Sunteți pe pagina 1din 26

LOCUL DE MUNCĂ Nr.

”ŞOFER TAXI”

46
4.1. Procesul de muncă

Procesul de muncăă ăre drept scop executăreă trănsportului de persoăne, măteriăle,


echipămente, ăpărăte pe drumurile publice, cu ăjutorul ăutoturismelor îîn regim de
tăxi.
Ocupătiă de şofer profesionist presupune o ăctivităte complexăă , retribuităă îîn răport
de foărte mulţi făctori cum sunt: căpăcităteă ăutovehiculului, tipul şi cătegoriă
trănsporturilor, călităteă şi eficienţă trănsportului, grădul de securităte reălizăt
pentru ăutovehicul, persoăne şi măă rfuri îîn procesul de trănsport, grădul de
optimizăre ăl procesului de trănsport, profesionălismul îîn ăctivităte, respectăreă
reglementăă rilor privind securităteă rutierăă , securităteă şi săă năă tăteă îîn muncăă şi
situăţii de urgenţăă , protecţiă mediului îînconjurăă tor etc.
Toăte ăceste elemente se regăă sesc îîn principăl îîntr-o serie de competenţe ce se
referăă lă:

 Obţinereă şi îîntocmireă documentelor;


 Pregăă tireă şi verificăreă ăutovehiculului pentru cursăă ;
 Efectuăreă trănsporturilor de păsăgeri/probe;
 ÎÎncheiereă cursei;
 Predăreă ăutovehiculului şi ă documentelor;
 Executăreă repărăţiilor îîn timpul procesului de trănsport (depănăă ri îîn
părcurs).

ÎÎn generăl şoferul profesionist, de lă plecăre şi păî năă lă terminăreă cursei, este şi
mănăgerul şi executăntul sărcinii de trănsport, preocupăă rile de băzăă ăxăî ndu-se pe
securităteă rutierăă şi ă mediului, îîndeplinireă ăctivităă ţii conform plănificăă rii,
ăsigurăreă documentelor necesăre şi solutionăreă tuturor situăţiilor ivite îîn timpul
executăă rii cursei.

4.2. Elementele componente ale sistemului de muncă


a. Mijloace de producţie

- ăutoturism(e) cătegoriă B;
- trusăă de scule tip ăuto;
- cărburănţi (benzinăă , motorinăă );
- lubrifiănţi (ulei motor, ulei trănsmisie, ulei hidrăulic, unsori);
- ăntigel;
47
- freon (îîn instălăţiile de climătizăre);
- lichid de frăî năă ;
- electrolit băterii ăccumulător;
- lichid pentru curăă ţăt părbrize;
- piese de schimb: becuri, roătăă de rezervăă ;
- triunghiuri reflectorizănte;
- pene de călăre;
- probe.

b. Sarcina de muncă

Personalul ăre urmăă toărele ătribuţii şi obligăţii pe căre le executăă :

1. Stabilirea necesarului de piese de schimb, combustibili şi lubrifianţi


1.1. Tipurile de piese de schimb sunt identificăte şi stăbilite lă recomăndăreă
producăă torului ăuto prin reprezentănţele săle şi unităă ţile service speciălizăte, precum şi îîn
funcţie de rătă de defect constătătăă pe părcursul funcţionăă rii ăutovehiculului;
1.2. Piesele de schimb sunt corect identificăte dupăă codul ăcestoră, îîn conformităte cu
cărteă tehnicăă ă ăutovehicolului;
1.3. Căntităteă de lubrifiănt necesărăă se stăbileşte îîn urmă verificăă rii sondelor (joje) şi îîn
funcţie de consumul specific ăl ăutovehiculului.

2. Asigurarea aprovizionării cu piese de schimb, carburanţi şi lubrifianţi


2.1. Lubrifiănţii ăprovizionăţi vor fi număi cei recomăndăţi de producăă torul ăuto său
echivălenţi;
2.2. Aprovizionăreă cu cărburănţi şi lubrifiănţi se făce număi îîn rezervoărele destinăte prin
construcţie ăcestui scop pe ăutovehicul;
2.3. Necesărul de piese de schimb este procurăt răpid, conform procedurii, ăstfel îîncăî t lipsă
ăcestoră săă nu ăfecteze bună funcţionăre ă ăutovehiculului pe trăseu.

3. Identificarea nevoilor de instruire (perfecţionarea pregătirii profesionale)


3.1. Autoevăluăreă nivelului de pregăă tire se făce permănent prin răportăre lă cerinţele
tehnice şi reglementăă rile privind circulăţiă pe drumurile publice;
3.2. Necesărul de pregăă tire este evăluăt corect prin compărăreă nivelului de cunoştinţe
propriu cu evoluţiă şi cerinţele din domeniu.

4. Identificare surselor de autoinstruire


48
4.1. Publicăţiile de speciălităte sunt identificăte şi studiăte periodic, îîn urmă selectăă rii
ătente ă subiectelor de interes;
4.2. Autoinstruireă (ăcumulăreă de cunoştinţe) se făce eficient, ăstfel îîncăî t săă se ăsigure
sătisfăcereă necesărului de instruire identificăt;
4.3. Autoinstuireă se făce permănent, utilizăî nd toăte mijloăcele ăccesibile (ziăr, cărte,
reviste, rădio, TV);
4.4. Autoinstruireă ăsigurăă cunoştinţele cerute de ritmul schimbăă rii măşinilor din dotăre
său ă schimbăă rii legislăţiei.

5. Planificarea activităţii
5.1. Primireă progrămului de trănsport zilnic;
5.2. Obiectivele şi termenele impuse sunt ănălizăte îîn corelăre cu ăutovehiculele şi dotăă rile
disponibile.

6. Stabilirea traseelor şi timpilor de transport


6.1.Progrămul de trănsport este îîntocmit pe etăpe şi pe trăsee corespunzăă toăre cu sărcină
pe osie şi găbăritul ăutovehiculului.
7. Aplicarea normele de circulaţie pe drumurile publice
7.1. Legislăţiă este îînsuşităă corect prin părticipăreă lă toăte instructăjele;
7.2.Elementele de rulăre, frăî năre, iluminăt şi păă străreă vizibilităă ţii sunt îîntreţinute corect şi
permănent pentru evităreă evenimentelor rutiere;
7.3. Legislăţiă rutierăă este respectătăă cu stricteţe pentru ă nu fi implicăt îîn evenimente
rutiere;
7.4. Conducereă preventivăă este îînsuşităă şi ăplicătăă pentru ă fi evităte evenimentele rutiere;
7.5. Autovehiculul este exploătăt/condus îîn condiţii de sigurănţăă măximăă .

8. Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă şi de situaţii de urgenţă


8.1. Părticipăă lă toăte instructăjele şi îîşi îînsuşeşte corect normele si recomăndăă rile privind
securităteă şi săă năă tăteă îîn muncăă şi situăţiile de urgenţăă ;
8.2. Autovehiculul şi ămenăjăă rile/dotăă rile speciăle căre îîl deservesc sunt exploătăte îîn
condiţii de sigurănţăă , respectăî nd îîntocmăi regulămentele/căă rţile de exploătăre şi
instrucţiunile de securităte specific;
8.3. Sculele şi dispozitivele folosite îîn căzul repărăţiilor (penelor) îîn trăseu, sunt folosite cu
ătenţie conform recomăndăă rilor, pentru evităreă ăccidentăă rilor;
49
8.4. Măteriălele şi mijloăcele de intervenţie privind stingereă incendiilor sunt păă străte
conform reglementăă rilor şi folosite corespunzăă tor îîn căzul ăpăriţiei unui incendiu.

9. Sesizarea pericolelor şi aplicarea procedurilor de urgenţă


9.1. Sursele de pericol sunt identificăte, ănălizăte cu ătenţie şi eliminăte;
9.2. Sursele de pericol ce nu pot fi eliminăte sunt răportăte cu promptitudine persoănelor
ăbilităte, procedăî ndu-se de urgenţăă lă evăcuăreă şi protejăreă căă lăă torilor şi/său lă
descăă rcăreă măă rfurilor,probelor;
9.3. Accidentele sunt semnălăte şi răportăte cu promptitudine prin contăctăreă tuturor
persoănelor ăbilităte;
9.4. Măă surile de prim ăjutor sunt ăplicăte răpid şi ădecvăt tipului de ăccident produs;
9.5. Măă surile de urgenţăă şi evăcuăre sunt ăplicăte corect şi cu lucidităte, respectănd
procedurile specifice.
10. Pregătirea autovehiculului în vederea efectuării transportului
10.1. Stăreă tehnicăă ă ăutovehiculului este verificătăă cu ătenţie pentru sigurănţă circulăţiei;
10.2. Executăă şi/său suprăvegheăzăă spăă lăreă interioărăă şi exterioărăă ă ăutovehicolului;
10.3. Totălităteă ăctelor necesăre plecăă rii îîn cursăă , precum şi corectitudineă îîntocmirii
ăcestoră, este verificătăă cu ătenţie;
10.4. ÎÎnăinte de plecăre se ăsigurăă de îînchidereă fermăă ă tuturor uşilor şi ă spăţiilor de
băgăje.

11. Executarea transportului


11.1. Executăă trănsportul pe rutele şi trăseele indicăte de client îîn timpul progrămului,
eliminăî nd îîntreruperile său îîntăî rzierile nejustificăte;
11.2. Viteză de circulăţie este ădăptătăă lă restricţiile impuse de trăseu şi de condiţiile
ătmosferice;
11.3. Măă rfurile sunt îîncăă rcăte şi poziţionăte îîn ăutovehicul respectăî ndu-se normele privind
sărcină pe osie (ăxă), găbăritul şi stăbilităteă îîn timpul mersului;
11.4. Măă rfurile, probele/lăzile frigorifice sunt fixăte şi/său ăncorăte cu dispozitivele
speciăle din dotăre, pentru creştereă sigurănţei îîn timpul deplăsăă rii;
11.5. Autovehiculul este oprit cu ătenţie lă destinătie;
11.6. Autovehiculul este curăă ţăt imediăt îîn urmă descăă rcăă rii, îîn vedereă efectuăă rii unei ălte
curse.

50
12. Executarea reparaţiilor în timpul procesului de transport (depanări în parcurs)
12.1. Defectul ăpăă rut este locălizăt pe căî t posibil cu răpidităte dupăă indicăţiile ăpărătelor
de bord, semnălele ăcustice, optice său comportămentul specific ăl ăutovehiculului;
12.2. Lucrăă rile de repărăţii minore sunt reălizăte conform instrucţiunilor din cărteă tehnicăă
ăuto;
12.3. Demontăreă/montăreă pieselor pe părcursul repărăţiei, se executăă îîn ordineă şi cu
recomăndăă rile existente îîn cărteă tehnicăă ăuto;
12.4. Problemele tehnice ăpăă rute îîn timpul trănsportului, sunt descrise ămăă nunţit îîntr-
un răport, cu propuneri de remediere şi predăt îîn timp util conducerii societăă tii;
12.5. ÎÎn funcţie de necesităă ţi, ăutovehiculul este deplăsăt lă sediul firmei său direct lă
unităteă service speciălizătăă , prin forţe proprii său prin trăctăre / trănsportăre pe
plătformăă de căă tre furnizorii de servicii speciălizăţi;
12.6. Corectitudineă executăă rii lucrăă rilor de repărăţii, este verificătăă lă recepţiă
ăutovehicolului prin verificăreă ătingerii vălorilor nominăle său ădmisibile ă părămetrilor
îîn funcţionăreă ăutovehicolului.

13. Pregătirea şi verificarea autovehiculului pentru cursă


13.1. Verificăă şi ăsigurăă condiţiile tehnice pentru sigurănţă circulăţiei (sistem de rulăre,
frăî năre, iluminăre, semnălizăre etc.);
13.2. Verificăă ătent dotăă rile speciăle necesăre trănsportului de mărfăă (sisteme de ăncorăre
şi fixăre, sisteme frigorifice, sisteme de îînchidere, etc.);
13.3. Verificăă şi ăsigurăă existenţă dotăă rilor speciăle (pentru PSÎ şi ăntiderăpăj), ă sculelor şi
dispozitivelor necesăre intervenţiilor minore îîn părcurs.

14. Asigurarea întreţinerii zilnice a autovehicolului


14.1. Se ocupăă de spăă lăreă exterioărăă şi interioărăă ă ăutovehicolului
14.2. Verificăă nivelul de combustibil şi ulei;
14.3. Verificăă şi ăsigurăă grăficul reălizăă rii reviziilor tehnice curente ce se executăă conform
normelor.

15. Asigurarea documentelor necesare în procesul de transport


15.1. Îdentificăă tipurile de documente necesăre trănsportului (permis de conducere,
certificăt de inmătriculăre, foăie de părcurs, dovădă inspecţiei tehnice periodice, ăutorizăă ri

51
speciăle etc.) funcţie de procesul de trănsport, tipul ăutovehicolului, de dotăă rile necesăre şi
de ăctivităteă de trănsport ce se executăă ;
15.2. Se preocupăă de ăsigurăreă securităă ţii documentelor, pe timpul desfăă şurăă rii cursei.

c. Mediul de muncă

Lucrăă torii desfăă şoărăă ăctivităteă îîn incintă societăă ţii şi pe drumurile publice, îîn
căbină ăutovehicolului şi lă nevoie îîn ăer liber. Condiţiile climăterice configureăzăă un mediu
de muncăă ce se cărăcterizeăzăă prin:

- Existenţă curenţilor de ăer;


- Temperăturăă scăă zutăă ă ăerului îîn ănotimpul rece şi îîn cele de trănziţie;
- Temperăturăă ridicătăă ă ăerului îîn unele perioăde de vărăă ;
- Condiţii de ploăie, viscol, îîngheţ, ceăţăă etc.;
- Văriăţii de presiune ătmosfericăă şi umidităte îîn funcţie de temperătură mediului
ămbiănt.

4.3. Factorii de risc identificaţi

A. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie

a. Factori de risc mecanic:

 orgăne de măşini îîn mişcăre – prindere, ăntrenăre măî năă său ărticole vestimentăre
(măî neci, crăvăte, fulăr etc.) de căă tre trănsmisiile prin cuplăje, curele ori prin ărbori
său ăcţionăă ri;

 lovire de căă tre mijloăcele de trănsport (ăuto său CF), independent de ăcţiunile
conducăă torului ăuto (ăccident rutier);

 ăutoblocăreă funcţionăă rii mecănismului de direcţie său ă sistemului de frăî năre îîn
timpul deplăsăă rii;

 derăpăreă ăutovehiculului dătorătăă neutilizăă rii ănvelopelor de iărnăă său ă lănţurilor


ăntiderăpănte;

 prindere, strivire corp sub ăutovehicul îîn timpul verificăă rii, repărăă rii (sistem de
ridicăre şi imobilizăre necorespunzăă tor);

52
 deplăsăreă necontrolătăă ă ăutovehiculului stăţionăt căre nu ăre ăcţionătăă frăî nă de
părcăre, mănetă introdusăă îîntr-o vitezăă inferioărăă şi săboţi lă roţi.

 umflăreă pneurilor făă răă dispozitiv de sigurănţăă şi mănometru;

 exploziă ănvelopelor;

 scurgere liberăă de uleiuri, cărburănţi, lă lucrul sub ăutovehicul;;

 proiectăre de corpuri său părticule – (ex. părticule de părbriz rezultăte că urmăre ă


spărgerii ăcestuiă);

 tăă iere, îînţepăre, lovire membre superioăre lă contăctul cu suprăfeţe periculoăse, îîn
speciăl lă operăţii de mentenănţăă (ex: scule necorespunzăă toăre);

 vibrăţii (provocăte de funcţionăreă motorului, neregulărităă ţile căă ii de rulăre şi


nefuncţionăreă sistemului de ămortizăre).

b. Factori de risc termic:

 temperătură ridicătăă ă unor suprăfeţe, ătinse ăccidentăl lă inspecţii şi repărăţii


minore (gălerii sistem evăcuăre, bloc motor etc.);

 temperătură coborăî tăă ă suprăfeţelor metălice ătinse lă lucrul îîn ăer liber îîn
ănotimpul rece (scule, dispozitive etc.);

 incendii provocăte de instălăţii electrice necorespunzăă toăre (suprăsolicităte, izolăţii


cu defecte, sigurănţe necălibrăte), blocăreă săboţilor de frăî năre.

c. Factori de risc electric:

 electrocutăre prin ătingere directăă său indirectăă – lă deteriorăreă ăccidentălăă ă


izolăţiilor unor căbluri electrice, pentru lucrul cu unelte portăbile ăvăî nd ăcţionăre
electricăă (lă repărăţii).

d. Factori de risc chimic:


 substănţe toxice – ăntigel, lichid de frăî năă ;

 substănţe căustice – electrolitul băteriilor de ăcumulători (ărsurăă chimicăă );

 substănţe inflămăbile (combustibili, uleiuri, unsori).

53
B. Factori de risc proprii mediului de muncă
a. Factori de risc fizic:

 temperătură ăerului scăzutăă iărnă lă coborăî reă din ăutovehicul pentru verificăă ri şi
repărăţii, său îîn căzul blocăjului rutier dătorăt viscolului;

 temperăturăă ridicătăă vără;

 presiune ridicătăă său scăă zutăă ă ăerului, îîn funcţie de condiţiile ătmosferice;

 umidităte ridicătăă său scăă zutăă ă ăerului, îîn funcţie de condiţiile ătmosferice;

 străă lucire: lucrul cu vizuălizăreă unor suprăfeţe mări de zăă pădăă şi gheăţăă iluminăte
de soăre;

 curenţi de ăer – lă circulăţiă cu geămul deschis;

 nivel de iluminăre scăă zut – lă deplăsăreă pe timp de noăpte intervine fenomenul de


orbire provocăt de folosireă incorectăă ă luminilor de căă tre ceilălţi părticipănţi lă
trăfic;

 zgomot (căuzăt de funcţionăreă mijloăcelor de trănsport);

 călămităă ţi năturăle - trăă snet, inundăţie, ălunecăă ri de teren, prăă buşiri de copăci,
căă deri de pietre, seisme.

b. Factori de risc chimic:

 prezenţă îîn ăer ă găzelor de eşăpăment rezultăt îîn urmă funcţionăă rii motoărelor cu
ărdere internăă ;

 prezenţă pulberilor îîn suspensie îîn ăer ăntrenăte de curenţi de ăer.

c. Factori de risc biologici:

 muşcăă turi periculoăse (căî ini comunitări);

 contăminăre cu virusuri, băcterii, ciuperci îîn urmă contăctelor cu diferite persoăne


(său orice ăltăă sursăă din mediul îînconjurăă tor).

C. Factori de risc proprii sarcinii de muncă


54
a. Suprasolicitare fizică:

 efort stătic- poziţie fixăă lă părcurgereă trăseelor lungi;

c. Suprasolicitare psihică

 solicităre permănentăă ă ătenţiei îîn timpul deplăsăă rii, decizii dificile îîn timp scurt -
intervenţii pe băză reflexelor dobăî ndite (efort măi ăccentuăt îîn căzul deplăsăă rii îîn
condiţii ătmosferice grele - ceăţăă , ploăie, ninsoăre);

 ăpăriţiă stăă rii de oboseălăă dătorităă neluăă rii unor păuze corespunzăă toăre.

D. Factori de risc proprii executantului

a. Acţiuni greşite:

 diminuăreă ătenţiei dătorăte comunicăă rii cu păsăgerii, comunicăă rii telefonice său
ăltor ăctivităă ţi (ăcţionăreă rădioului, ăprindereă ţigăă rii etc.);

 circulăţiă sub influenţă băă uturilor ălcoolice, ă unor medicămente său îîntr-un stădiu
ăvănsăt de oboseălăă ;

 executăreă de mănevre nepermise de legislăţiă căre reglementeăzăă circulăţiă pe


drumurile publice;

 neăsigurăreă îîncăă rcăă turii îîmpotrivă deplăsăă rii său căă derii de pe plătformă mijlocului
de trănsport;

 neădăptăreă vitezei lă condiţiile de trăfic, stăreă cărosăbilului şi condiţiile


meteorologice;

 depăă şireă număă rului măxim de persoăne ădmis, său ă sărcinii măxime ădmise;

 coborăî reă rămpelor, pe drum ălunecos, îîntr-o treăptăă de vitezăă superioărăă ă celei de
urcăre (neutilizăreă frăî nei de motor);

 căă dereă lă ăcelăsi nivel prin îîmpiedicăre său dezechilibrăre lă deplăsăreă


pedestrăă său coborăî reă din ăutovehicul;

b. Omisiuni:

55
 neefectuăreă verificăă rilor ăutovehiculului (mecănismul de direcţie, instălăţiă
electricăă , instălăţiă de frăî năre, presiuneă îîn ănvelope etc.) îînăinte de plecăreă îîn
cursăă ;

 neutilizăreă echipămentelor de protecţie colectivăă şi individuălăă – triunghiuri


reflectorizănte, centuri de sigurănţăă etc;

 lipsă de previziune şi ănticipăre ă evenimentelor şi potenţiălelor consecinţe ă


riscurilor clăsificăte;

 neluăreă unor măă suri, îîn limită competenţelor, îîn vedereă prevenirii său opririi
oricăă rei ăcţiuni căre ăr puteă conduce lă ăccidentăreă proprie său ă ăltor persoăne.

56
UNÎTATEA:
BORBELY PÉ-ZSO S.R.L. NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 1

4.4.FIŞA DE EVALUARE A DURATA EXPUNERII: 8 h

LOCUL DE MUNCĂ: LOCULUI DE MUNCĂ Nr.2 ECHIPA DE EVALUARE:


”ŞOFER TAXI”
Administrator : Borbely Petru, ing.Henteș
Florin

CONSE- CLASA
COMPONENTA CINŢA CLASA DE
FACTORI DE RISC FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A DE NIVEL
SISTEMULUI DE MAXIMĂ PROBA-
IDENTIFICAŢI FACTORILOR DE RISC GRAVI- DE RISC
MUNCĂ PREVI- BILITATE
ZIBILĂ TATE
(descriere, parametri)

0 1 2 3 4 5 6

1.Orgăne de măşini îîn mişcăre – prindere, ăntrenăre


măî năă său ărticole vestimentăre (măî neci, crăvăte,
ÎTM 3-45 2 2 2
fulăr etc.) de căă tre trănsmisiile prin cuplăje, curele
zile
ori prin ărbori său ăcţionăă ri;
MIJLOACE DE
PRODUCŢIE
2.Lovire de căă tre mijloăcele de trănsport (ăuto său
CF), independent de ăcţiunile conducăă torului ăuto
DECES 7 4 6
(ăccident rutier);

3.Autoblocăreă funcţionăă rii mecănismului de


direcţie său ă sistemului de frăî năre îîn timpul DECES 7 1 3
deplăsăă rii;
4.Derăpăreă ăutovehiculului dătorătăă neutilizăă rii
ănvelopelor de iărnăă său ă lănţurilor ăntiderăpănte; DECES 7 1 3

5. Prindere, strivire corp sub ăutovehicul îîn timpul


verificăă rii, repărăă rii (sistem de ridicăre şi ÎTM 3-45
2 1 1
imobilizăre necorespunzător); zile
FACTORÎ DE RÎSC 6.Deplăsăreă necontrolătăă57 ă ăutovehiculului
MECANÎC stăţionăt căre nu ăre ăcţionătăă frăî nă de părcăre,
ÎTM 3-45 2 1 1
mănetă introdusăă îîntr-o vitezăă inferioărăă şi săboţi lă
zile
roţi;
Nivelul de risc global al locului de muncă este:

47

r  R i i
0  (7  7)  1 (6  6)  1 (5  5)  3  (4  4)  16  (3  3)  13  (2  2)  13  (11) 318
N rg  i 1
   2,89
55
0  7  1 6  1 5  3  4  16  3  13  2  13 1 110
r i 1
i

58
NIVELURILE PARŢIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC
Locul de muncă: ’’ŞOFER TAXI’’
Nivel global de risc: 2,89

59
LEGENDÃ

F1- orgăne de măşini îîn mişcăre – prindere, ăntrenăre măî năă său ărticole vestimentăre
(măî neci, crăvăte, fulăr etc.) de căă tre trănsmisiile prin cuplăje, curele ori prin ărbori
său ăcţionăă ri;

F2- lovire de căă tre mijloăcele de trănsport (ăuto său CF), independent de ăcţiunile
conducăă torului ăuto (ăccident rutier);

F3- ăutoblocăreă funcţionăă rii mecănismului de direcţie său ă sistemului de frăî năre îîn
timpul deplăsăă rii;

F4- derăpăreă ăutovehiculului dătorătăă neutilizăă rii ănvelopelor de iărnăă său ă lănţurilor
ăntiderăpănte;

F5- prindere, strivire corp sub ăutovehicul îîn timpul verificăă rii, repărăă rii (sistem de
ridicăre şi imobilizăre necorespunzător);

F6- deplăsăreă necontrolătăă ă ăutovehiculului stăţionăt căre nu ăre ăcţionătăă frăî nă de


părcăre, mănetă introdusăă îîntr-o vitezăă inferioărăă şi săboţi lă roţi;
F7- umflăreă pneurilor făă răă dispozitiv de sigurănţăă şi mănometru;

F8- exploziă ănvelopelor;

F9- scurgere liberăă de uleiuri, cărburănţi, lă lucrul sub ăutovehicul;

F10- proiectăre de corpuri său părticule – (ex. părticule de părbriz rezultăte că urmăre ă
spărgerii ăcestuiă);

F11- tăă iere, îînţepăre, lovire membre superioăre lă contăctul cu suprăfeţe periculoăse, îîn
speciăl lă operăţii de mentenănţăă (ex: scule necorespunzăă toăre);

F12- vibrăţii (provocăte de funcţionăreă motorului, neregulărităă ţile căă ii de rulăre şi


nefuncţionăreă sistemului de ămortizăre);

66
F13- temperătură ridicătăă ă unor suprăfeţe, ătinse ăccidentăl lă inspecţii şi repărăţii
minore (gălerii sistem evăcuăre, bloc motor etc.);

F14- temperătură coborăî tăă ă suprăfeţelor metălice ătinse lă lucrul îîn ăer liber îîn
ănotimpul rece (scule, dispozitive etc.);

F15- incendii provocăte de instălăţii electrice necorespunzăă toăre (suprăsolicităte, izolăţii


cu defecte, sigurănţe necălibrăte), blocăreă săboţilor de frăî năre;

F16- electrocutăre prin ătingere directăă său indirectăă – lă deteriorăreă ăccidentălăă ă


izolăţiilor unor căbluri electrice, pentru lucrul cu unelte portăbile ăvăî nd ăcţionăre
electricăă (lă repărăţii);

F17- substănţe toxice – ăntigel, lichid de frăî năă ;

F18- substănţe căustice – electrolitul băteriilor de ăcumulători (ărsurăă chimicăă );

F19- substănţe inflămăbile (combustibili, uleiuri, unsori);

F20- temperătură ăerului scăzutăă iărnă lă coborăî reă din ăutovehicul pentru verificăă ri şi
repărăţii, său îîn căzul blocăjului rutier dătorăt viscolului;

F21- temperăturăă ridicătăă vără;

F22- presiune ridicătăă său scăă zutăă ă ăerului, îîn funcţie de condiţiile ătmosferice;

F23- umidităte ridicătăă său scăă zutăă ă ăerului, îîn funcţie de condiţiile ătmosferice;

F24- străă lucire: lucrul cu vizuălizăreă unor suprăfeţe mări de zăă pădăă şi gheăţăă iluminăte
de soăre;

F25- curenţi de ăer – lă circulăţiă cu geămul deschis;

F26- nivel de iluminăre scăă zut – lă deplăsăreă pe timp de noăpte intervine fenomenul de
orbire provocăt de folosireă incorectăă ă luminilor de căă tre ceilălţi părticipănţi lă
trăfic;

F27- zgomot (căuzăt de funcţionăreă mijloăcelor de trănsport);

67
F28- călămităă ţi năturăle - trăă snet, inundăţie, ălunecăă ri de teren, prăă buşiri de copăci,
căă deri de pietre, seisme;

F29- prezenţă îîn ăer ă găzelor de eşăpăment rezultăt îîn urmă funcţionăă rii motoărelor cu
ărdere internăă ;

F30- prezenţă pulberilor îîn suspensie îîn ăer ăntrenăte de curenţi de ăer;

F31- muşcăă turi periculoăse (căî ini comunitări);

F32- contăminăre cu virusuri, băcterii, ciuperci îîn urmă contăctelor cu diferite persoăne
(său orice ăltăă sursăă din mediul îînconjurăă tor);

F33- efort stătic- poziţie fixăă lă părcurgereă trăseelor lungi;

F34- solicităre permănentăă ă ătenţiei îîn timpul deplăsăă rii, decizii dificile îîn timp scurt -
intervenţii pe băză reflexelor dobăî ndite (efort măi ăccentuăt îîn căzul deplăsăă rii îîn
condiţii ătmosferice grele - ceăţăă , ploăie, ninsoăre);

F35- ăpăriţiă stăă rii de oboseălăă dătorităă neluăă rii unor păuze corespunzăă toăre;

F36- diminuăreă ătenţiei dătorăte comunicăă rii cu păsăgerii, comunicăă rii telefonice său
ăltor ăctivităă ţi (ăcţionăreă rădioului, ăprindereă ţigăă rii etc.);

F37- circulăţiă sub influenţă băă uturilor ălcoolice, ă unor medicămente său îîntr-un stădiu
ăvănsăt de oboseălăă ;

F38- executăreă de mănevre nepermise de legislăţiă căre reglementeăzăă circulăţiă pe


drumurile publice;

F39- neăsigurăreă îîncăă rcăă turii îîmpotrivă deplăsăă rii său căă derii de pe plătformă mijlocului
de trănsport;

F40- neădăptăreă vitezei lă condiţiile de trăfic, stăreă cărosăbilului şi condiţiile


meteorologice;

F41- depăă şireă număă rului măxim de persoăne ădmis, său ă sărcinii măxime ădmise;

68
F42- coborăî reă rămpelor, pe drum ălunecos, îîntr-o treăptăă de vitezăă superioărăă ă celei de
urcăre (neutilizăreă frăî nei de motor);

F43- căă dereă lă ăcelăsi nivel prin îîmpiedicăre său dezechilibrăre lă deplăsăreă
pedestrăă său coborăî reă din ăutovehicul;

F44- neefectuăreă verificăă rilor ăutovehiculului (mecănismul de direcţie, instălăţiă


electricăă , instălăţiă de frăî năre, presiuneă îîn ănvelope etc.) îînăinte de plecăreă îîn
cursăă ;

F45- neutilizăreă echipămentelor de protecţie colectivăă şi individuălăă – triunghiuri


reflectorizănte, centuri de sigurănţăă etc.;

F46- lipsă de previziune şi ănticipăre ă evenimentelor şi potenţiălelor consecinţe ă


riscurilor clăsificăte;

F47- neluăreă unor măă suri, îîn limită competenţelor, îîn vedereă prevenirii său opririi
oricăă rei ăcţiuni căre ăr puteă conduce lă ăccidentăreă proprie său ă ăltor persoăne.

69
4.5. Fişa de măsuri propuse

Locul de muncǎ: ’’ŞOFER TAXI’’

LOC DE MUNCĂ/ NIVEL MĂSURI PROPUSE


Nr. Respon- Termen
DE Verificat
crt FACTOR DE RISC (Nominalizarea măsurii) sabilitate limita
RISC

0 1 2 3 4 5 6

1. F2. Lovire de căă tre mijloăcele de 6 Măsuri tehnice:


trănsport (ăuto său CF), independent - modernizăreă părcului ăngăjător periodic
de ăcţiunile conducăă torului ăuto ăuto:ăutoturisme dotăte cu sisteme de
(ăccident rutier) protecţie ăctivăă (ABS, ESP- electronic
stăbility progrăm) şi păsivăă (ăirbăg,
centuri pretensionăte)

Măsuri organizatorice:
- instruireă lucrăă torilor privind:
conducăă tor periodic
 necesităteă ădoptăă rii soluţiilor
loc de
eficiente şi sigure pentru
muncăă
prevenireă ăccidentelor de
circulăţie
periodic
- suprăveghereă şi exăminăreă

70
0 2 medicălăă ă lucrăă torilor medic 6
1 medicină
3 muncii 5
4

2. F38. Executăreă de mănevre 5 Măsuri orgnizatorice:


nepermise de legislăţiă căre - selectăreă riguroăsăă ă personălului ăngăjător permănent
reglementeăzăă circulăţiă pe d.p.d.v. ăl ăptitudinilor profesionăle lă
drumurile publice ăngăjăre
- instruireă lucrăă torilor privind
importănţă: conducăă tor periodic
loc de
 cunoăsş terii legislătşiei căre
muncăă
reglementeăzăă circulătşiă pe
drumurile publice
 ădoptăreă unui stil de
conducere preventivăă
 ădăptăreă modului de
deplăsăre lă condiţiile de drum,
trăfic şi vizibilităte periodic
- pregăă tireă lucrăă torilor privind medic
ăcordăreă primului ăjutor medicină
muncii

3. F34. Solicităre permănentăă ă ătenţiei 4 Măsuri organizatorice:


îîn timpul deplăsăă rii, decizii dificile îîn - verificăreă conducăă torilor ăuto: conducăă tor periodic
timp scurt - intervenţii pe băză privind măă sură îîn căre sş i-ău formăt loc de
reflexelor dobăî ndite (efort măi deprinderile prăctice sş i teoretice de muncăă
ăccentuăt îîn căzul deplăsăă rii îîn mănevrăre ă ăutovehiculului
condiţii ătmosferice grele - ceăţăă , - ăplicăreă regulilor generăle de
ploăie, ninsoăre) conduităă preventivăă îîn speciăl îîn permănent
urmăă toărele condiţii: îîn curbe, pe lucrăă tori

71
drum ud său ălunecos, pe timp de
ploăie, ninsoăre, ceăţăă , văî nt, noăpteă,
îîn tuneluri, îîn trăfic ăglomerăt
- suprăveghereă şi exăminăreă
medicălăă ă lucrăă torilor periodic
medic
medicină
muncii
0 1 2 3 4 5 6

4. F40. Neădăptăreă vitezei lă condiţiile 4


de trăfic, stăreă cărosăbilului şi Măsuri tehnice:
condiţiile meteorologice - dotăreă ăutoturismelor cu pneuri ăngăjător periodic
specifice ănotimpurilor

Măsuri organizatorice:
- instruireă lucrăă torilor privind: conducăă tor periodic
 ădăptăreă modului de loc de
deplăsăre lă condiţiile de muncăă
drum, trăfic şi vizibilităte;
 influenţă făctorilor de năturăă
umănăă : ătenţiă, prevedereă,
judecătă şi timpul de reăcţie;
 influenţă făctorilor năturăli:
ăderenţă şi condiţiile de
vizibilităte, grădul de îîncăă rcăre
ă ăutovehiculului şi eficăcităteă
sistemului de frăî năre, călităteă
cărosăbilului (ăsfălt,piătrăă
cubicăă ) şi frecvenţă ăbăterilor
de lă rectilinităte şi plăneităte;
 ănticipăreă situăţiilor ce pot
72
deveni periculoăse

5. F44. Neefectuăreă verificăă rilor 4 Măsuri organizatorice:


ăutovehiculului (mecănismul de
direcţie, instălăţiă electricăă , instălăţiă - instruireă lucrătorilor privind conducăă tor periodic
de frăî năre, presiuneă îîn ănvelope etc.) importăntă respectării neconditionăte loc de
îînăinte de plecăreă îîn cursăă ă instructiunilor tehnice prevăzute de muncăă
constructor

73
PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPĂ ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCĂ
LOCUL DE MUNCĂ: ’’ŞOFER’’

NIVEL GLOBAL DE RISC: 2,89

74
75
4.6.Interpretarea rezultatelor evaluării

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă ’’ŞOFER’’ este egal cu 2,89 ,
valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc acceptabil.

Rezultătul este susţinut de „Fişă de evăluăre”, din căre se observăă căă din totălul de 47
făctori de risc identificăţi număi 5 depăă şesc, că nivel părţiăl de risc, văloăreă 3:
1 îîncădrăî ndu-se îîn cătegoriă făctorilor de risc foarte mare, 1 îîn cătegoriă făctorilor de risc
mare iăr ceilălţi 3 îîn cătegoriă făctorilor de risc mediu.

Cei 5 făctori de risc ce se situeăzăă îîn domeniul inăcceptăbil sunt:

 F2: Lovire de căă tre mijloăcele de trănsport (ăuto său CF), independent de
ăcţiunile conducăă torului ăuto (ăccident rutier) – nivel de risc parţial 6

 F38: Executăreă de mănevre nepermise de legislăţiă căre reglementeăzăă circulăţiă


pe drumurile publice – nivel de risc parţial 5

 F34: Solicităre permănentăă ă ătenţiei îîn timpul deplăsăă rii, decizii dificile îîn timp
scurt - intervenţii pe băză reflexelor dobăî ndite (efort măi ăccentuăt îîn căzul
deplăsăă rii îîn condiţii ătmosferice grele - ceăţăă , ploăie, ninsoăre) – nivel de risc
parţial 4

 F40: Neădăptăreă vitezei lă condiţiile de trăfic, stăreă cărosăbilului şi condiţiile


meteorologice – nivel de risc parţial 4

 F44. Neefectuăreă verificăă rilor ăutovehiculului (mecănismul de direcţie, instălăţiă


electricăă , instălăţiă de frăî năre, presiuneă îîn ănvelope etc.) îînăinte de plecăreă îîn
cursăă – nivel de risc parţial 4

Pentru diminuăreă său eliminăreă celor 5 făctori de risc (căre se situeăzăă îîn domeniul
inăcceptăbil), sunt necesăre măă surile generic prezentăte îîn „Fişa de măsuri propuse” –
planul de prevenire şi protecţie.

74
ÎÎn ceeă ce priveşte repărtiţiă făctorilor de risc pe sursele generătoăre, situăţiă se
prezintăă dupăă cum urmeăzăă :

 40,43%, făctori de risc proprii mijloacelor de producţie

 27,66%, făctori de risc proprii mediului de muncă

 6,38%, făctori de risc proprii sarcinii de muncă

 25,53%, făctori de risc proprii executantului

Din ănăliză Fişei de evăluăre se constătăă căă 35,42% dintre făctorii de risc identificăţi
pot ăveă consecinţe ireversibile ăsupră executăntului (deces său invălidităte).

75

S-ar putea să vă placă și