Sunteți pe pagina 1din 3

1

Lp 3

Hipertrofiile cardiace (supraincarcarile cardiace)

Supraincarcari
 de volum (umplerea diastolica peste normal)
 de presiune(cresc forta necesara ejectiei)
Supraincarcari ventriculare
 de volum: insuficiente valvulare (tricuspida, mitrala, aortica, pulmonara) care det. cresterea vol. telediastolic
si cresterea presarcinii.
 de presiune: stenoze valvulare aortice si pulmonare, HTA, HTP
Supraincarcari atrile
 de volum: insuficiente valvulare atrioventriculare, DSA
 de presiune: stenoze valvulare atrioventriculare, insuficienta ventriculara.

Supraincarcarile de volum vor genera hipertrofii excentrice – dilatatie cu atasarea sarcomerelor in serie.
Supraincarcarile de presiune vor genera hipertrofii concentrice – creste grosimea peretelui cu atasarea
sarcomerelor in paralel.

In concluzie orice supraincarcare va conduce la cresterea masei musculare care se va exprima ECG prin:

1. Creste durata depolarizarii 4. Cresterea TADI


2. Creste amplitudinea undelor 5. Modificari de morfologie ale undelor
3. Devierea axului electric 6. Modificari de repolarizare

1. Hipertrofia atriala dreapta (HAD)

 vizibila in derivatiile inferioare (DII, DIII, aVF)


 componenta de deplarizare AD mai importanta,
acopera si sumeaza depolarizarea AS
 P pulmonar – ascutit, inalt > 2.5 mm
 Lungime normala – nu depaseste depolarizarea AS
 Ax verticalizat (90grade)
 in plan orizontal – orientata spre anterior:
V1 – pozitiva/componenta pozitiva mai importanta
a complexului echidifazic.

2. Hipertrofia atriala stanga (HAS)

 vizibila in derivatiile stangi (DI, aVL)


 componenta de depolarizare a AS mai importanta accentuind asincronismul fizilogic de depolarizare atriala.
 P mitral – bifida cu „cocoasa” 2 mare decat prima.
 alungita : peste 0.11 s
 axul undei P orizontalizat (intre 0 si 30 grade)
 V1 - predominant negativa (componenta negativa mult mai accentuata)

 Hipertrofia biatriala combina semnele HAS in plan frontal si HAD in plan orizontal (posibil si invers)
2

3. Hipertrofia ventriculara dreapta - HVD (marcata)


 HVD la debut sau moderata prezinta modificari minore – creste R in V1 si S in D1

 activarea ventriculara dreapta genereaza forte ample care atenueaza fortele normale de depolarizare a VS
(diminua asincronismul fiziologic de depolarizare ventriculara) astfel incat complexe QRS sunt normale (rar
hipervoltate).
 depolarizarea patologica antreneaza repolarizarea patologica care incepe de la endocard spre epicard
generand forte de repolarizare de sens contrar depolarizarii - disjunctie de axe (unghi peste 60 grade intre
ele)
 ax electric deviat la dreapta (100, 110 grade si chiar peste 150 grade)
 In plan frontal:
 DI, aVL complexe predominant negative – cu unde S
 DIII, aVF complexe predominant pozitive
 ax undei T deviat la stanga – disjunctie de axe – deci unda T pozitiva in DI si negativa in DIII
 In plan orizontal:
 V1, V2 (invers decat normalul) –aspect Rs cu raport R/s>1
 R (V1)peste 7 mm – HVD semnificativa
 V5, V6 (invers decat normalul) – aspect rS (r/S<1) – nu obligatoriu
 Indice Sokolow-Lyon= R(V1)+S(V5,6)>11 mm
 Indice White-Block = R(D1)+S(D3)-[S(D1)+R(D3)] negativ – mai mic de – 14 mm
 Cresterea TADI >0.04s in V1, V2
 Criteriu adtional – P pulmonar (hipertrofie de AD) – nu obligatoriu.
3

4. Hipertrofia ventriculara stanga – HVS

 fortele generate de activarea VS cresc si accentueaza asincronismul fiziologic de depolarizare ventriculara,


fortele stg. scapa de sumarea cu cele drepte
 axul electric este deviat la stanga (intre 0 si - 45 grade)
 depolarizarea patologica antreneaza repolarizarea patologica care incepe de la endocard spre epicard
generand forte de repolarizare de sens contrar depolarizarii - disjunctie de axe (unghi peste 60 grade intre
ele)
 creste durata QRS =0.10-0.12 s (peste 0.12 s = bloc de ramura)
 amplitudinea complexelor creste in derivatiile stangi (DI, aVL,V5, V6)
 creste TADI peste 0.05 sec. in V5, V6
 V1, V2 – unde S f. adanci; vectorul de depolarizare septala poate fi sters (nu exista unda r)– poate apare QS
adanc ca in infarct)
 V5, V6 – unde R f. inalte – poate lipsi unda q
 Indice Sokolow-Lyon – S(V1)+R(V5/V6) peste 35 mm adult (peste 45 mm copil)
 unda R (V5/V6) peste 25 mm
 Indice White-Block = R(D1)+S(D3)-[S(D1)+R(D3)] peste 17 mm
 R(aVL) peste 13 mm
 criteriu suplimentar – P mitral (hipertrofia de AS)

Modificari de faza terminala (de replorizare – segment ST, unda T)


1. Modificari secundare de faza terminala: 3 situatii importante in care apar modif. secundare de repolarizare
a) hipertrofiile ventriculare.
b) blocurile de ramura.
c) sd. de preexcitatie.
 Ex: HVS derivatiile stg
- Punctul j pe linie isoelectrica
- Subdenivelarea Segmentul ST descendent
- Unda T negativa dar asimetrica ( in orice caz in opozitie de faza cu QRS).
2. Modificari primare de repolarizare (QRS normal si ST/T modificat) – cardiopatia ischemica: punctul j situat
sub/peste linia izoelectica
3. Modificari mixte de faza terminala (asocierea a 2 patologii de ex. Hipertrofie +cardiopatie ischemica) – j sub
linia izoelectrica, unde R inalte de hipertrofie, unda T simetrica, ascutita

S-ar putea să vă placă și