită cu minimum 2 ore înainte de culcare (nu întârziem peste ora 20.00). Iată
variante de preparate: orez integral cu legume, salată cu carne, cartofi copţi cu brânzică sau
iaurt, verdeaţă, salată verde, o budincă de paste.