Sunteți pe pagina 1din 109

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL PROIECT BIROU PROIECTARE STRAJAN S.R.L. 2500 ALBA IULIA

PROIECT

BIROU PROIECTARE STRAJAN S.R.L.

2500 ALBA IULIA ,FERDINAND I ,nr 68 REG.COMERTULUI J01 / 483 / 1996 TELEFON / FAX 0258 / 81.01.23; 810777

PLAN URBANISTIC GENERAL si AMENAJAREA TERITORIULUI ADMINISTRATIV AL MUNICIPIULUI ALBA IULIA REACTUALIZARE

BENEFICIAR

NUMAR PROIECT

FAZA

PROIECTANT GENERAL:

SUBPROIECTANT:

MUNICIPIUL ALBA IULIA

716/2012

PLAN URBANISTIC GENERAL MEMORIU GENERAL

BIROU PROIECTARE STRAJAN S.R.L.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM „ION MINCU”- BUCURESTI , CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA SI CONSULTING

COLECTIV DE ELABORARE :

Arhitectura /Urbanism / Retele edilitare /Topo

Proiectat

arh. Vlad Strajan arh. Felicia Totoian arh. Andrei Burnete ing. Silviu Strajan ing. Ana Solyom ing. Daniela Achim ing. Marius Todor Colaboratori :

arh. Ioan Strajan

prof. dr. arh. Alexandru M. Sandu prof. dr. arh. Doina Cristea lector drd. arh. Arpad Zachi lector dr. arh. Monica Radulescu asist. drd. arh. Mihaela Popa geograf Claudia Popescu conferentiar univ.dr. Toma Goronea arheolog Matei Drambarean

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

ALBA IULIA

CAPITALA SIMBOLICA A ROMANIEI

MEMORIU GENERAL ALBA IULIA CAPITALA SIMBOLICA A ROMANIEI S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

BORDEROU DE PIESE SCRISE ŞI DESENATE

MEMORIU GENERAL

Capitolul 1.INTRODUCERE

pg.5

1.1.Date de recunoastere a PUG

pg.5

1.2. Obiectul PUG pg.6

1.3. Surse de documentare pg.7

Capitolul 2.STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII pg.10

2.1. Evolutie pg.10

2.2. Elemente ale cadrului natural pg.13

2.3. Relatii in teritoriu pg.18

2.4. Nivel de dezvoltare economica pg.19

2.5. Populatia pg.20

2.6. Circulatie si transporturi pg.20

2.7. Intravilan existent-Zone functionale-Bilant teritorial pg.22

2.8. Zone cu riscuri naturale

2.9. Echipare edilitara pg.36

2.10. Probleme de mediu pg.45

2.11. Disfunctionalitati pg.46

2.12. Necesitati si optiuni ale populatiei pg.47

pg.34

Capitolul 3.PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA

pg.49

3.1. Studii de fundamentare

pg.49

3.2. Evolutie posibila, prioritati

pg.49

3.3. Optimizarea relatiilor in teritoriu

pg.52

3.4. Dezvoltarea

activitatilor pg.52

3.5. Evolutia populatiei

pg.53

3.6. Organizarea circulatiei

pg.54

3.7. Intravilan propus. Zonificare functionala. Bilant teritorial

pg.65

3.8. Masuri in zonele cu riscuri naturale

pg.78

3.9. Dezvoltarea echiparii edilitare

pg.79

3.10.Protectia mediului

pg.91

3.11.Obiective de utilitate publica

pg.93

Capitolul 4.CONCLUZII

pg.95

Capitolul 5. ANEXE

pg.96

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

Piese desenate

1. A01_ Incadrarea in teritoriul unitatii administrativ-teritoriale de baza

sc. 1:25000

2. Situatia existenta

A02_

sc. 1:10000

3. Reglementari urbanistice, zonificare

A03_

sc. 1:10000

A04.1_

4. Reglementari-Echipare edilitara -apa si canalizare

sc. 1:10000

A04.2_

5. Reglementari-Echipare edilitara -gaz

sc. 1:10000

6. Reglementari-Echipare edilitara -energie electrica

A04.3_

sc. 1:10000

A04.4_

7. Reglementari-Echipare edilitara -telecomunicatii

sc. 1:10000

8. Proprietatea asupra terenurilor

A05_

sc. 1:10000

9. A06_ Unitati teritoriale de referinta

sc.1:10000

PLANSE AUXILIARE

10. A07_ Monumente - Zone - Ansambluri

sc.1:35000

11. Situri Arheologice

I_1_

Cat A

sc.1:35000

12. Situri Arheologice

I_2_

Cat B

sc.1:35000

13. I_3_ Monumente de Arhitectura Cat A

sc.1:35000

14. Monumente de Arhitectura Cat

I_4_

B

sc.1:35000

15. Propuneri Clasare LMI

I_5_

sc.1:35000

16. Ansambluri Urbane Cat B

I_6_

sc.1:35000

17. Pacelar sec XVIII-XIX

I_P_

sc.1:35000

18. A08_ Retea Stradala pe categorii de importanta

sc.1:15000

19. A08 D1_ Noduri de circulatie,situatia propusa

sc.1:4000

20. A08 D2_Noduri de circulatie, situatia propusa

sc.1:2000

21. A08 D3_Noduri de circulatie, situatia propusa

sc.1:2000

22. A09_ Suprafete de pajiste scoase in extravilan dupa avizul M.A.D.R.

sc.1:10000

SE ANEXEAZA :

1. CERTIFICAT DE URBANISM

2. AVIZELE CERUTE PRIN CERTIFICATUL DE URBANISM

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

Capitolul 1.

INTRODUCERE

1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI

PROIECT:

PLAN URBANISTIC GENERAL si AMENAJAREA TERITORIULUI ADMINISTRATIV AL MUNICIPIULUI ALBA IULIA REACTUALIZARE

PROIECTANT GENERAL:

SUBPROIECTANT:

DATA ELABORARII:

BIROU PROIECTARE STRAJAN S.R.L.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM „ION MINCU”- BUCURESTI , CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZA SI CONSULTING

NOIEMBRIE 2012

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

1.2. OBIECTUL PUG

Conform Legii 350/2001, cu completarile si modificarile ulterioare:

(1) Planul urbanistic general are atat caracter director, cat si de reglementare si reprezinta principalul instrument de planificare operationala, constituind baza legala pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate administrativ-teritoriala are obligatia sa isi intocmeasca si sa isi aprobe Planul urbanistic general, care se actualizeaza periodic la cel mult 10 ani. (2) Planul urbanistic general cuprinde reglementari pe - termen scurt, la nivelul intregii unitati administrativ teritoriale de baza, cu privire la:

a) stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan in relatie cu teritoriul administrativ al

localitatii;

b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;

c) zonificarea functionala si in corelatie cu organizarea retelei de circulatie;

d) delimitarea zonelor afectate de servituti publice;

e) modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;

f) stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice si a siturilor

arheologice reperate; f1) zonele care au instituite un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare;

g) formele de proprietate si circulatia juridica a terenurilor;

h) precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor construite, amenajate si

plantate.

i) zonele de risc natural delimitate si declarate astfel, conform legii, precum si la masurile specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor in aceste zone.

j) zone de risc datorate unor depozitari istorice de deseuri.

(3) Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe

- termen mediu si lung cu privire la:

a) evolutia in perspectiva a localitatii

b) directiile de dezvoltare functionale in teritoriu;

c) traseele coridoarelor de circulatie si de echipare prevazute in planurile de amenajare a

teritoriului national, zonal si judetean;

d) zonele de risc natural delimitate si declarate astfel, conform legii, precum si la masurile

specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor in aceste zone.

e) lista principalelor proiecte de dezvoltare si restructurare;

f) stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporara si definitiva de construire;

g) delimitarea zonelor in care se preconizeaza operatiuni urbanistice de regenerare

urbana. Conform temei de proiectare PUG, dezvoltarea durabila ca si concept fundamental capabil sa satisfaca exigentele

contemporane de natura economica , sociala, culturala si ecologica, precum si pe acelea ale unei culturi urbane inexistente pana acum in vechile planuri urbanistice, solicita

reactualizarea Planului Urbanistic General al Municipiului Alba Iulia , pe

situatiei existente PUG 1995 si a unei noi strategii urbanistice care sa fundamenteze dezvoltarea durabila a Municipiului Alba Iulia in perioada 2012-2022

baza analizei

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

1.3. SURSE DE DOCUMENTARE

Documentatii de amenajare a teritoriului

PLANUL URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI ALBA, S.C.PROIECT ALBA S.A., proiect nr. 4109 / 1995.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICA A JUDETULUI ALBA 2001- 2004, PREFECTURA JUDETULUI ALBA SI CONSILIUL JUDETEAN ALBA.

P.A.T.J. ALBA – REACTUALIZARE SI CORELARE CU SECTIUNILE PATN APROBATE – PROIECT S.C. PROIECT ALBA S.A., NR. 4448/ 2009.

MILENIUM – ALBA IULIA – CENTRUL ISTORIC, Etapa I-a, STUDIU PENTRU REABILITARE SI REPARATII IN VEDEREA INTEGRARII CENTRULUI ISTORIC ALBA IULIA IN TRASEUL CULTURAL SI ARTISTIC EUROPEAN - S.C.”PROIECT ALBA” S.A, 1999.

GHID PRIVIND DEFINIREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LA NIVEL DE JUDET CU PRECIZAREA PARTICULARITATILOR ZONELOR SENSIBILE IN ANSAMBLUL DEZVOLTARII SPATIALE DURABILE A TERITORIULUI. STUDIU PILOT PENTRU JUDETUL ALBA , Contract nr. 85/2002, elaborat de Universitatea de Arhitectura Si Urbanism „Ion Mincu”.

MANAGEMENTUL OPERATIUNILOR DE RECONVERSIE FUNCTIONALA A ZONELOR CONSTRUITE PROTEJATE - STUDIU PILOT ALBA IULIA, IHS, iulie 2003

RECONVERSIA FUNCTIONALA A ZONELOR PROTEJATE - STUDIU PILOT pentru CETATEA ALBA IULIA (redactarea III), S.C. PROIECT ALBA S.A., S.C. URBE 2000 SRL, 2003.

Studiile din programul „MILENIUM – ALBA IULIA” initiat in 1999.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICǍ, SOCIALǍ SI URBANǍ IN CONTEXTUL DEZVOLTǍRII DURABILE A MUNICIPIULUI ALBA IULIA (fazele 1-5), FNTM, S.C., VMB Partners S.A.

PUZ PENTRU: ZONA CENTRALA, DEALUL FURCILOR, CENTRUL CIVIC.,ZONA PODEI ,CHIP, LALELE,DEALUL FURCILOR, PUZ AMPLASAMENTE EXTRAVILAN DISPERSATE

Repere bibliografice europene

SCHEMA DE DEZVOLTARE A SPATIULUI COMUNITAR”(ESPD) Potsdam, 10/11

MAI 1999.

PRINCIPIILE DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA TERITORIALA DURABILA

A CONTINENTULUI EUROPEAN, CEMAT - Hanovra, 2000).

SPATIAL PERSPECTIVES FOR THE ENLARGEMENT OF THE EUROPEAN

UNION - ESPON Study 36.

Urbanistilor, Lisabona, 2003.

TERRITORIAL AGENDA OF THE EUROPEAN UNION “TOWARDS A MORE

COMPETITIVE AND SUSTAINABLE EUROPE OF DIVERSE REGIONS” agreed on

NOUA

CARTA

DE

LA ATENA

adoptata

de

Consiliul

International

al

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

the occasion of the informal ministerial meeting on urban development and territorial cohesion in Leipzig on 24 / 25 May 2007.

LEIPZIG CHARTER ON SUSTAINABLE EUROPEAN CITIES, agreed on the

occasion of the informal ministerial meeting on urban development and territorial cohe- sion in Leipzig on 24 / 25 May 2007.

Regulamente de urbanism, norme si indicatori urbanistici din Austia, Elvetia, Franta, Germania si Marea Britanie

- Carta Urbanismului European, adoptata de Adunarea Generala – Barcelona 12.04.2013

Lista studiilor de fundamentare pentru PUG ALBA IULIA 2012 sau a documentatiilor de interes urbanistic, elaborate anterior PUG:

Documente strategice ale dezvoltarii locale

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean- elaborat de S.C. Proiect Alba S.A., reactualizarea şi corelarea P.A.T.J. existent cu secţiunile P.A.T.N. aprobate, proiect nr. 4848/2008, elaborat de S.C. “PROIECT ALBA” S.A.;

Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Alba Iulia – Sebeş – Teiuş – 2008, U.A.U. „ION MINCU” CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZE ŞI CONSULTING

Studiu privind zonele expuse la riscuri naturale sau tehnologice din judeţul Alba, elaborat de S.C. “PROIECT ALBA” S.A;

Studiul de delimitare şi inventariere a zonelor protejate din judeţul Alba elaborat de S.C. “PROIECT ALBA” S.A

Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor 2007 şi Raportul de mediu;

Studiul de fezabilitate al managementului integrat al deşeurilor în judeţul Alba;

Anuarul Statistic al României;

Recensământul populaţiei şi al .locuinţelor 1992, 2002, 2011;

Strategia de dezvoltare a judeţului Alba pe perioada 2007 – 2013, aprobată prin Hotărârea Consiliului Judeţean Alba nr. 209/20.12.2007. Lista studiilor de fundamentare pentru PUG ALBA IULIA 2012, elaborate

concomitent cu PUG:

Sintezele studiilor de fundamentare sunt integrate in capitolele memoriului PUG referitoare la domeniile pe care le trateaza.

LEGI

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICǍ, SOCIALǍ SI URBANǍ IN CONTEXTUL DEZVOLTǍRII DURABILE A MUNICIPIULUI ALBA IULIA (fazele 1-4), FNTM, S.C., VMB Partners S.A.

A MUNICIPIULUI ALBA IULIA –

ALTERNATIVE

DE

DEZVOLTARE

SPATIALA

U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C.

– Legea nr.71 / 1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea I - Cai de comunicatie – (in curs de reactualizare).

– Legea nr.171 / 1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a II-a – Apa.

– Legea nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - Zone protejate.

– Legea nr.5/2000; Secţiunea IV – Reţeaua De

S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M – C.C.P.E.C - 2012

8

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

localităţi - Legea nr.351/2001; Secţiunea V Zone de risc natural -

– Legea nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificari

– Legea 575 / 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a V-a - Zone de risc natural.

– alte reglementari, inclusiv Ghidul privind continutul cadru de elaborare a documentatii/or de urbanism si amenajarea teritoriului

– Legea nr.289/2006 pt.modificarea şi completarea Legii nr.350/2001 privind menajarea teritoriului şi urbanismul;

– Ordinul MCC nr. 2314/2004 privind aprobarea Listei Monumentelor Istorice, cu

completările ulterioare

– Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr.1964/13 dec.2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000 în România;

– Legea nr.422/2001 pentru protejarea monumentelor istorice, republicată;

– OUG nr.195/2005 privind protecţia mediului, aprobata prin Legea nr.265/2006;

– Legea nr.69/1991 a administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare;

– Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia;

– Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii;

– Legea 54/1998 privind circulaţia juridica a terenurilor

– Legea nr.18/1991 a fondului funciar, republicata în 1998;

– Legea nr.219/1998 privind regimul concesiunilor;

– Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată cu completările şi modificările ulterioare;

– Legea nr.451/2002 pentru ratificarea Convenţiei Europene a peisajului, adoptata la Florenţa , 20 oct.2000;

– OG nr. 43/2000 privitoare la protecţia patrimoniului arheologic, aprobată prin

Legeanr.378/2001;

– OG nr. 47/2000, privind stabilirea unor masuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista Patrimoniului Mondial, aprobata prin Legea

564/2001;

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

Capitolul 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII

2.1. EVOLUTIE

Forma actuala : municipiu re ș edin ță de jude ț din anul 1968 Situatii anterioare formei actuale:

- ora ș ul Alba Iulia (prima jumatate a sec.XX)

- cetatea Alba Carolina ș i ora ș ul (secolele XVIII-XIX)

- Alba Iulia – capitala Principatului Transilvaniei (secolele XVI-XVII)

- Alba Iulia – re ș edin ța voievozilor Ardealului (secolele XI-XV)

- Apulum – cel mai important centru urban al Daciei romane (secolele II-III)

- Tharmis (Tarnis)- la Alba Iulia, Apoulon la Piatra Craivii - asezari dacice

Unitati administrative din care a facut parte teritoriul administrativ actual: Comitatul Alba Inferioară / Alba de jos, jude țul Alba/ regiunea Hunedoara

Denumiri succesive ale unitatii administrative (limba romana, alte limbi): Apulum / Bălgrad / Alba Iulia / Gyulafehervar / Weissenburg

Localitati contopite: Bărăban ț, Mice ș ti, Pâcli ș a, Parto ș , Oarda de Jos, Oarda de Sus Alte denumiri istorice in teritoriul administrativ: castrul roman Apulum, Ora ș ul roman Apulum, Cetatea Alba Iulia, Lumea Noua, Dealul Furcilor, Cetatea Alba Carolina.

Fapte istorice notorii in teritoriul administrativ:

- Marturii ale culturii materiale din neolitic, epoca bronzului -Sec. I î. Chr. – I d.Chr. – perioada de apogeu a cetă ților dacice de la Căpâlna și Piatra Craivii -Anii 105-274 d.Chr. - ocupa ția romană în Dacia (romanizarea provinciei) – ora șul Apulum -Sec. IX – ridicarea baptisteriului de la Alba Iulia -Sec.X- Ruinele primei biserici crestine din Transilvania de forma cruce greaca inscrisa -Sec. IX-XI – cucerirea Transilvaniei de către maghiari -Sec.XII-XVI – voievodatul Transilvaniei cu capitala la Alba Iulia -1241-1242 – marea invazie a tătarilor cu afectarea întregii Transilvanii -1541-1699 – Marele Principat Autonom al Transilvaniei cu capitala la Alba Iulia -1599 – 1601 – prima unire a Principatelor române sub Mihai Viteazul -1658 – mare invazie turco/tătară în Transilvania, cu incendierea multor ora șe si cetă ți -1701 – 1867 – domina ția Habsburgică în Transilvania -1714-1738 – ridicarea fortifica ției Vauban de la Alba Iulia -1784-1785 – răscoala populară condusă de Horia, Clo șca si Cri șan -28 februarie 1785 – martiriul lui Horia și Clo șca pe Dealul Furcilor -1848-1849 – mi ș carea revoluționară din Transilvania ( in intreg comitatul Alba Inferioara ) -1867-1918 – perioada dualismului austro-ungar în Transilvania -1918, 1 decembrie – Marea Adunare Na țională de la Alba Iulia hotără ș te Unirea Transilvaniei cu Regatul României -1947-1989 – perioada regimului comunist -1968 – Alba Iulia devine re ședin ța jude țului Alba

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

Drumuri istorice, vaduri, poduri:

-Cursul râului Marisus (Mure ș) era utilizat în epoca romană pentru transportul diverselor resurse ale Daciei – aur, argint, sare, lemn, către Pannonia și apoi mai departe spre Roma antică; -Drumul roman imperial ce venea de la Tibiscum și Ulpia Traiana, prin Germisara (Geoagiu/Cigmău), intra în teritoriul actualului jude ț Alba, ș i urca spre Apulum, pe malul drept al Muresului; De la Apulum urca spre Brucla (Aiud), iar de aici prin Salinae (Ocna Mures), prin Potaissa (Turda) spre Napoca (Cluj-Napoca) și punct terminus Porolissum (Zalău); -Drumul roman spre zona auriferă, pleca de la Apulum (Alba Iulia), prin Ampellum (Zlatna), iar de aici la Alburnus Maior (Rosia Montană); -Drumul roman spre valea Oltului, pornind din Apulum, trecea prin lunca Seca șului, pe lângă mun. Sebe ș de azi, spre jude țul Sibiu, unde cobora pe valea Oltului, spre Romula, municipium din Dacia Malvensis (Oltenia de azi); -Drumul principal din perioada medievală urma aceea și rută principală de comunica ție – valea Mure ș ului, a cărui curs era folosit în continuare pentru transportul sării, cu plutele și bărcile ce erau ancorate la Partos – port la Mure ș al capitalei Principatului Transilvaniei, Alba Iulia; drumul principal al perioadei medievale făcea legătura între capitala Principatului și principalele ora ș e ale Transilvaniei : prin Aiud spre Cluj, iar prin Sebe ș, spre Sibiu. -Există în evul mediu, ca și pentru perioada romană, și o puternică re țea de drumuri care porneau de la Alba Iulia spre Mun ții Apuseni (Zlatna, Abrud, Baia de Arie ș), spre Sighi șoara prin Blaj, spre Deva – pe malul stâng al Mure șului, prin Vin țu de Jos, Șibot.

Data construirii cailor ferate, statiilor c.f.:

Linia Teiu ș - Alba Iulia – Vin țu de Jos – Arad inaugurată în 1867

Linia ferată îngustă Alba Iulia – Zlatna în 1895

LOCALITATILE 1. Statutul administrativ actual din data/actul normativ: municipiu re ș edin ță a jude țului Alba din 1968 2. Atestarea documentara a localită ț ilor:

Alba Iulia: 900-955 (Civitatem Albam in Erdeel/Erdeelw/Erdelw/Erdelu/Erdeuel); 1081 (Francone episcopo Bellagradensi); 1097 (Vincurius comes Bellegrate); 1083-1110 (Albam Transilvanam); 1134 (Petrus Albae Civitatis episcopus); 1274 (Alba Jvle); 1308 (Alba Jvle de Transilvana terra); toate aceste men țiuni ca re ș edin ță a episcopului romano-catolic al Transilvaniei; din 1542 capitala principatului Transilvaniei.

Bărăban ț : 1299 (villa Borbanth); comunitate de oaspe ți din Brabant, posesiune a episcopului albaiulian. Miceș ti: 1299 (Kisfalu) Partoș : 1648 (Portus) Pâcliș a: 1265 (Pokluspotok); 1274 (Astragh); posesiune nobiliară Oarda: 1290 (Warda); posesiune nobiliară

Denumiri succesive ale localitatilor (limba romana, alte limbi):

Alba Iulia/Bălgrad/Gyulafehervar/Weissenburg Barabant/villa Borbanth Mice ș ti/Kisfalu Parto ș /Portus Pacli ș a/Pokluspotok Oarda/Warda

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

Modul de formare al localitatilor (crestere normala, crestere prin aporturi de populatie, crestere prin improprietarire, crestere prin industrializare s.a): cre ș tere normală, cre ș tere prin aporturi de popula ție

Fapte istorice notorii in localitate:

- perioada 106-125 d.Chr.: ridicarea castrului Legiunii a XIII a Gemina și întemeierea ora șului roman Apulum;

- sec.X-XI: ridicarea primei basilici/catedrale de la Alba Iulia;

- 1009: men ționarea primului episcop al Transilvaniei;

- secolul XII: stabilirea re ș edin ței la Alba Iulia a voievozilor Ardealului;

- 1242: marea invazie mongolă ce duce la distrugerea ora șului;

- a doua jumătate a sec.XIII: ridicarea catedralei actuale Sf.Mihail;

- 1442: refugiul în catedrala Sf. Mihail a lui Iancu de Hunedoara, după pierderea bătăliei de la Sântimbru;

- 1 noiembrie 1599: intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia;

- 1613: urcarea pe tron a principelui Gabriel Bethlen;

- 1714-1738: ridicarea fortifica ției Vauban Alba Carolina;

- 28 februarie 1785: tragerea pe roată a lui Horia și Clo șca, pe Dealul Furcilor

- aprilie-iunie 1849: asediul cetă ții Alba Iulia de către trupele revolu ționare maghiare;

- 1 decembrie 1918: Marea Adunare Na țională de la Alba Iulia hotără ș te Unirea Transilvaniei cu România;

- 15 octombrie 1922: Încoronarea Regilor României Mari – Ferdinand și Maria, în Catedrala Incoronării din Alba Iulia. - Martie 1968: Alba Iulia devine capitala noului jude ț Alba - 22-23 decembrie 1989: Revolu ția Română la Alba Iulia

Distrugeri ale localitatilor/constructiilor (incendii, cutremure, inundatii, asedii s.a):

1242

– marea invazie mongolă a dus la distrugerea ora șului și a vechii catedrale;

1658

– o puternică razie turco-tătară duce la incendierea ora șului;

1661-1662 – raidurile turco-tătare se repetă și pustiesc ora șul; - aprilie-iunie 1849 – unicul asediu al cetă ții Alba Carolina, întreprins de către trupele revolu ționare maghiare;

- inunda ții masive în anul 1942, si anii 1970-1975.

Operatiuni urbanistice de amploare care s-au desfasurat in localitate:

- Edificarea celor două centre urbane romane de la Apulum (sec.II-III)

- Ridicarea castrului Legiunii a XIII a Gemina pe terasa înaltă a Mure șului ( cca. anii 106 – 125).

- Edificarea Cetă ții Medievale pe traseul fostelor ziduri albe ale castrului roman, de unde ș i numele localită ții: Bălgrad/Alba Iulia/Gyulafehervar/Weissenburg (sec.XI-XIV).

- 1714-1738: ridicarea Cetă ții de tip Vauban Alba Carolina;

- prima jum.a sec.XVIII - asanarea terenurilor din lunca Mure șului , la est de cetate, și edificarea cartierelor Lipoveni, Grecilor ș i Maierii Bălgradului;

- secolul XIX: dezvoltarea ora șului și pe laturile de nord și sud ale Cetă ții Alba Carolina;

- din 1922-1929: proiectarea cartierului ”Cetate”, de către echipa coordonată de arhitectul ora ș ului Octavian Mihăl țan

Cartiere istorice si parti istorice din localitate:

Cetatea Alba Carolina (suprapune Cetatea medievală, care la rândul ei fusese ridicată pe ruinele castrului roman al Leg.XIII Gemina); cartierele Lipoveni, Maieri, Greci; siturile arheologice; rezerva țiile de arhitectură urbană de pe str. Co șbuc, Teilor, Primăverii, Trandafirilor,

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

Regina Maria, b-dul Ferdinand I,. ( extras din studiul istoric) In Anexe sunt prezentate planurile si silueta orasului de-a lungul timpului:

-1687 plan: anonim italian, prima reprezentare cartografica cunoscuta a orasului -1711 plan: Giovani Morando Visconti, cetatea veche si orasul -1738 plan -1769 ridicare topografica Iozefina - sec. XIX planul orasului -1900 planul orasului -1929 planul orasului : arh. Octavian Mihaltan -1980 planul orasului

2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

Municipiul Alba Iulia s-a dezvoltat pe locul unei vechi aşezări, pe malul drept al Mureşului, aşezare existentă încă din neolitic. Municipiul Alba Iulia este aşezat în partea central-vestică a ţării, în largul culoar al Mureşului, la confluenţa acestuia cu Ampoiul, în zona de contact a două mari unităţi structurale : Munţii Apuseni şi sud-vestul Bazinului Transilvaniei, Podişul Târnavelor. Geografic ,coordonatele sale sunt: 23 0 34 I 57 II – longitudine vestică şi 46 0 4 I 12 II – latitudine nordică. Alba Iulia este străbătută de marile artere de circulaţie, cu bune legături spre Cluj-Napoca, Sibiu, Deva şi spre Munţii Apuseni. Teritoriul administrativ al municipiului Alba-Iulia este în suprafaţã de 10 249,068 ha, învecinându-se cu teritorile administrative ale comunei Vinţ şi oraşului Sebeş în partea de sud, în vest comuna Meteş, în nord comunele Ighiu, Galda şi Sîntimbru, iar în est comunele Ciugud şi Daia Română. A1. Geologia regiunii Regiunea luată în studiu pentru prezenta lucrare, cuprinde formaţiuni ce aparţin la două unităţi structurale majore şi anume: Unitatea Munţilor Apuseni şi Unitatea Bazinului Transilvaniei. Ea se suprapune peste zona estică a Munţilor Vinţului şi sud-vestică a Munţilor Trascău (sud-estul Apusenilor Sudici) şi sud – vestul Bazinului Transilvaniei.

Depresiunea Transilvaniei Ca unitate geologico-structurală Depresiunea Transilvaniei este o depresiune internă delimitată de cele trei ramuri ale Carpaţilor. Morfologic se prezintă sub forma unui relief de podiş ce este drenat de apele râului Mureş şi al afluenţilor acestuia: râul Tîrnava şi râul Arieş. Culoarul Mureşului la Alba Iulia, desfăşurat între confluenţa cu Galda la nord, în dreptul localităţii Sântimbru şi confluenţa cu Sebeşul la sud între localităţile Oarda de Jos şi Pâclişa , are o lungime de cca 16 km şi o lăţime medie de aproximativ 6 km. El cuprinde formele de relief create de Mures, respectiv 7 nivele de terase şi luncă, etajate succesiv între 216 şi 365 m altitudine absolută. Culoarul este încadrat la est şi nord-est de culmile nivelate ale podişului Secaşelor şi Dealul Bilag (altitudine 400-550 m).La sud –vest este delimitat de culmile piemontane cu altitudine de 400-550 m de la periferia esticâ a Munţilor Vinţului. Mureşul şi-a sculptat acest culoar la nivelul cuaternarului, adâncirea ritmică a reţelei hidrografice, generată şi de influenţa unor manifestări neotectonice pleistocene, a dus la formarea a 7 nivele de terasă plus lunca ,etajate între 8-12 m şi 130-140 m altitudine relativă. Terasele Mureşului prezintă următoarea dezvoltare :

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

Terasa

Altitudine relativă

Altitudine relativă

(m)

medie

(m)

Lunca

2-3

 

I

8-12

10

II

18-25

23

III

30-40

35

IV

50-60

50-55

V

75-85

75

VI

90-110

 

VII

130-140

 

Construcţiile din perimetrul Municipiului Alba Iulia sunt amplasate pe terasa aII-a ajungând până spre fruntea terasei a III-a şi pe lunca Mureşului( în perimetrul Municipiului terasa I lipseşte, datorită asimetriei pe cele două maluri a teraselor, ca urmare a deplasării spre est a albiei râului), ea deţinând mari suprafeţe pe dreapta Mureşului , la baza Dealului Bilag. Terasa I apare ca fâşii înguste la sud de Alba Iulia şi la nord-est de Pâclişa. Terasa a II-a de 16-24 m deţine cele mai întinse areale cu o lăţime de 2 km. Terasa a III-a este dezvoltată sub forma unor poduri la est de Ciugud şi de Dumbrava la sud-vest de Alba Iulia şi la sud de Pâclişa, terasa fiind parţial acoperită de depuneri deluiviale formate pe seama depozitelor din Dealul Mamut. Din punct de vedere litologic, în alcătuirea terasei a II-a intră depozite aluvionare ,cu dezvoltare tipică, întâlnindu-se o granoclasare a depozitelor pe verticală, de la argile, argile prăfoase la praf şi praf nisipos, în bază întâlnindu-se depozite aluvionare grosiere alcătuite din pietrişuri şi bolovănişuri. Lunca este dezvoltată la Alba Iulia pe aproximativ 3 km lăţime, având în componenţa ei, peste complexul aluvionar grosier ,un complex argilos-prăfos slab consistent până la moale, care pe lângă argilele cenuşii ,galben-cenuşii cuprinde şi intercalaţii de pământuri mâloase ,mâl şi resturi organice turbifiate.

A2. Morfologia teritoriului Municipiul Alba-Iulia este situat în zona de SV a Transilvaniei , fiind plasat în culoarul Mureşului ,în zona de contact dintre două mari unităţi teritoriale: Munţii Apuseni şi Podişul Târnavelor, despărţite de râul Mureş. Această aşezare urbană s-a dezvoltat pe malul drept al Mureşului, la confluenţa acestuia cu Ampoiul ,la o altitudine medie de 230 m (oraşul de jos la 224 m,Cetatea la 249 m). Din analiza reliefului rezultă următoarele trepte:

Partea vestică a zonei periurbane a municipiului Alba-Iulia cuprinde regiunea

deluroasă care flanchează în est Munţii Trascăului. Regiunea deluroasă este reprezentată de un glacis , intens compartimentat de văile ce-l străbat ,cu interfluvii înguste orientate perpendicular pe axul depresionar al Mureşului. În arealul de contact cu munţii , versanţii dealurilor sunt mai abrupţi, fiind ocupaţi de păduri ,fâneţe ,păşuni, iar spre Depresiunea Alba- Iulia - Aiud sunt mai domoli ,folosiţi intens pentru cultura viţei de vie şi a pomilor fructiferi.Tot în partea de vest se află localitatea Pâclişa ,situată la o altitudine medie de 320 m,situată pe valea cu acelaşi nume ,ai cărei versanţi sunt afectaţi de torenţialitate şi alunecări mai vechi.Pe partea stângă a văii versanţii prezintă pante mai accentuate ,deşi mai afectaţi de procesele geomorfologice actuale sunt versanţii de pe partea dreaptă a văii Pâclişa. Substratul geologic format din argile marnoase vărgate şi violacee, gresii nisipoase şi conglomerate cu stratificaţie încrucişată cu grosimi de 500-750m de vârstă oligocenă ,favorizează procesele de versant din acest areal.

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

Spre est de culoarul depresionar al Mureşului se întinde podişul Secaşelor,

reprezentat de ultimele prelungiri vestice ale dealurilor ce aparţin Podişului Târnavelor.Relieful este format din culmi deluroase ,domoale,care domină cu 200-300 m valea largă a Mureşului:

Dealul Omului Cetăţii (440 m) ,Măgura Straja (548 m),Dealul Coarnele Dăii (461 m) Gorganul (463 m).

În partea de sud –est a municipiului se află o altă localitate componentă (comuna

Oarda) situată în lunca Mureşului, dar care urcă pe versanţii dealurilor (Gruiu Lupului) până la o altitudine de 390 m. Versanţii, şi în acest caz sunt afectaţi de torenţialitate ,cu o dezvoltare mai mare pe partea stângă a văii Negru şi a afluenţilor acestuia.Către vatra satului există o serie de alunecări superficiale, mai ales către baza versantului. Localitatea Oarda de Jos are un fundament format din nisipuri şi pietrişuri pliestocene şi parţial din argile şi gresii oligocene. Este situată în zona de confluenţă Mureş-Sebeş la o altitudine de 220 m în partea de nord a localităţii şi de aproape 240 m în partea sudică. În cea mai mare parte aşezarea este situată pe podurile teraselor celor două râuri ,care sunt îndiguite în perimetrul localităţii. Partea de nord-est este situată pe conul de dejecţie al unui organism torenţial care coboară pe direcţia SE-NV dinspre Gruiu Lupului. Localitatea Oarda de Sus s-a format de o parte şi de alta a pârâului Negru, ce-şi are obârşia la o altitudine de aproape 425 m. Altimetric locuinţele sunt dispuse între 240 m în partea de nord şi 375 m în cea de sud, cu menţiunea că nucleul localităţii este situat la 270-275m ,către altitudini mai mari înâlnindu-se trupuri distanţate de gospodării. Constituţia geologică şi pantele mari (20-25 grade)au favorizat apariţia şi evoluţia proceselor de eroziune în adâncime pe Valea Negru şi de-a lungul multor organisme torenţiale care debuşează în aceasta ,în multe cazuri adâncimea canalelor de scurgere fiind peste 5 m. Perimetrul aşezării este afectat şi de alunecări superficiale, parţial stabilizate prin plantaţii.

Culoarul depresionar Alba-Iulia - Aiud (având altitudinea cea mai redusă-218 m)

reprezintă a treia unitate fizico-geografică din zona municipiului Alba-Iulia. Acesta este format din valea largă a Mureşului (relativ meandrată) cu o pantă uşoară 3-5 m, valea fiind asimetrică din cauza numerosilor afluenţi din dreapta cursului ,dar şi datorită munţilor Apuseni din timpul cuaternarului.Valea largă este acoperită cu soluri de luncă fertile ,care împreună cu terasele ating 3-5 km laţime(cele 8 terase fiind cea de 2-3 m,de 8-12 m,18-25m ,30-40 m,50-60m, 75- 85 m,90-120 m,140-150m)

În partea nordică se află localităţile Miceşti şi Bărăbanţ (ambele situate în lunca

Ampoiului) , ambele situate la contactul cu dealurile din jur. Localitatea Miceşti se află situată la contactul cu Dealul Mamutului (altitudinea maximă 765 m), fiind însă puţin afectată de procesele actuale ,deşi torenţialitatea afectează versanţii de contact. Bărăbanţ este situat la contactul cu dealul Bilag,însă cea mai mare parte a aşezării este situată în luncile Mureşului şi în lunca Ampoiului fiind (în anumite condiţii climatice) afectate de inundaţii. Aşezarea Miceşti se dezvoltă pe terasele superioare ale Ampoiului ,la o altitudine medie de 250 m,pe un substrat geologic format din nisipuri şi pietrişuri de vârstă pliestocenă. Construcţiile ocupă atât podurile de terasă cât şi frunţilor acestora ,înclinările fiind reduse ,între 1 şi 3 grade. Spre est sunt prezente câteva conuri de dejecţie ale unor organisme torenţiale ale căror bazine de recepţie sunt pe versanţii estici ai Dealului Mamutului. Cel mai dezvoltat organism torenţial se găseşte către extremitatea nord-vestică ,în dreptul staţiei de cale ferată Miceşti. Municipiul Alba-Iulia se găseşte la o altitudine de 224 m faţă de nivelul mării, Cetatea situându-se la 249 m. Platoul din partea de vest a localităţii,care adăposteşte şi Cetatea se află situat pe terase I şi în cea mai mare parte pe terasa a II-a a Mureşului. Altitudinea minimă revine părţii sudice a luncii Mureşului, în dreptul localităţii Pâclişa. Mai mult de jumătate din zonă se află la o altitudine medie de 250 m, localităţile utilizând baza culoarului, urcând puţin pe versant şi adăpostindu-se pe văi. În privinţa expoziţiei versanţilor rezultă următoarea structură:

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

-Versanţii cu expunere SV ocupă aproximativ 34 % fiind urmaţi de cei cu orientare SE – 23%,NE-13,6% şi E-10%; -Versanţii care ocupă suprafeţe reduse sunt cei cu expunere N-4%,S-6% şi V-6%. Procesele geomorfologice actuale şi degradarea terenurilor se resimt în cadrul etajului colinar care cuprinde o parte a culoarului depresionar al Mureşului şi o parte din Podişul Secaşelor. Predominarea rocilor sedimenatre nisipo-argiloase, puţin rezistente şi extinderea mare a versanţilor neprotejaţi de vegetaţie permit o dinamică spontană a proceselor actuale şi o modalitate acceentuată a reliefului (alunecări de teren). A.3.Hidrografia şi hidrogeologia teritoriului Ape de suprafaţă a.Râuri Reţeaua hidrografică este formată dintr-o o serie de râuri mai mari: Mureşul, Sebeşul şi Ampoiul şi câteva pâraie care se varsă în Mureş(pe stânga Valea Hăpriei şi Valea Oardei, pe dreapta Valea Pâclişei). Mureşul colecterază cei mai mulţi afluenţi dintre râurile menţionate, bazinul său hidrografic suprapunându-se peste mai multe unităţi naturale. Aceşti afluenţi contribuie la creşterea debitului, la formarea undelor de viitură, la mărirea puterii de eroziune şi transport, la formarea unei văi largi cu aspect de culoar, cu o luncă mult extinsă şi numeroase terase, dezvoltate atât pe dreapta cât şi pe stânga, dar în mod asimetric. Valea Mureşului are o dezvoltare pe direcţia NE-SV cu o pantă medie de 0,5-0,7 m/km. Cel mai mare volum al scurgerii se realizează la sfarsitul iernii şi începutul primăverii ,ca rezultat al suprapunerii fenomenului de topire a zăpezii cu o cantitate mare de precipitaţii, riscând să apară fenomenul inundaţiilor. Debitele maxime se produc în prima jumătate a anului, având o frecvenţă mai mare în luna aprilie, mai, iunie şi foarte rar toamna în luna noiembrie. Debitul mediu al Mureşului este de 110 mc/s în sectiunea Alba-Iulia (staţie hidrometrică înfiinţată în anul 1872), cel mai mare de 2450 atins în 14 iulie 1975, iar cel mai mic în data de 01. Februarie 1987 (Q – 10,6 mc/s),1989 (10,9 mc/s). În perioada în care râul nu era îndiguit ,albia râului la debite de peste 1000 mc/s ajungea în centrul Municipiului (1970,1975,1981,1984). În momentul de faţă nu există posibilitatea de inundare a localităţii. Sebeşul se varsă în Mureş în dreptul localităţii Oarda de Jos. La vărsare în râul colector are un debit de 10-12m 3 /s. Cel mai mare debit s-a înregistrat în data de 8 iunie 1975 de 250 mc/s , în condiţiile scurgerii naturale. Râul Sebeş fiind în întregime amenajat valorile de debit trebuiesc reconstituite. Ampoiul, afluent pe dreapta al Mureşului, are o pantă medie de 25-30 m/km având un debit de 4,22m 3 /s. În secţiunea Bărăbanţ, debitul mediu este de 4,20 mc/s, cel mai mare măsurat a fost de 244 mc/s în data de 12 iulie 1975, cel mai mic măsurat a fost de 0,138 mc/s produs la data de 3-5 septembrie 1992 apoi 0,186 mc/s în 13 ianuarie 1987. b.Lacuri Pe teritoriul Municipiului Alba Iulia se găsesc lacurile Tăuşorul, Lacul de la Episcopia Catolică, Lacul Oarda la Mureş şi Lacul Oarda la calea ferată. În zona Oarda de Sus până în anii 1984 a existat Lacul Oarda sub vârful Ţiţuleu drenat natural ulterior prin alunecări de teren.

Tăuşorul este un vechi curs al Mureşului abandonat prin retragerea albiei.Suprafaţa este de circa 400 mp,adâncimea maximă de circa 2,5 m. Lacurile Oarda, ambele sunt vechi cursuri folosite de Mureş doar la ape mari. Lacul de la calea ferată s-a format la viitura din 1975. Sunt reduse ca dimensiuni , fără importanţă. Lacurile de la Episcopia Catolică sunt foarte reduse ca dimensiuni însă importante pentru aportul de apă proaspătă din subteran (cca 25 l/s) cu ape excelente calitativ. În arealul localităţii sunt şi ape minerale la Miceşti, Oarda de Jos şi cea de Sus slab utilizate , practic necunoscute.

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

c. Apele subterane Apele subterane se regăsesc în formaţiunile poroase şi sunt reprezentate de stratele acvifere locale discontinui cantonate în pietrişurile şi nisipurile din lunca Mureşului şi ale afluenţilor săi. Din punct de vedere hidrochimic aceste ape sunt clorurate având o concentraţie de 0-500 mg/l fiind întâlnite în lungul Mureşului şi pe cursurile inferioare ale afluenţilor. Din punct de vedere morfologic se disting două zone:

-Lunca Mureşului şi terasa joasă (221 – 224 m) unde apa subterană se situează în general la cotele de – 2,5 m şi – 3,0 m de la nivelul suprafeţei topografice. Se poate aprecia că executarea lucrărilor de canalizare va contribui la drenarea apelor subterane şi la scăderea nivelului acestora. Se impune totuşi o atenţie deosebită la stabilirea subsolurilor, în general nefiind recomandate, necesitând instalaţii hidrofuge foarte costisitoare. -Terasa superioară (243-249 m) unde apa subterană este cantonată la adâncimi de –7 şi –10 m de la nivelul suprafaţei topografice , ea neafectând fundaţiile. Apele subterane sunt cantonate în diverse structuri hidrogeologice impuse de o geologie foarte variată. Din punct de vedere geologic se disting următoarele complexe:

-Complexul rocilor cretacice din zona montană în care apa cantonează pe fisuri, diaclaze ,etc.,fără a realiza depozite majore în care se întâlnesc puţine izvoare şi ele sărace în ape - Fântâna Hoţilor fiind cel mai important (debit 0,3l/s). -Complexul rocilor sedimentare ale Podişului Secaşelor cu argilă preponderentă, bentonite, marne, pietrişuri cu argile în care nu sunt structuri acvifere şi pe care apele din precipitaţii staţionează mult timp fără a se infiltra. -Complexul Bilag în care se întâlnesc depozite geologice ce aparţin Apusenilor (calcare), dar şi podişului Secaşelor(argile,marne,etc.). Nu se întâlnesc structuri acvifere , sunt puţine izvoare unele seci vara(Izvolul Morii din Bărăbanţ). Izvorul de la Vălae de lângă Bărăbanţ este permanent, are un debit de 1,5 l/s şi este potabil. -Complexul acvifer al râurilor Mureş, Sebeş, Ampoi. Este cel mai important şi este utilizabil. -Complexul Mureş are o lungime de circa 10 km, este dezvoltat pe terasa de luncă şi pe celelalte două pe care se află şi municipiul.Terasa de luncă este cea cu acviferul cel mai evoluat. De aici se alimenta cu apă potabilă reşedinţa de judeţ prin 22 foraje la Drâmbar şi 8 foraje la Pâclişa. Nivelul hidrostatic ce se află la circa 5,0 m (cel productiv) are un debit mediu de circa 3,5 l/s mp . Pe terasa a doua a Mureşului freaticul se află la 12 m,este bun calitativ, are înclinare spre fruntea terasei unde apare sub formă de izvoare (Recea, Creicuta, Episcopia Catolică,etc.)Debitele lor sunt importante (peste 5,0 l/s la Episcopie uneori chiar 25 l/s) parţial folosite, excelente calitativ. -Complexul Ampoi este dezvoltat în conul de dejecţie al aceluiaşi râu între Bărăbanţ- Miceşti-Şard. Nivelul freatic se află la 2,5m pe Ampoiul Mic şi 4,5 m lângă actualul curs al Ampoiului. Nivelul freatic este influenţat de oscilaţiile de nivel ale râului. -Complexul Sebeş prezent pe cursul inferior al Sebeşului cu nivel freatic la 3,5 m şi chiar mai jos datorită regularizăii debitelor râului din sistemul hidrotehnic Sebeş. Apele sunt bune calitativ, debitele sunt deficitare. De specificat faptul că cele trei freatice se întrepătund în zona Mureşului îmbogăţind debitele acviferului acestuia. A.4 Clima Adăpostit de culoarul Mureşului, la confluenţa acestuia cu Ampoiul şi Sebeşul , oraşul Alba-Iulia are un climat deosebit. Prin poziţia sa geografică Culoarul Mureşului permite pătrunderea maselor de aer cu diferite origini:

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

-Mase de aer cu origine mediteraneeană dinspre regiunile de S şi SV,care favorizează toamnele lungi şi iernile blânde; -Mase de aer polare dinspre N, barate într-o oarecare măsură de dealul Bilag, favorizând temperaturile scăzute din timpul iernii şi care se manifestă mai pregnant la nord de Alba-Iulia , în interiorul culoarului; -Mase de aer de origine vestică care traversează Munţii Apuseni şi îşi pierd umezeala astfel că în descendenţa lor pe versanţii estici se încălzesc şi se usucă ,determinând un timp senin cu o durată prelungităa strălucirii soarelui (2000-2100 ore/an) şi o cantitate de precipitaţii mai reduse, toate acestea fiind datorate unui proces intens de foehnizare. Vânturile dominante sunt de culoar şi de direcţie sud-vest cu puternice influenţe locale de tip foehn sau brize. Intensitatea lor este deosebită cele mai mari viteze înregistrându-se în luna iulie 1996 când s-au realizat peste 120 km/oră cu consecinţe din cele mai păgubitoare. Radiaţia totală ajunge la 120kcal/cm 2 . Temperatura aerului . Datele existente arată că Alba Iulia este dominată de izoterma de 9 0 C .Cele mai ridicate temperaturi sunt în luna august, media multianuală fiind de 21 0 C faţă de luna ianuarie cu cele mai scăzute valori –3 0 C. Extremele ajung la + 39,7 0 vara (în 9 iulie 1968) şi – 31,0 0 C (în 31 ianuarie 1947). Umezeala relativă este de 80% , excelentă pentru desfăşurarea vieţii. Primele zile cu îngheţ sunt în jurul datei de 16 octombrie iar ultimele la 16 aprilie. Numărul zilelor tropicale este de 20(media), al zilelor de vară 82. Precipitaţiile medii multianuale sunt de 600 mm/mp, suma celor mai importante valori realizându-se în sezonul de primăvară , iar cele mai ridicate valori în 24 de ore se produc la ploile torenţiale de vară. Stratul de zăpadă ajunge la 5 cm în zona Mureşului şi 25-30 cm în partea montană înaltă Dealul Mamut, Bilag sau Podişul Secaşelor de peste Mureş.

2.3. RELATII IN TERITORIU

Aspecte favorabile :

Localitatate de importanta istorica- orasul celor 2 Mari Uniri (1600,1918); La nivel national ocupa locul privilegiat de CAPITALA SIMBOLICA A ROMANIEI; Existenta in zona a elementelor de infrastructura de importanta regionala realizate sau aflate in curs de realizare; Vastul culoar depresionar al Mureşului şi ariile sale marginale constituie principala

axă de comunicaţie rutieră şi feroviară, pe aici realizându-se un intens trafic naţional şi international;

Existenta

culoarelor de transport E81, E 67;

Traseu apropiat al viitoarelor culoare -autostrada Pan -europeana tronson Arad- Brasov ; autostrada tronson Sebes -Turda ;

Structura economica diversificata, care atrage forta de munca din localitatile invecinate;

Concentrare de servicii

si institutii publice de interes zonal (Curtea de apel Alba Iulia

care deserveste trei judete : Alba, Sibiu si Hunedoara ; Biroul Regional de Implementare a Programului SAPARD, FDRS; Agentia de Dezvoltare 7 "Centru "); Centru multicultural : exista o buna colaborare cu institutii culturale din alte localitati in organizarea festivalurilor de teatru, film, muzica; Retea de invatamant dezvoltata si diversificata (centru universitar cu universitate proprie si o extensie a Universitatii Tehnice Cluj-Napoca); Pozitie centrala fata de polii urbani din judetele invecinate (Sibiu, Cluj, Deva, Targu- Mures);

S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M – C.C.P.E.C - 2012

18

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

Potential turistic semnificativ in oras si in imprejurimi, punct de plecare spre zonele turistice din Muntii Apuseni si de pe Valea Sebesului ;

Distante

mici pana la aeroporturile cele mai apropiate (67km -Sibiu; 95 km –Cluj).

Zona de influenţă a centrului de importanţă judeţeană Alba Iulia cuprinde oraşele Zlatna, Teiuş şi comunele: Cricău, Vinţu de Jos, Meteş, Almaşu Mare, Ighiu, Ciugud, Berghin, Sântimbru, Mihalţ, Galda de Jos, Stremţ, Întregalde, în total 15 unităţi administrativ teritoriale care însumează o populaţie de 127223 locuitori şi o suprafaţă de 136653 ha.

Aspecte nefavorabile: relatie economica concurentiala cu municipiul Sebes.

2.4. NIVEL DE DEZVOLTARE ECONOMICA

Aspecte favorabile

Dinamica investitionala pozitiva, in mod special in sectorul industrial, transporturi si turism; Patrimoniu cultural si natural valoros, in oras si in imprejurimi; Infrastructura de transport moderna sau in curs de modernizare (autostrada, CF); Pozitie geografica centrala la intretaierea mai multor coridoare de transport; Infrastructura educationala de calitate; Existenta rezervelor de suprafete in interiorul orasului sub forma fostelor platforme industriale; Existenta rezervelor de suprafete la limita orasului cu potential de dezvoltare a unor parcuri industriale; Structura economica diversificata ; Buna reprezentare a sistemului bancar ; Traditie in industria portelanului , capital de renume international ; Predominarea proprietatii private asupra proprietatii de stat ;

Zona industriala

Zone industriale existente :

cu

posibilitati de dezvoltare a unui Parc industrial;

- zona industriala nord- Barabant

- zona industriala si de depozite est

- zona de depozite si industriala sud

- zona de unitati industriale dispersate

Imposibilitatea estimǎrii ştiinţifice a evoluţiei activitǎţilor productive a condus la adoptarea urmǎtoarelor ipoteze :

-exigenţele funciare pentru activitǎţi productive se vor reduce ca urmare a restructurǎrii acestora bazatǎ pe evoluţia tehnologiilor de producţie

-creşterea numǎrului de unitǎţi mici de producţie

-creşterea numǎrului de depozite aferente comerţului

-scurtarea ciclului de viaţǎ al unor activitǎţi productive şi apariţia fenomenului de abandonare a unor clǎdiri şi terenuri

-creşterea ponderii activitǎţilor terţiare

S-a propus, în consecinţǎ:

-extinderea zonelor industriale -acceptarea unor unitǎţi de producţie nepoluante în zona mixtǎ -se recomandǎ rezervarea, prin PUZ, a unor loturi de cca. 2000 mp. pentru unitǎţi productive

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

2.5. POPULATIA

Conform recensamantului efectuat in 2011, populatia municipiului Alba Iulia se ridica la 68 763 de locuitori . Tendinte in evolutie :

anul 1966 - 22 215 locuitori

1977

- 41 474 locuitori

1992

- 71 168 locuitori

1995

- 73 107 locuitori

2002

- 66 406 locuitori

2011

- 68 763 locuitori

Evolutia demografica a municipiului Alba Iulia se inscrie intr-un context regional definit de declinul accentuat al numarului de locuitori.

Structura populatiei :

- femei – 36 357 - barbati – 32 406 Ocupatia populatiei, resurse de munca :

Numar mediu de salariati in :

industrie

- 9186

industria extractiva

- 25

industria prelucratoare

- 8038

productia si furnizarea de energie electrica, apa calda - 312

distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor

- 811

constructii

- 2761

comert

- 6501

transport si depozitare

- 1630

hoteluri si restaurante

- 487

informatii si comunicatii

- 327

intermedieri financiare si asigurari

- 710

tranzactii imobiliare

- 113

activitati profesionale, stintifice si tehnice

- 794

activitati de servicii administrative

- 687

administratie publica si aparare, asigurari sociale

- 1634

invatamant

- 1678

sanatate si asistenta sociala

- 2029

activitati de spectacole , culturale

- 326

alte activitati ale economiei nationale TOTAL salariati

- 319 - 29363 ( 42.7% din populatie )

2.6. CIRCULATIE SI TRANSPORTURI

Reţeaua de transport auto şi feroviară existentă asigură desfăşurarea în condiţii satisfăcătoare a activităţii economice şi comerciale, transportul călătorilor şi pendularea forţei de muncă. Date privind situatia infrastructurii rutiere si feroviare din municipiul Alba Iulia (cf. extras PATJ ) -E 68 Frontiera Nădlac – Arad – Deva – Sebeş – Sibiu – Braşov

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

-E 81 Frontiera Giurgiu – Bucureşti – Piteşti – Sibiu – Alba Iulia - Cluj Napoca – Satu Mare -Frontiera Halmeu -Coridorul IV Pan-European - Frontiera Nădlac – Arad – Deva – Sebeş – Sibiu – Piteşti - Bucureşti -DN 74- Alba Iulia - Zlatna - Abrud – Brad La traversarea oraşului se impune realizarea arterelor ocolitoare astfel:

Alba Iulia- pe relaţia DN 1 - DN 74 –Zlatna

(Patj 2008)

Trama stradala a municipiului Alba Iulia are o structura radial-inelara. Lungimea strazilor orasenesti – total -266 km Lungimea strazilor orasenesti modernizate – 117 km

Numarul autobuzelor si microbuzelor in inventar pentru transport public local de pasageri =

69

Aspecte favorabile :

-avantaj dat de viitoarea autostrada Coridorul IV Pan-European si autostrada Sebes-Turda

- stare tehnica relativ satisfacatoare a strazilor din oras

- o parte din intersectiile cu trafic intens au fost rezolvate cu sens girator

- sistem de transport in comun modernizat recent

- au fost realizate trasee pentru pietoni si biciclisti in santurile Cetatii si pe dealul Mamut

Aspecte critice legate de organizarea circulatiei si transport:

- existenta traficului de tranzit in oras( DN 1, DN 74) partial in interiorul cartierelor de locuinte;

- pentru fluenta circulatiei este necesara prelungirea unor strazi pentru a se inchide al doilea

inel principal de circulatie

Republicii, str. Costache Negruzzi pe traseul paralel cu linia ferata.

al orasului : str. Ion Lancrajan pana la intersectia cu DN1 si b-dul

- configuratii neadecvate ale profilelor stradale,

- zone riscante pentru pietoni;

- intersectii cu disfunctiuni

- traversari ale Muresului si Ampoiului pe poduri insuficient dimensionate

- deficit de locuri de parcare, mai ales in zonele de locuinte colective si institutii publice

- retea subdezvoltata de piste pentru biciclisti;

- calitate deficitara a spatiului stradal si a imaginii urbane in spatiul public;

Circulatia feroviara

Municipiul Alba Iulia este legat de întregul sistem feroviar al ţării :calea ferată dublă electrificată Teiuş - Vinţu de Jos, în lungime de 29 km.(in curs de modernizare ),asigura legături cu întreaga reţea feroviară a ţării, prin cele trei noduri feroviare: Teiuş, Războieni, Vinţu de Jos. Pe culoarul văi Ampoiului se desfăşoară calea ferata normala simpla Alba Iulia - Zlatna Platformele industriale din est,sud si vest au linii ferate industriale -proprietatea societatiilor comerciale . Suprafata terenului CFR pe teritoriu administrativ este de 80,60 ha.

Transporturi -Transport rutier Pe teritoriul judeţului Alba activitatea de transporturi auto de mărfuri şi călători se desfăşoară de către societăţile comerciale desprinse din vechile Întreprinderi de Transporturi Auto, precum şi de unităţi private care au o pondere destul de mare în special la transportul de mărfuri. Transportul de călători constituie o activitate deosebit de importantă, pe teritoriul judeţului Alba desfăşurându-se pe un traseu în lungime de 1400 km, acoperind 70% din

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

lungimea totală a reţelei de drumuri publice. Datorită restrângerii activităţii la unele unităţi economice din oraşele judeţului, numărul călătorilor a scăzut, unităţile de transport fiind nevoite să introducă programe speciale de circulaţie a autobuzelor. Datorită acestui fapt, parcul de autobuze existent este în stare avansată de degradare, având durata de serviciu depăşită. Pentru transportul rutier de mărfuri unităţile dispun de mijloace auto de mare capacitate, dar o mare parte sunt cu durata de serviciu depăşită, beneficiarii transporturilor apelând la societăţile private a căror servicii sunt de altă calitate. În t r an s po r t u l d e m ă r f u r i şi c ă l ă t o r i p e c a l e a f e r a tă n u se ob s e r vă o c r e şt e r e m a r e , datorită parcului de material rulant, aflat în stare necorespunzătoare în cea mai mare parte. S-a acordat o atenţie deosebită în ultima perioadă introducerii în circulaţie a trenurilor pentru persoane care dispun de un confort sporit şi circulă cu viteză mare. Totodată se lucrează la introducerea sistemului informatic în exploatarea căilor ferate, precum şi la automatizarea semnalizării circulaţiei şi la sporirea capacităţii şi sistematizării unei staţii. La nivelul judeţului Alba, transportul de călători pe calea ferată este satisfăcut într-o mai mică măsură, întrucât reţeaua feroviară existentă asigură accesul direct la un număr relativ mic de localităţi. Căi aeriene Judeţul Alba nu este o destinaţie internaţională şi naţională prin linii aeriene. În consecinţă nu are o infrastructură specifică, dar beneficiază de infrastructură de transport aerian în judeţele învecinate. Considerând o viteză medie de 70 km./oră pe DN, reşedinţa de judeţ Alba Iulia se află la 3 ore şi 23 minute de aeroportul din Timişoara, la 2 ore şi 57 minute de aeroportul din Târgu Mureş, la 1 oră şi 23 minute de aeroportul din Cluj Napoca şi 59 minute de aeroportul din Sibiu.

2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL

2.7.1.INTRAVILANUL EXISTENT Intravilanul existent este cel stabilit de PUG 1995 aprobat în 1997, cu modificările prin PUZ -urile aprobate anterior elaborarii si aprobarii PUG 2012.

INTRAVILANUL – date generale Intravilanul existent are în componenţă:

localitatea principalǎ / de reşedinţă Alba Iulia (cu o suprafaţǎ de1560 ha-propuşi în PUG 1995; 1906,99 ha conform măsurătorilor din planul topografic actualizat în format electronic / vectorial)) localitǎţile componente / aparţinǎtoare:

Bărăbanţ (cu o suprafaţă de281,83 ha) Miceşti cu o suprafaţă de 147,13 ha ) Oarda (cu o suprafaţă de 258,9 ha) Pîclişa (cu o suprafaţă de 133,9) trupuri distincte alcǎtuite din unitǎti de gospodǎrie comunalǎ (staţie de epurare,rampǎ de gunoi) sau alte afectări în modificare (de exemplu intreprinderea Avicola), cu o suprafaţă totală de 34,95 ha (cf. măsurătorilor din planul topografic actualizat în format electronic / vectorial, sc.1 :1)

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

2.7.2 ZONIFICAREA TERITORIULUI INTRAVILAN

Planul Urbanistic General 1995 a stabilit urmatoarea zonificare funcţională :

4 5 1 9 6 7 1 2 8 LEGENDĂ: 1-zona centrală, 2-zona mixtă, 3.
4
5
1
9
6
7
1
2
8
LEGENDĂ: 1-zona centrală, 2-zona mixtă, 3. Zona de echipamente / dotǎri publice dispersate
4. Zona rezidenţialǎ, 5. Zona spaţiilor plantate, 6. Zona de activitǎţi productive, 7. Zona de
gospodǎrie comunalǎ, 8. Zona circulaţiei şi transporturilor, 9. Zona specialǎ 10. Zone protejate.

Zona istorică - rezervaţie de interes national (TCCI )

Zona istorică formează un nucleu compact cuprinzand Cetatea Alba Carolina, respectiv situl istoric si

arheologic.

ZONA PROTEJATĂ – CENTRU ISTORIC ALBA IULIA 1 , instituitǎ şi delimitatǎ în PUG Alba-lulia (1995), pe baza STUDIULUI PILOT PRIVIND STABILIREA ZONELOR PROTEJATE PENTRU CONSERVAREA PATRIMONIULUI ISTORIC din municipiul Alba Iulia elaborat de PRODOMUS S.A.

Cetatea Alba Iulia este amplasată în partea de vest a zonei centrale a oraşului, pe un platou care are o diferenţă de nivel de 25 m faţă de zona centrală. Accesul auto în zona Cetăţii se face numai din partea de vest prin strada Nicolae Iorga. Zona istorică a fost abordată, în PUG 95, ca o zonă funcţională in sine şi deci ca unitate teritorială de referinţă independentă. Din punct de vedere funcţional zona protejată – centru istoric Alba Iulia se situează la graniţa dintre zona mixtă şi zona centrală, fiind insă mult mai apropiată de aceasta din urmă, prin localizarea şi reprezentativitatea sa. Studiul Millenium, care a avut ca obiect FORTIFICAŢIA DE TIP VAUBAN – ALBA CAROLINA şi zonele adiacente de legătură cu localitatea pe direcţia E – V (dominate de “TRASEUL CULTURAL – PORŢILE FORTIFICAŢIEI DE TIP VAUBAN”), a evidenţiat urmǎtoarele aspecte urbanistice privind rolul funcţional şi relaţiile spaţial - funcţionale ale zonei Cetǎţii în cadrul localitǎţii:

1 CENTRUL ISTORIC – ALBA IULIA este declarat ZONA DE PROTECŢIE DE INTERES NAŢIONAL

S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M – C.C.P.E.C - 2012

23

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

1.Axul compoziţional al cetǎţii pe direcţia porţilor III şi IV a devenit un ax urbanistic major de legǎturǎ pietonalǎ între cele douǎ mari subzone ale localitǎţii - oraşul vechi cu centrul civic (oraşul „de jos”) şi oraşul nou “Cartierul Cetate” („oraşul de sus”) - cu o mare încǎrcǎturǎ culturalǎ determinatǎ de existenţa, în lungul acestuia, a celor mai importante obiective cu valoare istoricǎ şi arhitecturalǎ. Traseul a cǎpǎtat denumirea simbolicǎ de „TRASEU CULTURAL AL PORŢILOR FORTIFICAŢIEI DE TIP “VAUBAN” . Trebuie precizat faptul cǎ a avut loc o inversare a percepţiei privind sensul principal de parcurgere a acestui ax: centrul istoric este vizitat şi perceput astăzi mai ales dinspre Platoul Romanilor, în sens opus accesului „istoric” ca fortǎreaţǎ dinspre oraşul vechi.

2.Trebuie valorificat

capitalul estetic şi simbolic al Cetǎţii ca ansamblu cu mare valoare

istoricǎ, arhitecturalǎ şi culturalǎ precum şi a poziţiei sale centrale.

Exista o structurǎ funcţionalǎ inadecvatǎ:

funcţiuni principale: apǎrare (care între timp a fost eliminată din cetate), culte, cultură, învăţământ

funcţiuni slab reprezentate: comerţ, activitǎţi tradiţionale manufacturiere (meşteşuguri) care nu au fost înlocuite nici mǎcar cu activitǎţi de prestări servicii (comerţul care a abandonat zona cetăţii s-a dezvoltat în zonele adiacente); funcţiunea rezidenţială a fost slab reprezentată întotdeauna;

funcţiuni fără reprezentare: administraţie, care in viitor va ocupa doua din cladirile eliberate de armata;

diminuarea extremǎ a rezidenţialului, nesusţinerea străzii cu funcţiuni publice

la nivelul parterelor de imobil . Axul pietonal major, îndeosebi, nu are o susţinere funcţionalǎ adecvatǎ.

lipsa unor trasee pietonale de legătură a Cetăţii cu partea de nord şi sud a localităţii;

trasee şi legături existente altădată, blocate pânǎ de curând de funcţiuni cu regim special - unităţi militare. Cele mai importante trasee blocate sunt ramificaţiile pietonalului Mihai Viteazu. Se impune o remodelare funcţională în spiritul revitalizării sitului istoric, reabilitarea fondului construit, reevaluarea spaţiilor libere, reconsiderarea traseelor majore, inclusiv cele ce trebuie redeschise pe direcţia N-S, imbunătăţirea echipării tehnico-edilitare, îmbunătăţirea şi realizarea de noi direcţii de percepţie a zonei.

Actuala analiză a situaţiei existente evidenţiază două aspecte:

1 – necesitatea extinderii limitei de protecţie a Cetăţii, definită anterior prin axul străzilor

care o înconjoară, prin includerea ambelor fronturi. Aceasta ar favoriza păstrarea caracterului şi scării unitare a cadrului urban al acestor străzi, perceptibile atât la nivelul pietonului cât şi din Cetate. Totodată se vor putea pune în valoare nodurile reprezentate de intersecţiile de pe acest traseu al cărui atractivitate va fi sporită de redeschidedrea vechilor accese în Cetate.

2 – interpretarea şi tratarea coroanei de fortificaţii ca un spaţiu verde, necesar din motive

ecologice, funcţionale , peisagistice si pentru a creste suprafata de zona verde pe locuitor .

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL Se impune constatarea că, pentru susţinerea conştiinţei

Se impune constatarea că, pentru susţinerea conştiinţei valorilor istorice şi arhitecturale

existente este necesară o lisibilitate maximă a acestora prin:

- extinderea perimetrului protejat (cu includerea unui cadru mai modest dar cu valoare

ambientală) până la un element – limită semnificativ pentru cadrul constuit (intersecţie, scuar,

clădire cu funcţiuni publice)

-extinderea până la limita de percepere în situaţie co-vizibilitate a monumentelor cu restul cadrului construit de acompaniere.

sau / şi

Alte zone protejate

Aceste zone protejate sunt areale cu concentrare semnificativă a unor monumente şi ansambluri arhitecturale, istorice şi de artă monumentală, a unor areale cu vestigii arheologice, clasate pe lista monumentelor istorice şi prezentate in plansele : A07 Monumente- Zone- Ansambluri, I_1 – I_P Situri arheologice, Monumente de Arhitectura, Ansambluri Urbane, Parcelar si in Lista monumentelor clasate LMI 2010, jud. Alba , lista anexata la RLU PUG.

Studiul istoric al dezvoltarii orasului, studiul arheologic , corelarea acestora cu obiectivele prioritare ale PUG au determinat regulile concrete detaliate in Prescriptii generale, pct.7, pag.12 din Regulamentul de urbanism. Statutul de zonă protejată nu se substituie însă zonificării funcţionale alcătuind o zonă separată ci, pentru fiecare zonă funcţională. Regulamentul Local de Urbanism instituie prevederi suplimentare / speciale pe subunităţile teritoriale de referinţă care intră sub incidenţa regimului de protecţie a valorilor care aparţin patrimoniului cultural.

ZONE NATURALE PROTEJATE

Padurea de la Oarda de pe teritoriul Municipiului Alba Iulia, apartine la a 2-a rezervatie naturala a padurii Secaselor impreuna cu Rapa Rosie.

Pentru zona naturala protejata „padurea de la Oarda”, se va respecta Regulamentul Ariei

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

Naturale Protejate. Consiliul Judetean Alba va asigura continuitatea si integritatea ariilor naturale protejate, prin asigurarea protejarii lor in documentatiile de urbanism intocmite pentru teritoriile localitatilor invecinate.

Localitatea Alba-Iulia este un punct de plecare în principale trasee de vizitare a unor zone naturale protejate, de valoare, de pe teritoriul Judeţului Alba şi cu precădere a celor din zona munţilor Apuseni.

Există un potenţial peisager care trebuie protejat şi valorificat, mai ales ţinând seama de larga perspectivă oferită spre şi dinspre Cetatea Alba Carolina.

În ansamblul său, întreaga siluetă a Municipiului Alba Iulia constituie o componentă de o

deosebită importanţă a peisajului cultural al Văii Mureşului, perceptibilă de pe principale căi rutiere şi feroviare.

perceptibilă de pe principale căi rutiere şi feroviare. O parte a acestui peisaj necesită intervenţii de

O parte a acestui peisaj necesită intervenţii de refacere întrucât defrişările au provocat spălarea stratului de sol care susţine vegetaţia şi deci biodiversitatea.

Se propun ca obiective

- protectia si conservarea zonelor naturale in sensul mentinerii biodiversitatii si valorificarii durabile a resurselor naturale. (sursa patjmunicipiului alba ) - valorificarea, conservarea si protejarea fondului construit valoros si a peisajului cultural ca factor al dezvoltarii si al identitatii teritoriale.

Zona centrală ( TCC ) Zona centrală este constituită dintr-un nucleu compact care grupeazǎ instituţii şi echipamente publice de interes municipal şi judetean: principalele echipamente publice (administrative, culturale, de sǎnǎtate şi învǎţǎmânt), comerţ şi servicii din domeniul privat (poştǎ şi telecomunicaţii, bǎnci, unitǎţi de asigurare), apǎrare, sedii partide politice, birouri, sedii de firme, lǎcaşe de cult, activitǎti de micǎ producţie nepoluantǎ precum şi locuinţe, Se remarcă slaba prezenţă a unor instituţii publice, structuri manageriale, tehnice sau complementare pentru activităţi de importanţă regională şi judeteană precum şi pentru alte activităţi aparţinând terţiarului superior, susceptibile de a se localiza în Alba-Iulia, odată cu dezvoltarea rolului său de reşedinţă regională. Se impune o mai bună relaţionare funcţională şi spaţială a zonei centrale cu cetatea şi zona sa înconjurătoare, ca premisă a organizării unor trasee culturale, de interes turistic Se remarca o dinamică de construire în perimetrul propus prin PUG 1995, ceea ce confirmă funcţionalitatea zonei.

majore specifice:

3

5

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE

MEMORIU GENERAL

10 9 1 2
10
9
1
2

LEGENDĂ: 1-zona centrală, 2-zona mixtă, 9-zona 8 specialǎ ,10 zone protejate.

Vocaţia de reprezentare a Cetăţii poate fi pusă în valoare prin includere în zona Centrală . Fondul construit din Cetate care poate fi reabilitat are calităţi utilizate pentru funcţiuni reprezentative de nivel naţional şi regional.

Zona mixtă ( TCC1 )

Zona mixtǎ se compune din arealele de iradiere funcţionalǎ ale zonei centrale în lungul principalelor artere de circulaţie prin care aceasta se relaţioneazǎ cu restul teritoriului: b-dul. Ferdinand I, str. Tudor Vladimirescu, B-dul Victoriei, B-dul Transilvaniei, str. Regina Maria, str. Munteniei, str. Mǎceşului. Zona mixtǎ este expresia spaţialǎ a unor linii de forţǎ în localizarea diferitelor activitǎţi cu caracter de centralitate. Aici se grupeazǎ, pe lângǎ locuinţe colective sau individuale, servicii tehnice ale administraţiei publice, echipamente publice pentru educaţie şi sǎnǎtate, comerţ (cu ridicata şi cu amǎnuntul), servicii pentru intreprinderi, hoteluri şi restaurante, societăţi financiar-bancare, poştǎ, notariate, sport şi recreare, mici unitǎţi productive nepoluante legate de funcţionarea zonei centrale şi mixte. Unele dintre acestea sunt amplasate la parterul blocurilor dispuse în lungul arterelor de circulaţie. Totalul societăţilor comerciale depăşeşte numărul de 3.000 dintre care cea mai mare parte se situează în zona mixtă. În zona mixtă se înregistrează o dinamică relativ ridicată de construire cu tendinţa de extindere a acesteia în lungul principalelor artere de circulaţie. O detaliere de primire pentru turism si afaceri indica un numar de 5 hoteluri, 1 motel, 12 pensiuni turistice, 1 pensiune agroturistica.

Observaţii:

În zona mixtă se înscriu serviciile pentru întreprinderi care reprezintă segmentul de activitate cu cea mai mare valoare adăugată, mai ales în situaţia centrelor regionale şi a reşedinţelor de judeţ. Configuraţia zonelor mixte poate fi atât lineară pe străzile care conduc spre centru şi spre gară cât şi sub forma unor arii mai compacte care permit rezolvări de spaţii pietonale atractive.

Zona de dotări de interes public dispersate (TCC2 )

Aceasta zona reuneşte terenurile institutiilor si echipamentelor publice a căror repartiţie în

S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M – C.C.P.E.C - 2012

27

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

teritoriu este satisfăcătoare, oarecum polarizată în câteva areale echilibrat dispuse în intravilanul localităţii servind zona rezidenţială, într-o rază de maxim 800-1000 m. In privinţa învăţământului acesta este bine reprezentat la toate nivelurile :

1. 13 grădiniţe si 1 cresa

2. 8 şcoli primare şi gimnaziale

3. 12 licee , 2 scoli postliceale

4. 2 institute de invatamant superior (unul public si unul privat )

5. 23 sali de gimnastica si 25 terenuri de sport

Dispunerea spaţială relativ echilibrată a echipamentelor pentru învăţământ denotă o bună adaptare la condiţiile de relief şi la densitatea locuitorilor. In privinţa echipamentelor şi instituţiilor publice pentru îngrijirea sănătăţii funcţionează un spital cu 763 paturi, 1 dispensar medical, 20 cabinete medicale studentesti,18 cabinete medicale- medici de familie, 1 farmacie, 2 centre de sanatate mintala, 7cabinete stomatologice. La acestea, în sectorul privat se adaugă 1 policlinică, 37 farmacii, 64 cabinete medicale, 53 cabinete stomatologice, 14 laboratoare medicale, 16 laboratoare de tehnica dentara. Şi în privinţa culturii şi cultelor se conturează clar cele două centre de interes – Cetatea şi zona centrală. In domeniul culturii si artei functioneaza 3 sali de spectacol, 30 de biblioteci si un muzeu.

Probleme de acces la echipamentele publice pot să apară în zonele de dezvoltare recentă

a

locuirii - lotizarea dezvoltată la est de str. Dealul Furcilor şi continuată în lungul str. Lalelelor

şi

lotizarea care leagă cartierul Miceşti de Alba-Iulia, dezvoltată în lungul DN 74 - în situaţia în

care nu se prevede amplasarea unor echipamentelor de interes public.

Zona rezidenţialǎ (TCL )

În PUG 1995 au fost evidenţiate următoarele subzone rezidenţiale, în care nu s-au produs transformări semnificative în intervalul 1995-2012:

Subzona de locuinţe individuale P, P+1 :

Zone cu regim închis

de construire şi clǎdiri amplasate pe aliniament ; parcele cu

suprafeţe mari (800-900 mp) şi deschideri de 10-12-14m

Zone cu regim de construire izolat dar cu fronturi închise prin ziduri înalte şi porţi, specifice zonei Ardealului; parcelar cu deschideri reduse (10-12m ) şi suprafeţe mari (800-1000 mp) ale loturilor; anexe de tip rural

Zone cu regim de construire izolat, loturi cu suprafete de 250-500mp

-Subzona de locuinţe colective mijlocii P+3 – P+4 (existente )

-Subzona de locuinţe colective mari P+10 (existente – nu se propun pentru viitor)

-Subzona de locuinţe în interiorul cetǎţii – cu regim inchis de construire

- Subzona de locuinţe parter cu caracter semirural (cartierele Maieri şi Partoş) – locuinţe pe lot cu curte, anexe gospodǎreşti şi grǎdinǎ

-Subzona de locuinţe construite între a doua jumǎtate a sec. XIX – început sec. XX(strǎzileTeilor, Coşbuc, Eminescu) – locuinţe în regim închis cu faţade decorate -Subzona de vile construite între anii 1920-1940 pe terenurile lotizate din jurul Cetǎţii şi pePlatou – clǎdiri P – P+1, izolate, cu valoare arhitecturalǎ

- Subzona de locuinţe în “L” cu “turnuleţ» - clǎdiri P construite între 1948-1968 în

S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M – C.C.P.E.C - 2012

28

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

anumite zone ale Platoului Romanilor, str. Tudor Vladimirescu, etc. -Subzona de locuinţe individuale construite între 1968-1988 pe terenuri atribuite de stat în zona liceului – clǎdiri P+1, duplex, cuplate -Subzona de blocuri construite între 1970- 1989 – Bd. Transilvania P+4; P+10 şi spaţii comerciale izolate – parter în cartierul Cetate -Subzona de blocuri P+4 executate în anii 80 din panouri mari şi diafragme – cartier Cetate -Subzona de blocuri P+3 proprietate personalǎ în zona limitrofǎ cetǎţii – cartierele Carolina Nord şi Sud)

Cea mai importantă dinamică a zonei rezidenţiale s-a manifestat în subona de locuinţe individuale – P – P+M – P+1+M, atât difuz, în întreg ţesutul rezidenţial al localităţii, cât şi, cu precădere, în cele două mari noi lotizări:

A - Lotizarea din vestul localităţii, de la str. Dealul Furcilor (PUZ ALBA IULIA -DEALUL FURCILOR),

prelungită în lungul străzii Lalelelor

B - Lotizarea din nordul municipiului, în lungul DN 74, care extinde intravilanul (PUZ Miceşti)

Trebuie avute în vedere posibile probleme de construibilitate a terenurilor cu pante mai mari de 5%, sau din apropierea unor râpe, determinate de un potenţial risc de alunecări de teren.

Se remarcă absenţa operaţiunilor de întreţinere/reabilitare a locuinţe lor colective, aflate în anumite cazuri într-un proces continuu de degradare. Cu această situaţie se confruntă şi clădirile de locuit cu valoare de patrimoniu – locuinţele individuale din zona Cetăţii – a căror degradare fizică şi intervenţiile necontrolate de reparare, pun in pericol caracterul zonei.

Terenuri aferente locuintelor utilizate pentru grădinărit ( TSA )

Deşi aceste terenuri au fost propuse prin PUG 1995 cu interdicţie temporară de construire până la aprobarea unor planurilor de lotizare , astfel de lotizări nu au apărut încă . Interesul investitorilor s-a orientat către suprafeţe libere perimetrale sau din Miceşti.

În alte oraşe au apărut astfel de operaţiuni de lotizare , după experienţa negativă a construirii întâmplătoare a unor şiruri de noi case in adâncimea unor loturi, cu compromiterea posibilităţii de compartimentare a insulelor mari prin străzi publice sau private complet echipate edilitar şi implicit a şanselor de valorificare de către toţi proprietarii a surplusului de teren în cazul în care o doresc.

Prin Regulamentul nou de urbanism se doreste ca in aceste zone sa nu se construiasca si sa nu se schimbe aspectul de insule verzi din lotizarea traditionala.

Zona de activitate industrial-agricolă (TI )

Zona de activitate industrial-agricolă cuprinde întreprinderi productive industriale, agro-industriale, agricole, de construcţii si activitaţi terţiare (depozitare, transporturi rutiere, servicii pentru activităţi productive, diverse).

Se remarcă absenţa unei zone de activităţi de tip parc industrial care să prezinte un real potenţial de atragere a unor firme cu prestigiu şi a unor activităţi tractante, bazate pe înalta tehnologie şi generatoare de plus-valoare.

Zona pentru reţele tehnico edilitare (TST )

Terenurile utilizate pentru reţele tehnico-edilitare ocupă o suprafaţă de 21 ha. formată din mai multe incinte. Nu sunt inregistrate schimbări, dar ramâne deschisă problema unor modernizări, detaliate în capitolul privind infrastructura tehnico-edilitară.

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

Zona gospodăriei comunale - ( TGC ) cimitire, platforme, diguri

Nu sunt semnalate modificări faţă de zonificarea funcţională propusă în PUG 95.

Zona spaţiilor verzi, amenajări sportive, recreere (TCP )

Principalele zone verzi din localitate sunt : Parcul Unirii, dendrologic, Şanţuri Cetate.

Problemele privind spaţiile verzi din municipiul Alba Iulia sunt de douã feluri : cele ce ţin de cantitate şi cele ce ţin de calitatea amenajãrilor în zonele verzi. Aprecierile calitative se referã la identitatea zonelor verzi, la calitatea amenajãrii acestora şi la coerenţa sistemului de spaţii verzi urbane în municipiul Alba Iulia. Spaţiile verzi din municipiul Alba Iulia trebuie sã se ridice la nivelul de reprezentativitate al unei reşedinţe de judeţ. Dincolo de prezenţa importantã a spaţiilor verzi ce însoţesc Cetatea, zonele verzi nu creazã un sistem unitar din punct de vedere spaţial şi sunt complet izolate de teritoriul extraurban. Spaţiile verzi din zonele de locuinţe colective, neamenajate corespunzãtor, sunt supuse permanent unor presiuni din partea construcţiilor temporare sau a transformãrii în locuri de parcare.

Parcul I.L. Caragiale,

Parcul

Zona cu destinaţie specială ( TS )

Funcţiunea militarǎ s-a redus în cadrul Cetǎţii. Mai existǎ pe teritoriul localitǎţii, unitǎţi judeţene şi municipale ale poliţiei şi S.R.I., zona specialǎ M.A.N. şi Liceul Militar.

Pe plansa „Zonificarea teritoriilor intravilane. Reglementari urbanistice” au fost delimitate si marcate

terenurile cu utilizarea „Destinatie speciala” S- cuprinse in intravilan, cf. Metodologiei de elaborare si continutului cadru al Planului Urbanisitic General, indicativ GP038/99, aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 13N din 10.03.1999.

Ministerul Apararii Nationale are in administrare

pe teritoriul

administrativ al

Municipiului Alba Iulia imobilele nr. 415,510,1023,1060,1065,2660,2929 si 5002 ; acestea

totalizeaza o suprafata de 77,3459 ha,din care :

-33,4225 ha in intravilanul localitatii -43,9234 ha in extravilanul localitatii Aceste imobile sunt evidentiate in plansele aferente documentatiei de urbanism prin culoare specifica si notatii corespunzatoare amplasamentului si functiunii :

o

TEREN CU DESTINATIE SPECIALA IN EXTRAVILAN

o

S.

.-M.A.p.N.- TEREN CU DESTINATIE SPECIALA IN INTRAVILANUL

LOCALITATII De asemenea, in planse sunt evidentiate si trasate conform

inventarelor de

coordonate ,zona de siguranta fata de imobilele (imobil 1023,1065). Autorizarea lucrarilor de constructii in interiorul acestor suprafete se va face cf. Ordinului MLPAT, MApN, MI, Ministerul Justitiei, SRI, SIE, STS, SPP nr. 3376/MC/M3.556 /2102/667/C1 /

4093 /2012/14083/D-821 din 1996 pentru aprobarea conditiilor de autorizare a constructiilor cu caracter militar.

Prin reglementarile P.U.G nu sunt

prevazute obiective de investitii, retele de utilitati sau

cai de comunicatii pe terenurile cu destinatie speciala . Regulamentul de urbanism aferent P.U.G . reitereaza necesitatea obtinerii avizului Statului Major General in zona de siguranta aferenta terenurilor cu destinatie speciala M.Ap.N

Zonele cu destinatie speciala teritoriale aferente prezentului PUG

apartinand M.Ap.N sunt evidentiate si in tabelele cu

bilanturi

Zona circulaţiilor şi transporturilor

S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M – C.C.P.E.C - 2012

30

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

(terenuri şi construcţii aferente)

Reţeaua rutieră - trama stradalǎ majorǎ (TSR )

Trama stradalǎ majorǎ a oraşului Alba-Iulia are o structurǎ radial-inelarǎ şi este constituitǎ din:

strǎzile care se aflǎ în intravilanul municipiului pe traseele principalelor penetraţii: b-dul Ferdinand I, str. Ardealului, str. Tudor Vladimirescu, str. Alexandru Ioan Cuza pe traseul DN1 (E 81); str. Moţilor pe traseul DN74

strǎzile care fac legǎtura între zonele rezidenţiale mari din cartierul Cetate şi zonele de activitǎţi polarizatoare de circulaţie - gara CFR, autogara, zona industrialǎ Bǎrǎbǎnţ: str. 1 Decembrie1918, str. Horea, str. Victoriei, str. Revoluţiei

În PUG 95 s-au prevǎzut noi trasee de deviere a traficului greu dintre care s-a realizat deja ocolitoarea prin estul localitǎţii, paralelǎ cu calea feratǎ Alte artere ocolitoare propuse sunt:

centura de ocolire SUD (devierea traficului greu pe direcţia Sibiu-Cluj), centura de ocolire NORD (devierea traficului greu pe direcţia DN 74 – DN 1 Zlatna – Cluj Napoca şi pe direcţia Zlatna – Sibiu prin intermediul centurii SUD) cu pod peste râul Ampoi şi pasaj superior peste CF, Centura de ocolire VEST.

Reţeaua feroviară - relaţii în teritoriu (TSF )

Municipiul Alba Iulia este branşat la sistemul feroviar naţional prin calea ferată dublă electrificată Teiuş - Vinţu de Jos, în lungime de 29 km.

În conformitate cu P.A.T.N. - Secţiunea I - Căi de comunicaţie - Dezvoltarea reţelei de căi feroviare pentru judeţul Alba se prevăd următoarele:

1. Transformarea în linie cu viteză sporită a sectoarelor de cale ferată Simeria - Vinţu de Jos şi Vinţu de Jos - Alba Iulia;

2. Transformarea în linie cu viteză mare a sectoarelor de cale ferată Alba Iulia - Teiuş - Războieni - Cluj Napoca şi Teiuş - Blaj - Mediaş;Continuarea construcţiei liniei de cale ferată normală Alba Iulia - Zlatna pe sectorul Zlatna - Abrud şi Zlatna – Brad

3. Continuarea construcţiei liniei de cale ferată normală Alba Iulia - Zlatna pe sectorul Zlatna - Abrud şi Zlatna – Brad

Nu sunt semnalate modificări faţă de zonificarea funcţională propusă în PUG 95. Detalierea situaţiei existente se face în capitolul Circulaţii şi transporturi.

Suprafete acoperite în permanenţă de ape (THA )

Teritoriul intravilan este străbătut de râul Ampoi.

INTRAVILANUL LOCALITĂŢILOR COMPONENTE

INTRAVILANUL LOCALITĂŢII OARDA

Fostă localitate aparţinătoare care are şansa să devină efectiv un cartier al municipiului Alba Iulia, este formată din două nuclee cu morfologii diferite datorită reliefului. Partea vestică, cea mai apropiată de municipiu are un aspect urban, conţine rezerve de teren şi este mai uşor de echipat cu reţele edilitare.

Regulamentul Local de Urbanism conţine prevederi pentru sub-zona locuinţelor situate pe teren denivelat.

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

INTRAVILANUL LOCALITĂŢII MICEŞTI

Localitatea Miceşti funcţioneaza ca un cartier al municipiului Alba Iulia. Legătura spaţială cu localitatea principală este dezvoltată prin extinderea intravilanului de-o parte şi de alta a DN74.

Situată pe teren plat, cu un aspect sub-urban, conţine rezerve de teren în nucleul principal, utilizabile numai după echiparea edilitară completă şi efectivă a acestuia.

Cuprinderea prin PUG 1995 în intravilan a legăturii dintre cartierul Miceşti şi Alba Iulia formată numai din fronturile la DN74, creează premisele unor disfuncţionalităţi ca circulaţii, echipare edilitară, acces la echipamentele publice, securitate.

propus o extindere importantă care însă este la o scară dificil de

susţinut prin evoluţia demografică a municipiului.

Pe termen lung este util să se ia în considerare o legătură rutieră între cartierele Miceşti şi Bărăbanţ, un pod nou peste raul Ampoi, dată fiind localizarea unităţilor productive în nordul municipiului.

Ulterior, prin PUZ

s-a

INTRAVILANUL LOCALITĂŢII PÂCLIŞA

Localitatea Pâclişa funcţionează ca un cartier care este prevăzut să fie legat de municipiu prin construirea de o parte si de alta a strazii Brandusei pe o adâncime de 50 m.

Condiţiile de relief impun studii geotehnice şi precauţii în zonele situate sub ruperile de pante. Ar fi oportună limitarea temporară a construirii în zonele cu teren denivelat.

INTRAVILANUL LOCALITĂŢII BĂRĂBANŢ

Localitatea Bărăbanţ care beneficiază de o bună accesibilitate din DN1 E81, este amplasată pe un relief relativ plat, are un ţesut preponderent rezidenţial, cu un mic nucleu de zonă mixtă şi o zonă industrială abandonată care a lăsat amprenta unei puternice poluări.

Odată cu desfiinţarea limitei intravilanului faţă de Alba Iulia, localitatea a devenit cartier al municipiului.

SUPRAFATA PE CATEGORII DE FOLOSINTA (ha) :

din care proprietate privata

Arabil

3426

3344

Livezi

4

4

Vii

35

18

Pasuni

1416

416

Fanete

506

501

Total suprafata agricola

5387

5283

 

din care proprietate privata

Paduri

2018

1713

Ape si balti

250

2

Drumuri

267

-

Constructii Terenuri degradate si neproductive

1155

853

1286

1270

Total suprafata terenuri neagricole

4978

3838

Teritoriul administrativ al municipiului Alba Iulia este in suprafata de 10246,78 ha din care :

S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M – C.C.P.E.C - 2012

32

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

suprafata intravilan existent este de 2763,71 ha reprezentand 27% din total suprafata extravilan existent este de 7483,07 ha reprezentand 73% din total

N Bărăbănţ Miceşti ALBA-IULIA Pâclişa Oarda
N
Bărăbănţ
Miceşti
ALBA-IULIA
Pâclişa
Oarda

BILANŢUL TERITORIAL AL SUPRAFEŢELOR CUPRINSE ÎN INTRAVILANUL EXISTENT

AL SUPRAFEŢELOR CUPRINSE ÎN INTRAVILANUL EXISTENT S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M –

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE

PrezentareaPrezentarea concomitentconcomitent cucu

capitoluluicapitolului ZONEZONE DEDE RISCRISC areare lala bazabaza P.U.G.P.U.G. AlbaAlba IuliaIulia

unun studiustudiu specific,elaboratspecific,elaborat

STUDIUSTUDIU PRIVINDPRIVIND ZONELEZONELE EXPUSEEXPUSE LALA RISCURIRISCURI NATURALENATURALE SAUSAU TEHNOLOGICETEHNOLOGICE DINDIN

JUDETUL ALBA -TERITORIUL ADMINISTRATIV AL MUNICIPIUL ALBA-IULIA PROIECT NR. 4460 –PROIECT ALBA S.A. Studiul privind zonele expuse la riscuri naturale sau tehnologice din judeţul Alba a fost elaborat de SC –PROIECT ALBA S.A. în colaborare cu UNIVERSITATEA BUCUREŞTI – FACULTATEA DE GEOGRAFIE –

Datele tehnice

cuprinse in acest studiu sunt preluate

si prezentate in

acest capitol, PUG

ALBA IULIA analizand multicriterial situatia existenta, evidentiind disfunctionalitatile

identificarea

pentru

a Municipiului Alba Iulia.

Capitolul - zone cu risc - Situatie existenta este prezentat in urmatoarele subpuncte:

elementelor ce conditioneaza dezvoltarea urbana

A .Zone cu riscuri naturale :

A.1. Inundaţii A.2. Alunecări de teren

A. ZONE CU RISCURI NATURALE Municipiul Alba Iulia include localităţile: Alba Iulia, Bărăbanţ, Miceşti, Oarda şi Pâclişa. Acestea sunt situate în culoarul Mureşului în aşa-numita depresiune Alba Iulia-Sebeş, sculptată în formaţiunile miocene, între Munţii Apuseni (Munţii Vinţului parte componentă a Munţilor Metaliferi) şi Podişul Transilvaniei (respectiv Podişul Secaşelor).

Lăţimea medie al culoarului în acest sector al său este de cca 6 km, el incluzând şapte nivele de terasă şi luncă. În estul şi nord-vestul său teritoriul administrativ al Albei Iulia este încadrat de culmile nivelate ale Podişului Secaşelor şi Dealului Bilag aflate la altitudinea de 400-550 m, iar la sud- vest de culmile piemontane cu înălţimi de 400-550 m de la periferia estică a Munţilor Vinţului. Alături de lunca deosebit de extinsă a Mureşului sunt foarte dezvoltate terasele (în special pe dreapta râului), acestea fiind etajate de la altitudinile absolute de 8-12 m, până la 130-140 m. Una din cele mai extinse terase este terasa a 2-a (16-24 m altitudine absolută) a Mureşului pe care se află situat cea mai mare parte a oraşului Alba Iulia. Acest fragment de terasă fiind cunoscut ca “Platoul Romanilor”. Oraşul propriu-zis Alba Iulia este aşezat atât în luncă şi pe terasele Mureşului, cât şi în lunca Ampoiului a cărui confluenţă cu Mureşul se face în estul oraşului. Miceştiul este situat în lunca şi pe terasa inferioară a Ampoiului de pe partea dreaptă, iar Bărăbanţul în lunca largă comună a Ampoiului şi Mureşului. Pâclişa, localitate aflată în sud-vestul oraşului este situată pe dreapta Mureşului la contactul luncii cu terasa inferioară, pe vastul con de dejecţie al Pâclişei şi în bazinul pârâului Pâclişa. Pe stânga Mureşului în zona de confluenţă cu Sebeşul Mare respectiv în zona de luncă şi pe terasa întâi (8-12 m altitudine absolută) a Mureşului se află Oarda. Situata de asemenea si în bazinul pârâului Negru ce disecă versantul de legătură între culoarul Mureşului şi podişul Secaşelor. Formaţiunile ce alcătuiesc substratul geologic al teritoriul administrativ al oraşului Alba Iulia sunt predominant alcătuite din pietrişuri şi nisipuri holocen superioare şi pleistocen superioare, ce alcătuiesc luncile şi terasele deosebit de extinse ale Mureşului şi Ampoiului.

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

Periferic la contactul cu unităţile de relief vecine sunt prezente formaţiunile paleogene (oligocene) alcătuite din conglomerate, gresii, argile marnoase, vărgate şi violacee (în vestul localităţilor Alba Iulia şi Pâclişa şi în estul localitatii Oarda. Substratul geologic şi poziţia localitatilor în relieful culoarului Mureşului determină ca pe teritoriul administrativ al oraşului (municipiului Alba Iulia) să se manifeste două categorii de riscuri naturale:

1-Inundaţii generate de revărsarea apelor unor râuri şi pâraie, cum ar fi Mureşul, Sebeşul, Ampoiul, Pâclişa, pârâul Negru, asociată în cazul pâraielor afluente cu manifestări şi cu caracter torenţial, dată fiind prezenţa unor intense procese de ravenare în bazinele superioare ale acestor râuri şi 2-Alunecări de teren prezente îndeosebi în versanţii Dealului Bilag şi in zona Podişului Secaşelor sau de pe fruntea unor terase. A.1 .Inundaţii

Riscul producerii unor inundaţii în cazul unor debite mari ale Mureşului, Sebeşului şi Ampoiului a fost înlăturat pe teritoriul oraşului deoarece aceste trei râuri au fost îndiguite. Totuşi între diguri zona de luncă este umplută frecvent cu apă, iar în spatele digurilor se manifestă procesele de supraumectare (băltirea apei provenite din ploi şi infiltraţii). De asemenea se manifestă unele eroziuni bazale ale digurilor existente. Actualmente zona cea mai expusă este cea din lunca Ampoiului amonte de oraş înspre localitatea Şard, acolo unde prin eroziune laterală se distrug terenurile prin migrarea cursului (amonte de Miceşti şi Bărăbanţ, adică acolo unde Ampoiul nu a fost amenajat contra inundaţiilor). Valea Pâclişei şi cea de mai amonte a Pârâului cel Mare cu pantă mai mare de scurgere, aflate pe dreapta Mureşului şi cea a Pârâului Negru şi afluenţilor acestuia, de pe stânga aceluiaşi rau, produc temporar inundaţii în preajma albiei (terenuri în special şi mai rar construcţii). În aceste bazine hidrografice se manifestă eroziuni în adâncime deosebit de active, aici fiind prezente ravene de dimensiuni mari ce furnizează la ploi intense cantităţi însemnate de aluviuni. Manifestările cu caracter torenţial pun în pericol terenurile din amonte şi avale de sat, casele şi podurile. Totodată prin eroziune regresivă aceste ravene reactivează vechile alunecări de teren de pe faţada vestică a Podişului Secaşelor sau din zona dealurilor piemontane ale Vinţului. A.2. Alunecări de teren

A doua mare categorie de riscuri – cea a deplasărilor în masă include: solifluxiunile, alunecările superficiale şi cele cu profunzime medie, dar şi surpările şi prăbuşirile ce se manifestă în depozitele de nisipuri şi pietrişuri (formaţiuni de terasă). Cele mai intense procese de alunecare se manifestă pe stânga Mureşului în arealul localităţii Oarda acolo unde pe faţa imensei cueste a Podişului Secaşelor orientată spre vest dominată de vârful Ţuţuiului (498 m) este prezent un foarte extins relief de alunecare (monticuli, depresiuni foarte umectate, chiar lacuri).

Pe dreapta Mureşului avale de Pâclişa sunt de asemenea active alunecările de teren pe suprafeţele aflate sub Dealul Boianului (369 m).

Zone de risc natural conform PUG 1996 :

A- alunecari de teren cca 10 ha

B- eroziuni de maluri cca 0,5 km

C- vai torentiale cca 26 ha

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

D- zone inundabile cca 800 ha

E- zone mlastinoase

cca 10 ha

N Bărăbă Miceşti C D ALBA- A Pâclişa E D E D B Oarda
N
Bărăbă
Miceşti
C
D
ALBA-
A
Pâclişa
E D
E
D
B
Oarda

2.9. ECHIPARE EDILITARA

Aspecte favorabile

- retea hidrografica cu debit permanent si in perioadele secetoase;

- calitatea apelor raurilor si paraurilor se afla in curs de ameliorare;

- risc scazut de inundatii cauzate de revarsari ale cursurilor de ape;

- retea de transport a apei aflata in stare buna;

- retea de distributie a apei cu o acoperire de peste 90% la nivelul municipiului;

- retea de canalizare cu o acoperire de 96,5% la nivelul municipiului;

- proces avansat de amplasare in subteran e retelelor de distributie a energiei electrice;

- sisteme moderne individuale de alimentare cu energie termica, modernizarea centralelor termice de zona ramase functionale;

Surse de informatii:

Date furnizate de catre beneficiar.

Studiul de fezabilitate privind „Reabilitarea, extinderea retelelor de canalizare si statii de epurare din municipiul Alba Iulia”, judetul Alba.

Planul de Amenajare a Teritoriului Alba

Siteul official al Primariei Municipiului Alba Iulia: www.apulum.ro.

Site-ul oficial al Institutului National de Statistica: www.insse.ro.

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

Gospodarirea apelor

Judetul Alba, situat in partea centrala a Romaniei, este un judet de marime medie ca suprafata (624,167 ha., 2,6 procente din suprafata totala a Romaniei) si populatie (locul 26 in ierarhia judetelor). Suprafata totala a judetului este de 6.231 km 2 , avand un relief foarte variat, cu campii, dealuri si munti. Municipiul Alba Iulia – capitala judetului- este asezat in centrul podisului ardelean, la 460 5' latitudine nordica si 210 15' longitudine estica, 330 m altitudine, intr-o zona de interferenta a dealurilor ce coboara din Muntii Trascaului cu sesurile din valea cursului mijlociu al Muresului, la confluenta dintre raurile Ampoi si Sebes. Orasul propriu-zis este asezat pe prima terasa a Muresului, care formeaza spre est un ses lung de 8-10 km si lat de 2-4 km.

Reteaua hidrografica Apele unor rauri principale cum sunt Ariesul, Ampoiul, Sebesul si Cugirul, precum si afluentii acestora, strabat teritoriul judetului dinspre granitele lui spre zona centrala unde se varsa in Mures care taie teritoriul de la nord-est la sud-vest in doua parti aproximativ egale. In partea de vest, raul Mures mai primeste apele reunite ale altor doi afluenti-Tarnava Mare si Tarnava Mica. Municipiul Alba-Iulia este situat pe malul stang al raului Mures, la confluenta dintre raurile Ampoi si Sebes.

Apele freatice Stratele acvifere cantonate în depozitele aluvionare reprezintă importante rezerve de apă ale judeţului şi se întâlnesc în lunca şi terasele principalelor văi. Pentru municipiul Alba Iulia, in general straturile acvifere sunt cuprinse intre 2 si 10 m.

Surse de apa Sursele de apa bruta pentru municipiul Alba Iulia sunt:

- Lacul Petresti – in corpul barajului si pe galeria de fuga U.H.E Sasciori

- Galerie fortata U.H.E. (Uzina Hidro-Electrica) Sasciori

- Front de captare prin puturi – Barabant – Casate cf. Hot. Consiliul Judetean nr.70/2011

- Front de captare prin drenuri – Barabant - Casate cf. Hot. Consiliul Judetean nr.70/2011

- Front de captare prin puturi – Paclisa - Casate cf. Hot. Consiliul Judetean nr.70/2011

Municipiul Alba Iulia este alimentat cu apa potabila din sursa de suprafata. Exista si surse de adancime (puturi + drenuri) avand o capacitate maxima de 140 l/s, dar care sunt in stare avansata de uzura fizica si morala, motiv pentru care nu pot fi valorificate. Aceste surse au fost casate conform Hotararii nr.70/2011 adoptate de Consiliul Judetean Alba.

Sursa de suprafata este din sursa de la Sasciori, de aici municipiul Alba Iulia beneficeaza de un debit de 350-470 l/s.

Capacitatile sistemelor de captare sunt:

 

Capacitate

Capacitate in functiune [mc/an] anul 2001

Captarea

proiectata

[l/s]

Lacul Petresti – in corpul barajului si pe galeria de fuga U.H.E. Sasciori

950

-

Galerie fortata U.H.E. Sasciori Front de captare prin puturi – Barabant

-

2000

19.886.000 (trim. I, II, III, IV)

60

-dezafectate

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

Front de

captare

prin

drenuri

40

-dezafectate

Barabant Front de captare prin puturi – Paclisa

40

-dezafectate

CAPTARE SC APA CTTA ALBA- SĂSCIORI (SUPRAFAŢA)

Denumire:

 

Captare de apa din galeria de fuga a U.H.E. Săsciori

 

Tip captare:

 

Suprafaţa

Amplasament:

 

Localitatea Săsciori

 
 

Captare amplasata in canalul de fuga al U.H.E. Săsciori la debuşarea in Lacul Petreşti. Priza este sub radierul galeriei de fuga si are doua sorburi. Conducta de aducţiune Dn =

Caracteristici tehnice:

1200mm

este

amplasata

pe

malul

drept

al

acumulării

Petreşti. Trecerea pe sub risberma barajului se face cu 2

conducte Dn = 1200mm.

 

Administrator:

 

S.C. APA C.T.T.A. S.A. Alba Iulia

 

Populaţia deservită:

Alba Iulia, Galda, Teiuş, Aiud, Ocna Mureş, Blaj, Petreşti, Oarda, Sântimbru, Ciugud, Miraslău, Unirea; cca. 150000 locuitori

Debit instalat(l/s)

 

2000

 

Debit mediu prelevat (l/s)

630,5

 

Durata de funcţionare

24h/zi, 365zile/an

 

Corespondenta

calitate

tehnologie de tratare

decantare, filtrare, clorinare

 

sursa

- zona

de

protecţie

Priza se afla în galeria forţată a U.H.E. Săsciori, în galeria de acces la camera vanelor. Priza U.H.E. Săsciori se afla pe malul drept al lacului de acumulare Obrejii de Căpâlna, nu exista împrejmuire cu gard a zonei de protecţie dar exista plăcuţe avertizoare de jur împrejurul lacului

sanitara cu regim sever

Aductiuni apa bruta: Apa bruta este transporata de la UHE Sasciori catre statiile de tratare Petresti si Sasciori, prin doua conducte RD 1200 mm

UHE Sasciori - Statia de tratare Petresti UHE Sasciori - Statia de tratare Sasciori

ALIMENTARE CU APA

L = 12,90 km

L =

5,70 km

In judeţul Alba, aglomerările urbane sunt alimentate cu apa publica din surse de suprafaţa

şi de adâncime, cu suficienta cantitate şi calitate acceptabila care este în continuu monitorizată. În zonele rurale, sursele de apa sunt de o calitate şi cantitate care variază.

Rata de branşare la serviciul public de alimentare cu apa în judeţ la o medie de aprox. 55% (82% in zonele urbane dar 27% in zonele rurale), mult sub media pentru Romania dar

cu un maxim de 100% in unele comune mici si 96% in Alba Iulia.

Operatorul Regional ,‚Apa CTTA Alba” alimentează toate localităţile urbane din judeţ.

Sursa principala de alimentare este râul Sebeş cu staţii de tratare la Sebeşel si Petreşti.

O magistrala de la staţia de tratare Petreşti si staţia de tratare Sebeşel ( 118 km lungime)

furnizează apa tratata pentru a deservi oraşele Alba Iulia, Aiud, Blaj, Ocna Mureş si Teiuş.

S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M – C.C.P.E.C - 2012

38

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

Debitul de apa asigurat din surse de suprafata 2000 l/s debit instalat respectiv 630,5 l/s debit mediu prelevat.

Cerinta de apa in municipiul Alba Iulia este de 161947 mc/zi (debit zilnic maxim).

Statii de tratare apa Statia de tratare Petresti a fost construita in prima etapa de executie a sistemului zonal de alimentare cu apa, pentru potabilizarea apei captata din sursa – Lacul Petresti si distributia apei potabile catre orasele Alba Iulia, Blaj, Aiud si Teius. Ulterior, datorita faptului ca la conducta de aductiune a apei potabile s-au racordat un numar mare de consumatori care nu au fost prevazuti in proiect si crizei de apa potabila din orasul Ocna Mures, a fost necesara extinderea sistemului de alimentare cu apa.

Extinderea a cuprins urmatoarele lucrari:

captarea din canalul fortat al U.H.E. Sasciori si statia de tratare a apei Sasciori,

statia de tratare Sasciori

aductiunea apei brute de la captare, ce alimenteaza gravitational atat statia de tratare Sasciori, cat si statia de tratare Petresti.

Deoarece noua captare poate asigura debitele necesare pentru functionarea la capacitate a ambelor statii de tratare s-a renuntat la captarea pentru potabilizarea apei din sursa Lacul Petresti. Din aceasta captare este functionala doar cea de apa bruta pentru orasul Sebes si fabrica de hartie Petresti care au propriile statii de tratare.

Distributia apei din statia de tratare Petresti (sursa UHE Sasciori) se face numai catre orasul Alba Iulia, reteaua pentru zona de jos a orasului.

Atat pentru zona de sus a orasului Alba Iulia cat si pentru celelalte localitati din sistemul zonal, distributia apei tratate in statia Petresti este posibila numai cu punerea in functiune a statiei de pompare Galda.

Distributia apei potabile de la statia Sasciori, se face gravitational catre toti consumatorii: Alba Iulia, Aiud, Teius, Blaj, Ocna Mures si localitatile mici de pe traseul Alba Iulia – Ocna Mures. Statia de pompare Galda trebuie pusa in functiune doar in conditiile cresterii consumului de apa potabila in sistem si functionarea la capacitate a statiei de tratare Petresti.

Apa captata din sursele subterane active nu necesita tratare.

Capacitatile statiilor de tratare a apei brute provenite din sursa de suprafata sunt:

Statia de tratare

Capacitate proiectata [l/s]

Petresti

870

Sasciori

1050

Aductiuni apa tratata Rezervoarele de inmagazinare a apei, se afla in administrarea filialelor operatorului regional S.C. APA C.T.T.A. S.A. Alba.

Tronson

Caracteristici

Statia de Tratare Petresti – Ramificatia spre rezervoarele din zona de jos Alba Iulia

- 2 RD 1000 mm

- OL si PREMO, L=17,7 km

Alimentare rezervoare de la ramificatie – zona de jos Alba Iulia (din tratarea Petresti)

1 RD 800 mm

OL si PREMO, L=2,5 km

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

Tronson

Caracteristici

 

- 1 RD. 600 mm, L=1,2 km

Alimentare rezervoare zona de sus Alba Iulia (din tratarea Petresti-Sasciori)

- 1 RD. 800 mm, L=1,2 km

- OL si PREMO

Ramificatie

Alba

Iulia

Statia

de

pompare

- 1 RD. 800 mm, L=17,5 km

Galda

- OL

Statia de tratare Sasciori – Ramificatie (spre rezervoare zona de jos Alba Iulia)

 

- 1 RD 1200mm, L=19,56 km

- OL si PREMO

Ramificatie - rezervoare zona de jos Alba Iulia

- 1 RD 600-800 mm, L=2,5 km

- OL si PREMO

Rezervoare de inmagazinare a apei Apa potabila provenita din sursele descrise la punctele anterioare este inmagazinata, la ora actuala, in 7 rezervoare grupate in functie de zona pe care o deservesc astfel:

a) Zona de jos a orasului: Total 11 100 mc -2 buc. X 5 000 mc -2 buc. X 1 000 mc -1 buc. X 100 mc b) Zona de sus (Cetate) a orasului: TOTAL: 15 000 mc -1 buc. X 5 000 mc -1 buc. X 10 000 mc

Cerinta de apa pentru aglomerarea Alba Iulia

Consumator

Debit (mc/zi)

 

- Maxim:16194 mc/zi (187 l/s)

Municipiul Alba Iulia

- Mediu:14795 mc/zi (171 l/s)

- Minim:13355 mc/zi (155 l/s)

Reteaua de distributie apa potabila Sistemul de alimentare cu apa a municipiului Alba Iulia este structurat pe existenta a doua zone de presiune, ceea ce face ca distributia apei catre consumatori sa se realizeze prin intermediul a doua retele distincte, o retea pentru orasul de sus si o retea pentru orasul de jos:

-Zona de jos a orasului care functioneaza la o presiune de 1,5-3 atm. -Zona de sus (Cetate) a orasului care functioneaza la presiuni cuprinse intre 4,5-5 atm.

Lungimea retelei de distributie apa potabila este 248,9km, Dn 40-800mm.

CANALIZARE

In prezent Municipiul Alba Iulia dispune de un sistem centralizat de canalizare in sistem unitar.

Sistemul este compus din:

- colectoare de serviciu;

- colectoare secundare;

- colectoare principale A, B, C;

- bazine de retentie;

- statie de pompare ape uzate;

- bazine de retentie;

- statie de epurare.

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

Retelele de canalizare stradale si colectoarele secundare sunt realizate din tuburi din beton cu diametre cuprinse intre Dn 200 mm, Dn 500 mm si Dn 1000mm. Reteaua de canalizare este de tip unitar. Are o lungime de 181,1 km : beton 80%, PVC 20%.

Colectoarele de serviciu Colectoarele de serviciu, rezolva in proportie de 70% preluarea apelor uzate de la consumatorii amplasati pe strazi care au rezolvata alimentarea cu apa. Aceste retele sunt realizate din tuburi de beton cu diametre cuprinse intre 200 si 400 mm.

Colectoare secundare Colectoarele secundare de canalizare sunt amplasate pe principalele strazi ale municipiului, rezolvand preluarea apelor uzate din colectoarele de serviciu si de la imobilele aferente strazilor pe care aceste colectoare secundare sunt amplasate. Sunt realizate din tuburi de beton si partial din PVC tip KGM cu diametre cuprinse intre 400 si 800 mm.

Colectoarele principale Colectorul principal „A” avand sectiunea ovoida de 1950x1300 mm partial si PAFSIN sau HOBAS cu diametrul cuprins intre 1400 si 1600 mm ce colecteaza apele uzate menajere si pluviale din orasul de sus, zona Cetate, ocoleste statia de pompare ape uzate si intra gravitational in colectorul general sectiune clopot (3200x2300 mm). Colectorul principal „B” avand sectiunea circulara de 500, 800 mm din PAFSIN colecteaza apele uzate menajere si pluviale din zona Cetate, partial orasul de jos si intra gravitational in baziunul de retentie nr.2.

Colectorul principal „C” avand sectiune clopot de 2500x1250 mm colecteaza apele uzate menajere si pluviale din orasul de jos, zona industriala, asamblurile Ampoi I, II, III, Barabant si intra gravitational in baziunul de retentie nr.2. Colectorul principal „D” avand sectiunea circulara de 1400 mm din beton, colecteaza apele uzate menajere si pluviale din orasul de jos, zona aferenta str.Motilor si cartier Tolstoi, str. Republicii, str. I.C. Bratianu, str. Ardealul, Piata Iuliu Maniu si intra gravitational in baziunul de retentie nr.2.

Colectoarele principale B, C si D se unesc si intra in bazinul de retentie nr.2

Bazine de retentie Pe traseul colectorului principal „C” sunt amplasate doua bazine de retentie:

- bazin de retentie nr.1, la capatul Str. Oltenitei, avand dimensiunile de 635 x 8 x 2.4 m (12000 mc)- reabilitat in 2012.

- bazin de retentie nr. 2, amplasat in zona statiei de carburanti Shell (zona Garii) avand dimensiunile 250 x 6 x 6 m (9000 mc).

Statie de pompare ape uzate Statia de pompare ape uzate este amplasata in vecinatatea bazinului de retentie nr. 2, echipata cu doua pompe submersibile tip FLYGT MP 3300 (Q=250 l/s, Hp=15 mca) si 4 pompe submersibile tip ACV 350 (Q=350 l/s, Hp=10 mca).

Statia de epurare Statia de epurare ape uzate este amplasata pe malul drept al raului Mures, km 3990, este destinata epurarii mecanice a apelor uzate orasenesti, cu capacitate 170 l/s.

Statia de epurare a orasului Alba Iulia a fost executata in doua etape distincte: etapa 1972, etapa 1996 cu trepte de epurare mecanica si deshidratare naturala a namolului pe paturi de uscare.

Toate obiectele functioneaza cu randamente minime, sunt subdimensionate pentru debitele si incarcarile actuale, necesitand redimensionari si extinderi.

S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M – C.C.P.E.C - 2012

41

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

Asa cum am mentionat treapta mecanica este depasita de cca 3-4 ori, treapta biologica este inexistenta, iar obiectele statiei prevazute in documentatia tehnica din 1996 nu au fost echipate si receptionate in conditiile in care efluentul este evacuat intr-un emisar de categoria I – raul Mures.

In conformitate cu datele din teren statia functioneaza in prezent numai cu partea treptei mecanice evacuand in emisar un debit de cca Qzi max = 380-400 l/s, avand urmatoarele valori de impurificare la principalii indicatori de calitate:

suspensii (MTS mg/l) ~ 175

substante organice (CBO5 mg/l) ~ 70

Aceste valori (in special substantele organice) sunt puternic diminuate datorita gradului de dilutie mare la apele meteorice si a faptului ca cca 50-60% din debitul total al apelor uzate este by-passat prin camera deversoare (Ob. 1) ajungand direct in emisar.

In stare de functionare statia dispune numai de treapta mecanica avand in componenta fluxului tehnologic de tratare a apei reziduale urmatoarele obiecte:

1. camera deversoare

2. camera de distributie

3. desnisipator

4. decantor radial D = 25 mm (buc1)

5. decantoare cu etaj (Immhof) (buc 6)

6. canal deschis-masurare debite la evacuare in fluxul tehnologic de tratare a namolului

7. platforme pentru uscarea naturala a namolului

8. statie de pompare namol

9. statie de epurare apa rezultata din deshidratarea naturala (apa de namol din drenaj)

10. grup de exploatare-laborator

11.centrala termica pe combustibil lichid (in conservare)

Apa uzata dupa ce este supusa epurarii este evacuta in colectorul general (canal deschis), fiind condusa in raul Mures, la circa 200 m aval de podul CF peste raul Mures. Debitele de ape uzate evacuate sunt: Qzi max=63048 mc/zi, Qzi med=17764,0mc/zi, Qzi

min=16329mc/zi.

Laboratorul aflat in incinta statiei de epurare executa conform legislatiei in vigoare urmatoarele analize cu frecventa din 4 in 4 ore, mai putin analiza pH-ului care se efectueaza din ora in ora.

Locurile de preluare a probelor sunt stabilite de comun accord cu SGA Alba Iulia si sunt urmatoarele:

- camera de distributie - decantorul radial La ora actuala statia de epurare este in curs de modernizare si reutilare avand capacitatea de 84000LE, cu tremen de finalizare in trim.II 2014.

Canalizare pluviala In prezent Municipiul Alba Iulia dispune de un sistem centralizat de canalizare in sistem

unitar.

Colectarea apelor pluviale de pe terenurile in panta din nordul orasului cartiere Micesti, Sub Vii se face prin curgere libera la canalul colector de garda . Disfunctionalitati: Canalul de garda nu mai functioneaza la parametrii datorita colmatarii in urma noii sistematizari urbane din zonele respective.

Alimentare cu energie electrica

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din municipiul Alba Iulia se face din sistemul energetic naţional (SEN), prin staţiile de transformare alimentate prin liniile de transport de 220KV şi de distribuţie de 110 KV conform cu situaţiei prezentată în următorul tabel:

Nr

STAŢIA

Putere transformatoare 220/110KV (MVA)

Putere transformatoare 110/20KV (MVA)

crt

1

220/110/20KV Alba Iulia

2x200

1x25

2

110/20KV Bărăbanţ

 

2x25+1x10

3

110/20KV Alba Iulia - Mecanica

 

2x25

Distribuţia energiei electrice, din staţiile de transformare la consumatori se

realizează prin reţele de 20 KV, aeriene pe stâlpi de beton, precum şi prin cablu subteran,

la posturi de transformare aeriene sau în construcţie zidită

Distribuţia pe joasă tensiune

cablu subteran DISFUNCŢIONALITĂŢI :

0,4 kVse realizează prin reţele aeriene şi prin reţele în

- Uzura fizică şi morală avansată a multor echipamente din staţiile şi posturile de transformare; - Existenţa unor linii de joasă tensiune pe stâlpi de lemn, cu secţiuni de conductoare în general subdimensionate faţă de consumurile actuale, şi cu lungimi foarte mari ale circuitelor din post la ultimul consumator, ceea ce conduce la căderi de tensiune peste limitele admise, - Existenta liniilor electrice aeriene de joasa tensiune

ECHIPAREA ENERGETICĂ - DISFUNCŢIONALITĂŢI

E

- lucrări de electrificare în curs de execuţie

PT

- proiect tehnic avizat

SF

- studiu de fezabilitate aprobat

SC

- studiu de fezabilitate in curs de elaborare

ZA

– zone luate în evidenţă pe lista de aşteptare

         

STADIUL

   

1.

ALBA IULIA

 

Zona

E

PT

SF

SC

LA

TOTAL

   

1.

Zona Piaţa Cetate

       

90

90

   

2.

Zona Lalelelor

       

370

370

   

3.

Dealul Furcilor

       

788

788

   

4.

Zona Schit

       

124

124

   

5.

Alba Iulia - Miceşti

       

370

370

   

6.

Zona Industrială

       

55

55

   

7.

West Company

       

35

35

   

8.

Pâclişa

       

10

10

Exploatarea , întreţinerea şi dezvoltarea reţelelor electrice este sarcina furnizorului

de

energie electrică. Modificările în instalaţiile energetice sunt determinate fie de necesităţile

de

dezvoltare - prin apariţia de noi consumatori sau prin cererea de spor de putere de către

unii dintre consumatorii existenţi - ceea ce poate să conducă la depăşirea capacităţilor de

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

putere a posturilor de transformare sau a capacităţii de transport a liniilor, fie din cauza uzurii fizice şi morale a acestor instalaţii, ceea ce conduce la o funcţionare incorectă:

întreruperi dese, căderi de tensiune peste limitele admise, fluctuaţii de tensiune sau avarii. Prioritar trebuie finalizate lucrările de electrificare a zonelor neelectrificate sau parţial electrificate şi în special zonele de dezvoltare urbană . Cu ocazia lucrărilor de îmbunătăţiri de tensiune sau de reparaţii capitale ale reţelelor electrice trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

- modernizarea posturilor de transformare sau instalarea de posturi noi;

- înlocuirea conductoarelor neizolate cu conductoare torsadate;

- separarea iluminatului public de reţeaua de distribuţie;

- prevederea unui număr de corpuri de iluminat suficiente pentru realizarea unui nivel de iluminare corespunzător. Pentru unităţile administrativ-teritoriale cu concentraţie de valori de patrimoniu se

- realizarea unui iluminat ambiental pe străzile reprezentative;

- prevederea de proiectoare pentru punerea în valoare a clădirilor reprezentative;

- alegerea unor corpuri de iluminat corespunzătoare pentru zonele istorice;

- realizarea unor branşamente electrice, la clădirile de patrimoniu, care să nu le

afecteze aspectul, şi în special faţadele. De asemenea, cu ocazia lucrărilor de reparaţii la obiectivele de patrimoniu tangibil cu valoare culturală se va urmări:

- asigurarea iluminatului interior şi exterior;

- realizarea unui iluminat decorativ;

- realizarea iluminatului de siguranţă;

- realizarea instalaţiilor de supraveghere şi alarmare la incendiu;

- realizarea instalaţiilor de supraveghere şi alarmare antiefracţie.

SDFEE Alba are ca obiectiv fundamental asigurarea cu energie electrică în condiţii de calitate şi eficienţă , cu respectarea legislaţiei de mediu. Acest lucru se poate realiza prin lucrări de exploatare, menţinere şi modernizare a instalaţiilor electrice, în scopul obţinerii parametrilor de calitate şi siguranţă proiectaţi.

Telecomunicatii

Telefonie fixă Principalul operator de telefonie fixă din m u n i c i p i u l A l b a I u l i a este ROMTELECOM, care dispune de o infrastructură complexă care acoperă întreg tertoriul municipiului Municipiul Alba Iulia beneficiază , din punct de vedere al infrastructurii reţelei de telecomunicaţii, de o reţea de cabluri telefonice, compusă din cabluri de fibră optică, cabluri cu conductori din cupru În afara ROMTELECOM mai există şi alţi operatori de telefonie fixă cum ar fi RDS Principala disfunctiune este data de prezenta liniilor aeriene Telefonie mobila Pe teritoriul municipiului operează mai multe reţele de telefonie mobilă care asigură un grad de acoperire aleatoriu. Operatori principali: Orange, Vodafone, Cosmote, Zapp Televiziune, internet Principalii furnizori ai acestor servicii sunt ROMTELECOM, UPC, RDS Principala disfunctie – liniile aeriene

Alimentare cu energie termica

In municipiul Alba Iulia sistemul de termoficare a fost inlocuit cu solutii de termoficare

S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M – C.C.P.E.C - 2012

44

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

individuale sau la nivel de imobil,alimentate cu gaze naturale. Disfunctionalitatile sunt date de cresterea generala a pretului gazelor naturale si de caracterul imprevizibil al serviciilor pe termen lung datorat epuizarii treptate a rezervelor si dependentei de relatiile politice internationale. De asemenea, solutiile centralelor termice de apartament reprezinta un disconfort privind sistemele de evacuare a gazelor arse.

Alimentare cu gaze naturale

Municipiul Alba Iulia este străbătut de trei conducte magistrale de gaze naturale magistrale: VEST 1, VEST 2 şi VEST 3, cu diametrele de 20’’ şi 25’’, aparţinând Sistemului Naţional de Transport al gazelor naturale. Municipiul Alba Iulia este alimentat din sistemul interconectat al magistralelor Vest 1, 2

şi 3.

Reţelele de distribuţie existente, in lungime de 229,5 km, asigură necesarul de gaze naturale la consumatori. Exploatarea , întreţinerea şi dezvoltarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale este sarcina societăţilor comerciale care au licenţe de distribuţie Extinderile si modificările la reţelele existente sunt determinate de necesităţile de dezvoltare, prin solicitări de acces la sistemul de distribuţie. Operatorii retelelor de distributie au programe de investitii ce vizeaza reabilitarea retelelor existente si a bransamentelor.

2.10. PROBLEME DE MEDIU

ZONE DE RISC TEHNOLOGIC

Au fost delimitate si marcate zonele de risc tehnologic care produc poluare, pe plansa „Zonificarea teritoriilor intravilane. Reglementari urbanistice” :

-Refractara (sol ) -Avicola Pâclişa(aer ,apa,sol) -rampă deşeuri urbane (paraul Iovului) (aer ,apa,sol) Se va avea in vedere : Reabilitarea siturilor industriale; Curăţarea şi valorificarea siturilor contaminate din activităţi industriale. Programul are ca scop:

1). Stoparea poluării pânzei freatice sau a aerului, datorită antrenării particulelor de praf în atmosferă, 2). Valorificarea economico-financiară a acestor situri prin reconversie funcţională, dezafectarea şi ecologizarea suprafeţelor afectate la încetarea activităţilor economice 3). Reabilitarea infrastructurii de utilităţi publice Au fost delimitate si marcate zonele de risc natural si tehnologic pe plansa „Zonificarea teritoriilor intravilane. Reglementari urbanistice” :

Zone inundabile

Zone cu risc de alunecari de teren:

Zone de protectie sanitara, a infrastructurii sau a unitatilor cu risc tehnologic: OG nr.536/1997, HG 930/2005, L107/1996;

unitati cu risc tehnologic

Sursele de poluare şi de risc tehnologic cu impact negativ asupra zonelor rezidenţiale semnalate în 1995 sunt partial eliminate prin nefuncţionarea unor întreprinderi sau restructurarea si modernizarea altora ca: Refractara, Abatorul, Statia de epurare.

Zone de risc

tehnologic - conform PUG 1996

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL Aspecte favorabile -cadru natural valoros si diversificat,

Aspecte favorabile -cadru natural valoros si diversificat, cu un important aport ecologic si factor de atractivitate turistica pentru oras; -existenta unor pante impadurite in nord vestul localitatii -prezenta unor cursuri de apa in intravilan (Raul Ampoi ) si Raul Mures-extravilan a caror maluri pot fi amenajate ca spatii verzi, de agrement, sport - nivel de poluare general sub cotele admise; -existenta unor programe guvernamentale (Administratia Nationala a Fondului de Mediu) si europene de sprijinire/ finantare pentru infiintarea de noi spatii verzi in localitatile urbane;

-posibilitate de

dezvoltare de parteneriate cu localitatile invecinate pentru programe

strategice - lipsa unor poluatori majori

2.11. DISFUNCTIONALITATI

a) Dezechilibre in activitatea si dezvoltarea economica :

- infrastructura insuficient dezvoltata pentru servicii ( sector financiar, afaceri, comunicare, comert, turism);

- tendinta negativa de evolutie demografica;

- tendinta de descrestere a populatiei active prin imbatrinire;

- concurenta crescinda pe piata locatiilor de investitii din partea altor centre urbane (Sibiu, Brasov, Cluj, Tg.Mures) si din partea localitatilor (orase) din regiune;

- flexibilitate redusa a industriilor locale si dotare tehnica invechita

- lipsa infrastructurii si facilitatilor adecvate pentru investitii.

b) Disfunctii privind evolutia populatiei, dezechilibrul dintre ocuparea fortei de munca si locurile de munca:

- tendinta demografica negativa

- relatie concurentiala cu municipiul Sebes in ce priveste locurile de munca

- lipsa unor colaborari de afaceri cu orasele apropiate

c) Aspecte incomode in relatiile dintre diverse zone functionale :

- efecte perturbatoare rezultate din alaturarea unor concentrari de industrie si activitati economice in curs de conversie –(zona Refractara, Sut, Abatorul, Ferma pasari Paclisa , ferma Bogdan)

- existenta unor culoare generatoare de servituti, ale retelelor magistrale (gaze, electricitate, apa) ce traverseaza teritoriul intravilan. (pe trasee adecvate zonei neconstruite )

d) Conditii nefavorabile ale cadrului natural :

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

- deficit de spatii verzi amenajate in raport cu numarul de locuitori fata de cuantumul stabilit prin OUG 114/2007 de 26 mp/ locuitor;

- stare deficitara a spatiilor verzi existente, cu precadere in interiorul cartierelor de locuire colectiva;

- ocuparea spatiilor verzi publice prin constructii;

- lipsa rezervelor de teren aflate in proprietate publica pentru amenajarea de noi parcuri;

- distributie neomogena a spatiilor verzi in oras

e) In protejarea zonelor cu potential cultural valoros :

- existenta unor cladiri , ansambluri urbane valoroase din punct de vedere istoric, arhitectural si ambiental care nu sunt incluse in lista monumentelor istorice LMI;

- interventia asupra unor cladiri cu valoare arhitecturala si ambientala care nu sunt incluse in lista monumentelor istorice LMI, interventie care le afecteaza valoarea;

- cazuri in care se cere prin regulamentul de urbanism marirea zonelor de protectie a monumentelor istorice;

- cladiri valoroase in zone protejate , care nu sunt renovate.

f) Probleme ale cadrului construit existent :

- calitate slaba a mediului rezidential din cartierele de locuire colectiva;

- zone de locuinte in curs de densificare, cu deficit de dotari ;

- cartiere traditionale cu deficit de relele edilitare (Paclisa ,Oarda,Barabant);

- efecte perturbatoare rezultate din alaturarea unor concentrari de industrie si activitati economice in curs de conversie ;

- existenta unor culoare generatoare de servituti, ale retelelor magistrale (gaze, electricitate apa)

adecvate

ce traverseaza

teritoriul intravilan pe trasee

zonei neconstruite

g) Aspecte critice legate de organizarea circulatiei si transport:

- existenta traficului de tranzit in oras( DN 1, DN 74) partial in interiorul cartierelor de locuinte;

- este necesara prelungirea unor strazi pentru a se inchide al doilea inel principal de circulatie al orasului : str. Ion Lancrajan pana la intersectia cu DN1 si b-dul Republicii, str. Costache Negruzzi pe traseul paralel cu linia ferata.

- configuratii neadecvate ale profilelor stradale,

- zone riscante pentru pietoni;

- intersectii cu disfunctiuni

- traversari ale Muresului si Ampoiului pe poduri insuficient dimensionate

- deficit de locuri de parcare, mai ales in zonele de locuinte colective si institutii publice

- retea subdezvoltata de piste pentru biciclisti;

- calitate deficitara a spatiului stradal si a imaginii urbane in spatiul public;

h) Aspecte critice legate de gradul de echipare edilitara:

- zone urbane lipsite de retea de canalizare;

- existenta liniilor aeriene de distributie a energiei electrice;

- existenta liniilor aeriene de comunicatii fixe;

- aparitia depozitelor neautorizate de deseuri.

2.12. NECESITATI SI OPTIUNI ALE POPULATIEI

Planul urbanistic general prefigureaza dezvoltarea orasului pe termen lung pe baza unei

strategii specifice de dezvoltare argumentata de prioritatile edilitare si preferintele cetatenilor municipiului.

Din analiza

solicitarilor

locuitorilor

Municipiului Alba Iulia , ponderea o detine

problematica realizarii infrastructurii edilitare si rutiere in cartierele noi dezvoltate.

In faza de elaborare a strategiei de dezvoltare au rezultat ca prioritare obiectivele privind:

S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M – C.C.P.E.C - 2012

47

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

- promovarea imaginii orasului ,

- dezvoltarea turismului ,

- promovarea unui mediu bun de afaceri, rezultand crearea durabila de noi locuri de munca,

- marirea suprafetelor zonelor verzi si a zonelor de agrement ale orasului,

- pentru fluenta circulatiei este necesara prelungirea unor strazi pentru a se inchide al doilea inel

principal de circulatie

al orasului

- realizarea inelelor ocolitoare pentru a reduce traficul greu in oras,

- realizarea de parcaje publice subterane si sau supraterane in zona centrala cat si in cartierele de locuinte colective,

- rezolvarea zonelor de agrement si marirea zonelor verzi si a zonelor plantate,

- construirea unei sali polivalente,

- realizarea de locuinte pentru tineri; pentru atragerea tinerilor care dupa terminarea studiilor raman in orasele universitare mari; si implicit incurajarea infiintarii unor filiale ale unor firme din aceste orase,

- realizarea de noi trasee pentru biciclisti,

- extinderea retelelor edilitare in zonele in care lipsesc,

- reabilitarea termica a constructiilor de locuinte colective,

- curatenia orasului si curatenia in cartierele cu locuinte colective,

- colectarea selectiva si valorificarea deseurilor ,

- promovarea de proiecte care sa asigure un mediu mai curat.

- promovarea de proiecte care sa asigure un mediu mai curat. S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

Capitolul3.

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA

3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE

Studiile de fundamentare si reglementarile urbanistice propuse prin PUG . Studiile de fundamentare pentru PUG Alba Iulia 2012 :

- Schita de strategie de dezvoltare, diagnostic PUG Alba Iulia - faza 3 elaborator : U.A.U.I.M.- Bucuresti , C.C.P.E.C.

- Situatia existenta – zonificare functionala – faza 4 elaborator : U.A.U.I.M.- Bucuresti , C.C.P.E.C.

- Alternative de dezvoltare spatiala a municipiului Alba Iulia – faza 5 elaborator : U.A.U.I.M.- Bucuresti , C.C.P.E.C.

- Studiu arheologic elaborator : arheolog Matei Drambarean

- Studiu istoric elaborator : conferentiar universitar dr. Toma Goronea

- Raport de mediu pentru PUG Alba Iulia – reactualizare elaborator : Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia Reglementari urbanistice propuse :

1. delimitarea in teritoriu, atat spatial, cat si temporal. Limitele spatiale ale zonei

intravilan sunt stabilite dupa repere topografice. Prin stabilizarea temporala a limitelor de urbanizare se intelege interdictia definitiva de construire in afara limitelor stabilite prin PUG, incluzand interdictia de constituire de trupuri suplimentare.

2. trasarea structurii urbane principale cu rol de „schelet” functional si infrastructural.

Aceasta structura de baza include zonificarea functionala, schema majora de trafic si magistralele de utilitati, ramanand destul de flexibila si generala pentru a putea face fata unei

evolutii imprevizibile a orasului in perioade lungi de timp. La aceasta se adauga obligativitatea planificarii de tip plan director si PUZ pentru operatiunile de urbanizare. PUZ-urile vor respecta si vor detalia structura de baza trasata prin PUG (prin reparcelare, prin trasarea infrastructurii de rang secundar, prin rafinarea zonificarii functionale, prin mobilare urbanistica etc).

3. etapizarea extinderii orasului in teritoriu presupune urbanizarea zonelor noi

introduse in intravilan , in trepte, dupa principiul accesarii unei zone numai in momentul in care zona precedenta atinge un stadiu de dezvoltare avansat sau final.

4. prin restructurarea zonelor industriale dezafectate sunt consolidate pozitia si rolul zonei centrale a orasului, este impulsionata dezvoltarea zonei nord-est.

5. refunctionalizarea cladirilor din Cetate, punerea in valoare a vestigiilor

arheologice.

3.2. EVOLUTIE POSIBILA , PRIORITATI

Viziunea dezvoltarii Planul urbanistic general prefigureaza dezvoltarea orasului pe termen lung , pregatind un cadru de reglementari spatiale avantajoase, impulsionand tendinte pozitive si reducerea riscurilor. La aceasta se adaugă nevoia unui echilibru atent între cerinţele de investiţii imediate şi necesitatea de protecţie a valorilor arhitectural – urbanistice ca resursă culturală pentru dezvoltarea economică . Asigurarea unui cadru spatial prielnic si a infrastructurii specifice combinatiei afaceri-

S.C. BIROU DE PROIECTARE STRĂJAN S.R.L. / U.A.U.I.M – C.C.P.E.C - 2012

49

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

evenimente-turism este un scop prioritar al Planului Urbanistic General.

De aceea, principalele obiective de interes public propuse – Centrul Cultural , parcaj public, ocupa pozitii adiacente Centrului Istoric:

Profilarea turistica a orasului va fi completata in mod necesar prin dezvoltarea componentei rezidentiale. Calitatea mediului rezidential, alaturi de cea a mediului profesional si cultural, este vazuta ca factor esential in asigurarea calitatii vietii. Imbunatatirea caracteristicilor ecologice, ale retelei de educatie, ale retelei de dotari publice, ale retelei de transport public si privat, extinderea retelei de spatii verzi si spatii publice, reabilitarea cartierelor de blocuri si asigurarea calitatii locuirii in viitoarele zone rezidentiale sunt cele mai importante masuri ale PUG in acest sens. Activitatile economice cu caracter industrial si logistic au un rol important in continuare. Actuala concentrare de activitati industriale din partea de nord est a orasului este

structurata si extinsa spre est si sud primind, in completare,

functionala.

din reteaua majora

orasului este prevazuta dezvoltarea unei zone de productie si servicii. Cele doua zone mizeaza

pe atragerea si concentrarea de intreprinderi .

o trama infrastructurala

Pentru echilibrare si fructificand avantajul proximitatii celor doua noduri de acces

cu viitoarea autostrada si legatura cu Municipiul Sebes, in sudul

Dezvoltarea spatiala în teritoriu

Plecand de la forma actuala a orasului, de la relatia acestei forme cu cadrul natural si de la conditionari de tip ecologic, economic si administrativ, schema propusa vizeaza o extindere directionata catre:

nord - localitatile componente ( Barabant, Micesti, cuprinzand zonele libere dintre acestea si trupul principal al orasului –Alba Iulia)

vest - cartiere rezidentiale -marginite de zona impadurita din vest (Podei, Francisca, Seigau )

sud est - dezvoltarea unei zone rezidentiale in zona Partos, Oarda

Principiul gestionarii spatiale a orasului este dezvoltarea de la centru spre periferii. Acesta

urmareste in primul rand economia de terenuri (vazute ca resursa prima si epuizabila a oricarei forme de dezvoltare), pentru asigurarea sanselor de dezvoltare si pentru generatiilor viitoare. Zonele restructurabile interne orasului primesc prioritate in fata extinderilor pe terenuri neocupate. Urbanizarea zonelor de extindere se face etapizat, conditia principala pentru abordarea unei zone neocupate fiind data de un nivel minim de ocupare al zonei reprezentand etapa precedenta. Prin grija Consiliului Judetean, este necesara rezervarea unui culoar natural in lungul

albiei raului Mures

traseu pietonal si ciclistic cu caracter verde. Elementele de patrimoniu prezente in zona vor fi protejate si integrate conceptului de dezvoltare. Prin restructurarea zonelor industriale subutilizate sunt consolidate pozitia si rolul zonei centrale a orasului, deasemenea este impulsionata dezvoltarea zonei de est. Rezervele de teren aflate in proprietate publica sunt utilizate pentru extinderea retelei de dotari publice si a ameliorarii situatiei locurilor de parcare din cartiere. Se vor realiza locuri de parcare si spatii verzi pentru locuitorii zonei centrale. Este propusa de asemenea, reabilitarea spatiilor publice din cadrul centrelor de cartier in scopul impulsionarii dezvoltariii economice a cartierelor si diversificarii profilului lor functional. Prin cresterea atractivitatii publice a acestor subcentre urbane se urmareste consolidarea unor concentrari de activitati (predominant servicii si comert), generatoare de locuri de munca si de oferte de deservire a functiunii principale, cea rezidentiala.

pe ambele maluri, propus sa sustina printr-o amenajare adecvata, un

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

Intregul areal de dezvoltare va fi conectat zonei centrale prin reteaua stradala extinsa si modernizata . Raportata la tendinta de crestere a orasului in teritoriu, extinderea zonei rezidentiale prezinta directia strategica prioritara pentru operatiuni de urbanizare. Având în vedere, pe de o parte racordarea necesară la principiile de dezvoltare spaţială durabilă a Uniunii Europene şi la strategiile teritoriale şi locale existente, iar pe de altă parte, particularităţile Municipiului Alba Iulia, se propun cinci obiective strategice de dezvoltare spaţială.

Acestea se înscriu în STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICǍ, SOCIALǍ ŞI URBANǍ ÎN CONTEXTUL DEZVOLTǍRII DURABILE A MUNICIPIULUI ALBA IULIA - 2004 .

Obiectivele de dezvoltare spaţială a Municipiului Alba Iulia sunt:

1. Susţinerea rolului municipiului Alba Iulia de Capitală Simbolică a României şi de centru de importanţă regională şi judeţeană

2. Dezvoltarea în formă complexă a relaţiilor Municipiului cu zona de influenţă imediată

3. Adaptarea coerentă la configuraţia actuală a exigenţelor funcţionale şi de imagine induse de noile tipuri dinamice de activităţi

4. Ridicarea calităţii cadrului urban la nivelul parametrilor europeni

5. Protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului construit şi natural.

Primele două obiectivele strategice de dezvoltare spaţiale au un caracter ofensiv, destinat afirmării teritoriului / localităţii în contextul concurenţial actual, iar următoarele trei au caracter de echilibrare a dezvoltării, de reducere a disfuncţionalităţilor şi de evitare a provocării unor noi disfuncţionalităţi.

Aceste obiective de dezvoltare spaţială se transpun în Planul Urbanistic General prin reglementări şi prin Regulamentul local de Urbanism prin medierea următoarelor mijloace:

- identificarea noilor funcţiuni ca amploare, exigenţe funcţionale, configuraţie spaţială şi valoare semnificativă, inter-relaţionări, indici urbanistici;

- asigurarea condiţiilor favorabile localizării noilor instituţii şi echipamente publice;

- asigurarea calităţii locuirii la parametri europeni de dimensionare şi asigurare cu infrastructură socială şi tehnică;

- menţinerea valorii proprietăţilor tuturor locuitorilor;

- reducerea / eliminarea disfuncţionalităţilor;

- punerea în valoare a cadrului construit şi protejarea valorilor de patrimoniu într-o condiţie contemporană;

- protejarea calităţii mediului şi a peisajului ;

- evidenţierea priorităţilor pentru perioada de valabilitate a PUG;

- crearea unor premise favorabile pentru gestionarea cu eficacitate şi eficienţă de către administraţie a localităţii prin parteneriat public – public şi public – privat.

Obiectivele de utilitate publica necesare sunt prezentate in capitolul 3.11.

3.3. OPTIMIZAREA RELATIILOR IN TERITORIU

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

EXTINDEREA ROLULUI DE POL REGIONAL AL MUNICIPIULUI ALBA IULIA ASUPRA INTREGII ZONE PERIURBANE, PRIN DISTRIBUTIA ACTIVITATILOR IN ACORD CU POTENTIALELE LOCALE SI PRIN MODERNIZAREA RETELELOR DE COMUNICATIE SI TRANSPORT Obiective :

a - atragerea prioritara a investitiilor din domeniul tertiar sau a industriei performante – cooperare cu zona industriala Sebes.

b - consolidarea, respectiv stabilirea unor poli de activitatii cu caracter tertiar si cu

deservire la nivel regional (zona industriala si servicii din sud adiacenta DN ), in zonele de extindere a intravilanului ,in legatura cu descarcarile de la autostrada Sebes- Turda.

c - realizarea unei artere ocolitoare pe relatia DN1 – DN74

d- corelarea dezvoltarii retelei de infrastructura cu dezvoltarile comunelor invecinate, prin rezervarea culoarelor necesare arterelor planificate(Ighiu, Zlatna ); e- protejarea si modernizarea structurilor de activitati ale sectorului primar – agricultura, piscicultura, silvicultura, viticultura – prin asigurarea terenurilor destinate acestor functii economice si limitarea urbanizarii extravilanului; f- protejarea cursului raului Mures si a afluentilor din raza teritoriului administrativ in corelare la scara judeteana.

3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR

PROFILAREA SI DEZVOLTAREA MUNICIPIULUI ALBA IULIA CA CENTRU DE SERVICII, AFACERI, CULTURA, COMUNICARE, MEDIA SI EDUCATIE SUPERIOARA, DE IMPORTANTA REGIONALA SI NATIONALA Aspecte favorabile

-existenta rezervelor de suprafete in interiorul orasului sub forma fostelor platforme industriale; -existenta rezervelor de suprafete la limita orasului, cu potential de dezvoltare a unor parcuri industriale; -structura economica diversificata -buna reprezentare a sistemului bancar -traditie in industria portelanului, capital de renume international -predominarea proprietatii private asupra proprietatii de stat -zona industriala cu posibilitati de dezvoltare a unor Parcuri industriale (est,sud )

-realizarea infrastructurii si a facilitatilor adecvate pentru

investitii in zonele de extindere a

intravilanului PUG propuneri

a - valorificarea locatiilor vacante pentru dezvoltarea infrastructurii pentru sectorul tertiar (birouri, institutii, servicii, comert, expo etc).

b reciclarea platformelor industriale subutilizate sau neperformante cuprinse in

intravilan

adiacente zonei centrale )

c - rezervarea terenului necesar unor dotari publice(sala polivalenta, centru cultural, piata, parcaje publice, trasee rutiere majore ) PROTEJAREA SI VALORIFICAREA POTENTIALELOR CULTURALE SI DE MEDIU PENTRU CRESTEREA ATRACTIVITATII ORASULUI PENTRU TURISM SI IMBUNATATIREA CALITATII VIETII - localitatate de importanta istorica- orasul celor 2 Mari Uniri (1600,1918) - la nivel national ocupa locul privilegiat de CAPITALA SIMBOLICA A ROMANIEI

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ALBA IULIA – REACTUALIZARE MEMORIU GENERAL

- elemente de infrastructura de importanta regionala realizate sau aflate in curs de realizare

- existenta

- traseu apropiat

culoarelor de transport E81, E 67

al viitoarelor culoare -autostrada Pan -europeana tronson Arad Brasov ;

autostrada Sebes-Turda

- extinderea masurilor de reabilitare a Cetatii Alba Caroli