Sunteți pe pagina 1din 5

1.

Elementul de extraneitate
DIP, cunoscut in alte sisteme de dr si sub denumirea de dreptul conflictului de legi, ca
disciplina de studiu, prezinta o particularitatea constand din faptul ca studiaza rap juridice de
dr privat cu element de extraneitate.

Elem de extraneitate este acea parte a rap juridic aflata in strainatate sau sub incidenta unei
legi straine. El nu este un elem nou (al 4-lea dupa: subiecte, continut, obiect) al rap juridic,
putandu-se regasi in oricare din aceste 3 elemente.

Astfel: - elem poate exista in leg cu subiectele unui rap juridic, de ex pt pers fizice : cetatenie
uneia/ambelor parti, domiciliul sau resedinta, religia (in anumite sist de dr); iar pt pers
juridice: sediu, nationalitatea sau fondul de comert

- elem de extraneitate poate sa vizeze obiectul rap juridic, de ex un bun (ca obiect
derivat al rap juridic care se afla in straintate)
- si in sfarsit in leg cu continutul rap juridic, elem de extraneitate de poate materializa, dupa
caz, in: - in ceea ce priveste un act juridic, locul incheierii actului juridic/locul executarii
contractului, - iar in ceea ce priveste un fapt juridic, locul savarsirii delictului, locul
producerii prejudiciului.

2. Conflictul de legi
In cazul in care, intr-un rap juridic apare un elem de extraneitate pt cel care trebuie sa
solutioneze aspectele care tin de acel raport se naste o problema specifica: conflictual de legi.
Acesta este pasibil de 2 def:

 O def stiintifica: conflictul de legi este institutia care apare in cazul in care intr-un rap
juridic exista un elem de extraneitate si care consta in aceea ca acelui raport juridic ii
devin susceptibile de a i se aplica 2 sau mai multe sisteme de legi apartinand unor
state diferite;
 O def metaforica: conflictul de legi este acea problema care se pune in mintea celui
care urmeaza sa solutioneze un litigiu constand in intrebarea: care sistem de drept
urmeaza a se aplica?

Elementele definitorii ale conflictului de legi

1. Izvorul conflictului de legi: elemental de extranietate


2. Conflictul de legi nu trebuie sa ne duca cu gandul la un conflict de suveranitate intre
state. Acest tip de conflict nu are nici o legatura cu DIP. Astfel, sintagma conflictul de
legi trebuie inteleasa drept un concurs de legi (in sensul ca se pot aplica ambele
sisteme de drept). Si spunem acest lucru deoarce importanta este susceptibilitatea

1
aplicarii a cel putin 2 sist de drept, normele materiale (aflate in concurs) putand
contine uneori chiar aceasi reglementare. Foarte important de retinut este faptul ca,
desi conflictul se numeste de legi, acest concurs exista intre sisteme de drept ale
statelor respective. Conflictul urmeaza a fi solutionat prin prisma sistemului de drept
al instantei sesizate.

5. Proba legii straine

Mijloacele de proba sunt:

1) Directe - constand in culegeri de dr si jurisprudenta


2) Indirecte – procurate fie de la autoritatile competente din statul strain (certificate
eliberate de Min Justitiei din statul strain, certificate de cutuma..), fie de la diferite
organisme reprezentative ale acestuia din Romania (certicate de amabasadele si
consulatele statelor respective in Ro).

Romania este parte la Conventia Europeana in domeniul informarii asupra dr strain care
prevede obligatia statelor member de a-si transmite reciporc informatii privind dr lor printr-
un organ national de legatura desemnat de fiecare stat. Cererea emana de la o inst
judecatoreasca. Statul solicitat poate refuza informatia atunci cand interesele sale sunt
afectate de litigiul care a ocazionat formualarea cererii sau cand considera ca raspunsul aduce
atingere securitatii sau suveranitatii sale.

6. Recunoasterea drepturilor dobandite in strainatate

Art 2567 arata ca “dr castigate in tara straina sunt respectate in Ro, cu exceptia cazului in
care sunt contrare ordinii publice de DIP roman”. Conditii:

A. Dreptul sa fie legal nascut in strainatate – in sensul ca trebuie sa fii respectat in


totalitate dispozitiile legii straine care era aplicabila. Un dr ce nu e valabil in tara care
unde s-a nascut nu v-a putea fi recunoscut nici in Romania.
B. Drepturile dobandite in strainatate sa nu fie contrare ordinii publice – daca un drept
dobandit in strainatate este contrar ordinii efectele vor fi impiedicate a se produce pe
teritoriul Romaniei. Dr dob in strainatate nu vor fi recunoscute in Ro daca privesc
starea civila si capacitatea unui cetatean ro caruia i s-a aplicat alta lege decat cea
romana, iar dr difera de cele care s-ar fi acordat conform legii romane.

2
7. Legea privind bunurile

In legislatia romaneasca statul real (=ansamblul reglementarilor care configureaza statului


bunurilor) a fost supus legii locului situarii bunului). Aceasta regula este prevazuta expres de
NCC conform caruia “posesia, dr de proprietate si celelalte drepturi asupra bunurilor, inclusiv
de garantii reale sunt carmuite de legea locului unde aceastea sunt situate sau se afla, afara
numai daca prin dispozitii special se prevede altfel. In cazul bunurilor imobile, punctul de
legatura care ne indica in concret legea aplicabila, este dat de locul unde bunul este situat, in
timp ce in cazul bunurile mobile de locul unde acestea se afla. Principiile care guberneaza
aceasta lege sunt:

 principiul teritorialitatii/suveranitatii – interesul statului de a guverna prin norme proprii


 principiul generalitatii – regim juridic unic pt toate bunurile aflate pe acelasi teritoriu
 pricipiul sigurantei circuitului civil privind bunurile fata de terti/parti

 Bunul aflat in curs de transport – legea statului de unde a fost expediat


 Titlurile de valoare – emiterea lor este supusa legii aplicabile statului pers juridice
emitente
 Drepturile asupra creatiei intelectuale – legea statului unde a fost pe intaia oara adusa la
cunostiinta publicului prin publicare, reprezentare, expunere, difuzare sau alt mod adecvat
(cand creatiile care nu ajung la cunostiinta publicului=>legea nationala a autorului
 Drepturile de creanta – de regula, legea izvorului lor, fie faptul juridic
 Bunuri apartinand unui stat, dar aflate pe teritoriul altui stat – legii statului caruia ii
apartin ca urmare a principiului imunitatii statului si a bunurilor sale

8. Competenta generala in DIP a instantelor

Instanta romana este competenta cu caracter general atunci cand paratul, pf sau pj, isi are
domiciuliu sau resedinta obsinuita, sediul principal, sediul secundar, sau fondul de comert, pe
teritoriul Ro. Competenta instantei Ro este astrasa de asemenea si atunci cand in cazul unei
pluralitati de parati cel putin unul dintre acestia se afla in aceasta situatie. Aceasta competenta
nu va fii atrasa atunci cand cererea a fost facuta in scop fraudulos, de a-l sustrage pe parat de
la o jurisdictie straina data de domiciliul, resedinta obisnuita, sediul principal ori secundar al
acestuia din strainatate. Pt o pers j straina, (cu sediul principal in strainatate), dar care isi are
sediul secundar in Ro, NCCP atrage de asemenea competenta inst romane dand reclamantului
posibilitatea de a o actiona in calitate de parat in fata unei inst romane.

9. Prorogarea voluntara de competenta

Pornind de la principiul general al autonomiei de voita, NCPP creaza si posibilitatea ca


partile intr-un litigiu cu elem de extraneitate sa poata opta, printr-un acord de vointa, pt

3
competenta unei inst romanesti in acele materii ce au ca obiect dr de care partile pot dispune
liber. Pe langa manifestarea expresa a acordul de vointa in vederea stabilirii unei competente
romane, este reglementata o acceptare tacita de catre parat a competentei unei inst romane
atunci cand fiind citata in fata acesteia nu invoca competenta acesteia, cel mai tarziu pana la
terminarea cercetarii procesului in fata primei instante. Atat in caz de optiune expresa a
partilor cat si in caz de acceptare tacita a paratului inst romana poate sa se declare
necompetenta atunci cand din circumstantele cauzei nu rezulta ca litigiul ar avea vreo
legatura cu Romania. Alegerea partilor este lipsita de efect in 2 situatii:

a) Cand aceasta alegere ar lipsi una dintre parti de o protectie special ape care ar fi
asigurat-o instant prevazuta de legea ro
b) Cand se incalca prin aceasta conventie competent exclusiva fie a unei inst ro, fie a
unei inst straine

10. Forul de necesitate

Potrivit acestei insitutii inst romana poate sa devina competenta si atunci cand, desi potrivit
legii, aceasta nu avea o competenta, dar pe de-o parte prezinta o legatura suficienta cu cauza
si, pe de alta parte, se dovedeste ca nu este posibila introducerea unei cereri in strainatate sau
ca nu se poate pretinde un mod rezonabil ca ea sa fie introdusa in strainatate. Cand inst
romane sunt competente, dar in cadrul acestora pe baza reglementarii interne nu poate fi
stabilitata in concret o anume instanta competenta, cererea va fii indrepatata Judecatoriei sect
1 al mun Bucuresti, respective Trib Bucuresti, in functie de comp materiala.

11. Litispendenta si conexitatea

In ceea ce priveste litispendenta atunci cand o cerere este introdusa in acelasi timp atat in fata
unei inst romane cat si in fata unei inst strained aca inst romana este sesizata ulterior, acesta
poate suspenda judecata pana la pronuntarea hotararii de catre instanta straina, tocmai pt a se
evita pronuntarea intr-o cauza intre aceleasi parti cu acelasi obiect si aceeasi cauza a doua
sentinte ce ar putea fi ireconciliabile.

In ceea ce priveste conexitatea internationala, ea se refera la situatia in care o instant romana


sesizata cu o cerere de chemare in judecata este competenta sa judece o alta cerere legata de
cea dintai, astfel incat exista interesul judecarii acestora in acelasi timp in scopul de a se evita
pronuntarea a 2 solutii care nu ar putea fi conciliate daca s-ar judeca separat.

4
12. Competenta preferentiala

Art 1081, alin 1 stabileste ca “inst judecatoresti romane sunt competente sa judece si litigiile
in care: a) reclamantul din cererea privind obligatia de intretinere are dom in Ro; b) locul
unde a luat nastere sau trebuia executata, fie si numai in parte o obligatie contractala se afla in
Ro; c) locul unde a intervenit un fapt juridic din care decurg obligatii extracontractuale sau se
produc efectele acestuia se afla in Ro; d) statia feroviara sau rutiera, ori portul sau aeroportul
de imbarcare/incarcare sau debarcare/descarcare a pasagerilor sau marfii transportate se afla
in Ro; e) bunul asigurat sau locul producerii evenimentului asigurat se afla in Ro; f) ultimul
domiciul al defunctului se afla in Ro, rezervata fiind competenta exclusiva pt imobilele lasate
de acesta in strainatate”.

Art 1081, alin 2 prelungeste aceasta competenta preferentiala si la alte categorii de procese:
“a) procese referitoare la ocrotirea minorului sau pers puse sub interdictie judeca, cet roman
cu domiciliul in strainatate; b) cererile de divort, daca la data introducerii cererii reclamantul
domiciliaza pe terit Ro de cel putin 1 an; c) declararea judecatoreasca a mortii unui cet
roman, chiar daca acesta se afla in strainatate la data cand a intervenit disparitia – pana la
luarea unor masuri provizorii de catre o inst romana, raman valabile masurile provizorii
dispuse de inst straina; d) Procese intre pers cu dom in strainatate referitoare la acte sau fapte
de stare civila intregistrate in Ro daca cel putin una dintre parti e cetatean roman; e) procese
referitoare la ocrotirea in straintate a proprietatii intelectuale a unei pers domiciliate in Ro, cet
roman sau apatrid, rezervata fiind o conventie de alegere a forului; f) procese intre straini,
daca acestia au convenit expres astfel, iar raporturile juridice privesc drepturi de care ei pot
dispune, in legatura cu bunuri sau interese ale persoanelor din Ro, g) procese referitoare la
abordajul navelor sau coliziunea aeronavelor, precum si cele referioare la asistenta sau la
salvarea unor pers sau a unor bunuri in marea libera ori intr-un spatiu nesupus suveranitatii
vreunui stat daca: - nava sau aeronava arboreaza pavilionul roman sau dupa caz este
inmatriculata in Ro; - locul de destinatie sau primul port/aeroport unde nava sau aeronava a
ajuns se gaseste pe terit Ro; - nava sau aeronava a fost sechestrata in Ro; - paratul are
domiciliul sau resedinta obisnuita in Ro; h) procese privind raspunderea civil apt prejudiciile
cauzate de produse originare din Ro, indiferent de cetatenia victimei, de locul survenirii
accidentului sau locul producerii prejudiciului.