Universitatea Tehnica de Construcţii Bucureşti

Facultatea de Inginerie a Instalatiilor

RETELE TERMICE
-proiect-

Student:Iancu Alexandru
Anul IV, grupa 2,seria A
 Memoriu justificativ
Prezenta lucrare reprezintă proiectul elementelor de transport si distribuţie a
căldurii pentru un sistem centralizat de alimentare cu căldura si apa calda.
Reglarea furnicarii căldurii
Pentru consumatorii industriali este nevoie de reglare calitativ centrala şi reglare
cantitativ locala la care se adăuga reglarea prin intermitenta. La consumatorii
industriali avem nevoie de reglare calitativ centrala şi reglare cantitativ locala la care
se adăuga reglarea prin intermitenta.
Sarcina termica
Pentru determinarea sarcinii termice a consumatorilor din M1 se aplica metoda
indicilor specifici de apartament mediu convenţional. Pentru celelalte ansambluri
rezidenţiale (M2…M9) se va aplica ipoteza ca au aceeaşi densitate termica de
încălzire si preparare apa calda menajera ca si ansamblul M1.
Calculul hidraulic
In ansamblul M1 punctele termice vor fi alimentate de doua ramuri relativ
echilibrat. In restul ansamblurilor, M2…M9, se va admite existenta unei singure
ramuri.
În cazul consumatorilor rezidenţiali, apa caldă de consum se va prepara în două
trepte serie/serie.
În cazul consumatorilor industriali, prepararea apei calde de consum (ACC) se va
face într-o treaptă în paralel cu instalaţia de încălzire (racordare directa simpla),
prevăzută cu rezervor de acumulare.
Debitul total de agent termic va fi

Dimensionarea tronsoanelor reţelei

Criteriul de alegere a diametrelor îl vor constitui pierderile specifice de sarcina cu
valori recomandate după tipul de tronsoane.
 Pentru consumatorii rezidentiali se vor utiliza radiatoare din fonta
avand ,exceptie fiind PT9 unde se vor utiliza CRP cu
.Pentru consumatorii industriali se vor utiliza registre cu
.
Presiunea interioara maxima de funcţionare (presiunea nominala) este de

* +

Presiunea de vaporizare la T=130°C este psat=28.744[mCA].

Calculul mecanic
Conducta este montata subteran in interiorul ansamblurilor rezidenţiale si
suprateran in exteriorul acestora.
Marca otelului din care este confecţionata conducta este in funstie de diametrul
acestei astfel pentru DN>350 se va folosi OL55 iar pentru DN<350 se va utiliza OL37.
Rezultantele forţelor care acţionează in reazemul fiz F2 sunt:
Rezultanta pe direcţie verticala:
Rezultanta pe direcţie ox in plan orizontal: PaxRD=-27181[daN]
PaxRI=-15436[daN]

Rezultanta pe direcţie oy in plan orizontal : PtrRD=38292.9[daN]

PtrRI=38292.9[daN]
Note de calcul

1. Reglarea furnizării căldurii

Reglarea furnizării căldurii reprezintă ansamblul de intervenţii şi masuri luate in
scopul punerii in acord a necesarului real de căldura al consumatorilor cu energia
termica produsa şi distribuita de sursa.

1.1. Reglarea pentru consumatorii rezidenţiali

Pentru consumatorii rezidenţiali reglarea va fi calitativ-centrala la care se adăuga
reglarea prin intermitenta.
( )
( )
( )

- temperatura interioara de calcul pentru consumatori rezidenţiali(20 )

- temperatura exterioara de calcul ( )
- temperatura exterioara (variabila)

( ) ( ) (1)

( ) ( ) (2)

( ) ( )

( ) ( ) (3)
Relaţiile (1), (2) şi (3) se aplica pentru următoarele temperaturi exterioare
-12; -10; -5; 0; 5; 10 Rezultatele se gasesc in tabelul 1.1.
Tabelul 1.1
te Δθ ∆θ/∆θn (∆θ/∆θn)^(1/1+m) δn δn*(∆θ/∆θn)^(1/1+m) t1 t2 T1
1. 2. 3. 4. 5. 3. 1. 2. 3.
-12 32 1 1.00 60.00 60.00 90.00 70.00 130.00
-10 30 0.9375 0.95 60.00 57.16 86.53 67.78 124.03
-5 25 0.7813 0.83 60.00 49.84 77.65 62.02 108.90
0 20 0.625 0.70 60.00 42.14 68.39 55.89 93.39
5 15 0.4688 0.57 60.00 33.94 58.63 49.25 77.38
10 10 0.3125 0.42 60.00 25.02 48.15 41.90 60.65
u – coeficient de amestec al pompei
m=0.33 (pentru radiatoare din fonta sau corpuri din otel)
Rezultatele din tabelul 1.1 sunt prezentate in graficul de reglare a furnizării căldurii.
1.2. Reglarea pentru consumatorii industriali
( )

( ) ( )

( ) ( )

- temperatura interioara de calcul pentru consumatori industriali (15 )

m=0.24(registre de teava ,serpentine)
Relaţiile (1), (2) şi (3) se aplica pentru următoarele temperaturi exterioare
-12; -10; -5; 0; 5; 10 Rezultatele se gasesc in tabelul 1.2.
Tabelul 1.2
te Δθ ∆θ/∆θn (∆θ/∆θn)^(1/1+m) δn δn*(∆θ/∆θn)^(1/1+m) T1 T2
1. 2. 3. 4. 5. 3. 1. 2.
-12 27 1 1.00 85.00 85.00 130.00 70.00
-10 25 0.9259 0.94 85.00 79.88 122.66 67.11
-5 20 0.7407 0.79 85.00 66.73 103.95 59.51
0 15 0.5556 0.62 85.00 52.91 84.58 51.25
5 10 0.3704 0.45 85.00 38.15 64.27 42.04
10 5 0.1852 0.26 85.00 21.82 42.37 31.26

Rezultatele din tabelul 1.2 sunt prezentate in graficul de reglare a furnizării

căldurii.
Pentru consumatorii industriali este nevoie de reglare calitativ centrala şi reglare
cantitativ locala la care se adăuga reglarea prin intermitenta.
 1.3. Adoptarea unei singure curbe de reglare la centrala. Compararea
graficelor de reglare

Se constata din analiza graficelor ca la o aceeaşi temperatura exterioara,

temperaturile solicitate de consumatorii industriali sunt mai mici decât cele
solicitate de consumatorii rezidenţiali. Deoarece sursa de căldura este unica şi reţeaua
ce deserveşte ambii consumatori este aceeaşi, se pune problema adoptării unei
singure curbe. Apare mai avantajos adoptarea temperaturilor cerute de
consumatorii rezidenţiali şi pentru consumatorii rezidenţiali.
Se pune condiţia ca energia termica furnizata consumatorilor industriali la
temperaturile sa realizeze acelaşi efect sub aspectul temperaturilor interioare
(15…16 ).
Determinarea temperaturii pe retur, atunci când pe tur temperatura este in loc
de , pentru consumatorii industriali.

( ) ( )

( ) (1)
Relaţia (1) se aplica pentru fiecare din tabelul 1.2
( ) ( ) )
Rezultatele pentru se găsesc in tabelul 1.3
Tabelul 1.3
T1i T2i T1u T2x
130.00 70 130 70
122.66 67.10705 124.033 65.74
103.95 59.50623 108.8984 54.56
84.58 51.24531 93.38836 42.44
64.27 42.04331 77.3796 28.93
42.37 31.26063 60.64799 12.98

Curba pentru temperatura apei de retur, este prezentata in graficul de

reglare a furnizării căldurii.
Determinarea debitului de agent termic pentru reglarea cantitativ locala, pentru
consumatorii industriali.
c – căldura specifica a apei
G, G’ – debitul de agent termic (apa)(’-redus)

( ) ( ) (2)

Relaţia (1) se aplica pentru fiecare din tabelul 2.1, rezultatele se găsesc in tabelul
1.4
Tabelul 1.4
T1i T2i T1u T2x G'/G
130.00 70 130 70 1
122.66 67.10705 124.033 65.74 0.95304
103.95 59.50623 108.8984 54.56 0.81792
84.58 51.24531 93.38836 42.44 0.654257
64.27 42.04331 77.3796 28.93 0.458667
42.37 31.26063 60.64799 12.98 0.233094

Curba ( ) este prezentata in graficul de reglare a furnizării căldurii.

1.4. Punctul de frângere in graficul de reglare

Se constata ca la valori ridicate ale temperaturii exterioare, (aproape de 10 ),

temperaturile ating valori prea mici pentru a se putea prepara apa calda de consum
(acc) cu temperatura normata de 55 De aceea se limitează ca temperatura minima
temperatura de 65 (= ).
Deoarece utilizând aceasta temperatura din punct de vedere al procesului de
încălzire, încăperile încălzite s-ar supraîncălzi ( ), in domeniul +10… se
aplica reglarea prin intermitenta.
In final pentru consumatorii rezidenţiali avem reglare calitativ centrala intre
. La consumatorii industriali
avem nevoie de reglare calitativ centrala şi reglare cantitativ locala la care se adăuga
reglarea prin intermitenta.

Temperaturi medii de lunga durata

-12
-15
-18
-21
2. Sarcina termica a consumatorilor rezidenţiali si industriali
Se aplica metoda indicilor specifici de apartament mediu convenţional (
), o metoda aproximativa pentru determinarea necesarului de caldura.
Exemplu de calcul pentru blocul de tip A

Pentru celelalte tipuri de blocuri din ansamblul rezidenţial M1 necesarul de

căldura se găseşte in tabelul 2.1
Tabelul 2.1
Denumire bloc Nr.nivele Snivel Nr.amc Qincbloc Qaccbloc Nr.blocuri Qinc Qacc
[m2] [MW] [MW] [MW] [MW]
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A 5 750 62.5 0.28125 0.046875 16 4.5 0.75
B 9 750 112.5 0.50625 0.084375 8 4.05 0.675
C 11 1200 220 0.99 0.165 4 3.96 0.66
12.51 2.085

Pentru calculul sarcinilor termice de încălzire si apa calda de consum a

ansamblurilor rezidenţiale M1…M9 se va aplica ipoteza ca au aceeaşi densitate
termica de încălzire si preparare apa calda menajera ca si ansamblul M1.

(1)

(2)

Relaţiile (1) si (2) se aplica si pentru ansamblurile rezidenţiale M3…M9;

rezultatele sunt prezentate in tabelul 2.2
 Pentru calculul sarcinilor termice de căldura si apa calda la consumatorii
industriali se utilizează următoarele formule de calcul:

unde:
N – numărul de ordine dat prin tema (18)

Tabelul 2.2
CONSUMATORI Qinc Qa.c.c Qtot
Consumatori Sbruta
[MW] [MW] [MW] [m^2]
M1 12.51 2.085 14.595 M1 234432
M2 12.6351 2.10585 14.74095 M2 236776.32
M3 13.01415 2.1690255 15.18318 M3 243879.6096
M4 13.66486 2.2774768 15.94234 M4 256073.5901
M5 14.6214 2.4369001 17.0583 M5 273998.7414
M6 15.93733 2.6562212 18.59355 M6 298658.6281
M7 17.69043 2.9484055 20.63884 M7 331511.0772
M8 19.99019 3.3316982 23.32189 M8 374607.5172
M9 22.98872 3.8314529 26.82017 M9 430798.6448
Rezidential ΣQinc,tot ΣQa.c.c,tot ΣQrez,tot
143.0522 23.84203 166.8942
PTI1 26 1.3 27.3
PTI2 30.75 1.5375 32.2875
PTI3 45.5 2.275 47.775
Qtot,ind ΣQinc,tot ΣQa.c.c,tot ΣQind,tot
102.25 5.1125 107.3625

( ) ( )
3. Calculul hidraulic
Sarcina termica maxim acceptata pe fiecare punct termic (PT) va fi de maxim
0.8…1.1 MW. Astfel, din acelaşi punct termic se pot alimenta 1, 2 sau mai multe
blocuri a căror sarcina termica de încălzire însumata nu depăşeşte 1.1 MW si distanta
dintre PT si cea mai departata coloana alimentata sa fie de maximm 80m.
Punctele termice se vor amplasa in subsolul tehnic al blocurilor, in spatii
special amenajate, căutând ca ramurile alimentate sa fie relativ echilibrate din punct
de vedere hidraulic. De asemenea punctele termice se vor amplasa in imediata
apropiere a accesului in clădiri.
In ansamblul M1 punctele termice vor fi alimentate de doua ramuri relativ
echilibrat. In restul ansamblurilor, M2…M9, se va admite existenta unei singure
ramuri.
Reţelele se vor trasa cu predilecţie prin spaţiul verde, la 2…3 m de limitele
clădirilor. Daca este necesar, traversarea arterelor de circulaţie se va face
perpendicular pe axul acestora; de asemenea intrarea in punctele termice se realizează
perpendicular. Unghiul de schimbare a direcţiei reţelelor va fi mai mare de 90º.
3.1. Calculul debitelor de agent termic

Calculul debitului de agent termic pentru consumatorii rezidenţiali.

În cazul consumatorilor rezidenţiali, apa caldă de consum se va prepara în două
trepte serie/serie.
( )

- temperatura apei reci

( ) ( )
(1)

( ) ( )

= ( ) (2)
( ) ( )

* +

Relaţiile (1) si (2) se aplica pentru punctele termice PT1…PT12 si pentru

ansamblurile rezidenţiale M1…M9; rezultatele sunt prezentate in tabelul 3.1
 Calculul debitului de agent termic pentru consumatorii industriali.
În cazul consumatorilor industriali, prepararea apei calde de consum (ACC) se
va face într-o treaptă în paralel cu instalaţia de încălzire (racordare directa simpla),
prevăzută cu rezervor de acumulare.

- temperatura punctului de frângere (din graficul de reglare a căldurii

( ) ( )

( )
(3)
( )

Relaţia (3) se aplica pentru punctele termice PTI1…PTI3; rezultatele sunt

prezentate in tabelul 3.1a
Tabelul 3.1a
QII
PT QINC,PT QA.C.C,PT A.C.C,PT GPT
[MW] [MW] [MW] [t/h]
1 0.84375 0.140625 0.021875 12.62041
2 0.5625 0.09375 0.014583 8.413606
3 0.84375 0.140625 0.021875 12.62041
4 1.0125 0.16875 0.02625 15.14449
5 1.0125 0.16875 0.02625 15.14449
6 0.99 0.165 0.025667 14.80795
7 0.99 0.165 0.025667 14.80795
8 0.99 0.165 0.025667 14.80795
9 0.99 0.165 0.025667 14.80795
10 1.0125 0.16875 0.02625 15.14449
11 1.0125 0.16875 0.02625 15.14449
12 0.84375 0.140625 0.021875 12.62041
13 0.5625 0.09375 0.014583 8.413606
14 0.84375 0.140625 0.021875 12.62041
187.1186
Pti QINC,Pti QA.C.C,Pti GPTi
[MW] [MW] [t/h]
1 26 1.3 408.7357
2 30.75 1.5375 483.4086
3 45.5 2.275 715.2875
1607.432
Calculul debitelor de agent termic pentru încălzire si pentru apa calda de consum.
Pentru consumatorii rezidenţiali:

( ) (4)
( ) ( )

( )
( ) ( )

(5)
( )
(6)
Relaţiile (4), (5), (6) se aplica pentru toate punctele termice si pentru toate
ansamblurile rezidenţiale. Rezultatele se găsesc in tabelul 3.1b.
Pentru consumatorii rezidenţiali:

( )
( ) ( )

(7)

( )
( ) ( )

(8)
( )
Relaţiile (7), (8) se aplica pentru toate ansamblurile industriale. Rezultatele se găsesc
in tabelul 3.1b.
Tabelul 3.1b
PT QINC,PT QA.C.C,PT QII A.C.C,PT Ginc Ga.c.c GPT
[MW] [MW] [MW] [t/h] [t/h] [t/h]
1 0.84375 0.140625 0.021875 12.09388 0.526524 12.98681
2 0.5625 0.09375 0.01458333 8.06259 0.351016 8.657875
3 0.84375 0.140625 0.021875 12.09388 0.526524 12.98681
4 1.0125 0.16875 0.02625 14.51266 0.631829 15.58417
5 1.0125 0.16875 0.02625 14.51266 0.631829 15.58417
6 0.99 0.165 0.02566667 14.19016 0.617788 15.23786
7 0.99 0.165 0.02566667 14.19016 0.617788 15.23786
8 0.99 0.165 0.02566667 14.19016 0.617788 15.23786
9 0.99 0.165 0.02566667 14.19016 0.617788 15.23786
10 1.0125 0.16875 0.02625 14.51266 0.631829 15.58417
11 1.0125 0.16875 0.02625 14.51266 0.631829 15.58417
12 0.84375 0.140625 0.021875 12.09388 0.526524 12.98681
13 0.5625 0.09375 0.01458333 8.06259 0.351016 8.657875
14 0.84375 0.140625 0.021875 12.09388 0.526524 12.98681
192.5511
PTI QINC,Pti QA.C.C,Pti Ginc Ga.c.c GPTi
[MW] [MW] [t/h] [t/h] [t/h]
1 26 1.3 372.6708 36.06492 408.7357
2 30.75 1.5375 440.7549 42.6537 483.4086
3 45.5 2.275 652.1739 63.1136 715.2875
1465.6 141.8322 1607.432

QII
Ansamblul QINC,PT QA.C.C,PT A.C.C,PT GPT Ginc Ga.c.c
[MW] [MW] [MW] [t/h] [t/h] [t/h]
M1 12.51 2.085 0.324333 187.1186 179.312 7.81
M2 12.6351 2.10585 0.327577 188.9898 181.1051 7.88
M3 13.01415 2.169026 0.337404 194.6595 186.5383 8.12
M4 13.66486 2.277477 0.354274 204.3924 195.8652 8.53
M5 14.6214 2.4369 0.379073 218.6999 209.5757 9.12
M6 15.93733 2.656221 0.41319 238.3829 228.4376 9.95
M7 17.69043 2.948405 0.458641 264.605 253.5657 11.04
M8 19.99019 3.331698 0.518264 299.0037 286.5292 12.47
M9 22.98872 3.831453 0.596004 343.8542 329.5086 14.35
2139.706 2050.437 89.2686611

Gcec=GPT+GPTI=1607.432+213.706=3747.13788[t/h]
 3.2. Dimensionarea tronsoanelor reţelei

Dimensionarea reţelelor se va face considerând sistemul ca un sistem de conducte

lungi, in care valoarea cea mai mare o dau pierderile liniare de sarcina. Pierderile
locale se vor lua in considerare printr-o lungime echivalenta, adiţionata la lungimea
fizica, egala cu 20…30% din aceasta.
Criteriul de alegere a diametrelor îl vor constitui pierderile specifice de sarcina cu
valori recomandate după tipul de tronsoane:

14

Fără a constitui un criteriu de dimensionare se urmăreşte ca in reţelele primare

viteza sa fie v=0.5…3 [m/s].
Pentru realizarea dimensionării tronsoanelor se utilizează schema de calcul
hidraulic si nomogramele pentru pierderi de sarcina hidraulica.
G [t/h] – debitul de agent termic vehiculat pe tronson
L [m] – lungimea tronsonului (măsurata)
– lungimea echivalenta; ( )
– lungimea de calcul;
DN – diametrul nominal al conductei (citit din nomograma)
v [m/s] – viteza agentului termic pe tronson
- pierderea specifica de sarcina hidraulica (citit din nomograma)

- pierderea de sarcina pe tronson;

– pierderea totala de sarcina pentru circuitul de alimentare a punctului
termic;

- excedentul de presiune; ( )

Rezultatele calculului de dimensionare sunt prezentate in tabelul 3.2

 Echilibrarea hidraulica presupune ca pe toate circuitele de alimentare a
consumatorilor sa aveam aceeaşi pierdere totala de sarcina si egala cu a celui mai
dezavantajat consumator.
16
Excedentul de presiune trebuie sa fie cat mai mic posibil. Acest lucru se face
prin alegerea pe branşamente a unor diametre pentru care pierderile de sarcina
specifice pot sa depăşească domeniul recomandat. Se menţine acelaşi domeniu de
viteze (0.5…3 [m/s]).
Daca nu se reuşeşte echilibrarea reţelei prin modificarea diametrelor
branşamentelor, atunci se utilizează si diafragme de laminare sau alte rezistente
locale.

4. Calculul mecanic
4.1 Calculul peretilor de conducta

s= +c[mm]

pi=presiunea interioara cu valoarea maxima care se poate intalni in sistemul de

retele;

pi=Hc+Had-Δpcec[daN/m2]

Δpcec=35÷40 [mCA]=40 [mCA]

Hc=102.62[mCA]

Had=45.765[mCA]

pi=108.385[mCA]=10.8385[daN/cm2]

Di≈DN

σa=

cs=3 pt. conducte trase(Dn [mm])

cs=3.75 pt. conducte sudate elicoidal(Dn [mm])

cs=coefficient de siguranta
  Dn=800[mm]=80[cm] OL55

σa= =14.67[daN/m2]=0.001467[daN/cm2]

ϕ=coefficient de calitate al sudurii

ϕ=1 pentru Dn [mm]

ϕ=0.7 pentru Dn [mm]

c=coeficient de adaos

c≈10%

s= +c[mm]= 0.1

=0.445+0.0445=0.4897[cm]=4.9[mm]

conform SR EN 10217-5 sstas=8[mm]

 Dn=600[mm]=60[cm] OL55

σa= =14.67[daN/m2]=0.001467[daN/cm2]

ϕ=0.7 pentru Dn [mm]

s= +c[mm]= 0.1

=0.334+0.0334=0.367[cm]=3.7[mm]

conform SR EN 10217-5 sstas=8[mm]

 Dn=500[mm]=50[cm] OL55

σa= =14.67[daN/m2]=0.001467[daN/cm2]

ϕ=0.7 pentru Dn [mm]

s= +c[mm]= 0.1

=0.278+0.0278=0.306[cm]=3.1[mm]

conform SR EN 10217-5 sstas=7[mm]

  Dn=200[mm]=20[cm] OL37

σa= =12.333daN/m2]=0.0012333[daN/cm2]

ϕ=1 pentru Dn [mm]

s= +c[mm]= 0.1

=0.134+0.0134=0.147[cm]=1.5[mm]

conform SR EN 10217-5 sstas=7[mm]

 Dn=150[mm]=15[cm] OL37

σa= =12.333daN/m2]=0.0012333[daN/cm2]

ϕ=1 pentru Dn [mm]

s= +c[mm]= 0.1 =0.1+0.01=0.11[cm]=1.1[mm]

conform SR EN 10217-5 sstas=5.5[mm]

 Dn=65[mm]=6.5[cm] OL37

σa= =12.333daN/m2]=0.0012333[daN/cm2]

ϕ=1 pentru Dn [mm]

s= +c[mm]= 0.1

=0.043+0.0043=0.048[cm]=0.5[mm]

conform SR EN 10217-5 sstas=3.5[mm]

4.2 Calculul distantei intre reazemele mobile

l=√ [m]

l=distanta intre reazemele mobile;

w=modul de rezistenta al cnductei [cm3];

σai=tensiunea admisibila la incovoiere din greutatea conductei;

σai=200 [daN/cm2] pentru amplasare subterana;

σai=500 [daN/cm2] pentru amplasare supraterana;

gt=gc+ga+giz[daN/m];

ga=greutatea apei;

gc=greutatea conductei;

giz=greutatea izolatiei.

 Dn=800[mm]

w=4095.3[cm3]

σai=550[daN/cm2]

gt=776.3[daN/m]=7.763[daN/cm]

l=√ =√ =1703.4[cm] l=17[m]

 Dn=600[mm]

w=2319.2[cm3]

σai=225[daN/cm2]

gt=469.7[daN/m]=4.697[daN/cm]

l=√ =√ =1054[cm] 10.54[m] l=10.5[m]

 Dn=500[mm]

w=1430.7[cm3]

σai=225[daN/cm2]

gt=346.2[daN/m]=3.462[daN/cm]

l=√ =√ =964.3[cm] 9.643[m] l=9.5[m]

 Dn=200[mm]

w=239.02[cm3]

σai=225[daN/cm2]

gt=94.73[daN/m]=0.9473[daN/cm]

l=√ =√ =753.5[cm] 7.54[m] l=7.5[m]

 Dn=150[mm]

w=89.32[cm3]

σai=225[daN/cm2]

gt=48.96[daN/m]=0.4896[daN/cm]

l=√ =√ =640.7[cm] 6.41[m] l=6[m]

 Dn=65[mm]

w=11.55[cm3]

σai=225[daN/cm2]

gt=16.81[daN/m]=0.1681[daN/cm]

l=√ =√ =393[cm] 3.94[m] l=4[m]

4.3 Calculul fortelor in punctele fixe (F2)(proces de incalzire)

A.Forte in plan vertical

Pv=gt1 + gt2 + gt2 =776.3 469.7 469.7

=> Pv=11530.4[daN]

B.Forte in plan orizontal

B1.Forte de frecare pe reazemele mobile(Pf)

Pfx1=μax gt cosβ(L1+ )

μax μtr=0.3 pentru reazeme cu rostogolire(pentru D

gt=greutatea totala a conductei

Pfx1=0.1 776.3 cos(38°)(50+ )=> Pfx1=4633.9[daN]

Pfy1=μtr gt sinβ(L1+ )

Pfy1=0.1 776.3 sin(38°)(50+ )=> Pfy1=1438[daN]

Pf2=μax gt

μax μtr=0.3 frecare la alunecare

Pf2=0.3 469.7 = Pf2=6622.8[daN]

Pf3=0(se descarca in F23)

B2.Forte de frecare in interiorul compensatoarelor cu presgarnitura(Pc)

Pc=μtr (2 )pi π

pi=presiunea interioara cu valoarea maxima care se poate intalni in sistemul de

retele;

pi=Hc+Had-Δpcec[daN/m2]

Δpcec=35÷40 [mCA]=40 [mCA]

pi=108.385[mCA]=108385[daN/m2]

D=0.8[m]

b ( ) [m]

Pc3=0.1 2.5 108385 3.14 0.6 .171429=>Pc3=8751.34[daN]

B3.Forte de reactiune elastica(“L”;”Z”;”U”)

Pk-pentru compensatorul “U”

ΔL= ( )

α-coeficient de dilatare al otelului

α=0.012[mm/°Cm]

L-distanta inte reazemele fixe

L=94

T1n-temperatura maxima a fluidului=130[°C]

T0-temperatura mediului ambient la care se mai executa suduri=0[°C]

ΔL= 147[mm]

H=8[m]

R=(1 )DN=1.5x800=1.2[m]

ΔL=

A-momentul de inertie al liniei elastic

A=

σadmax=efortul maxim admisibil din variatia de temperature

σadmax=800…1000[daN/cm2]=900[daN/cm2]

E=modul de elasticitate(modulul lui Young)

E=2 106[daN/cm2]

D-diametrul nominal=600[mm]
A= = =392000000[cm3]

B= =184.55[cm]=1.85[m]

=>B’=2[m]

=>A’=401.9[m3]

Pk2= = => Pk2=2629.7[daN]

I=momentul de inertie

I=71895.9[cm4]=71895.9*10-8[m4]

In cazul compensatorului “Z” se va adopta X1=350[daN] si Y1=350[daN]

B4.Forte de tensiune interioara(Pi)

Picot1=pi = => Picot1=54453[daN]

Piram3=pi = => Piram3=30629.6 [daN]

Pirob i3=pi = => Pirob i3=30629.6[daN]

Pired=pi ( )= ( )=> Pired=3403.3[daN]

Picot2=pi = => Picot2=30629.6[daN]

Rezultanta pe direcţie verticala:

Pv=gt1 + gt2 + gt2 =776.3 469.7 469.7

=> Pv=11530.4[daN]

a)Robinet deschis

Rezultanta pe direcţie ox in plan orizontal:

Pax=-Pf2+Pfx1-Pk2+X1-Picot1+ Pired+ Picot2=

Pax=-6622.8+0.5*4633.9-2629.7+0.5*350-54453+3403.3+30629.6=

PaxRD=-27181[daN]

Rezultanta pe direcţie oy in plan orizontal:

Ptr=-Pfy1 +Y1 + Pc3 +Piram3 =

Ptr=-1438+350+8751.34+30629.6

PtrRD=38292.9[daN]

b)Robinet inchis

Rezultanta pe direcţie ox in plan orizontal:

Pax=+Pfx1+X1-Picot1+ PirobI3=

Pax=+4633.9+350-54453+3403.3+30629.6=

PaxRI=-15436[daN]

Rezultanta pe direcţie oy in plan orizontal:

Ptr=-Pfy1 +Y1 + Pc3 +Piram3 =

Ptr=-1438+350+8751.34+30629.6

PtrRI=38292.9[daN]
Cuprins
A. Partea scrisa
Memoriu justificativ
1 Reglarea furnizării căldurii
2 Sarcina termica a consumatorilor industriali si rezidenţiali
3 Calculul hidraulic
4 Calculul mecanic
B. Partea desenata
1 Planul zonal
2 Planul de situaţie a ansamblului M1
3 Schema de calcul hidraulic
4 Graficul piezometric
5 Schema termomecanica