EFECTELE SI FORTA JURIDICA

A ACTELOR ADMINISTRATIVE

Student: Genarino Stoica

Grupa I – Anul II
Specializarea - Drept
Forta juridica a actelor administrative

2
 Forta juridica a actelor administrative

CUPRINS

1. Forta juridica a actelor administrative.........................................................5

2. Executarea din oficiu a actelor administrative............................................7

3. Momentul de la care actul administrativ produce efecte juridice...............8

4. Intinderea efectelor juridice produse de actele administrative..................12

5. Incetarea efectelor juridice ale actelor administrative...............................13

3
Forta juridica a actelor administrative

4
 Forta juridica a actelor administrative

1. Forta juridica a actelor administrative.

Actele administrative ca orice acte juridice, dau nastere, modifica sau

sting raporturi juridice, deci produc efecte juridice cu o anumita forta.1 Cu alte
cuvinte, actele administrative sunt emise in scopul de a produce efecte juridice,
adica in vederea crearii, modificarii sau stingerii anumitor raporturi juridice.

Prin efectele juridice ale actelor administrative intelegem drepturile si

obligatiile care iau nastere, se modifica sau inceteaza prin intermediul acestor
acte.2
In literatura de drept administrativ, pentru a se fundamenta forta juridica
deosebita a actelor administrative ca acte de autoritate, implicit obligatia
executarii lor, se face apel la prezumtia de legalitate, care sta la baza intregului
edificiu si a teoriei regimului juridic administrativ. Atata vreme cat actul
administrativ se aplica, se prezuma ca acesta a fost emis cu respectarea tuturor
conditiilor de fond si de forma prevazute de lege, de unde ideea respectarii lui ne
apare desprinsa din ideea respectarii legii.
Sub aspectul efectelor juridice pe care le produce, prezumtia de legalitate
este de doua feluri: prezumtie relativa de legalitate si prezumtie absoluta de
legalitate.

Prezumtia relativa de legalitate, exista in cazul actelor administrative,

deoarece acestea pot fi atacate de cei vatamati in drepturile sau interesele lor
legitime, urmand ca instantele judecatoresti sa cerceteze legalitatea lor. Asadar,
prezumtia relativa de legalitate poate fi rasturnata, dovedindu-se cu probe ca
actul administrativ este ilegal.
Prezumtia absoluta de legalitate nu poate fi combatuta, nefiind posibila
cercetarea legalitatii actului care beneficiaza de o astfel de prezumtie. Asemenea
acte nu pot fi atacate pe nici o cale.

Prezumtia de legalitate este asociata cu alte doua prezumtii, si anume:

prezumtia de autenticitate si prezumtia de veridicitate.
a) Prezumtia de autenticitate - prin aceasta se intelege calitatea pe care o are
actul administrativ de a fi considerat ca provine in mod real de la organul evocat
prin forma sa exterioara.
b) Prezumtia de veridicitate - prin aceasta se intelege calitatea actului de a
corespunde adevarului.

1 Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ - Editia a III-a, volumul II, Editura All Beck, 2002, pagina 63.
2 Anton Trailescu, Drept administrativ. Tratat elementar, Editura All Beck, Bucuresti, 2002, pagina 197-198.

5
 Forta juridica a actelor administrative

Cele doua prezumtii, impreuna formeaza fundamentul teoretic atat al

efectelor in regim de putere ale actului administrativ, cat si al obligatiei sale de
executare.
La randul lor, cele doua prezumtii au un caracter relativ, in sensul ca
actele administrative se mentin in vigoare atata vreme cat corespund adevarului
privitor la autoritatea de la care emana si la continutul lor. Cand actele
administrative nu mai corespund acestor cerinte, valoarea lor juridica este firesc
sa inceteze.

Prezumtiile de autenticitate si veridicitate a actelor administrative se

bazeaza pe obligatia personala de onestitate si sinceritate a celor care emit aceste
acte juridice. O garantie in plus a acestor prezumtii, o constituie sanctiunea
penala in cazul falsului sau a uzului de fals in legatura cu aceste acte.3

In doctrina postbelica, s-a sustinut ca forta juridica a actului administrativ

este identica cu a altor acte unilaterale ce emana de la organele statului in
realizarea puterii de stat, dar este inferioara fortei juridice a legii.4

Forta juridica a actelor unilaterale de putere, intre care si actele

administrative, este superioara celorlalte acte juridice (mai putin legea si restul
actelor juridice specifice organelor "puterii legislative") indiferent de la cine
emana (organe de stat, organizatii neguvernamentale). Forta juridica, deci, este
superioara actelor de drept civil, de drept comercial, de dreptul muncii etc.

Potrivit doctrinei actuale, forta juridica a unui act administrativ este data
de locul pe care il ocupa organul emitent in sistemul organizarii administratiei
publice precum si de natura organului respectiv.5 Deci, actele administrative au
o forta juridica diferita intre ele insele, in concordanta cu principiul ierarhiei
actelor normative.
Insa chiar si intre actele administrative emise de aceeasi autoritate
administrativa, exista deosebiri cu privire la forta lor juridica, in raport cu
efectele lor juridice. De exemplu, de la nivelul Guvernului, in sensul larg al
termenului, emana: ordonante si hotarari ale plenului, precum si decizii ale
Primului-Ministru, dar nu toate au aceeasi forta juridica, ordonantele avand forta
juridica cea mai mare, urmeaza hotararile Guvernului si, apoi, deciziile
primului-ministru. La fel se poate spune si in ceea ce priveste actele
administrative ce emana de la alte organe ale administratiei publice, inclusiv ale
3 Alexandru Negoita, Drept administrativi, Editura Silvi, Bucuresti, 1996, pagina 162.
4 Romulus Ionescu, Drept administrativ, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970,pagina 260.
5 Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ - Editia a III-a, volumul II, Editura All Beck, 2002, pagina 64.

6
 Forta juridica a actelor administrative

administratiei publice locale, cum ar fi actele administrative de la nivelul

consiliului judetean (actele consiliului ca atare si actele presedintelui).

Astfel, actele administrative individuale urmeaza a fi conforme actelor

normative, actelor de administratie generala, iar actele aplicabile intr-o
circumscriptie administrativ-teritoriala, urmeaza a fi conforme celor aplicabile
pe intreg teritoriul in cadrul caruia este competent organul care le-a emis.6
Distinct de forta lor juridica, care reprezinta puterea cu care actele produc
efecte, adica sunt obligatorii in executare, actele administrative avand o forma
scrisa beneficiaza si de o forta probanta, ce reprezinta puterea lor de a constitui o
dovada despre cele constatate prin act.7

2. Executarea din oficiu a actelor administrative.

Actele juridice unilaterale ale autoritatilor publice emise in realizarea

puterii publice, se caracterizeaza in ceea ce priveste regimul juridic aplicabil,
prin regula executarii din oficiu.8 In cazul in care obligatia ce rezulta din act, ca
efect juridic al aplicarii acestuia, nu este executata de bunavoie, cel indreptatit a
pretinde aceasta obligatie, poate cere interventia fortei de constrangere a statului
direct in baza de putere a actului respectiv, fara a mai fi nevoie de investirea
actului cu titlu executor. Actul administrativ, la fel ca orice act de putere, este
prin el insusi un titlu executor, putandu-se trece la executarea silita direct in baza
lui, fara a mai fi nevoie de emiterea unui titlu executor de catre un organ de stat,
cum se intampla in cazul actelor juridice civile. Executarea fortata directa este
posibila doar in cazurile expres prevazute de lege, in caz de urgenta, de
circumstante exceptionale ori de necesitati absolute. Insa pentru executarea silita
a actelor administrative, se cer o serie de conditii. In primul rand, trebuie sa
existe cel care urmeaza sa execute obligatia prevazuta in actul administrativ, in
al doilea rand, este necesara abilitarea legala a organului administratiei publice
de a trece la executarea silita, iar in al treilea rand, este necesar sa nu existe nici
o alta cale de drept care sa asigure indeplinirea obligatiei prevazute in actul
administrativ (epuizarea tuturor cailor prin care s-ar putea asigura executarea
obligatiilor). Aceasta orientare a doctrinei si a legislatiei occidentale, evoca
accentele care se pun pe ideea garantarii libertatii individuale, proprietatii,
inviolabilitatii domiciliului, aspecte de care nu poate face abstractie nici
legislatia noastra.

6 Mihai Oroveanu, Tratat de drept administrativ, editia a II-a revazuta si adaugita, Editura Cerma, Bucuresti, 1998, pagina
129.
7 Romulus Ionescu, Drept administrativ, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970,pagina 254.
8 Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ - Editia a III-a, volumul II, Editura All Beck, 2002, pagina 65.

7
 Forta juridica a actelor administrative

Dupa cum se exprima un autor, consecinta valorii juridice a actelor

administrative consta in aceea ca, actele respective produc efecte juridice fara a
fi necesar consimtamantul celor carora aceste acte se adreseaza.
In ce priveste continutul obligativitatii actelor administrative, in doctrina
postbelica se facea distinctie intre obligatia de executare si obligatia de
respectare sau opozabilitate.9

Obligatia de executare nu constituie in general o obligatie numai in

sarcina unui singur subiect de drept, ci se intinde asupra tuturor subiectelor,
active sau pasive, la care se refera actul administrativ. Astfel, atunci cand actul
administrativ este normativ, obligatia de executare se intinde la toate subiectele
care, in prezent sau in viitor, intra in conditiile prevazute de ipoteza cuprinsa in
normele sale. In cazul in care actul administrativ are caracter individual, efectele
juridice se intind numai la acele subiecte prezente, care sunt precis determinate
de act.

Obligatia de respectare sau opozabilitatea actelor administrative,

constituie o obligatie diferita de prima, deoarece ea impune o respectare a
efectelor de executare pe care le produc actele administrative, astfel ca se intinde
si la alte subiecte decat acelea obligate la executare.
In cazul in care obligatia ce rezulta din act, nu este executata de bunavoie,
cel indreptatit poate cere interventia fortei de constrangere a statului, fara a mai
fi necesara investirea actului cu titlu executoriu.
Principiul executarii din oficiu a actelor administrative, ca orice principiu,
admite existenta anumitor exceptii, in cazurile prevazute expres de lege. Aceste
exceptii, vizeaza in general actele administrative care nu dau nastere la raporturi
de drept administrativ, ci la raporturi de drept civil, de dreptul muncii, raporturi
"proteguite prin actiune in fata instantelor judecatoresti".10 O asemenea
intrerupere temporara a posibilitatii executarii din oficiu, o reprezinta si
suspendarea.

3. Momentul de la care actul administrativ produce efecte juridice.

Momentul de la care actul administrativ produce efecte juridice, sau cu

alte cuvinte, momentul de la care actul administrativ intra in vigoare, in doctrina
romaneasca s-a fundamentat teza, potrivit careia, acesta este momentul
publicarii pentru actele administrative normative si momentul comunicarii
pentru actele administrative individuale. Aceasta regula este de mare importanta
9 Romulus Ionescu, Drept administrativ, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970,pagina 260.
10 Romulus Ionescu, Drept administrativ, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970,pagina 266.

8
 Forta juridica a actelor administrative

in practica, deoarece din modul in care o intelegem si o aplicam decurg o serie

de consecinte juridice: in primul rand existenta sau inexistenta obligatiei de
executare, si in al doilea rand a posibilitatii executarii din oficiu.
Potrivit unei dispozitii constitutionale, aceasta prevede obligativitatea
publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, a decretelor Presedintelui (art. 100)
si a hotararilor si ordonantelor Guvernului (art. 108), cu exceptia hotararilor
avand caracter militar, fara a distinge dupa cum aceste acte administrative au
caracter normativ sau individual.
Se propune astfel, reformularea tezei privind momentul de la care actele
administrative produc efecte juridice, concluzia fiind aceea ca actele incep sa
produca efecte juridice din momentul in care au fost aduse la cunostinta in
formele ingaduite de lege.
Astfel, este avuta in vedere atat modalitatea comunicarii, specifica actelor
administrative, cat si cea a publicarii, specifica actelor normative.
Intr-o formulare mai cuprinzatoare, actele juridice, produc efecte juridice
de la data aducerii la cunostinta celor carora li se adreseaza. Acestora nu li se
poate pretinde o anumita conduita daca nu au cunoscut continutul actului care
prescrie o actiune sau inactiune a subiectelor de drept. Asa ca, dupa cum nimeni
nu se poate prevala de necunoasterea legii in cazul in care a incalcat o norma
publicata, tot astfel nici autoritatile publice nu pot pretinde respectarea vointei
lor, decat daca o aduc la cunostinta celor care trebuie sa i se conformeze.11

In ce priveste obligatia de executare, exista insa si situatii concrete in

practica, in care, de regula, in finalul actului administrativ, se prevede ca acesta
intra in vigoare pe data adoptarii sau chiar la data semnarii sale. In realitate,
insa, pana la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, aceste
acte nu puteau produce efecte juridice, deoarece numai de la aceasta data
continutul lor devenea cunoscut celor interesati.12

In doctrina postbelica, a fost sustinuta si teza potrivit careia, actele

administrative intra in vigoare, ca regula generala, din momentul cand iau fiinta
in mod legal, moment care este acela al manifestarii vointei juridice, de catre
organul administrativ, cu respectarea tuturor conditiilor legale.13

Aceasta opinie era fundamentata pe absenta unor dispozitii legale in acest

sens, cu privire la aceasta intreaga categorie de acte juridice, care sunt actele
11Ilie Iovanas, Dreptul administrativ, Activitatea administratiei publice, Controlul exercitat asupra activitati administratiei
publice , Editura Servo - Sat, 1997, pagina 52
12 Valentin I. Prisacaru, Tratat de drept administrativ, Partea generala ,Editia a III-a, revazuta si adaugita de
autor, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002, pagina 378.
13 Romulus Ionescu, Drept administrativ, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970,pagina 254.

9
 Forta juridica a actelor administrative

administrative, situatie inlaturata in prezent, atat Constitutia, cat si o serie de

texte legale referindu-se expres la momentul intrarii in vigoare a unor categorii
de acte normative.
Precizarea constitutionala actuala introdusa prin legea de revizuire,
potrivit careia, legea intra in vigoare la trei zile de la data publicarii sau la o data
ulterioara prevazuta in textul ei, a nascut controverse privitoare la momentul
intrarii in vigoare a tuturor actelor administrative normative.
Aceasta masura a fost justificata prin imposibilitatea distribuirii
Monitorului Oficial pe intreg teritoriul tarii, astfel incat persoanele fizice sau
persoanele juridice, au fost puse in situatia de a se conforma dispozitiilor unor
legi pe care nu o cunosteau inca.

Intr-o riguroasa analiza a noilor dispozitii constitutionale, prin raportare la

alte doua texte constitutionale, si anume cel continut in art. 15 alin.(2) potrivit
caruia legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile
(sau contraventionale) si, respectiv acelui continut in care consacra intrarea in
vigoare a ordonantelor de urgenta numai dupa depunerea lor spre aprobare la
Parlament.
Un autor subliniaza ca acestea ridica doua probleme de interpretare, si
anume: una privind modul de calcul al termenului de trei zile si alta privind sfera
actelor normative la care se aplica.14
Daca legat de prima problema, doctrina este unitara in sensul calcularii
termenului de trei zile libere, a doua problema referitoare la domeniul de
aplicare a textului prevede ca actele administrative normative, care sunt aduse la
cunostinta publica, intra in vigoare potrivit dispozitiilor constitutionale de drept
comun, adica la trei zile de la data aducerii la cunostinta publica, cu exceptia
intrarii in vigoare la o data ulterioara expres prevazuta in cuprinsul lor, precum
si cu exceptia retroactivitatii dispozitiilor contraventionale mai favorabile.15

Recent, Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru

elaborarea actelor normative, a fost modificata prin legea nr. 189/2004, inclusiv
sub aspectele in discutie, ulterior fiind si republicata.
Daca in ce priveste termenul de trei zile, acesta se calculeaza pe zile
calendaristice, incepand cu data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, si expirand la ora 24,00 a celei de-a treia zi de la publicare, momentul
intrarii in vigoare a hotararilor Guvernului, a actelor normative ale autoritatilor

14 Corneliu-Liviu Popescu, Data intrarii in vigoare a actelor normative in lumina dispozitiilor constitutionale revizuite, in
Dreptul, nr. 4, 2004, pagina 24.
15 Corneliu-Liviu Popescu, Data intrarii in vigoare a actelor normative in lumina dispozitiilor constitutionale revizuite, in
Dreptul, nr. 4, 2004, pagina 39.

10
 Forta juridica a actelor administrative

administrative autonome, precum si a ordinelor, instructiunilor si a altor acte

normative emise de organele administratiei publice centrale de specialitate, este
cel al publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, daca in cuprinsul lor
nu este prevazuta o data ulterioara.
In vederea intrarii lor in vigoare, actele normative adoptate de autoritatile
administratiei publice locale se aduc la cunostinta publica, in conditiile Legii
215/2001, prin afisare in locuri autorizate si prin publicare intr-un cotidian local
de mare tiraj.
In principiu, actele administrative produc efecte juridice pentru viitor,
fiind active si nu retroactive.16
De la aceasta regula exista si unele exceptii, cum ar fi: actele
administrative cu caracter retroactiv, adica acele acte care constata existenta sau
intinderea unor drepturi si obligatii ce au luat nastere anterior ori inexistenta
lor.17

Sunt unele acte administrative care produc efecte cu caracter retroactiv,

fie datorita caracterului lor (actele administrative declarative, actele
administrative cu caracter jurisdictional, actele administrative date in aplicarea
unei hotarari judecatoresti), fie unor dispozitii exprese ale legii.
Nu trebuie uitata situatia prevazuta de articolul 15, alineatul (2) din
Constitutie, potrivit careia, actele administrative normative contraventionale mai
favorabile vor retroactiva.

De la regula intrarii in vigoare a actelor administrative, pe langa actele

administrative retroactive, mai fac exceptie si actele administrative ce incep sa
produca efecte juridice la o data ulterioara comunicarii sau publicarii. Situatiile
de acest gen sunt determinate fie de unele dispozitii ale legii (O.G. nr. 2/2001),
fie de vointa organului emitent (insusi actul administrativ prevede data ulterioara
la care intra in vigoare), fie de natura actului (de exemplu actele administrative
supuse aprobarii sau confirmarii).

4. Intinderea efectelor juridice produse de actele administrative.

Trebuie facuta distinctia intre actele administrative normative care in

principiu produc toate categoriile de efecte, si actele administrative individuale
care se prezinta in principiu ca fapte juridice ce dau nastere la raporturi de drept
administrativ, dar si la alte categorii de raporturi juridice, inclusiv de drept

16 Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ - Editia a III-a, volumul II, Editura All Beck, 2002, pagina 67.
17 Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrativ, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2004, pagina 318.

11
 Forta juridica a actelor administrative

constitutional (de exemplu actele intocmite de organele administratiei locale

pentru organizarea si desfasurarea alegerilor).18
Intr-o opinie mai nuantata din doctrina postbelica, intinderea efectelor
juridice produse de actele administrative se delimiteaza dupa subiectele ce au
obligatia la executare.19

Astfel, actul administrativ care produce efecte in cea mai restransa sfera
a subiectelor de drept, este acel act individual prin care se instituie un singur
raport juridic intre doua subiecte. Urmeaza apoi actele administrative care dau
nastere tot la un singur raport juridic, dar intre mai multe subiecte, si apoi acelea
care dau nastere la doua sau mai multe raporturi juridice, desi tot determinate.

Diferente mai mari dupa acest criteriu exista in cazul actelor

administrative normative. Astfel, distingem acte administrative normative care
produc efecte numai in interiorul organului administrativ de la care emana; acte
administrative normative care produc efecte intr-o sfera ceva mai larga, si anume
in cadrul aceleiasi ierarhii de organe administrative; acte administrative care
produc efecte in sfera si mai larga a tuturor organelor administratiei de stat,
precum si acte administrative normative care produc efecte juridice intr-o sfera
cat se poate de larga, inclusiv asupra celorlalte organe ale statului si organizatii
obstesti (fiind vorba despre structurile fostului regim).

Efectele actelor administrative pot fi reglementate si de alte norme de

drept decat cele ale dreptului administrativ. De exemplu, adoptia este supusa
unui regim juridic mixt, de drept administrativ si de dreptul familiei.

Raporturile juridice ce au luat nastere pe baza actelor administrative, pot

sa inceteze fie ca urmare a interventiei unui act juridic emis in acest scop, fie ca
urmare a unor fapte materiale prevazute de lege, tocmai pentru a lipsi de efecte
juridice, actele administrative.

5. Incetarea efectelor juridice ale actelor administrative.

In ce priveste incetarea efectelor juridice, actele administrative produc

efecte juridice, pana in momentul scoaterii lor din vigoare, care de regula se face
de organul emitent, de autoritatea ierarhic superioara sau de instantele
judecatoresti, fiind vorba despre suspendare, revocare sau anulare.20
18 Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ - Editia a III-a, volumul II, Editura All Beck, 2002, pagina 68.
19 Romulus Ionescu, Drept administrativ, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970,pagina 261.
20 Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ - Editia a III-a, volumul II, Editura All Beck, 2002, pagina 69.

12
 Forta juridica a actelor administrative

Incetarea efectelor juridice ale actelor administrative prin fapte materiale

prevazute de lege, se refera doar la actele administrative individuale, deoarece
efectele juridice ale actelor administrative normative ce contin reguli generale si
impersonale, nu pot fi stinse ca urmare a actiunii unui fapt material prevazut de
lege.
Exceptie de la aceasta regula fac actele administrative normative
temporare, ale caror efecte juridice inceteaza prin implinirea termenului pentru
care au fost emise.
Actele administrative individuale emise in considerarea unor persoane
determinate, se epuizeaza de regula, printr-o singura aplicare sau printr-o
aplicare repetata, limitata la un anumit numar de cazuri, motiv pentru care
raporturile juridice create de astfel de acte se pot stinge ca urmare a unor fapte
materiale de producere a carora legea leaga acest efect.21
Executarea actului administrativ. Obligatia de executare a actului
administrativ poate inceta ca orice obligatie prin indeplinirea ei. Este necesar, ca
aceasta incetare sa fie prevazuta in mod expres de un alt act administrativ cu cel
putin aceeasi forta juridica, de lege, sau de o hotarare judecatoreasca.22
Incetarea obligatiei de executare (scoaterea din vigoare) a actului
administrativ nu se datoreaza in toate cazurile actiunii unor organe de stat, ci si
unor fapte materiale, daca legea leaga de producerea acestora un efect sau, dupa
caz, daca din evenimentul respectiv rezulta o imposibilitate obiectiva de
executare (de exemplu moartea persoanei in sarcina careia se afla obligatia de a
plati o amenda administrativa, expirarea termenului de valabilitate).
Renuntarea beneficiarului dreptului conferit de actul administrativ nu
este de natura sa duca la incetarea efectelor acestuia.23 De vreme ce actul
administrativ este o manifestare unilaterala de vointa, el avand acest caracter
chiar atunci cand este emis la cerere, este logic ca vointa beneficiarului actului
sa nu aiba nici o relevanta asupra incetarii efectelor acestuia. In consecinta, daca
o persoana renunta la beneficiul actului administrativ, pentru ca acesta sa
inceteze a mai produce efecte juridice, e necesar sa fie revocat de organul
emitent ori de organul superior.
Prescriptia prevazuta intr-un act normativ, constituie un alt fapt material
care atrage incetarea efectelor juridice produse de unele acte administrative
individuale.

21 Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrativ, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2004, pagina 334.
22 Romulus Ionescu, Drept administrativ, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970,pagina 273.
23 Ilie Iovanas, Dreptul administrativ, Activitatea administratiei publice, Controlul exercitat asupra activitati administratiei
publice i , Editura Servo - Sat, 1997, pagina 250.

13
 Forta juridica a actelor administrative

In materia raspunderii contraventionale, aplicarea sanctiunii amenzii

contraventionale, se prescrie in termen de sase luni de la data savarsirii faptei.
Executarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie daca procesul
verbal de constatare a contraventiei nu a fost comunicat contravenientului in
termen de o luna de la data aplicarii sanctiunii.

14
 Forta juridica a actelor administrative

BIBLIOGRAFIE

1. Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ - Editia a III-a, volumul

II, Editura All Beck, 2002.
2. Anton Trailescu, Drept administrativ. Tratat elementar, Editura All Beck,
Bucuresti, 2002.
3. Alexandru Negoita, Drept administrativi, Editura Silvi, Bucuresti, 1996.
4. Romulus Ionescu, Drept administrativ, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1970.
5. Mihai Oroveanu, Tratat de drept administrativ, editia a II-a revazuta si
adaugita, Editura Cerma, Bucuresti, 1998.
6. Ilie Iovanas, Dreptul administrativ, Activitatea administratiei publice,
Controlul exercitat asupra activitati administratiei publice , Editura Servo
- Sat, 1997.
7. Valentin I. Prisacaru, Tratat de drept administrativ, Partea generala,
Editia a III-a, revazuta si adaugita de autor, Editura Lumina Lex,
Bucuresti, 2002.
8. Romulus Ionescu, Drept administrativ, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1970.

9. Corneliu-Liviu Popescu, Data intrarii in vigoare a actelor normative in

lumina dispozitiilor constitutionale revizuite, in Dreptul, nr. 4, 2004.
10. Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrativ, Editura Accent, Cluj-
Napoca, 2004.

15