Gastroenterologia

Semne și simptome în afecțiuni ale aparatului digestiv

1. Durerea:
Localizarea:
- epigastrică, postprandială sau nocturnă - în ulcerul gastro-duodenal
- retrosternală - în bolile esofagului
- hipocondrul drept - în colecistită
- în flacul stâng, drept - în cancerul de colon
- abdominală difuză - în retocolită sau enterocolită
- fosa iliacă dreaptă - în apendicită acută
- supraombilical în hipocondrul stâng „în bară” - în pancreatită.

Iradierea:
- în spate - în ulcerul gastro-duodenal
- în umărul drept - în litiaza biliară

Manifestare:
- ca un „pumnal” - în perforații
- foame dureroasă - în boala ulceroasă
- de intensitate crescută - în colica biliară, colica apendiculară.

Ritmicitatea:
- primăvara și toamna - în ulcer și gastrită
- imediat după mese sau la 2-4 h după mâncare

2. Pirozis: - arsură retrosternală care uneori înlocuiește durerea, are caracter ritmic și periodic (din cauza
hiperacidității).

3. Eructația: - reprezintă evacuarea pe gură a gazelor din stomac sau esofagul inferior.

4. Regurgitația: - reflexul alimentar din stomac sau esofag în cavitatea bucală, însoțit de arsură retrosternală.

5. Disfagia: - a înghiți cu durere

- senzația pacientului de „oprire” a alimentelor, asuciată cu dureri retrosternale, leziuni ale
mucoasei, disfonie, scădere ponderală (în structuri ale esofagului și cancer esofagian).

6. Anorexia: - întâlnită în cancerul gastric, hepatic, gastrite, duodenit și poate fi selectivă pentru carne și
grăsimi.

7. Grețuri și vărsături: - în bolile digestive pot fi:

- precoce, imediat după mâncare - în ulcer gastric
- tardive, 2-4 h dipă mâncare - în ulcer duodenal
- cu conținut alimentar vechi (24-48 h) - în stenoza pilorică
- cu conținut biliar - în colecțiile închistitate biliare (colecistul nu se mai contractă cum trebuie)
- cu conținut sangvinolent (hematemeză) - în hemoragia gastrică superioară.

8.Diaree sau constipație:

- diareea acută de cauză infecțioasă - în colita ulceroasă
- diaree alternând cu constipație - în cancerul de colon
- constipație determinată de: - repaus prelungit la pat
- procese stenozante ( tumori de colon)
- afecțiuni anale - hemoroizii (varice pe venele rușinoase).

1
9. Melena: - scaunul negru, lucios ca păcura - în ulcerul hemoragic și ciroza hepatică cu varice esofagiene.

10. Rectoragia: - hemoragia din ultima porțiune a tubului digestiv și sângele este roșu întotdeauna.

Nursing în gastroenterologie

Puncția abdominală (Paracenteza)

- reprezintă traversarea peretului abdominal și pătrunderea îm cavitatea abdominală cu ajutorul unui trocar.

Scop:
Explorator:
- punerea în evidență a lichidului peritoneal (ascită)
- recoltarea și examinarea lichidului extras.
Terapeutic:
- evacuarea lichidului în ascitele masive
- efectuarea dializei peritoneale.

Ascita se acumulează în cavitatea peritoneală în caz de:

- obstacole în circulația portală - în ciroza hepatică, în insuficiența cardiacă, tumori peritoneale
- în peritonita TBC de origine inflamatorie.

Contraindicații (CI) în chisturile ovariene mari:

- hdronefroză, sarcină
- pacienții cu dialize hemoragice
- precomă
- colecțiile închistate.

Locul puncției:
- în fosa iliacă stângă pe linia Monroe Richter (linia spino-ombilicală) la locul de întâlnire 1/3 externă cu 1/3
medie. Bolnavul se așează la marginea patului în DD
- pe linia ombilicală pubiană la mijlocul ei, când bolnavul este așezat în fotoliu.

Pregătirea puncției:

Materiale necesare:
- pentru protecția patului: - mușama, aleză
- pentru îngirjirea locului puncției: - cerceaf împăturit în 3 pe lungime
- materiale pentru dezinfecția tegumentului de tip 3: - betadină, tinctură de iod
- instrumente și materiale sterile:
- trocar gros cu mandrenul ascuțit și cu unul bont
- seringi de 5-20 ml
- ace
- bisturiu
- pense hemostatice
- câmp chirurgical steril
- mănuși sterile
- tampoane
- tuburi prelungitoare.
- materiale pentru recoltarea și colectarea lichidului:
- recipiente sterile
- găleată gradată de 10 L
- substanțe medicamentoase: - Xilină (anestezic local)
- tonicardiace
- paravan, tăviță renală.

2
Pregătirea pacientului:
- psihică
- fizică: - se invită bolnavul să urineze, se așează în DD în pat și se dezbracă regiunea abdominală.

Tehnica:
- se execută de către medic ajutat de 2 asistente
- se spală pe mâini și își îmbracă mănușile
- medicul alege locul puncției, iar una din asistente pregătește patul cu mușama aleză și cearceaful împăturit în
3 pe lungime.
- se așează pacientul în DD
- celaltă asistentă servește medicul cu materiale pentru dezinfecție și pregătește seringa cu anestezic
- medicul face anestezia locală, apoi protejează locul puncției cu câmp steril
- asistenta servește medicul cu bisturiul sau direct cu trocarul
- medicul efectuează incizia sau direct puncția, pătrunzând cu trocarul în peretele abdominal, scoate mandrenul
și extrage lichidul
- asistenta recoltează lichidul de puncție și servește medicul cu tubul prelungitor
- medicul adapteză tubul prelungitor, iar asistenta supreaveghează scurgerea lichidului în găleată
- cealaltă asistentă supraveghează permanent pulsul, respirația, faciesul
- după terminarea puncției, medicul extrage trocarul, dezinfectează locul puncției și aplică un pansament uscat,
compresiv, iar dacă a făcut incizie aplică agrafă Michel
- asistenta strânge cearceaful în jurul abdomenului și îl fixează cu ace de siguranță.

Îngrijirea pacientului după puncție:

- pacientul se așează comod în pat cu locul puncției în sus, pentru a preveni scurgerea lichidului
- după 6 ore se îndepărtează cearceaful din jurul abdomenului
- la nevoie se schimbă pansamentul
- agrafele se scot după 48-72 h
- se monitorizează pulsul, TA, R
- lichidul de puncție din găleată îl aruncăm, iar cel din recipiente se etichetează și se trimite la laborator pentru
reacția Rivalta, examen citologic, biochimic, bacteriologic
- se notează puncția abdominală în foaia de observație și cantitatea de lichid extrasă.

Accidente și incidente:
- colaps vascular prin decomprimarea bruscă a cavității abdominale
- hemoragie digestivă manifestată prin hematemeză melenă
- perforarea intestinului
- persistența orificiului de puncție prin care se scurge lichid.

Observații:
- dacă scurgerea lichidului se întrerupe brusc, se schimbă poziția bolnavului sau se introduce mandrenul bont
pentru înlăturarea unei anse intestinale sau a flacoanelor de fibrină
- viteze de scurgere să nu depășească 1 L la 15 minute
- la prima paracenteză se evacuează 4-5 L, iar la următoarele până la 10 L.

Explorările radiologice ale aparatului digestiv

1. Examenul radiologic al pacientului cu abdomen acut - este o urgență - apendicită, peritonită, ocluzie
intestinală. Pacientul se trimite la radiologie pe gol fără substanță de contrast (Rx abdominal pe gol).
- se face fără substanță de comtrast
- este o examinare de urgență.

2. Examenul radiologic al stomacului - Rx gastric sau Ba pasaj

- este contraindicat la cașectici, în stare gravă, cu tromboze, perforații ale tubului digestiv și gravide în prima
jumătate a sarcinii.

3
Materiale necesare:
- pahar
- sulfat de Ba (Ba SO4) 150 gr. cu 300 ml de apă
- lingură de lemn
- purgativ.
Pregătirea psihică:
Informarea pacientului:
- se anunță de astăzi până mâine dimineață
- dimineața pe nemâncat, să nu bea și să nu fumeze
- în dimineața examinării.
Pregătirea fizică:
- cu 1-2 zile înainte se administrează un regim neflatulent (ouă, pâine prăjită, supe, lactate)
- seara se face clismă evacuatorie.
Tehnica:
- la radiologie bolnavul cu paharul în mâna stângă bea BaSO4, la comanda medicului și este expus sub ecran
radiologic
- bolnavul revine la radiologie la 1-8-24h pentru a urmări evacuarea bolnavului
- la 2 h de la începerea examinării, bolnavul poate să mănânce
- după examinare se administrează bolnavului un purgativ
- eliminarea BaSO4 din stomac începe imediat, se termină după 2-3h, după 6-8h BaSO4 ajunge în cec, iar la
24h umple colonul în întregime.

3. Irigografia și irigoscopia este examinarea radiologică a colonului cu umplerea lui pe cale rectală prin clismă.
Materiale necesare:
- materiale pentru clisma evacuatorie:
- irigator, canulă rectală, lichid (apă, săpun sau ulei), mușama aleză, ploscă, paravan, mănuși
- sondă Strauss (pentru irigografie)
- substanță de contrast, BaSO4 300-500 gr cu 1000-1500 ml H2O
Pregătirea bolnavului:
- cu 2-3 zile înainte se administrează regim alimentar neflatulent
- cu 1 zi înainte regim hidric
- seara și dimineața clisme evacuatorie.
Tehnica:
- dimineața bolnavul este condus la radiologie
- se efectuează o clismă filetată
- se introduce BaSO4 până în cecum
- se închide rectul cu sonda Strauss după insuflare de aer
- se efectuează examinarea radiologică sub ecran
- după tehnică se solicită bolnavului să elimine substanța de contrast sau se efectuează o clismă evacuatorie.

4. Examenul radiologic al căilor biliare

Colecistografia este radiografierea vezicii biliare cu substanță de comtrast administrată oral sau intravenos.
Colecistocolangiografia reprezintă radiografierea colecistului și căilor biliare cu substanță de contrast
administrată intravenos.
Colecistografia este examinarea colecistului pe cale orală.
Materiale necesare:
- prânzul Boyden (2 gălbenușuri frecate cu zahăr, sau 50gr. de ciocolată)
- substanță opacă Razebil
- medicamente: - cărbune animal, triferment și antihistaminice.
Pregătirea bolnavului:
- cu 2-3 zile înainte se administrează cărbune animal, 3x2 tablete și triferment 3x1 și regim alimentar cu
evitarea alimentelor cu celuloză
- în ziua precedentă examinării la ora 12:00 se administrează prânzul Boyden

4
- se testează toleranța la Razebil, la ora 16:00 se administrează o jumătate de tabletă de Razebil care se dizolvă
pe limbă și se supraveghează bolnavul (dacă nu apare intoleranță la iod: roșeață, senzație de arsură, urticarie,
stări de rău general), după 30 de minute se administrează și celelalte 3 tablete
- se așează bolnavul în DL drept 30-60 minute
- se efectuează o clismă evacuatorie
- se execută radiografie după 30, 60, 90 minute.

Explorările endoscopice ale aparatului digestiv

Endoscopia: - se face pe organe cavitare

- se folosesc endoscoape flexibile
- imaginile pot fi prelucrate pe sisteme video
- endoscopul se deinfectează și se sterilizează după fiecare utilizare.

Gastroscopia: - reprezintă vizualizarea mucoasei gastrice cu ajutorul esogastroduodenoscopului.

Materiale necesare:
- gastroscop+anexe
- anestezie locală: - Lidocaină spray
- tăviță renală
- Adrenalină
- glicerină sterilă pentru lubrefiere
- tampon pe port tampon.
Tehnica:
Pregătirea psihică:
- îi spunem pacientului să nu mănânce, să nu bea, să nu fumeze în dimineața examinării
- se face anestezia cu spray-ul sau cu tamponul pe port tampon
- după ce se trece de esofag bolnavul este culcat în DL stâng
- după examinare nu mănâncă 2h (până ce trece anestezia)
- se pot recolta biopsii.

Colonoscopia: - se poate vizualiza mucoasa intestinului gros pe toată lungimea lui. Se folosește colonoscopul
flexibil 150-158 cm, care se lubrefează cu ulei de vaselină. Cu 2-3 zile înainte de examinare, se administrează
regim alimentar hidrozaharat.
- cu 16 h înainte de examinare, se administrează un purgativ Fortrans (Forlax).
- seara precedentă și dimineața examinării se face clismă evacuatorie.
- în dimineața examinării, bolnavul primește premedicație Dormicum sau Scobutil.
- bolnavul se așează în DL stâng cu coapsele flectate pe abdomen.
- se pot recolta biopsii și extirpa polipi.
- după utilizare, colonoscopul va fi curățat și sterilizat.

Esofagita caustică

Este inflamația mucoasei esofagiene, după ingestia accidentală sau voluntară a unei substanțe ca:
- acid sulfuric
- acid acetic
- acid clorhidric
- sodă caustică
- clorură de metil.

Simptomatologie:
Imediat după ingestia substanței, bolnavul prezintă durere extremă la nivelul cavității bucale, urmată de
dureri retrosternale de mare intensitate, accentuată, de deglutiție și înghițirea salivei.
Prezintă stare generală alterată, vărsături sangvinolente, tensiune arterială prăbușită, febră, stare de șoc, iar în
cazuri grave de deces.

5
 Simptomele depind de cantitatea de substanță ingerată. În formele ușoare prezintă dureri la deglutiție,
dureri retrosternale.

Tratament:
- repaus
- administrarea de antidot (albuș de ou, lapte)
- administrarea de alcaline
- medicamente antiinflamatoare
- Hemisuccinat în doze mari (HHC)
- antibiotice - pentru prevenirea infecțiilor
- cefalosporine - Penicilină, Cefort, Sulcef
- regim alimentar, în primele zile, repaus alimentar
- administrarea de perfuzii 1-2 săptămâni
- alimentație lichidă, alimentație solidă
- dacă se instalează stenoza esofagiană, se încearcă dilatarea stenozei cu sonde speciale de dimensiuni tot mai
mari
- dacă nu se obțin rezultate, intervenție chirurgicală.

Esofagita de reflux

Este o inflamație a esofagului, indusă de refluxul gastroesofagian.

Simptomatologie:
Apare simptomul esofagian:
- disfagie
- durere
- regurgitație
La esofagoscopie, mucoasa esofagului este inflamată, congestionantă și friabilă.

Tratament:
- regim alimentar cu mese mici li dese, fără condimente
- se evită consumul de alimente firbinți, alcool, cafea
- igieno-dietetic - repaus și dietă
- regim medicamentos:
- pansamente gastrice (Dicarbocalm, Almagen, Gaviscom, Maalox)
- inhibitori de pompă de proton IPP - blochează receptorii de acid clorhidric - Omeran, Controloc,
Nexium
- în caz de stenoză - dilatare cu sonde speciale sau intervenții chirurgicale.

Hernia hiatală

Este trecerea permanentă sau intermitentă a unei porțiuni a stomacului printr-un orificiu (hiatus
diafragmatic) în torace.

Cauze:
- când musculatura din jurul hiatusului este slăbită
- datorită alunecării unei porțiuni din stomac, deasupra hiatusului diafragmatic.

Factori de risc:
- esofagul scurt
- sexul feminin
- vârsta înaintată
- ridicarea de greutăți
- tuse severă și persistentă.

6
Simptomatologie:
- greață, vărături
- disfagie
- durere toracică
- pirozis
- scădere ponderală.

Tratament:
- medicamentos: - Metoclopramid, Omeprazol, Controloc
- chirurgical

Gastrita acută

Este o afecțiune inflamatorie a mucoasei gastrice apărută după abuz alimentar și consum exagerat de
alcool.

Simptomatologie:
- dureri epigastrice, aproape continue, exacerbate de consumul de alimente, mai ales condimentate
- grețuri, vărsături acide
- gust acru datorită hiperacidității.

Tratament:
- regim alimentar, hidrozaharat 1-2 zile, apoi alimentație normală
- antialgice și antispastice - Algocalmin, Piafen, No-Spa
- pansamente gastrice+IPP.

Gastrita cronică

Apare ca urmare a unei gastrite acute tratate incorect sau de la început cronică, dacă este provocată de
consum de alcool, lipsa igienei alimentare (orar neregulat, alimente reci/fierbinți, condimentate), prezența
protezelor dentare, lipsa unor dinți, abuz de medicamente.

Simptomatologie:
- jenă epigastrică, pirozis care devine permanentă și nu cedează la lapte sau bicarbonat
- apar grețuri
- hipersalivație
- inapetență
- cefalee
- intoleranță la grăsimi
- diaree
- astenie.

Tratament:
- regim alimentar cu mese fracționate 5-6/zi
- fără condimente
- fără afumături
- fără răntașuri
- fără murături, bulion, ketchup
- sarea este permisă
- antialgice, antispastice
- pansamente gastrice și IPP.
În caz de gastrite produse de helicobacter-pylori se administrează:
- Amoxicilină
- Controloc
- Metronidazol.

7
 Ulcer gastric si duodenal

Este o ulcerație circumscrisă mucoasei gastrice sau duodenale.

Ulcerul duodenal este de 4 ori mai frecvent la bărbați decât la femei și de 4 ori mai frecvent decât cel
gastric.

Cauze:
- hiperaciditatea (dezechilibru între agresiunea clorhidropeptică și scăderea factorilor de apărare)
- infectia cu helicobacter-pylori
- antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) - Fenilbutazonă, Xefo
- Ketonal, Ketoral, Ketoprofen, Indometacin, Diclofenac.

Simptome:
- durerea este ritmată de alimentație
- apare primăvara și toamna
- caracterul durerii este descris diferit de la un bolnav la altul
- în ulcerul gastric apare după alimentație, în epigastru, care treptat scade și este accentuată de alimentație
- în ulcerul duodenal durerea apare pe stomacul gol, poate fi ca o senzație de presiune în epigastru, foame
dureroasă, arsură, până la durere de mare intensitate „ca o lovitură de pumnal”(în cazul perforației)
- la alimentație durerea dispare, pentru a reapărea dupa 2-3 ore, apare și în timpul nopții
- alte simptome: - pirozis, vărsături acide (calmează durerea), balonare, constipație
- în ulcerul duodenal aciditatea este crescută, iar în cel gastric este normală.

Complicatii:
1) HDS (hemoragie digestivă superioară): - exteriorizată prin hematemeză și melenă.
2) Stenoza pilorică: - cu senzație de plenitudine gastrică și vărsături cu resturi alimentare consumate cu 1-2 zile
înainte.
3) Perforația: - când bolnavul prezintă dureri de mare intensitate, vărsături alimentare, oprirea tranzitului
intestinal, până la deces.

Tratament:
- alimentar: - este permis consumul de sare
- este interzis fumatul, cafea, alcool
- regim alimentar cu lactate, brânzeturi, pireu
- contraindicat: - bulion, ceapă, castraveți murați, dulciuri, condimente, siropuri, miere
- regimul alimentar este în funcție de toleranța digestivă.
- repaus la pat în perioada dureroasă cu evitarea stresului și situațiilor conflictuale
- medicamentos: pansamente gastrice, IPP, dacă este infecție cu helicobacter-pylori administrăm: - antibiotic,
antispastice, antiemetice, antialgice
- în caz de HDS: - sondă de aspirație nazo-gastrică; hemostatice: vit K ,vit C; IPP
- în caz de perforație se face sutura perforației sau în rezecție gastrică 2/3
- în caz de stenoză pilorică: intervenție chirurgicală.

8
 Hemoragie digestivă superioară
(Hds)

Sângerarea are loc în esofag, stomac, duoden și jejunul proximal exteriorizată prin vărsături
(hematemeză) și/sau melenă.
Melena apare când în intestin pătrund cel puțin 50-80 ml sânge. Apare brusc, dar poate fi precedată de greutate
epigastrică, greață, amețeli, slăbiciune, transpirație.

Clasificare:
1) HDS mică: se pierd până la 200-250 ml de sânge, nu apar efecte sistemice.
2) HDS moderată: când se pierde între 250-1000 ml de sânge, tensiunea nu scade semnificativ, iar hemoglobina
este mai mare de 10 gr%.
3) HDS mare: când tensiunea scade, puls tahicardic, hemoglobia sub 6 gr.%.

Cauze:
- bolile esofagului: - varice, tumori, ulcer peptic al esofagului, sindromul Mallory-Weiss( fisura longitudinală a
esofagului după un efort de vărsătură)
- bolile stomacului și duodenului: - ulcer gastric și duodenal, gastrite hemoragice, tumori benigne și maligne
- boli ale intestinului subțire: - hipertensiune portală și ciroza venei porte
- boli generale: rupturi de anevrisme (dilatare pe o arteră), tumori.

Simptome:
1) În HDS mică semnele clinice sunt absente, dar prezintă slăbiciune, transpirație rece, usoară hTA, tahicardie.
2) În HDS moderată: tahicardie, hTA, amețeli, lipotimie.
3) În HDS masivă: apar semnele șocului hipovolemic, cu paloare, anxietate, extremități reci, tahicardie, hTA,
tendințe de pierdere a cunoștinței.
!!! ÎN CAZ DE HDS INTERNAREA ÎN SPITAL ESTE OBLIGATORIE.

Tratament:
- aplicarea măsurilor de hemostază:
- pungă de gheață în epigastru
- aspirație gastrică prin sondă nazo-gastrică (hemoragia se oprește mai ușor dacă stomacul este colabat)
- spălături cu apă de la gheață (refigerare gastrică)
- hemostatice: Adrenostazin,vitamina K , Clorură de calciu, gluconat de calciu
- perfuzie cu: - soluții macromoleculare , ser fiziologic, Glucoză 5%-10%
- plasmă
- sânge
- IPP pe injectomat (Controloc, Omeprazol).

Alimentația:
- În prima zi se suprimă alimentația, se administrează lichide reci (lapte) 20-30 ml din oră în oră sau bucăți de
gheață.
- În a doua zi 150-200 ml de lapte și regim hidrozaharat
- În a treia zi supe, griș cu lapte, pireuri
- În a patra, a cincea zi, ou fiert, carne de pasăre, legume fierte, regim de ulcer.

9
Observații:

- în caz de hemoragie, prin ruperea varicelor esofagiene, se introduce în esofag pentru 24-48 de ore sonda
Blackmore sau se recurge la sclerozarea varicelor esofagiene.
- în caz de hemoragie din ciroza hepatică, pentru prevenirea encefalopatiei portale ( intoxicarea creierului cu
toxine), se recomandă clisme pentru evacuarea sângelui din intestin.
- în gastritele hemoragice se administrează pansamente gastrice amestecate cu trombină uscată.

Enterocolita acută (inflamația intestinului)

Este inflamația mucoasei intestinale, care interesează uneori întreg tractul digestiv și poartă numele de
gastroenterocolită.

Cauze:
- infecțioase: dizenteria, holera, salmonelozele
- toxice: consumul de alimente alterate (ouă de rață, carne) și poartă numele de toxiinfecție alimentară.

Simptome:
- prezintă o perioadă de incubație de 2-4 zile, apoi apare durerea epigastrică care cuprinde tot abdomenul sub
formă de colici, emisii de scaune lichide 10-20 pe zi
- astenie, cefalee, stare febrilă, frisoane
- în cazurile severe apar scaune sangvinolente (dizenterie) sau lichid tulbure cu fragmente albicioase
asemănătoare boabelor de orez (în holeră)
- tensiune prăbușită , puls crescut, extremități reci.

Tratament:
- profilactic: - igiena alimentară, respectarea normelor de salubrizare a surselor de apă
- curativ (igieno-dietetic): - repaus la pat, dietă hidrică, supă de orez, morcovi, ceai neîndulcit, brânză de vaci -
pănâ la normalizarea scaunelor
- apoi regim de cruțare digestivă: - carne slabă, brânzeturi proaspete, se evită
lactatele, dulciurile și celuloza (fasole, mazăre, varză)
- medicamentos: Imodium, Antialgice, Antispastice
- în caz de deshidratare: perfuzie cu ser, glucoză, soluție Ringer.

Colonul iritabil

Este o suferință a intestinului caracterizată prin alternanța diareei cu constipația (în nevroze).

Simptome:
- alternanața de diaree cu constipație
- colici abdominale
- zgomote hirdo-aerice
- flatulență
- cadru colic sensibil la palpare
- astenie, cefalee, iritabilitate.

10
Tratament:
- profilactic: - o bună igienă alimentară
- tratarea cauzelor digestive și extradigestive care interesează colonul
- tratament curatic (igieno-dietetic): - regim alimentar de cruțare cu evitarea condimentelor, celulozei,
dulciurilor, prăjelilor
- medicamentos: - antispastice, fermenți pancreatici (Triferment, Colebil), laxative ușoare (în caz de
constipație), neurosedative ușoare (Diazepam).

Rectocolita ulcerohemoragică (RCUH)

Este o boală în care predomină simptomul recto-sigmoidian, produs de un process inflamator intestinal
manifestat prin jenă permanentă anorectală, dureri abdominale, dureri după defecație și scaune frecvente 20-
30/zi, scaune însoțite de mucus, puroi, sânge.

Simptome:
- bolnavul prezintă tenesme rectale
- scaune mucosangvinolente, apoi purulente, crampe abdominale în flancul stâng și fosa iliacă stângă.

Semne generale:
- subfebrilitate, astenie, inapenență, alterarea stării generale
- uneori apar perioade de remisie spontană sau sub tratament, alteori prezintă perioade de agravare până la
cașexie.

Tratament:
- unul lung și dificil
- igieno-dietetic: - în perioadele acute ale bolii se impune spitalizarea
- dieta: eliminarea alimentelor iritante, celuloza, lapte, condimente, dulciuri
- medicamentos: - tratament antiinfecțios intestinal cu Salazopirină, Mesalazina, Pentasa.
- se mai pot face clisme locale cu cortizon, corticoterapie pe cale generală cu Prednison.
- în caz de perforații hemoragice se recomandă intervenție chirurgicală.
- tratament simptomatic: - antispastice, hemostatice, vit K, vit C, fier.

Parazitozele intestinale

Lambliaza(giardioza)
Simptome:
- dureri în epigastu
- greață
- cefalee
- inapetență
- crampe abdominale.

Tratament:
- Metronidazole
- Fasigyn.

11
Ascaridioza
Simptome:
- în faza de migrație prezintă tulburări pulmonare și alergice
- pneumopatii cu tuse
- expectorație
- crize astmatiforme
- cefalee
- febră.
- în faza intestinală:
- inapetență
- balonări
- jenă abdominală difuză
- constipație sau diaree trecătoare
- cefalee
- prurit
- urticarie.

Tratament:
- profilactic cu respectarea măsurilor de igienă
- medicamentos: Decaris, Mebendazol.

Oxiuraza
Simptomatologie:
- cel mai important semn: - prurit anal supărător, mai puternic noaptea spre dimineața
- provoacă insomnii, nervozitate.

Tratament:
- profilactic cu respectarea măsurilor de igienă
- medicamentos: - Mebendazol.

Trichineloza
- apare datorită consumului de carne de porc infestată cu trichinella spiralis.

Simptome:
- mialgii
- edeme palpebrale
- febră
- astenie marcată

Tratament:
- fără tratament se vindecă în trei luni
- medicamentos: Mintezol 3 tablete timp de 7 zile
- profilactic: - analiza cărnii de porc înainte de consum.

12
Teniaza
Simptome:
- tulburări dispeptice
- dureri periombilicale
- modificări de apetit
- amețeli
- scădere ponderală accentuată.

Tratament:
- profilactic: - controlul veterinar al cărnii, consum de carne bine fiartă
- medicamentos: Niclosamid.

Hepatita cronică
Este o suferință hepatică caracterizată prin procese inflamatorii de fibroză și necroză cu evoluție lentă.
În definirea unei hepatite cronice se are în vedere:
- durata de peste un an
- etiologia virală: - se cronicizează hepatitele cu virus B,C,D,F,G
- nu se cronicizează A și E
- gradul de distrugere a celulelor hepatice
- gradul de fibroze.

Etiologie:
- virusurile B,C,D,F,G (virusul B 10% în cronică, iar virusul C 80% în hepatita cronică)
- infecția cu A și E nu se cronicizează
- unele medicamente: - Izoniazida, Metildopa
- hepatita autoimună
- stenoza hepatică nonalcoolică
- hepatita alcoolică.

Simptome:
- astenie marcată
- pierdere ponderală
- cefalee, insomni
- stare subfebrilă
- tulburări nevrotice

Simptome din partea ficatului:

- hepatalgii postalimentare sau de efort
- intoleranță pentru grăsimi
- constipație, diaree
- subicter
- hepatosplenomegalie.

Examinări paraclinice:
- VSH crescut
- gama globulinei crescute
- proteina totală scazuta
- fier scăzut

13
- sindromul de colestază
- Bilirubine totale, directe crescute
- fosfataza alcalină crescută
- gama GT crescută
- sindromul de citoliză
- TGO,TGP crescut
Pentru depistarea infecției virale se face: - antigeni HBs
- anticorpi HVc

Tratament:
- igieno-dietetic
- repaus prelungit la pat
- regim alimentar bogat în proteine
- Glucide,vitamine, sărac în lipide
- evitarea alcoolului, carne grasă, prăjeli,untură
- mese frecvente și fracționate
- medicamentos: - interferon (după efectuarea puncției hepatice și a viremiei)
- în hepatitele cornice autoimune nu se asociază interferon, doar dacă sunt asociate cu cele
virale, se administrează preparate cu cortizon
- vitamine din grupul B, arginină (Sorbitol), Aspatofort, Lagosa, Essentiale forte.

Sindromul dispeptic biliar

(dispepsia, idigestia)

Reprezintă e asociere de semne și simptome digestive care apar în cadrul unor boli ale tractului gastro-
intestinal sau după ingetia unor alimente.

Etiologie:
- consumul de cafea, fumatul
- băuturile alcoolice
- excesul alimentar
- aerofagia
- consumul de alimente (prea reci sau prea fierbinți)
- bolile digestive: - boala de reflux gastroesofagian BRG (esofagita acută)
- boala ulceroasă
- hernia hiatală
- gastrite, enterite
- pancreatite
- cancer gastric
- sarcina și tulburări psiho-somatice.

Simptome:
- jenă epigastrică, dureri abdominale, disconfort abdominal
- eructație
- sațietate precoce
- regurgitație, grețuri, vărsături
- inapetență, balonare
- diaree.

14
Există 3 tipuri de sindroame dispeptice:
- esofagian
- gastric
- biliar.

Tratament:
- igieno-dietetic
- renunțarea la cafea, alcool, tutun
- renunțarea la alimentele iritante gastrice: - ciocolată, băuturi carbogazoase
- mese mici și dese
- să nu vorbească când mănâncă
- să nu se întindă în pat 30 minute după mâncare
- medicamentos
- IPP (Omeral, Nexium)
- Prokinetic (Metoclopramid, Motilium)
- antispastice: - No-Spa
- antialgice.

Colecistita acută

Este inflamația acută a vezicii biliare.

Cauze:
- infecții cu streptococ
- Ecoli
- Enterococ
- proveniți din vecinătate (intestin, ficat)
În majoritatea cazurilor, colecistita este însoțită și de inflamația căilor biliare =>angiocolecistită.

Simptome:
- durere vie instalată brusc, în hipocondrul drept cu iradiere în spate și umăr
- febră. frison
- grețuri, vărsături
- gust amar
- icter
- stare generală alterată.

Examene de laborator:
- VSH crescut
- leucocite, bilirubina totală - crescute.

Tratament:
- profilactic: - tratamentul corect al litiazei biliare deoarece colecistita apare în urma unei litiaze biliare
- igieno-dietetic: - repaus
- pungă de gheță pe hipocondru drept
- regim alimentar de cruțare cu:
- ceai amar, pâine prăjită
- brâză de vaci, supă de zarzavaturi.

15
- medicamentos: - antibiotice: - Ampicilină, Cefalosporine
- simptomatice
- antialgice (Algifen)
- antispastice (No-Spa)
- antiemetice
- reechilibrare hidroelectrolitică cu Ser, Glucoză
- intervenție chirurgicală în caz de litiază biliară.

Colecistita cronică

Este inflamația cronică a vezicii biliare.

Simptome:
- greață persistentă
- gust amar
- vărsături matinale
- constipație sau diaree
- jenă în epigastru sau hipocondrul drept
Simptomele se accelerează după greșeli alimentare.

Tratament:
- igieno-dietetic
- evitarea eforturilor fizice mari
- regim alimentar cu evitarea colecisto-chineticelor (grăsimi, prăjeli, rântașuri, gălbenuș de ou, condimente,
conserve, cafea)
- sunt permise: ceaiuri călduțe, pâine prăjită, carne fiartă sau grătar, brânzeturi proaspete, budinci, compoturi
- medicamentos: Anghirol, Colebil, Triferment, No-spa, Piafen

Litiaza biliară

Este prezența de calcul în colecist sau căile biliare intra și extra hepatice.

Etiologie:
- litiaza biliară apare datorită tulburărilor de metabolism care determină cristalele de colesterol și bilirubinatul
de calciu să se transforme în calculi
- apare în special la femei după 30 de ani, obeze și cu sarcini multiple

Simptome:
1) litiaza biliară asimptomatică: când calculii sunt depistați întâmplător la un examen ecografic
2) sindromul dispeptic nesistematizat: disconfort abdominal, grețuri, apetit capricios, diaree sau constipație
3) colică biliară cu debutul brusc, noaptea după o alimentație copioasă, cu durere violentă în hipocondrul drept,
cu iradiere în spate și umărul drept, grețuri, vărsături alimentare și bilioase, stare subfebrilă, subicter, prurit.
Urina este închisă la culoare, scaun deschis la culoare.

Tratament:
- igieno-dietetic
- evitarea eforturilor mari
- regim alimentar cu evitarea colecisto-chineticelor

16
- medicamentos: antispastice, antialgice, Colebil, Anghirol, Triferment.
!!! NU SE ADMINISTREAZĂ MORFINĂ DEOARECE ACCENTUEAZĂ SPASMUL BILIAR.
- chirurgical - colecistectomie

Pancreatita acută

Este o afecțiune caracterizată prin inflamația edematoasă, hemoragică, necrotică și/sau necrotico-
hemoragică a pancreasului.

Cauze:
- litiaza biliară
- obstrucția canalului pancreatic (calculi, neoplasm)
- consum excesiv de alcool
- intoxicații cu ciuperci
- hiperlipemia (creșterea lipidelor în sânge)
- obezitatea

Simptome:
- durere foarte intensă apărută brusc, localizată în etajul abdominal superior - ”în bară” care iradiază în spate,
rar în umăr, simulând un ulcer perforat
- vărsături alimentare biloase, hemoragice
- tulburări de tranzit, constipație, ileus dinamic (nu sunt nici gaze, nici scaun), meteorism
- stare de șoc în cazurile grave: puls filiform, tensiune prăbușită, transpirații reci, anxietate, paloare

Tratament:
- igieno-dietetic: repaus alimentar absolut 1-2 zile cu alimentare parenterală (prin perfuzie -ser fiziologic,
glucoză 10%), apoi 400-500 ml ceai, supă strecurată, apoi regim alimentar îmbogățit treptat
- pungă de gheață în epigastru și regiunea abdominală
- medicamentos: - pentru calmarea durerii: Piafen, Mialgin cu atropină, No-spa
- antiinflamatoare
- HHC
- antibiotice
- cefalosporine
- IPP-uri
- sondă de aspirație

Ciroza hepatică

Apare ca urmare a unor procese degenerative ale parenchimului hepatic, până la insuficiență hepatică.

Etiologie:
- infecția cu virus hepatic (B și C)
- Sifilis
- TBC
- infecții bacteriene
- infecții toxice (consumul de alcool)
- carențe alimentare de vitamine și proteine

17
Simptome:
- debut insidios cu variații de apetit, balonări, meteorism abdominal, astenie, adinamie, insomnii sau
somnolență, fenomene hemoragice: epixtasis, gingivoragii, HDS
- apoi ascită, edeme, icter, steluțe vasculare (în partea superioară a toracelui, la cei cu hipertensiune portală),
ficat mărit de volum, splenomegalie

Există:
- o perioadă preascitică, de luni până la ani, cu astenie, pierdere în greutate, tulburări dispeptice, tegumente
palide, subicter, steluțe vasculare
- perioada ascitică, datorită hipertensiunii portale apare ascita cu creșterea în volum a abdomenului (abdomen
de batracian), apar hernii ombilicale, pe abdomen apare circulația colaterală, hepatosplenomegalie, hemoragii,
hematemeză, melenă prin ruperea varicelor esofagiene
În cazurile atrofice, ficatul este mare, apoi se micșorează. În fazele avansate de ciroză apar semne
nervoase: somnolență, astenie, neliniște, confuzie (encefalopatie), comă, până la deces.

Tratament:
- profilactic: - tratament corect al hepatitei cronice, combarea consumului de alcool
- corectarea carențelor alimentare
- igieno-dietetic
- repaus prelungit la pat
- regim alimentar hiposodat, asemănător cu cel din hepatitele cronice
- medicamentos: - în ciroza hepatică virală se administrează interferon cu condiția să nu existe ascită și
hipertensiune portală
- restricție de sare
- diuretice
- Propanolol
- perfuzie cu glucoză, arginină sorbitol, Lagosa
- tratamentul complicațiilor: - în caz de rupere a varicelor esofagiene: - sclerozarea varicelor
- hemostatice
- transplant hepatic

18